Matematica Pentru Examenul de Bacalaureat M1

Filiera teoretica, profilul real specializarea matematidi-informatica
rdiera vocational a, profilul militar, specializarea matematica-informatica
Marian ANDRONACHE Dinu SERBANESCU

Marius PERIANU Catalin CIUP ALA Florian DUMITREL
Matematica
pentru examenul
de bacalaureat
Ml
~MATEMATICIENILOR
Clubul matematicienilor este un proiect dezvoltat de Grupul Editorial Art.
Cuprins
Copyright 2012
.-.E....
~
GNpEditorial
Toate drepturile asupra aeestei lucrari apartin editurii.
Reprodueerea integrala sau partials a continutului lucrarii
este posibila numai cu acordul prealabil seris al editurii.
Partea 1. ALGEBRA/GEOMETRIE(clasele IX-X)
r:/:J
Tema 1.1 - Multimi de numere.

Multimi ~i elemente de logica matematica
7 196
Tema 1.2 - Functii definite pe multimea

numerelor naturale (~iruri)
10 197
Tema 1.3 - Functli, Proprietati generale. Lecturi grafice
14 200
Tehnoredactare:
Cornel Draghia
Tema 1.4 - Functia de gradull.
19 201
Coperta:
Alexandru Da~
Tema 1.5 - Puteri ~i radicali. Ecuatii irationale.............................................

24 204
Referenti stiintifici:
prof. drd. Livia Harabagiu

prof. gr. I. Eduard Buzdugan
Tema 1.6 - Functia exponentlala
Tiparit la C.N.I. "Coresi" S.A.
Functia de gradul alII-lea
~i functla logaritmica.
Ecuatii ~i inecuat]] exponentiate ~i logaritmice
Descrierea
CIP este disponibila
la Biblioteca Nationala
a Romanie]
978-973-124-824-0
Pentru comenzi va puteti adresa:
Departamentului DijUzare
28 207
Tema 1.7 - Numere complexe
32 208
Tema 1.8 - Metode de numarare. Elemente de combinatorlca.

Matematici financiare
36 209
Tema 1.9 - Vectori in plan. Geometrie vectcrlala.

Geometrie analitica
40 210
Tema 1.10 - Trigonometrie. Aplicatii ale trigonometriei

produsului scalar in geometria plana
~i ale
46 213
C.P. 22, O.P. 84, Cod: 062650, sector 6, Bucuresti

telefon
021.224.17.65
0721.213.576
0744.300.870
Se acorda importante reduceri.
Partea 2. ALGEBRA (clasele XI-XII)

Tema 2.1- Permutari. Matrice. Determlnanti
55 216
Tema 2.2 - Sisteme de ecuatii liniare
64 219
Tema 2.3 - Structuri algebrice..............................................................................74 226

Tema 2.4 - Polinoame
cu coeflclentl intr-un corp comutativ................
Algebra/Ceornetrie
85 235
Clasele IX-X
Partea 3. ANALiZA MATEMATICA (clasele XI-XII)
Tema 3.1 - Limite de ~iruri. Limite de functll,
Functii continue. Functii derivabile........................................... 97 239
Tema 1.1. Mullimi de numere. Mullimi ~i elemente de loqica rnatematica
Tema 3.2 - Primitive..................................................................................................

118254
Tema 1.2.
(cia sa a IX-a)
Functil definite pe multimea numerelor naturale (slrurl)

(cia sa a IX-a)
Te ma 3 3 - Fri'"
u n ..,II In t egra bllI e
124 258
Tema 1.3.
Functil. Proprletati generale. Lecturi grafice

(clasele IX-X)
Tema 1.4.
Partea 4. VARIANTE DE SUBIECTE

Tema 4.1- Subiecte
date la examenul
(clasa a IX-a)
de bacalaureat
Tema 1.5.
143 280
in anii anteriori
de subiecte
propuse
spre rezolvare
Puteri ~i radicali. Ecuatil irationale

(clasa a X-a)
Tema 1.6.
Tema 4.2 - Variante
Functia de gradull. Functia de gradul al ll-Iea
Exponentiale ~i logaritmi
(clasa a X-a)
156 304
Tema 1.7.
Numere complexe
(clasa a X-a)
Tema 1.8. Metode de nurnarare. Elemente de cornblnatorica

