VITAMINELE

VITAMINELE LIPOSOLUBILE
VITAMINA A - retinolul este forma principal de vitamin A din hran i se numete vitamina A1.
Vitamina A2 este 3-dehidroretinolul i are jumtate din aciunea biologic a retinolului.
Provitaminele A (de origine vegetal) sunt , i -carotenul. Criptoxantina este, de asemenea, o
provitamin A. -carotenul este larg rspndit n vegetale, iar la nivel intestinal el va fi scindat n
dou molecule de retinol.
Absorbia vitaminei A - retinolul trece bariera digestiv sub form de alcool liber, printr-un
sistem de transport activ. Lecitina i vitamina E favorizeaz absorbia. Absorbia carotenilor este
redus i inegal, estimndu-se la circa 1/3 din cantitatea ingerat.

Rol n nutriie i efectele carenei

Aciunea fiziologic se desfoar n principal pe trei direcii: asupra creterii; asupra funciei
normale a vederii; la nivel epitelial.
Vitamina A ia parte la creterea osoas. La copii diminuarea creterii reprezint un
semn precoce al coninutului redus de vitamin A n organism.
Cea mai obinuit funcie a vitaminei A este asupra vederii. Vitamina are rol n
perceperea luminii la nivelul retinei i n meninerea sntii corneii. Cnd lumina ajunge la ochi,
ea trece prin cornee i lovete celulele retinei, decolornd multe molecule de rodopsin. Rodopsina
conine forma cis a retinalului (aldehida retinolului), dar la lumin se descompune i trece n forma
trans (aldehid) i opsin. Vitamina se reunete cu pigmentul, dar o cantitate de vitamin este
distrus i trebuie nlocuit prin aport alimentar.
Deficiena de vitamin se poate manifesta la nivelul ochiului i prin acumularea de
cheratin ce ntunec corneea.
In deficiena de vitamin A celulele epiteliale se aplatizez, se aglomereaz,
suprafaa devine cheratinizat, epiteliul i endoteliul se pluristatific i apoi se descuameaz.
Modificrile ncep la nivelul mucoasei conjuctivale care se ngroa, se usuc, apar zone de
cheratinizare (cheratomalacie).
In lipsa vitaminei tegumentele devin uscate, se ngroa, apar descuamaii. Celulele
cheratinizate astup glandele sebacee i se acumuleaz n jurul foliculilor piloi , dnd aspect de
piele de gin. Uscciunea tegumentelor se explic i prin scderea sebumului datorit
metaplazerii celulelor glandelor sebacee.
Vitamina contribuie la prevenirea apariiei cancerelor. O piele sntoas este
capabil s ntrerup procesele prin care s-au declanat cancerele.
Vitamina A este esenial pentru funcia de reproducere, rspunsul la stress, pentru
metabolism, funcionarea sistemului nervos, imunitate, hematopoiez.
Vitamina contribuie la troficitatea epiteliului genital. Deficiena produce la femei:
moartea embrionului, avortarea lui, naterea unor fei cu malformaii congenitale ( bucale, oculare,
genitale, renale).
Aceeai vitamin contribuie la formarea smalului dentar i buna funcionare a
ficatului, tiroidei i altor organe.
Hipovitaminoza A - carena primar de vitamin exist doar n rile subdezvoltate.

Carena secundar apare n ciroz, icter obstructiv, sprue.

Cele mai sensibile la caren sunt celulele tractului respirator superior, ale corneei i ale pielii.
Insuficiena vitaminei afecteaz proteino i osteogeneza, creterea animalelor i, n general, d
perturbri la nivelul ntregului organism.
Hipervitaminoza A - se manifest prin pigmentare galben a tegumentelor, fenomene de
intoxicaie ( cefalee, iritabilitate, anorexie, vrsturi, prurit, cderea prului, fragilitate i dureri
osoase, hepatosplenomegalie).
Necesarul de vitamin A - cantitatea de vitamin A necesar pentru o persoan este proporional
cu greutatea corporal, iar aporturile n exces sunt depozitate, n special n ficat.
1 U.I . = 0,3 g de retinol sau 0,6 g de -caroten.
Necesitile sunt apreciate n felul urmtor:
-4000 U.I pentru femeia adult;
-5000U.I pentru brbai i femeia care alpteaz;
-1000 - 2000 U.I. pentru copii i adolesceni.
Sursele alimentare - sursele principale sunt reprezentate de ficat ( mai ales cel de pete), laptele
gras, produsele din lapte gras, glbenuul de ou, petele gras.
Carotenii se gsesc n alimentele de origine vegetal: morcovi, frunze verzi ( spanac, urzici, mrar,
ptrunjel), ardei gras, gogoari, tomate, sfecl.

