Concepte de baza in metodologia stiintelor sociale

Constructii centrale n procesul de cercetare

Introducere
n acest capitol ne ndreptm atenia la acele componente de cercetare, care se gsesc n orice proiect
de cercetare: concepte, definiii, ipoteze, modele, teorii, tipologii, i paradigme.Accentul este pus, pe,
instrumentele e analiza ale cercetatorului ,instrumentele prin care el sau ea este capabil de a da sens
fenomenului investigat.
Concepte =pot fi definite ca construciile simbolice elementare prin care oamenii clasifica
realitate.Concepte sunt gurile de porumbei(fisiere), n care am se afla experienele noastre
nestructurate empirice.Concepte sunt, prin urmare, instrumentele primare prin intermediul carora
oamenii iau contact cu realitatea.Dintr-o alt perspectiv, conceptele pot fi considerate ca fiind acele
construcii simbolice prin care oamenii dau sens proprilor vieti(lumi).Un concept reprezinta un simbol al
sensului.
Inca de laJohnS.Mills-a realizat distinciantrecele douelemente alesensului constitutive, i anume
conotaie i notare, n sistemul su delogic(1852), a devenit o practic comun s se fac distincia
ntre ele. UlteriorMill, Fregea sugeratctermenii desensisemnificaiear putea fi
folositi pentru a desemnaaceste elemente.Termenii generali sau de clas au o semnificaie att

conotativa cat i denotativa.De exemplu,termenul de zgrie-nori (conotativ)include acele

caracteristicicare sunt comune i distinctive cldirilor de o anumit nlime. Semificatia
dezgrie-nori(denotativ) este clasa de fenomene care ar putea, de exemplu, include Empire State
Building, World Trade Center, i CarltonHotel.
De asemenea, este necesars se fac distinciantrecele douutilizri aletermenuluiconotaie, i
anumesubiectiviconvenional.Subiectivul face referire la faptul coanumit persoanacorda
unuicuvnt caracteristicipe carele crede definitorii pentru anumite obiecte sau fenomene.Din
punct de vedere subiectivconotaieunuicuvntvavaria de la opersoanla alta.
O persoan poate folosi termenicomuni, cum ar fi frumosiurtn comunicareainterpersonala, iar
nelegecedoresc alte persoane sa spuna atunci cand folosesc acesti termeni ,se subliniaza astfel
cutilizatorulatribuie anumiteconotaiispecifice termenului,asta in cazul in care frumuseea este
perceputa intr-un anumit fel de catre privitorului.Conotaiade tip convenionala unuicuvnteste
sensulde obiceiasumatdeacest cuvnt: sensulce a fost stabilitde draguldecomunicare. Oamenii
sunt de acordsfoloseasca cuvintelentr-un modspecificpentru a se asiguraposibilitatea
conversatiei si comunicarii intre ei.
Relaia ntre denotatia si conotatia conceptelor poate fi rezumata n modul urmtor:
(i) n cazulconceptelor si constructiilor extrem deteoretice, denotaiaunui concept este
determinata in mare masuradeconotaiile ce sunt ataate in cadrul teoriei respective
(ii) n cazul n caredisparconcepteconcreteasociateexperientei de zi cu zi,
denotatiadeterminafrecvent(convenionale) conotaia ce apartine conceptului.

Variabile
O practic comunn rnduloamenilor de tiinesocialeestes se refere lacaracteristicile
obiectuluide cercetare, care este investigat cavariabila. Exemple devariabilecare sunt frecvent
utilizateninvestigaiiinclud: sex, venit, classocio-economic, productivitate, omaj, educaie,
mobilitate,
anxietate, afilierereligioas, preferine politice, inteligen, irealizare.
Existovarietatede principiide clasificareluand in calculdiferitele tipuri
de variabile ce potfi distinse.
Variabile dihotomice, politomicei continue
Variabile dihotomice, care pot presupune doar unadintre cele douvalori, adic dac o anumit
caracteristiceste fie prezent fie absent, sunt, de exemplu, brbat-femeie, viu-mort, angajatomer. Variabile care potasumaunvarietate devalori suntdenumitepolitomice. Exemplelear
includeafilierereligioas(musulman, cretin, evreu), iapartenena politic(Naionalist,
Conservator, Progressive, Democrat, etc). Majoritateavariabilelor pot, cel puin n teorie, s i
asume uncontinuumdevalori, de
exemplu, inteligen, autoritarism, anxietate, si introversiune. Variabileledeacest tipsunt, de
obicei, msuratecu ajutorulunei scricare permiteunlargspectrusaucontinuude valori posibile.
Variabile independentei dependente
Distinciantrevariabile independenteidependentese refer larelaiede tip cauz-efect
dintreevenimente saufenomenespecifice. Variabilaindependentse referla
fenomenulantecedent,iar cea dependentala consecinta fenomenului.
DECLARAII
Declaraii, sunt propoziii ncare se face o meniuneepistemicdemonstrabila. Dinaceastarezulta
c declaraiiletrebuie sfieadevrate sau false.
Definiii
Definiiile pot fidefinite ca declaraii prin care semnificaia conceptelor este specificata(conotativ
si denotativ). O clasificare importanta a definitiilor se bazeaz pedistinciadintre sensul conotativ
i denotativ.
Definitii teoretice
Odefiniieteoreticaunui concept, provine de cadruconceptualsauteoreticncareacesta este utilizat.
Deoarece din punct de vedere conceptualcadrelesunt diferite (de exemplu, oabordarede
conflictioabordareconsensafenomenelor sociale), existvariaii
considerabilentreconotaiileconceptelor. n plus, trebuies aib n vederefaptul c, de obicei,
conotaiadetermin coninutuldenotativalconceptelor.