(clasa a X-a)
Tema 1.9. Vectori in plan. Geometrie vectorlala. Geometrie analltica

(clasele IX-X)
Tema 1.10.
Elemente de trigonometrie. Functli ~i ecuatli trigonometrice

(clasa a X-a)
Tema
1.1
Multimi de numere .
Multimi ~i elemente de logica matematica
1. Partea intreaga ,i partea fraclionara a unui numar real
Defini~ie. Fie x
lR . Cel mai mare numar intreg mai mic sau egal dedit x se numeste
par/ea fntreagii a lui x. Se noteaza: [x] = max {p
IE I p ~ x} .
Numarul real {x} = x - [x] se numeste partea fractionard
a lui x.
Proprletatl
1. [x]~x<[x]+l,
1. {x}E[O,l), VXElR;
VXElR;
2. x-1<[x]~x,
2. {x}
VXElR;
0 <=>
X E
IE ;
3. {x} = {y} <=> x- Y
3. [X]=X<=>XEIE;
4. [x + n] = [x] + n <=> n
IE,
4. {x + n} = {x} <=> n
IE ;
IE.
Identitatea lui Hermite.

[X]+[x+~J+[x+~J+
... +[x+
n~lJ=[nx],
VXElR, VnEN*\{l}.
Probleme propuse
1. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarelor propozitii
a) p: ,,[x]+[Y]
= [x+ y], pentru orice x,y E lR", unde [a] reprezinta partea intreaga a
numarului real a.
b) q : ,,{3x} = 3{x} , pentru orice x
R", unde {a}
reprezinta partea fractionara a
numarului real a.
c) r : " Vx E R, 3y
lR astfel incat X2 + y2 = 2012 ".
2. Determinati valoarea de adevar a afirmatiei: "Suma oricaror doua numere irationale

este un numar irational."
Variante bacalaureat 2009
3. a) Calculati [ J2012 J+(
2+.J2).{-.J2}.
b) Calculati [_1_+_1_+ ...+
12
23
1
].
20122013
i
I
c) Calculati [ J2009 ] + 3 {-~} .

d) Calculati [
<
U
~
~
w
.Ji] + [ .J2] + ...+ [ .JiOo].
e) Calculati [( J3 +
.J7f ] .
Variante bacalaureat, februarie 2008
~
~
4.
a) Determinaj] multirnea A=={xe[O,2]1[2x]==2[x]},

tntreaga a numarului real a.
b) Determinati multimea B ==
fractionara a numarului real a.
{x
E [ -1,2]
13 {x}
unde
I}, unde
==
[a] reprezinta partea

{a}
reprezinta
partea
lR* . Aratati ca
Variante bacalaureat .februarie 2008
7. a) Aratati ca {{x } + y} = {x + {y }} , pentru orice x, Y
8. a) Aratati ca [x] +[ x+~J = [2x], pentru orice x
b) Aratap ca
lR.
(x -1) ( x -
lR I
multimii B = {I a=b Ila,b
lR , atunci a
0
13 )s
lR I( x + 2) ( x2 - 4 ) ~ O}.
13. Se considera multimile A = {x
lR Ilxl < 2} ~i B
14. Se considers
multimile
A - {O 2 4 6
"
t
eel mai mare element al
lR I
.fi+J3
= [-3,0)
<
x s 2} .
. Determinati
An B n Z .
. B = {O,3,6,9, ...,48.} Aflati cardinalul

fiecareia dintre multimile A , B , An B ~i A uB .
50}
LUll
-",
15. Se considera fractia zecimala infinita

a.
}
ale multimii A = {aI' a2'--:}""
t.l.ll.J.
{x E IR I X2
-ax+
==
==
o] .
{x E IR I x
o] n{O,
+mx+n
1,2, ...,2011}
;to
==
o].
0.
+ bJ31 a, b E Z} .
= {a
si {J3} apartin multimii A.
pentru orice x, YEA.
YEA,
==
{x
[x] = O} are eel putin 2012 elemente.
I a, b E Z} .
=0 .
ca x2 + 3xy + 4 y2 ~ 0, Vx, Y E lR .
+14 = O.
lR ~i x2 + l +Z2 = xy+xz+ yz, atunci x

b) Determinati multimea {Ca,b) E Rx R I a2 +b2 +4 = ab+2a+2b}.
26. a) Aratati ca daca x,y,z
= Y = z.
27. a) Aratati ca !:+!!.. ~ 2, Va,b > O.

b a
~ 8abc, Va,bc ~ O.
28. Se considera numerele x, y ~ 1 .