VITAMINELE D - n acest grup intr cteva substane cu stuctur sterolic, care au un efect de
prevenire i combatere a rahitismului i osteomalaciei. Pentru nutriia uman sunt importante
vitaminele D2 i D3.
Vitamina D poate fi sintetizat la nivelul pielii pornind de la 7-dehidrocolesterol, care sub aciunea
radiaiilor ultraviolete se transform n colecalciferol sau vitamin D3. Cnd cantitatea de vitamin
D3 endogen este insuficient se recurge la aportul exogen, vitamina D3 fiind prezent n
alimentele de origine animal.
Organismul folosete i vitamina D2 sau ergocalciferol prezent n alimentele vegetale.
Absorbia - vitaminei se realizeaz n jejun, n prezena bilei . Vitamina D absorbit va fi stocat
n ficat, unde sufer o prim transformare, la nivelul microzomilor hepatici n derivai hidroxilai
(25 - hidroxi-colecalciferol), form care este transportat de o globulin special. Pentru a fi total
activ, se produce o a doua hidroxilare la nivel renal, rezultnd 1,25 - dihidroxi-colecalciferol.
Rolul n nutriie i efectele carenei
Vitamina D funcioneaz ca hormon i mpreun cu hormonul paratiroidian i calcitonina
contribuie la reglarea metabolismului calciului i a fosforului.
2

Promoveaz absorbia calciului n intestinul subire superior, prin inducerea sintezei

unei proteine specifice, care leag calciul n celulele epiteliale.
Faciliteaz absorbia fosforului prin stimularea mecanismului de transport al fosfailor
n celulele epiteliale.
Acioneaz asupra osului, pentru a mobiliza calciul n circulaie ( se cere i prezena
hormonului paratiroidian).
Elibereaz fosforul din compuii organici ( fenomen ce depinde de fosfataza alcalin,
care la rndul su este reglat de vitamina D).
Contribuie la formarea complexului calciu-fosfor, precursor mineral al osului,
intevine n depozitarea fosfatului de calciu n esutul osos i n eliminarea renal a calciului i
fosforului.
Carena de vitamin D duce la absorbia defectuoas a calciului i a fosforului n intestin, i deci
la lips de calcifiere a oaselor i dinilor. Apar o serie de semne clinice ca: ntrzieri n dezvoltare,
hipotonie muscular, transpiraii, tendin la convulsii n stri febrile. La copi apare rahitismul, iar
la adult osteomalacia ( denumit i rahitismul adultului).
Vitamina D este cea mai toxic dintre toate vitaminele. Simptomele de intoxicaie includ: diaree,
cefalee, grea. Dac supradozarea persist se produce depunerea de calciu n esuturile moi (inim
i alte organe vitale). Dac depunerea de calciu se realizeaz la nivelul aortei consecina poate fi
fatal.
Raia - activitatea vitaminei se exprim n uniti internaionale (U.I.):
1 U.I. = 0,025 g de vitamin D cristalizat.
Nevoile pentru aduli n climatul nostru sunt de 100 U.I./zi. Se estimeaz c adultul care i
desfoar o parte din activitate n aer liber, nu are nevoie de aport suplimentar de vitamin
Pentru sugari i copii mici se recomand un aport de securitate de 400 U.I./zi, n caz de alimentaie
artificial i expunere limitat la soare necesarul crete la 800 U.I./zi.
La copii peste 7 ani i la adolesceni sunt suficiente 100 - 200 U.I./zi.
In perioada de sarcin ( mai ales n primele luni) femeia trebuie s primeasc 600 U.I./zi, iar n
timpul alptrii cte 600 - 800 U.I./zi.
Sursele alimentare - cele mai importante surse de vitamin D sunt: uleiul de pete, untul,
smntna, glbenuul de ou, ficatul i brnzeturile grase.
Precursorii vitaminei D ( ergosterolii) se gsesc n uleiurile vegetale, putnd fi activai prin
iradiere cu ultraviolete.
Laptele nu este o surs bun de vitamin deoarece conine grsimi n cantiti relativ mici, dar
este un vehicul ideal pentru fortificare, deoarece conine n paralel i calciul.

