Sunteți pe pagina 1din 21

Tehnologii pentru constructii speciale

Silozuri:Fenomene de cedare ale silozurilor

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI


Facultatea de Constructii Civile,Industriale si Agricole

Matei Adrian
Master Inginerie Structurala

1.Silozuri.Generalitati

Silozurile sunt constructii industriale destinate depozitarii unor cantitati


mari de materiale;desi nu exista o regula general valabila,in cazul in care se
depoziteaza cantitati mai reduse de materiale vrac(carbuni,minereuri,piatra
sparta,balast etc.),recipientul,dezvoltat mai putin pe inaltime si mai mult in
plan,poarta numele de depozit sau de buncar,in timp ce recipientii cu inaltimi mai
mari,utilizati indeosebi pentru depozitarea cerealelor,cimentului,fainei,etc,poarta
denumirea de silozuri.
Silozurile din otel prezinta o serie de avantaje fata de cele din beton armat:
in primul rand prin greutatea mult mai redusa;in plus,ele sunt mai usor de ridicat
si de dezasamblat si aduc incarcari mai reduse la fundatii;pe de alta parte,ele isi
descarca incarcarile prin mecanisme structurale complet diferite de cele din beton
armat,deformandu-se rapid,in mod reversibil,cand sunt supuse la incarcari mari
nesimetrice.Prin urmare,silozurile din otel sunt indeosebi folosite pentru
depozitarea pe termen scurt si lung a cantitatilor mari de materiale in vrac,si s-au
construit din ce in ce mai mult in ultimii ani, in numeroase domenii,printre care
cea miniera,chimica,alimentara,pentru producerea de energie electrica,in
agricultura etc.
Silozurile din otel au in generale sectiune circulara si pot fi ingropate in
pamant sau pot fi ridicate peste nivelul solului,rezemand pe un sistem structural
independent,in general format din stalpi.In cazul celor din urma,alcatuirea
cuprinde in general un acoperis conic,o placa cilindrica si o palnie conica in partea
inferioara(in engleza hopper.Zona dintre peretele vertical si palnie poarta
numele de zona de tranzitie si este prevazuta cu un inel de rigidizare.Silozurile
ridicate deasupra solului prezinta avantajul ca descarcarea materialelor se face cu
gravitational.Modul de curgere/descarcare al materialelor depinde de forma
silozului ,de rugozitatea suprafetei interioare si de proprietatile intrinseci ale
materialului.(coeziune,unghi de frecare interna,greutate specifica etc)

Caracteristice silozurilor de otel sunt greutatile proprii mici si zveltetile


mari.Raportul dintre raza cilindrului si grosimea peretelui variaza in limite largi
intre 200 si 3000.Silozurile cu raport inaltime/raza mai mic de 2,poarta numele de
silozuri de retentie si sunt din ce in ce mai des construite,datorita raportului
avantajos intre volumul depozitat si costul construirii.

2.Incarcari pe peretii silozurilor

Peretii silozurilor sunt supusi atat la presiuni normale cat si la forte de


frecare in lungul lor,rezultand stari de eforturi ce variaza in limite largi pe
inaltimea lor.Marimea si distributia presiunilor pe peretele silozului poate fi
uniform simetrica sau dimpotriva,depinzand de starea silozului,respectiv,daca
acesta este incarcat sau descarcat.Imperfectiunile geometrice din
fabricatie,inerente datorita grosimilor mici de perete-flexibilitatii foarte mari a
acestuia-pot influenta si ele distributia presiunii pe perete.Simplificat,presiunile
normale pe peretii cilindrici vor genera tensiuni de intindere pe circumferita sa,in
timp ce frecarea materialului de perete va conduce la un efort semnificativ de
compresiune la baza;in realitate,starea de eforturi este mult mai
complexa,diferite moduri de incarcare,dand nastere unor mecanisme de incarcare
foarte variate.
Pentru calcul,cea mai simpla teorie pentru evaluarea presiunii pe un
perete vertical este cea a lui Janssen.Este in general acceptat ca valorile presiunii
rezultate din teoria lui Janssen sunt suficient de apropiate de starea reala de
eforturi la umplerea silozului;totusi,la descarcare, in realitate valorile presiunilor
rezulta mult mai mari decat cele estimate prin teorie.Aceste presiuni foarte
mari,numite si presiuni de curgere-flow pressures,pot fi de doua,pana la de
patru ori mai mari decat presiunile la incarcare.In prezent nu exista o modalitate
de calcul a acestor presiuni unanim acceptata,acest fapt reflectandu-se in
prescriptii de calcul,diferite de la un cod de proiectare la altul.Din
fericire,presiunile normale pe pereti nu controleaza proiectarea celor mai multi
3