,\ Ar~ . ~ ../x-l
atati ca --~-.
x
1
2
b) Aratati ca x~ y -1 + y../ x -1 ~ xy .
a/
~l
"71 = 0,a a
1 2
Determinati nurnarul de elemente
16. Se considera fractia zecimala infinita
A = {a0'--1'
a.
multimii
t
, ,
IRxlR pentru care {1;2} ==
b) Aratati ca (a+b)(b+c)(c+a)
{x
+mx+4
Z, a < b, [a, b) c A} .
=
IR I x2
25. Determinati x+ Y+ Z stiind ca x2 + l + Z2 +4x+6y-2z
o}. Determinati
12. Determinati numerele naturale din multimea A
Variante bacalaureat .februarie 2008
=b.
(m2-1)x+2>0}=lR.
{xElRl
10. Determinati cel mai mic element al multimii {x

~1. Se considera A = { X
{x
23. Determinati (x, y) E lRx lR pentru Care x2 + 2xy + 2l

24. Aratati
orice x
pentru care
22. Aratati ca J3 ~ {a + b.fi
Variante bacalaureat 2009, enunt adaptat
pentrucare
a EZ
c) Aratati ca multimea B
lR .
b) Aratati ca {{x + Y} + z} = {x + {y + z}} , pentru orice x, y, Z E lR .
9. Determinati mElR
(m,n)
a) Aratati ca numerele ~4+2J3
= 0 daca si numai daca x > 1.
= [x + b]' pentru
IR pentru care {1;2} ~
21. Se considera multimea A
[~J
b) Aratati ca daca [x + a]
me
19. Determinati perechile

20. Determinati
2
S. Aratap ca [ .J n + n ] = n , pentru orice n EN.
6. Fie x
18. Determinati
4
11
= ao' a a
l
Determinati suma elementelor
29. Determinati multimea

30. Dati un exemplu
Fa -log3
de doua
Nx N I
numere
Fa + ~
naturale
= 2} .
a si b care
31. Dati un exemplu de doua numere

a + b E N* ~i a- b E Z .
(a, b, c)
irationale
a ~i b care indeplinesc
. Calculati
al +a2 + ... +a2012
Variante bacalaureat .februarie 2008, enunt adaptat
a)
-Ii. ifj, ln2;
1
c) -,
2
conditia
1
r;
~,,,5;
,,3 -,,2
b)
t:
Ji, ifj, ~ ;
1
d) -,
2
conditiile
N x N x N care verifica conditia 2 0(
~
~
w
!c
~
Probleme
1.2
Tema
Functii definite pe multlmea numerelor naturale (~iruri)
1. Aratati ca sirul (an)
>1
ne:
propuse
cu termenul general a = ~
n
n+3
este crescator.
Variante bacalaureat
1. $iruri
Definitie.
2. Aratatit ca 'Isirul (a n ) n~l'

Sirul
de numere
Xn~xn+1 (xn<xn+I),
Sirul
de
este
monoton
(strict)
crescator
daca
Vn~l.
numere
reale
( xn ) n;,1 este
mono ton
(strict)
descrescdtor
daca
tl
este mdrginit inferior daca exists un numar
n este strict monoton.

2009
Vn ~ 1.
L k (k+I )' Vn ~ I .
k=1
Sirul de numere reale (Xn )."1 este mdrginit superior
daca exista un numar real (notat
4. Aratati ca sirurile urmatoare sunt marginite.

n
I
a) xn =
Vn ~ 1.
k=1 k k+l
k +Z
L ( )( )'
cu) M astfel incat xn ~ M, Vn ~ 1.
tl
J;+l-J;;,
n
c) : =
real (notat cu) m astfel meat m ~ xn' Vn ~ 1.
Daca sirul (xn

margin it.
2009
3. Aratati ca sirurile urmatoare sunt monotone.