VITAMINELE E sau TOCOFEROLI

Vitamina este absorbita n proporie de 50 - 70%, este transportata prin caile limfatice si rspndit
in toate esuturile. Stocarea se face la nivelul esutului muscular, adipos, testicule, uter, hipofiza,
suprarenale, pancreas, splina, ficat.
Rolul in organism si efectele carentei
- fiind solubila in grsime vitamina este prezenta in toate membranele celulare si participa la
prevenirea oxidrii destructive neenzimatice a acizilor grai polinesaturai de ctre oxigenul
molecular; exercita un efect antioxidant important in plmni unde celulele sunt supuse la
concentraii ridicate de oxigen; protejeaz membranele globulelor roii de aciunea oxigenului pe
care il transporta; exercita acelai rol asupra globulelor albe sanguine; protejeaz de distrugere
prin oxidare unele substane liposolubile ca vitamina A;
experimental s-a constata rolul acestei vitamine in meninerea integritii aparatului
genital; in carente se produc modificri degenerative ale celulelor Sertoli din tubii seminiferi,
apare reducerea numrului si a motilitatii spermatozoizilor, ajungndu-se la sterilitate; la sexul
feminin embrionul moare fiind rezorbit sau avortat;
vitamina asigura troficitatea sistemului muscular si a altor esuturi si organe;
participa la unele procese de sinteza cum ar fi cea a acizilor nucleici si la eritropoieza;
ar avea un rol esenial in prevenirea mbolnvirii celulelor, a aterosclerozei si in
protecia hepatica;
argumentele teoretice susin rolul anticanceros al vitaminei.
Necesar de vitamina - depinde de aportul de acizi grai polinesaturai:
-aport sczut 5 - 10 mg;
-aport crescut 20 - 30 mg;
-copii 5 - 10 mg.
Surse alimentare - uleiurile vegetale, in special cele din germene de gru, legumele cu frunze verzi
(salata verde), laptele, untul, oule, ficatul si cerealele.
VITAMINELE K
Este vorba de compui ai naftochinonei cu aciune antihemoragica.
Vitamina K 1 este sintetizata de frunzele plantelor, vitamina K 2 este produsa de bacterii , in
special de cele de putrefacie si se sintetizeaz si in colon, iar vitamina K 3 s-a obinut in laborator
prin sinteza.
Rol in nutrie se efectele carentei
catalizeaz sinteza in ficat a patru factori ai coagulrii: protrombina (II)
proconvertina(VII)
factorul Christmas(IX)
factorul Stuart(X)
- intervine in carboxilarea acidului glutamic din catena -carboxiglutamidului ce asigura legarea
calciului si a fosfolipidelor necesare formarii trombinei;
acioneaz mpreuna cu vitamina D pentru reglarea nivelului calciului sanguin ce
joaca un rol important in coagularea sngelui;

intervine in procesele de oxido-reducere tisulara si in fosforilarea oxidativa.

Vitamina se obine si din sursa nealimentara reprezentata de sinteza intestinala sub aciunea
bacteriilor de putrefacie ( E.coli, Proteus vulgaris, Streptococcus faecalis). Nou-nascutii al cror
tract intestinal nu este populat cu bacterii prezint deficiente vitaminice ca si persoanele care au
luat antibiotice.
Deficienta primara apare la copii fiind foarte rara la aduli.
Deficienta secundara apare in anumite situaii :
-in defecte de absorbie a grsimilor;
-in obstrucia biliara;
-malabsorbia face ca grsimile sa nu fie absorbite;
-administrarea de antibiotice care reduc flora colonului;
-in bolile severe hepatice cnd sinteza protrombinei scade;
-in administrarea antagonitilor vitaminei.
Raia- 2 mg/zi.
Surse alimentare- legumele verzi (salata, spanac, urzici, mrar, ceapa);
varza, conopida, tomatele;
ficatul, carnea, glbenuul de ou.
VITAMINELE HIDROSOLUBILE sunt reprezentate de complexul B si vitamina C
VITAMINELE B acioneaz ca o parte a coenzimelor (molecule mici ce se combina cu o proteina
inactiva devenind o enzima activa) sau stimuleaz activitatea celulara .