pereti cilindrici, mai importanta fiind in cazul acestora forta de frecare


verticala,acestea nevariind atat de mult intre umplere si descarcare.Aproape
toate teoriile si formulele de aproximare empirice pentru calculul presiunilor
pornesc de la ipoteza unui siloz fara imperfectiuni geometrice ,din material
omogen si izotrop.Silozurile cilindrice sunt potrivite pentru a fi supuse la presiuni
simetrice,dar din nefericire,multe experimente la scara reala,au aratat ca in
timpul descarcarii apar zone nesimetrice extinse de presiune locala,responsabile
de producerea celui mai des intalnit mod de de cedare la silozuri-pierderea
stabilitatii.Din pacate,nicio teorie pentru estimarea presiunilor nu se ocupa de
aparitia aleatoare a zonelor de suprapresiune locala.

3.Cedarea silozurilor
Cedarea silozurilor poate avea consecinte grave,soldandu-se cu
pierderea structurii acestuia,pierderea sau compromiterea materialului
depozitat,la care se adauga pericolul contaminarii mediului,costuri cu curatirea
zonei,cu reconstruirea unui nou siloz,si chiar si pierderi de vieti omenesti.La
silozuri,cedarile locale ale structurii acestuia,atrag dupa sine de multe ori colapsul
intregului siloz.Aceasta se datoreaza faptului ca structurile cu placi curbe subtiri
nu sunt inzestrate cu redundanta structurala,mai mult,le lipsesc trasee alternative
de descarcare a incarcarilor in eventualitatea producerii unei cedari
locale.Cedarile silozurilor sunt de obicei bruste,neanuntate,cateodata putand fi
cauzate si de explozii ale materialelor depozitate(faina).
Silozurile sunt constructiile industriale pentru care au fost inregistrate
cele mai numeroase cazuri de cedare;desi nu sunt disponibile date statistice,sute
de silozuri,tancuri si depozite sufera colaps in fiecare an,cu consecinte financiare
foarte grave.
Asa cum s-a mentionat,silozurile sunt supuse unor categorii de incarcari
foarte variate,deopotriva statice si dinamice,ducand deci la modalitati de cedare
variate.Realizarea unui proces de proiectare optim este cu atat mai dificila,cu cat
materialele depozitate pot fi dintre cele mai diverse,cu particularitati de
4

comportare specifice, ce schimba starea de eforturi din structura de rezistenta a


silozului.In plus,in cele mai multe dintre cazuri,modalitatile de calcul simplificat
pentru suprinderea raspunsului static sau dinamic global al silozului,nu pot fi
aplicate ca in cazul structurilor obisnuite in cadre.Prin urmare,analiza raspunsului
structural al unui siloz nu se poate face decat prin metode complexe de evaluare
sau prin programe ce utilizeaze metoda elementului finit,astfel incat sa poate fi
modelat intreg sistemul,cuprinzand deopotriva materialul depozitat,silozul
propriu zis,si fundatia/rezemarile acestuia.Cu toate acestea,starile de eforturi
critice din perete conduc in general la doar cateva modalitati de cedare;acestea
sunt:
Pentru placa cilindrica
bursting-plesnire/crapare;
flambaj sub solicitari axiale verticale de compresiune;
flambaj sub solicitari de compresiune transversale;
flambaj sub solicitari de forfecare ale placii;
colaps local in zona de rezemare a silozului;
Pentru zona conica de descarcare:
colaps sau rupere in corpul peretelui de descarcare;
colaps sau ruperea inelului de la junctiunea cilindru-con;
Pentru inelul de rigidizare din zona de tranzitie:
flamabajul inelului de rigidizare;
Plastificarea si deformarea ireversibila a inelului;
3.1.Modalitati de cedare ale placii cilindrice
a)Exploziile interne sau cedarile prin plesnire sunt specifice silozurulor,fiind
aproape inexistente in cadrul structurilor in cadre,care nu sunt supuse la solicitari
de natura sa produca astfel de fenomene.Studiile teoretice asupra starii de
eforturi din timpul golirii silozurilor au demonstrat aparitia unor suprapresiuni
locale capabile sa duca la cedare prin plesnire transversala a peretelui cilindric la
multe dintre silozuri.Unele silozuri sunt predispuse la explozia de metan,produs
prin fermentarea furajelor.Solidele depozitate in vrac genereaza atat o presiune
interna in peretele placii,cat si eforturi de frecare orientate spre baza silozului.
5