I
I
I
a) x =--+--+
... +--,
Vn~l
n n+I
n+2
n+n
b) xn =
Xn ~xn+1 (xn >xn+I)' Vn~l.
Definitie. Sirul de numere reale (Xn
de termen general a n = n
(Xn ).;'1
reale
este marginit atdt inferior cat si superior, spunem ca sirul este
b) xn =
Ln
2k+I
2'
e (k+l)
k
c) Xn = Il-, Vn~I.
k+ 1
Vn ~ l.
k=1
2. Progresii aritmetice
Definitie. Sirul de numere reale (an )."1 este
progresie
aritmetica
de rape r daca
an+1 - an = r, Vn ~ 1 (adica diferenta oricaror doi termeni consecutivi este constanta).
Proprietati
= al +(n-l)r,
3.8n-
_n{al+an)_
2
a -al
__
r
5. Fie progresia aritmetica (an

a) Determinati
1. an
4. n=-n
k=1
Vn ~ 1.
-nal+r
n{n-l)
2
2. a
an_I +an+1 '"' > 2

2
' vn_
.
a4
+l, Vn~l,
r#O.
astfel meat as = 7 si
Definilie. Sirul de numere reale nenule (bn
suma primilor 20 de termeni ar progresiei
a2 = 4 ~i al + ~ + as + a6 = 30.
8. Determinati
aritmetica.
tl este 0 progresie
geometricd de rape q daca
1. bn
= b. . :
9. Aflati a E IR pentru care numerele 2
2. b; = bn_1bn+p Vn ~ 2.
qn_l
bl--,
q#l
3.8n=
q-l
,unde8n=bl+b2+
{
nb.,
q =1
--- --------------------------
aritmetice
si x+2
0
-
x + 1, 1- x
LI'
stiind ca
2009
si 4 sunt in progresie
To+2 + 1, 2 +1 + 1 sunt in progresie aritmetica.

0
2009
b) 2+6+10+ ... +2010;

d) 1+ 5 + 9 + ... + (4n - 3), n
N* ;
(an
sunt in progresie aritmetica.
10. Calculati sumele.

a) 1+4+7+
+100;
c) 1+ 3 + 5 + + (2n + 3), n
Vn ~ 1
= 43 .
numarul real x stiind ca numerele
bn+1 = bn q (adica raportul oricaror doi termeni consecutivi este constant).
Proprietati
2l
a13
7. Determinati xEIR stiind ca x, (x_l)2
3. Progresii geometrice
b) Stabiliti daca numarul2015 este termen al progresiei?

c) Calculati suma T = a2 + as + as + ... + a2012
6. Calculati
,Vn~l,unde8n=al+a2+.+an
to
..
~
1
E
N*.
11. Aratati ca suma primelor n numere naturale impare este un patrat perfect.
LI.
sirul (an
Stiind ca pentru orice n E N * are Ioc egalitatea
2
al + a2 + ... + an = n + n , demonstrati ca sirul (an ).;'1 este 0 progresie aritmetica,
12. Se considera
... +bn.
--------------------
IC(
~
~
W
~
~
11
x+(x+l)+
d) 2+5+8+
Variante baca/aureat
14. Determinati al zecelea termen al sirului xpx2,7,10,13,

15. Fie (an ).2c10 progresie aritmetica. Stiind ca
Cl:J
+ al9
2009
...
a6
+ a16
16. Se considera progresia aritmetica (an ).2c1astfel incat a2 + a3 + al9
+ a20 = 8 . Calculati.
= 21,
tl ~i Sn suma primilor
calculati al
18. Aratati ca daca numerele reale a,b ~i

geometries, atunci a = b = c .
+ b, + ...+ bn,
aritmetica
(an
LI
cu elemente
numere
naturale.
Aratati
ca ratia
33. Fie progresia geometries
(bn LI
cu toate elementele numere naturale. Aratati ca ratia
progresiei este un numar natural.

34. Stiind cli doi termeni ai unei progresii geometrice sunt b) = 6 si bs == 24, determinati
n termeni ai progresiei.
a) Daca al + a4 = 100, an_3 + an = 200 ~i Sn = 600, determinati n.

b) Daca S3n = 9Sn si a4
== bo
progresiei este un numar natural.