VITAMINA B1sau tiamina (vitamina antipolinevritica sau aneurina)

Rolul in nutriie si efectele carente
sub forma de tiamin-pirofosfat intervine in metabolismul intermediar al glucidelor
reprezentand cofactorul enzimelor (decarboxilaza) ce produc decarboxilarea acidului piruvic
trecandu-l in acetil-coenzima A si CO2 sau aldehida acetica si CO2;
intervine in decarboxilarea oxidativa a acidului - cetoglutaric produs intermediar din
ciclul Krebs si-l transforma in acid succinic;
intervine in decarboxilarea 2- oxiglutaratului, in ciclul acidului citric si a cetoacizilor;
vitamina este esenial pentru transmiterea influxului nervos mai ales la nivelul
sistemului nervos periferic.
In insuficienta de vitamina se acumuleaz acidul lactic si piruvic ceea ce determina tulburarea
metabolismului glucidic si apariia strii de acidoza ce sunt resimite mai ales la nivelul sistemului
nervos ce folosete glucoza ca unica sursa de energie.
Insuficiena apare in condiii de:
-consum crescut de zahar si produse zaharoase, de produse cerealiere realizate din faina alba,
conserve sterilizate si buturi alcoolice distilate;
-omul i asigura necesarul de vitamina prin sinteza de ctre flora microbiana a colonului, existnd
specii productoare de tiamina si altele consumatoare;

-scoicile si unele specii de peste conin o enzima denumita tiaminaza ce inactiveaz vitamina prin
ruperea legturilor ce exista intre nucleul pirimidinic si cel tiazolic; tratamentele termice
inactiveaz enzima ce are deci putina importanta pentru om.
Semnele carentei sunt reprezentate de:
-depresie nervoasa, oboseala, iritabilitate, instabilitate emoional;
-pierderea apetitului, constipaia atona;
-crampele musculare, nevralgiile, cefalea, insomnia, nevrita cu parestezii, pareze si paralizii,
atrofii ale maselor musculare;
-tahicardia la efort moderat, aritmia, scderea TA.
In prezent forma clasica de boala a devenit o raritate, frecvent ntlnindu-se o forma de boala de
tip "occidental" datorita consumului crescut de produse rafinate.
Copii mici sunt sensibili la deficienta vitaminic, manifestrile de carenta aprnd in situaia in
care sunt alptai de mame ce au un regim srac in vitamina.
Raia- depinde de raportul tiamina/energie si se exprima la 1000 kcal totale sau la 1000 kcal
nelipidice.
-adult 0,4 mg/1000 kcal totale sau 0,6 mg/1000 kcal nelipidice;
-copii si femei in perioada de maternitate 0,6 mg/1000 kcal totale.
Surse alimentare- carne, lapte, oua;
cereale, drojdie de bere, legume.

VITAMINA B2 sau riboflavina

Poarta numele de riboflavina datorita asemnaii structurale a unei pari componente cu riboza.
Vitamina este absorbita in partea superioara a intestinului subire.
Rolul in nutriie si efectele carentei
cea mai mare parte a vitaminei din organism se gsete esterificta cu acid fosforic ca
flavinmononucleotid(FMN) si flavinadenindinucleotid(FAD) si intra in structura enzimelor
implicate in reaciile de oxido-reducere; flavoproteinele preiau ionii de hidrogen de la enzimele
niacinice (NAD,NADP) si ii transfera citocromilor;
vitamina este o componenta a aminoacidoxidazelor ce oxideaz aminoacizii si a
xantinoxidazei ce catalizeaz oxidarea purinelor;
intra in compoziia multor enzime fiind implicata in metabolismul glucidelor,
lipidelor si proteinelor.
Carenta de vitamina apare in condiiile unei denutriii proteice, fiind asociata cu avitaminozele B1,
B12, PP. Clinic apare fisurarea comisurilor labiale, aspectul depapilat al limbii, coloraia roiepurpurie a acesteia, dermatita seboreica a pielii fetei, leziuni ale corneei, anaclorhidria, diareea,
dermatoza scrotal sau vulvar, vindecarea dificila a rnilor.
Raia- aportul recomandat este de 0,6 mg/ 1000 kcal;
in sarcina si alptare ajunge la 2,5 - 3 mg/zi;
se recomanda creterea aportului in hipertiroidii, febra, stres, tratament medicamentos
(sulfamide, antibiotice).
Sursele alimentare- ficat, rinichi de vita, peste;

lapte si brnzeturi;
oua;
drojdia de bere;
unele legume(soia, mazre, varza).
Vitamina este larg rspndit in alimente, fiind sintetizata si de ctre microorganismele tubului
digestiv.