Totusi,in foarte putine dintre cazuri s-au inregistrat cedari ale silozurilor in
functiune,prin plesnire.Explicatia este natura ductila a otelului utilizat la
confectionarea acestor sructuri,care permite deformatii locale spre exterior
mari,fara a antrena colapsul peretelui.Mai mult,rigiditatea mare a solidelor
depozitate in silozuri permit uneori o descarcare a presiunilor interne mari,de
natura sa produca curgerea otelului.In
Grosimea de proiectare a peretelui este in mare parte data de capacitatea
sectiunii peretelui la flambaj sub compresiune centrica;prin urmare,presiunile
locale mari care produc umflarea si plesnirea silozurilor,nu sunt considerate in
proiectare decat in putine cazuri,desi ele contribuie la reducerea acestei
capacitati.In unele cazuri insa un astfel de mod de cedare este de asteptat:este
cazul silozurilor in care se depoziteaza materiale care sufera fenomene de
dilatare,iar concomitent cu aceasta se produce si o scadere brusca a temperaturii
mediului ambiant,care produce racirea otelului silozului,dar nu a si a
continutului.Reprezentativ pentru acest tip de cedare,este cazul unui siloz de 16
ani,umplut pana la capacitate-700t- cu porumb;dupa scurgerea a aproximativ 15
min,procesul de golire a fost intrerupt pentru o inspectie vizuala.La cateva minute
dupa, silozul a plesnit brusc (Figura 2).In figura 1 este prezentat un alt caz de
cedare cauzat de suprapresiunile generate din timpul golirii silozului,ca urmare a
descarcarii asimetrice,cu excentricitate mare.

Figura1.Avariere a
partii superioare in
timpul golirii(Marinelli
,2004)

Figura2.Silozul care a plesnit se prabuseste pe silozul vecin cauzand daune


colaterale(Pistkoty,Engineering Failure Analysis)
8

Flambajul peretelui cilindric.


Cel mai des intalnit mod de cedare al silozurilor este flambajul sub eforturi
de compresiune verticala-din forte de frecare si greutate proprie-.In conditiile
unei incarcari simetrice fata de axul silozului,acest mod de cedare este cel
urmarit a fi evitat prin procesul de proiectare a peretelui cilindric.Sub alte situatii
de incarcare apar valori semnificative ale fortelor axiale pe zone limitate de pe
suprafata
peretelui.In
particular,descarcarea
si
incarcarea
cu
excentricitate,incarcarea din seism asupra silozurilor de inaltime mica si fortele
din rezemarile de la baza silozurilor supraterane,reprezinta alte cauze ce conduc
la cedari prin flambaj a peretelui.Capacitatea la flambaj a peretelui de siloz se
evalueaza prin teoriile clasice de flambaj elastic.Valorile masurate in laboratoare
ale capacitatii la flambaj au variat totusi in limite foarte largi,aspect datorat
multitudinii factorilor care influenteaza acest fenomen,dintre care
mentionam:marimea imperfectiunilor geometrice initiale,marimea presiunilor
exercitate pe perete,proprietatile elastice ale materialului depozitat,utilizarea
unui inel de rigidizare sau a altor dispoztive de rigidizare,precum si conditiile de
rezemare la baza.Silozurile pot suferi fenomene de pierdere a stabilitatii si ca
urmare a unor situatii de incarcare considerate a fi accidentale:golirea rapida a
continutului fara o ventilare corespunzatoare sau cu racire rapida,si furtuni
majore cand silozul este golit.Silozurile zvelte sunt indeosebi susceptibile sa
sufere flambaj din cauza incarcarii date de vant,pentru ca grosimea peretelui este
mai mica,iar datorita diametrulului relativ redus in plan,aceste silozuri sunt
predispuse si la rasturnari,in timpul furtunilor puternice,cand sunt golite de
materiale.
Silozurile pot fi construite cu grosime constanta sau variabila a peretelui;ei
pot fi rigidizati sau nu,pot fi amplasati fie izolati sau in grup,iar acoperisurie pot fi
fixe sau mobile pe directie radiala.Fiecare din acesti factori are o influenta foarte
mare asupra capacitatii la flambaj din actiunea vantului.