2009
b) a2 +a4 + ... +a20.
17. Se considera progresia aritmetica (an
).~o si S;
astfel tncat b, -bo == 15 si b2 +bo == 5.

a) Determinati b2
b) Calculati S8'
32. Fie progresia
= 10, calculati
a) al +a2 + ...+a21;
b, + b2 == 6 ~i
Examen Baca/aureat 2011
31. Se considera progresia geometrica cu termeni pozitivi (bn
+(x+x) =45.
+x = 57.
c)
(b') n2c
I cu termeni pozitivi,
daca
30. Calculati ratia progresiei geometrice

b) + b, == 24 .
13. Determinati numarul natural x din egalitatile:

a) 1+ 5 + 9 + + x = 231 .
b) 1+3+5+
+x = 225.
termenul b.,
Model subiect MEeTS, Bacalaureat 2011
35. Se considera functia /: JR~ JR,lex) == x + 1 . Calculati suma
/(2)+ /(22)+ ...+ /(29).
sunt in progresie aritmetica si progresie
19. Determinati a,b E JR stiind ca numerele 2,a,b

sunt in progresie aritmetica.
sunt in progresie geometrica ~i 2,17,a

2009
20. Fie a.b,c numere naturale in progresie geometries. Stiind ca a + b + c este un numar
par, aratati ca numerele a.b,c sunt pare.
36. Se considers functia
SI = /( (-3t)+
37. Se considera functia
x > 0 stiind ca numerele 1,x -1, x + 5 sunt in progresie geometrica.
SI == /(0)-
22. Fie ecuatia
x2 - 4x + a
S3 == /(2)-
XI
si x2. Determinati
XI
si x2
JR* stiind ca
/((-3y)+
JR,/ (x) == 3x + 1 . Calculati sumele:
/( (_3)2)+ ...+ /(( -3YO)
S2 = /(0)+ /(1)+ /(2)+ ...+ /(11).
21. Determinati
= 0, cu radacinile
t :JR~
J :JR~
/(1)+ /(2)-
(x) == 5x -1. Calculati sumele

/(3)+ ...+ /(50), S2 = /(0)+ /(1)+ /(2)+ ...+ /(50) ~i
JR,/
/(i)+ /(22)- /(23)+ ...+ /(29).
XI' x2' 3x2 sunt in progresie geometries.

23. Fie ecuatia
x2 + ax + 2
0, cu radacinile
Determinati
JR stiind ca
XI' x2' x; sunt in progresie geometrica.

24. Determinati primul termen al sirului ao,apa2,4,8,16,32,
....
25. Determinati primul termen al progresiei geometrice cu termeni pozitivi bp6,b),24, ...
26. Se considera numarul real s = 1+ 2 +

27. Aratati ca s = 1-
1 1 1
2+"4-8+"'+
28. Fie a=I+ +"'+510
22 + ...+ 2100.
Aratati ca s
2009
(1; 2).
1 2
22012>"3'
1
si b=I- +52"-53+"'-SU'
Calculati
[a]+[b],
unde [x]
este partea intreaga a numarului real x.

29. Aratati ca, pentru orice
X E
IR este adevarata egalitatea
(1+ X +X2 + ...+Xll _Xii == (1+ X+X2 + ...+ xIO)(1 + x+ ... + X12) .
13
1.3
Tema
3. Functii pare, impare, period ice.

Definitie. Fie D ~ JR 0 rnultirne nevida centrata in origine ('v'x ED<=> -x ED).
Functli, Proprietati generale. Lecturi grafice

Fie A ~i B doua multimi nevide. Spunem ca
element x E A ii corespunde un unic element I(x)
I:
E
A ~ Beste
B .
o functie daca fiecaru]
A se numeste domeniul functiei f, iar B se numeste eodomeniul functiei f Dona functii

sunt egale daca au acelasi domeniu, acelasi codomeniu si aceeasi lege de definitie.
Grafieul functiei
f: A ~ Beste
Imaginea functiei
Ix
multimea GJ = {( x,f(x)
f: A ~ B sau (multimea valorilor functieifi

Imf = {y
Observatii. 1. M(u, v)
B I 3.x E A, f(x) = Y} = {j(x)
A} c A x B .
Proprietiiti
1. Daca f: D ~ JR este 0 functie impara ~i
este multimea
I x E A}.
ED,
D ~ JR. Atunci:
g: D ~ JR, (f. g)(x) = f(x)
daca g(x);c 0, 'v'xED, cdtul functiilor hi g este functia
Definitie. Dreapta
funqiilor.
Fie f: A ~ B
~i
Punctul
(L)(
x) = f(x) .
g
g(x)
f: D ~ JR
g : B ~ C doua
functii.
, 'v'XE A, se numeste eompunerea functiilor g ~if
D, x < y,
avem f(x)::; fey)

daca
< fey) ).
(f(x)
x,y
D, x < y,
M (a, b)
f(a+x)
astfel incat a - x, a + xED.
xOy este eentru de simetrie pentru graficul functiei