VITAMINA B6 sau piridoxina

Vitamina se prezint sub trei forme active reprezentate de piridoxal, piridoxol si piridoxamina.
Rolul in nutriie i efectul carentei
vitamina asigura coenzime pentru 60 de reacii de decarboxilare, dezaminare,
transaminare si transsulfurare a aminoacizilor;
enzimele piridoxinice formeaza acidul -aminolevulinic, convertesc triptofanul in
niacina, acidul linoleic in acid arahidonic, desfac glicogenul in glucoza-1-fosfat, determina
biosinteza unor hormoni hipofizari si gonadali;
in prezenta vitaminei glucidele sunt asimilate rapid si este accelerata metabolizarea
glicogenului hepatic;
joaca un rol important in metabolismul lipidic favoriznd aciunea acizilor grai
polinesaturai de prevenire a aterosclerozei.
Deficienta determina apariia urmtoarelor fenomene clinice:
-astenie, cefalee, nervozitate, insomnie, stri depresive, nevrite periferice cu parestezii;
-anemie rezistenta la tratamentul cu fier, hipoproteinemie.
Carenta apare frecvent in cursul tratamentelor cu anticoncepionale sau cu hidrazida acidului
izonicotinic(HIN).
Raia- depinde de cantitatea de proteine si acizi grai polinesaturati prezenta in alimentaie:- nevoi
zilnice de 2 mg la adult; - in timpul sarcinii cresc la 2,5 mg/zi; - la copii variaz intre 0,2-0,4 mg la
copilul mic si 1,5-2 mg la adolesceni.
Surse alimentare- ficat, carne;
cereale, fructe, legume.

VITAMINA B12 sau cobalamina

Vitamina se gsesc in organism sub mai multe forme reprezentate de deoxiadenosilcobalamina,
metilcobalamina si hidroxicobalamina. Absorbtia vitaminei (factor extrinsec) necesita prezenta
factorului intrinsec
Castle, o glicoproteina secretata de glandele din regiunea cardiei si a
infundibulului gastric. Vitamina se combina cu acest factor fiind transportata in anumite zone din
ileon unde este absorbita.
Rolul in nutriie si efectele carentei
participa la metabolismul proteinelor, glucidelor, lipidelor si acizior nucleici; direct
sau prin intermediul acidului folic participa la formarea si transferul radicalilor metil, formil si la
folosirea lor in sinteza bazelor purinice i pirimidinice;

participa la transferul radicalului metil in sinteza colinei, serinei si metioninei;

in mduva oaselor joaca un rol esenial in sinteza AND-ului;
separat joaca un rol biochimic esenial in meninerea mielinei la nivelul sistemului
nervos;

hidroxicobalamina are afinitate pentru cianura, ceea ce reprezint un mecanism de

detoxifiere a persoanelor expuse la cantitile de cianura prezente in fumul de igar;
Carenta de vitamina apare, in special, datorita defectelor de absorbie dect lipsei acesteia din
alimentaie. Deficienta este frecvent secundara absentei factorului intrinsec.
Clinic apare anemie macrocitar, leucopenie, trombocitopenie, tulburri digestive si neurologice.
La nivelul mduvei osoase apar megaloblastele ce transporta o concentratie normala de
hemoglobina. Aceste celule apar datorita formarii limitate a ADN-ului, in timp ce sinteza ARNului este normala.
Raia - necesarul zilnic al adultului este de 2 - 3 g; el ajunge la 5 - 6 g la femeia gravida si in
perioada de alptare; la copii necesarul este de 1 - 2 g pe zi.
Sursele alimentare - sunt reprezentate de produsele de origine animala din care se particularizeaz
ficatul. Alimentele de origine vegetala sunt lipsite de vitamina sau o au in cantiti extrem de mici.
VITAMINA C sau acidul ascorbic
Structural este vorba de un acid monobazic ce conine patru grupri hidroxil din care doua sunt
unite prin legturi duble. Acidul ascorbic poate ceda doi atomi de hidrogen trecnd in acid
dehidroascorbic cu activitate vitaminic. Plantele si multe specii de animale o sintetizeaz pornind
de la glucoza si alte zaharuri simple. Omul, maimua si cobaiul nu o pot sintetiza de aceea trebuie
sa o primeasc din alimente.
Rolul in organism si efectele carentei
- posibilitatea trecerii reversibile din acid ascorbic in acid dehidroascorbic explica
participarea vitaminei la reaciile de oxidoreducere tisulara deci la procesele eliberatoare de
energie;
- este un agent puternic reductor ce menine in stare redusa glutationul, protejeaz de
oxidare vitaminele A si E, trece fierul trivalent in fier bivalent, protejeaz vitaminele din grupul B;
catalizeaz hidroxilarea prolinei in hidroxiprolin, a lizinei in hidroxilizin, a
triptofanului in serotonina, a colesterolului in acizi biliari;
intervine in producerea i meninerea colagenului, o substan proteica ce formeaz
baza pentru toate esuturile conjunctive din organism; in deficienta de vitamina fibroblastul
sintetizeaza mai puin colagen;
multe substane din alimente sunt protejate in schimbul oxidarii vitamiei;
este importanta pentru producerea tiroxinei;
participa la sinteza hormonilor steroidici corticosuprarenalieni;
in stress scade datorita implicarii in eliberarea hormonilor stress-ului de catre glanda
suprarenala;
inhiba cresterea tumorilor maligne.
Avitaminoza apare la sugarul care nu este alimentat la san si nu primeste vitamina: hemoragii
gingivale, subcutanate, subperiostale, echimoze, epistaxis. La adulti avitaminoza se manifesta prin