Silozurile supuse la incarcari orizontale neuniforme date de umplerea sau


descarcarea cu excentricitate,seism,manipularea diferitelor dispozitive
mecanice,descarca aceste categorii de incarcari prin eforturi de forfecare in
9

placa.S-au inregistrat cateva cazuri de flambaj din forfecarea


membranei,insa proiectarea placii cilindrice impotriva unui asemenea mod
de cedare este dificila,intrucat nu exista teorii de calcul de stabilitate a
cilindrilor supusi unei presiuni date.
Colapsul local prin voalare se poate produce de asemenea in peretii
cilindilor,in apropierea bazei acestuia,in vecinatatea inelului de
rigidizare,sau in zonele de schimbare a grosimii peretelui,unde presiunile
interne au valori mari.Acest mod de cedare este cunosut in literatura de
specialitate,ca flambaj tip picior de elefant,ca urmare a deformarii spre
exterior a unei portiuni semnificative,de forma circulara,a peretelui.
3.2.Modalitati de cedare in zona de descarcare-zona palniei;
Materialele depozitate in silozuri nu au intotdeauna comportare de
fluid;materialele in stare solida,uscate au o anumita coeziune interna si tind sa
adere la peretele silozului,fiind astfel impiedica curgerea lor libera.Presiunea
verticala pe fundul silozului datorata materialelor uscate este influentata de
aceasta aderenta,si,pentru a descarca zona de con,se prevede de regula un
sistem de vibrare ,care distruge temporar fortele de adeziune.
Zona conica de descarcare este astfel construita incat sa permita curgerea
gravitationala a solidelor depozitate.Aceste zone sunt in general supuse la
solicitari biaxiale,date de presiunea interna si de frecarea pe perete.De
regula,cea mai severa stare de solicitare este data la umplerea initiala a
silozului.Eforturile in corpul zonei de palnie sunt foarte apropiate de cele
rezultate din teoriile de membrana si de placa,insa pozitia zonelor de solicitare
maxima variaza in functie de marimea palniei si a cilindrului dimprejur.Palniile
sudate pot ceda prin formarea de articulatii plastice ,in schimb cele prinse prin
buloane sunt asteptat sa cedeze prin formarea unei cute verticale sub eforturi
transversale.Din echilibrul global la junctiunea palniei cu cilindrul,a rezultat ca
inelul din aceasta zona este supus unor eforturi transversale foarte mari.Atunci
cand sunt utilizate inele mari,eforturile de intindere ce se propaga prin palnie
pot conduce la cedarea palniei,prin ruperea imbinarii in zona de
tranzitie.Acesta este cel mai des inalnit mod de cedare intalnit la palnii.In afara
de asta,au fost observate eforturi mari de incovoiere in aceasta zona,care fac
10

posibile,in anumite situatii,cedari premature din cauza fenomenului de


oboseala,pe fondul ciclurilor alternante de incarcare/descarcare.

3.3.Modalitati de cedare in inelul de tranzitie.