= 2b, pentru orice xED
astfel incat a-x,
f: D ~ JR
a+x ED.
Observatii. 1. Graficul unei functii pare este simetric fata de axa Oy.
2. Graficul unei functii impare este simetric fata de origine.
surjectivd dad pentru orice y
> fey) ).
A,
XI
;c x2 avem f(xl);c
B , exista x
f(xJ;
A astfel incat f(x)
= y;
bijectiva daca este injective si surjectiva.

Definitie. Functia f: A ~ Beste
avem
incat go f = 1A ~i fog
inversabila daca exista
= lB. Notam g =
r'
si spunem ca
r'
functie g: B ~ A astfel
este inversa functiei
Observatii
1. Functia f :A ~ Beste injective daca ~i numai dad este indeplinita una din conditiile:
Observatii.
de variatie
RJ(x,y)
f(x)-f(y)
>0, 'v'x,YED,x;cy,
atunci
x-y
f este
graficul functiei f: D ~ JR
x = a este axa de simetrie pentru
injective daca pentru orice xl'x2
Functia f: D ~ JR este monoton (strict) descrescatoare
functia
Definitie. Functia f: A ~ Beste:
functiilor
1 D
.
aca raportul
I d.
.
~
functie para. ProdusuVcatu
mtre
.
0 functie para. Compunerea dintre
S. Functll injective, surjective, bijective, inversabile
Definitie. Fie D ~ JR 0 multime nevida. Functia f: D ~ JR este monoton (strict)
(f(x)
daca f(a-x)+
Functia
Observatie. Compunerea functiilor este asociativa, dar nu este comutativa.
I(x) ~ fey)
functie
4. Simetrii ale graficului unei functll
g(x);
crescdtoare daca pentru orice X,Y
Cea mai mica perioada pozitiva (daca exista) se
daca f(a - x) = f(a + x), pentru orice XED

produsul functiilor j'si g este functiaf
2. Monotonia
D ~ JR este tot
A
a doua functii pare/imp are este

impara este 0 functie impara.
a doua functii pare/impare este
impara este 0 functie impara.
pentru care x + TED.
orice xED
suma functiilorj''si g este functia j" + g: D ~ JR, (f + g)(x) = f(x) + g(x);
(go flex) = g(j(x)
numeste perioada principala.
Definitie. Fie D ~ JR 0 multime nevida si functiile f,g:
gof:A~C,
E GJ
Definitie. Functia f :D ~ JR este periodica cu perioada T daca f(x+ T) = f(x) , pentru
IA(x)=x, 'v'xEA.
1. Operatii cu functii
Compunerea
.
atunci f(O) = <=> 0(0,0)
2. Suma f + g: D ~ JR a doua functii pare (impare) f,g:

para (impara).
3. ProdusuVcatul
functie para si una
4. Compuncrea
functie para si una
GJ <=> feu) = v.
2. Functia identica a multimii zt este IA :A~A,
a. Functia f :D ~ JR este functie para daca I( -x) = I(x), 'v'X ED.

b. Functia f: D ~ JR eeusfunctie imparii daca I(-x) = - I(x), 'v'x ED.
strict crescatoare, iar daca RJ ( x, y) <
'v'x ;c y , atunci
f este
descrescatoare.
2. Compunerea a doua functii monotone, de aceeasi monotonie, este

crescatoare; compunerea a doua functii monotone, de monotonii diferite, este
descrescatoare.
0
0
functie
functie
a. Pentru orice xl'x2 E A astfel incat f(xl) = f(x2) , rezulta XI = x2

b. Pentru orice y E B , ecuatia f(x) = yare eel mult 0 solutie x EA.
2. Functia f: A ~ B e surjectiva daca si numai daca este indeplinita una din conditiile:
a.lmf=B.
b. Pentru orice y
~
:::liE
E
B , ecuatia f(x) = yare
3. Functia f: A ~ Beste
element x
A astfel incat f(x)
eel putin
solutie x EA.
bijectiva daca oricarui element y