Definitii operationale
Definiia operaionalaunui conceptdescrieanumite operaiuni(de obicei, un anumit tip
demsurare), prin care utilizareaconceptuluieste valid. nCu alte cuvinte, o definiie
operaionalprezintcondiiile specifice pentruutilizarea adecvataunuiconcept specific-condiii
careafirmcexecutarea
anumitoroperaiuniva duce larezultate specifice.
Ipoteza
Oipotezesteodeclaraie ncareorelaieasumatasaudifereneledintredousau mai
multefenomenesau variabileeste acceptata. Oipotezesteodeclaraie n care, de exemplu, se
accepta cexist orelaientreinteligenaiperformanacolarsauco cretere arezultatelorde
omajindica ocretere a criminalitii.
Distinciadintreipotezeitezateoreticcentralnuindicao diferenta fundamentalantrenatura
saustructuraconstrucieiimplicate. Cel mult, acesta poateservipentru aindicacontextul particularn
careo anumitipotezaeste ncorporat.Exista doua moduri prin care poate fi generata o pioteza.Pe
de o parte,ipotezepot fi derivate dinteoriilei modeleleexistententr-un anumitdisciplin cum este
cazulinvestigaiilorde testare aipotezelordeductive.Toateteoriileexistente imodele depe
piaaderesurseintelectualeconstituieosurs potenialdenoi ipoteze.In al doilea rand,este posibil s
segenerezeipotezeinductivdeobservaii iexperien. ncercetarenestructuratasausemi-structurata,
cercettorpoatepercepenoi relaii-relaiicare pot fiformulatesub form deipoteze. ncitirea
unuianumit textsaudocument, cercettorulobservfrecvent anumite teme si structuricare sunt
mult mai evidente decat alte teme iar , nacest mod, este condus laformulareaunei noiipoteze.
Cadre conceptuale
Concepte sunt structurate n anumite tipuride declaratii(definiii, ipoteze, saudeclaraiide
observare), n conformitate cu regulile si ntactice specifice.Cnd declaraii sunt aranjate n
funcie de anumite interese sau orientri i sunt integrate n cadre conceptuale,se identifica
structurile familiare tiinei: tipologii, teoriiimodele.
Tipologii
O tipologiepoatefi definita ca fiind un cadru conceptual ncare fenomenele sunt clasificate n
funcie de caracteristicile pe care leau n comun cu alte fenomene. Clasificarea este una dintre
funciile de baz ale cadrelor conceptuale. Istoria tiinelor fizicea produsunnumr dec lasificri
cunoscute sau taxonomii: clasificare alui Mendeleevaelemente, clasificareLinnaeusadiferitelor
speciide animale.Diferite tipologii, se regsescnfiecaredisciplindintiinele sociale: oameniisunt
clasificati caintrovertitiisauextrovertii, societilesunt clasificate
caatitudinidemocraticesautotalitare,
conservatorsauprogresist.Caracteristicile de baza ale unei tipoligii sunt:
1. Unitateade baz a unei tipologii este tipul sau tipul ideal.Identificarea tipului ideal
implica un proces de abstractizare.

2. Consecina procesului de abstractizare este reprezentata de faptul ca nici un tip nu este

ntotdeauna o reproducere exactaa tuturor caracteristicilor unui fenomen. Pentru c
abstractizarea implic selecia, relaia dintre tipul(construct) i fenomenul(care este
simbolizat) este unadintre aproximare.
3. Criteriul unei bune clasificari este reprezentat de:exhausivitate(complet,care epuizeaza un
subiect) si exclusivitate reciproca.