Cedarea inelului din zona de tranzitie se poate realiza fie prin pierderea
stabilitatii,fie prin formarea de articulatii plastice.Chiar si sub actiunea unor
incarcari simetrice fata de axul silozului,inelul de tranzitie poate ceda prin
flambaj in domeniul elastic sau plastic,sau prin plastificarea imbinarii peretelui
cilindric de palnia conica.O cedare prin pierdere a stabilitatii inelului atrage
dupa sine rotiri relative mari,in timp ce plastificarea imbinarii produce
deformatii semnificative spre interiorul cilindrului.

Influenta conditiilor de amplasament


Silozurile sunt structuri relativ zvelte cu o amprenta la sol mult mai
redusa comparativ cu inaltimea lor.Prin urmare,la baza,din greutatea
materialelor depozitate si a structurii propriu zise rezulta eforturi de
compresiune foarte mari.Terenul bun de fundare este solicitat in general la
compresiune uniforma din solicitarile gravitationale aplicate;fundatia acestuia
trebuie proiectata cu mai multa atentie decat pentru o cladire
obisnuita,intrucat,de exemplu,asezarea neuniforma a materialelor depozitate
din timpul umplerii silozului duce la o distributie neuniforma a presiunilor pe
talpa fundatiei,cauzand stari de eforturi compuse,cu potentiale zone active,ce
trebuie considerate la proiectare.Cand incarcarea verticala din greutatea
materialelor nu actioneaza in centrul de greutate al fundatiei,apar eforturi de
incovoiere pe doua directii,care se pot cumula cu cele date de incarcari
laterale,precum vantul si seismul.Suprapresiunile locale de la nivelul solului
pot duce la lasarea acestuia,ducand mai departe la tasari inegale(cedari de
reazeme),care mai departe conduc la amplificarea starii de eforturi din
structura de rezistenta si implicit colapsul silozului.Cele mai multe cedari ale
fundatiilor apar in cazul solurilor argiloase,avand loc atunci cand silozul este
11

incarcat pentru prima oara.Pe masura ce umplerea are loc,incarcarile sunt


aplicate si preluate atat de terenul portant,dar si de apa din golurile din
interiorul argilei.Presiunea generata in pori este transmisa apei,iar aceasta
incercand sa iasa,distruge coeziunea terenului,reducandu-i modulul de
forfecare;evident,un astfel de fenomen poate atrage cedarea intregii
structuri.De mentionat ca acest fenomen este destul de rar la silozurile din
metal,care sunt constructii cu greutate proprie redusa,fiind mult mai des
intalnit la cele din beton armat.

Coroziunea.Este
bine
cunoscut
ca
fara
o
protectie
corespunzatoare,coroziunea-indeosebi
cea
electrochimica-provoaca
deterioarea elementelor metalice ale silozului.In figura 3 sunt prezentate 2
silozuri care au suferit avarii si apoi au cedat complet din cauza
coroziunii.Este important asadar,ca in cazul silozurilor din metal sa se faca
pe langa o mentenanta corespunzatoare(vopsire) si inspectii periodice ale
structurii de rezistenta,

Fig.3:Cedare silozuri din cauza coroziunii.(Steven A. Elver,STS-AECOM;Hertlein 2007)


12

Thermal Ratcheting
Fenomenul de thermal ratcheting are loc in recipientii pe peretii
carora se exercita presiuni de natura sa produca depasirea limitei de
elasticitate a materialului,simultan cu supunerea lui la cicluri alternante de
incalzire-racire;atunci cand la fiecare incalzire a recipientului se produc
deformatii plastice,are loc fenomenul de ratcheting.In unele cazuri,doar
fata interioara a peretului este supusa temperaturilor inalte,concomitent cu
producerea de deformatii plastice;la racire,aceste deformatii plastice
cumulate in peretele interior sunt suficient de mari incat sa produca
plastificarea pe suprafete reduse ale peretelui exterior;aceasta acumulare
de deformatii plastice se produce la fiecare ciclu de
incarcare/incalzire.Depasirea deformatiei ultime in peretele recipientului va
conduce in cele din urma la cedarea sa.In figura 4 este prezentat un siloz
din SUA,care a suferit colaps in 1996.Cedarea s-a produs noaptea ,cand
silozul nu era intrebuintat in niciun fel.Jenike and Johanson au ajuns la
concluzia ca peretii silozului se dilatau in timpul zilei si contractau noaptea
la scaderea temperaturii.Cum silozul nu fusese golit,materialul din interior a
inceput sa se depuna,concomitent cu evolutia dilatarii peretelui.La
contractia acestuia,materialul nu a putut fi impins inapoi in pozitia initiala,si
opunand rezistenta impingerii peretelui,a dus la aparitia unor presiuni
foarte mari in acesta.Procesul a avut loc zi de zi,ducand in cele din urma la
cedarea silozului.