astenie, dureri musculare, hemoragii gingivale si perifoliculare, scaderea rezistentei la infectii si la

poluantii chimici din mediu.
Ratia - 20 mg/zi la copii si adolescenti;
30 mg/zi la adulti.
Sursele de vitamina - sunt reprezentate de fructele si legumele proaspete. Dintre fructe se
particularizeaza coacazele negre, citricele, capsunile, ananasul si bananele. Dintre legume varza,
conopida, spanacul, salata, ridichiile reprezinta o sursa importanta de vitamina. Laptele, carnea,
ouale sunt sarace ca si painea sau cerealele. Unele legume si fructe (castraveti, dovlecei, mere)
prezinta o enzima denumita ascorbicoxidaza ce are capacitatea de a inactiva vitamina. Acidul
ascorbic este usor de distrus.

VITAMINA PP sau nicotinamida

Vitamina se gaseste sub forma de acid nicotinic si nicotinamida. Forma activa este nicotinamida ce
provine din convertirea acidului nicotinic.
Rolul in nutritie si efectele carentei
sub forma de nicotinamida intra in structura enzimelor niacinice: nicotinamid-adenindinucleotid(NAD) si nicotinamid-adenin-dinucleotid-fosfat(NADP); prin unire cu apofermenti
proteici coenzimele niacinice formeaza enzime ce participa la multiple reactii de oxido-reducere
prin transfer de hidrogen de pe un substrat pe altul; in lantul respirator preiau ionii de hidrogen din
ciclul Krebs si-i trec enzimelor flavinice care vor fi oxidate de citocromi si citocromoxidaza; in
acest proces se elibereaza energie si se formeaza molecule de ATP;
joaca un rol esential in metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor si a alcoolului
etilic prin intermediul enzimelor in structura carora intra.
Organismul uman poate sintetiza vitamina pornind de la triptofan in prezenta vitaminelor B2 si
B6.
Carenta de vitamina determina aparitia pelagrei boala caracterizata prin dermatoza suprafetelor
expuse la soare, diaree cronica cu deshidratare, tulburari psihice (insomnie, depresie, obseala,
cefalee, tulburari de comportament).
Ratia - se exprima in echivalent niacinic sau in miligrame; un echivalent niacinc este egal cu 1 mg
de vitamina sau cu 60 mg triptofan; necesarul zilnic este de 6,6 echivalenti niacinici pentru
1000kcal sau 16 - 20 mg pentru adulti si de 23 mg pentru femeia gravida.
Surse alimentare - ficatul, carnea, pestele, preparatele din carne contin vitamina si triptofan;
laptele, branzeturile si ouale au cantitati mici de vitamina dar sunt bogate in
triptofan;
leguminoasele uscate, legumele, fructele si cerealele (cu exceptia porumbului.
Sursele de vitamina sunt alimentare si endogene. Porumbul este pelagrogen deoarece o parte din
vitamina este legata sub forma de niactin, iar zeina este saraca in triptofan.