13

Fig.4.Cedare siloz datora fenomenului de ratcheting(Carson 2000)

Cutremurele
Cutremurele produc in mod frecvent avarierea sau colapsul
silozurilor,cu pierderi nu numai materiale,dar si umane.Spre exemplu,in
timpul cutremurului din 2001 ,din El Salvador,3 persoane si-au pierdut
vietile in urma colapsului unui siloz.
Un cutremur produce acceleratii ale terenului pe trei directii(ipoteza
simplificatoare).Componenta verticala a acceleratiei terenului produce
efecte neglijabile la silozuri,in schimb cele doua componente orizontale
produc incarcari semnificative,indeosebi la silozurile inalte incarcate cu
materiale grele.Aceasta deoarece fortele seismice sunt forte inertiale,ai
caror vectori se aplica in centrul de greutate,care la silozurile inalte se
gaseste la o cota mare fata de sol,ducand asadar la valori mari ale
momentelor la baza structurii.Aceste valori de momente incovoietoare se
suprapun peste valorile date de incarcarile gravitationale,rezultand
distributii neuniforme de presiuni la baza silozului,cu valori foarte mari.O
alta cale pe care seismele avariaza silozurile este prin producerea de
oscilatii la unele materiale ce pot fi depozitate;in acest caz,la proiectare

14

trebuie sa se considere atat incarcarea laterala din curgerea excentrica a


materialului,la golire,cat si cea data de seism.
2 martie 1987,Edgecumbe,Noua Zeelanda,magnitudine Mw=6.1,adancimea
focarului 6km.Este unul dintre cele mai mari cutremure din ultima perioada
care a lovit Noua Zeelanda.In orasul Edgecumb , 2 silozuri foarte mari din
otel inoxidabil au cazut,ducand la risipirea a sute de mii de litri de
lapte.(Figura 5).
17 August 1999 Kocaeli si 12 Noiembrie 1999 Duzce,Turcia
Cele doua cutremure de 7.4 Kocaeli si 7.2 Duzce s-au petrecut in nordvestul Turciei la diferenta de 3 luni.Structurile multor constructii din mai
multe orase,printre care si Duzce au fost avariate de ambele cutremure.De
exemplu,silozul pentru ciment din figura 6 a supravietuit primului
cutremur,dar s-a prabusit in urma producerii celui de al doilea,din
Noimebrie.Desi nu au fost consemnate,este foarte posibil insa ca primul
cutremur sa fi produs avarii semnificative.Silozurile in cauza erau amplasate
in apropierea unui santier de autostrada,la foarte mica distanta de falia

15

Figura 5.Colaps a doua silozuri pentru lapte in urma unui cutremur(CAE 2007)

celui de-ai doilea cutremur,si doar 5 km de epicentru.Tot in timpul cutremurului


din Kocaeli,s-a mai inregistrat colapsul a 2 din 3 tancuri utilizate pentru
depozitarea de gaze lichefiate,ca urmare a cedarii stalpilor din beton armat de la
baza lor.Tancurile prabusite erau umplute la 85% din capacitate cu oxigen
lichefiat,in timp ce tancul care a scapat era umplut doar la 25%,cu azot lichid.Se
estimeaza ca aproximativ 1200 de tone de oxigen criogenat au fost eliberate in
mediul inconjurator ca urmare a probusirii celor doua tancuri.Din studiile
detaliate utilizand analiza dinamica a acestor structuri,s-a constatat ca efectul de
sloshing a fluidelor depozitate nu a influentat in mod semnificativ raspunsul
dinamic al tancurilor,ci ca cedarea s-a produs din cauza rezistentei si capacitatii de
deformare insuficiente a stalpilor suport.Ca si concluzie,s-a prescris ca in cazul
silozurilor supraterane,amplasate in zone seismice,stalpii din beton armat sa fie
inzestrati cu capacitati mari de deformatie,iar daca acest lucru nu poate fi
obtinut,trebuie sa se utilizeze alte modalitati de rezemare.

16

a)

b)

17

c)
Figura 6.Silozuri prabusite in Turcia:a)Xiao si Yaprak;b)GESS c)Tanc neavariat(in partea dreapta)
si doua tancuri avariate,in timpul cutremurului din Kocaeli,Turcia.

Utilizarea necorespunzatoare:In figura 7 este aratat un siloz care a


suferit colaps ca urmare a utilizarii pentru depozitare a unui altfel de
material decat cel considerat de proiectant initial.Proprietatile de curgere
ale solidelor vrac difera de la material la material,iar daca din diverse
motive,silozul isi modifica utilizarea,este necesar sa se realizeze o verificare
atenta a noului raspuns structural.Daca proprietatile de curgere ale noului
material sunt diferite si au variatii mai mari decat cele pentru care silozul a
fost proiectat,starea de eforturi poate sa se schimbe complet fata de cea
considerata la dimensionare.Pot aparea de asemenea si obstructii pentru
unele categorii de materiale, ce pot curata de la sine,dar de cele mai multe
ori,personalul silozului va trebui sa recurga la diverse metode ,uneori
drastice.Indiferent de metoda aleasa,incarcarile dinamice care vor rezulta
cand se produc caderi ale materialelor datorate distrugerii efectelor de
18

rathole sau de arc pot duce la prabusirea silozului.Un alt efect nedorit
este aparitia vibratiilor autoinduse ale silozului,care amplifica incarcarile
dinamice la valori pe care acesta nu le poate prelua.Schimbarea tipului de
material depozitat poate produce in unele cazuri o crestere a timpului
necesar evacuarii,iar daca materialul in cauza este piroforic si prafos,se
creeaza conditii prielnice pentru producerea de implozii.

Fig.7.Cedare siloz ca urmare a modificarii mecanismului de curgere a materialului:silozul


proiectat pentru curgere laminara;curgerea s-a produs in masa
19

4.Concluzii

Principalele cauze de cedare ale silozurilor si consecintele aferente sunt


asadar:exploziile si imprastierea materialului depozitat,variatiile incarcarilor in
timpul umplerii si golirii,distributia neuniforma sau valorile mari ale presiunilor pe
talpa fundatiei,precum si conditiile de amplasament,coroziunea componentelor
metalice,colaps intern prin flambajul sau plastificarea elementelor
componente,fenomenul de thermal ratcheting si cutremurele.
Prevenirea producerii de explozii insotite de plesnirea silozului poate fi
realizata prin monitorizarea atenta a presiunii interne si presiunilor gazelor
produse de materialul depozitat.Similar,daca efectele posibilelor scurgeri
nesimetrice ale materialului (provocate de efectele de rathole,si arc) impreuna
cu ipotezele de incarcare nesimetrica la umplere sau la golire,sunt considerate in
faza de proiectarea,fenomenele nedorite de tipul tasarilor diferentiate,flambajul
sau plastificarea elementelor componente pot fi limitate prin calcul.De
asemenea,trebuie sa se tina seama de presiunile foarte mari de la baza
silozului,care le depasesc pe cele ale constructiilor obisnuite de tipul cladirilor;mai
mult aceste presiune au o distributie neuniforma nu numai sub actiunile
seismice,care le amplifica aceasta caracteristica,dar si din incarcarile
gravitationale.

20

5.Bibliografie

Analysys of steel silo structures on discrete supports, Hongyu Li;

Cause of Damage and Failures in Silo Structures, Adem Dogangun; Zeki


Karaca; Ahmet Durmus; and Halil Sezen, M.ASCE;
Collapse of Steel Silo, Rubin M. Zallen, P.E.
Silo failures:why do they happen?,John W. Carson,Tracy Holmes

21

S-ar putea să vă placă și