= y.
B ii corespunde un unic
1&.1
!;(
:::liE
15
4. Functia
t
functiei
t'
d
.
es te tnversa b I1a aca i;ll numai daca este bijectiva. Inversa
I.
B
t
funetlafB
.
---,
es e
t
.
~ A
care indeplinei;lte propnetatea:
A ~ B
f :. A
bijective
-'0.
l(x)=y:>x=F1(y),unde
xEA
si YEB.
-------------------
Probleme propuse
DU
R~
f:
lR, f
(x)
JR., f
(x)
[.!.,3 3J .
Ixl
Examen Bacalaureat, septembrie 2010
17. Se considera functiile I:JR.~JR.,
I:
I(x)=x-I
~i g:JR.~JR.,
g(X)=X2.
Determinati
si go I .
imaginiie functiilor log
este perioada pentru functia I: JR~ JR, I (x) = {x} + { 2x} .
+ x + este intervalul
x -x+l
=~
I: JR ~
16. Determinati multimea valorilor functiei
-------------------------------1. Aratat! eii ~
15. Aratati ea imaginea functiei
(x)
JR ~ JR,J
+x +1
si 1m I imaginea functiei
a) Aratat! cii 1 ~ Im I .
2. Aratati eii ~ este perioada pentru functia I: JR~ JR, I(x) = {3x} .
b) Aratati ca cea mal. mare va ioare a functi

cpei1este"2.1
3. Determinati cate
0 perioada
pentru fiecare dintre functiile de mai jos.

b) g:JR~JR,
a) I:JR~JR,J(x)={~}+{x};
c) Ar-atati. ca- -- 1 E Im j" .

2
19. Aratati ca minimui functiei I: JR~ JR, I(x)
g(x)={~}+{~}.
4. Determinati a E JR stiind cii functia I: JR ~ JR, I(x) = (1- a2) x + 4 este constants.
Bacalaureat
5. Aratati ca functia I: JR~ JR, I(x)
= 14x-81-214-2xl
2011
2009
6. Aratati ca functia I: [3, 8] ~ JR,J (x) = 1x - 81 + 13 - x 1 este constanta.
I: (0, +00) ~
JR, I
x) [_x_J
x
este constanta
+1
a)
r (A)
l
r ({0,2});
l
b)
unde
[a]
este
JR~ JR,
= {x
I (x)
21. Determinati m, n
X4 -2X2 este egal cu -1.
= x2 -1. Pentru
JR 1 I(x)
A a lui JR
submultirne
A} . Determinati:
r (3,+oo);
l
r ([3,8J);
r' ({m}) are un singur element.
l
c)
m e JR pentru care multimea
d) Determinati
'
I:
functia
defmim multimea
este constanta.
7. Aratati ca functia
20. Se considers
JR stiind ca puncteie A(I, 0) si B(O, -I) apartin graficului functiei
I: JR~ JR, I(x) = Xl +mx+n.
partea intreaga a lui a.
22. Aratati cii urmatoarele functii sunt impare:
I:
(1, +00) ~ JR,
I (x ) = ~
este strict descrescatoare,
a) I: JR*~
x-I
JR, I(x)
= Xl
1
--
b) I: JR* ~ JR, I(x) = Xl +
r+r ;
9. Se
considera
Determinati
functiile
E
I : JR ~ JR, I (x)
JR stiind ca log
= 2x -1
si
"I
TlJ)
g :A
TlJ)
A,
()
g X =X
+a .
=g0I .
12. Determinati a E JR stiind cii functiile I: JR ~ JR, I(x)

g(x) = ax + 1 se intersecteaza intr-un punct pe axa Ox.
I:JR~JR,/(x)=Xl-4x+2
E
determinati
4x
JR. pentru care functia
~i g: JR ~ JR ,
eel mai mare element al
I: JR ~
I: JR ~
JR
JR
graficului functiei
27. Se considera
functie para. Aratati ca/nu
multimea A = {a
JR 1 I(a)
= a}.
Determinati
I (x)
= x( e'
+ e-X) + a este impara,
suma eiementeior
din
= X4+axl + 2X2+bx+ 1 este
este injectiva.
functie irnpara. Aratati ca originea axelor de coordonate apartine
f
l,g:JR.~JR,J(x)=2x+1
si
Determinati
= 2x+l.
JR. si orice n E N* .
oct:
u
~
Aratati cii
I ~... o f,(x) = 2" x+2" -I,

n-ori
g(x)=ax+b.
= IR .
28. Fie functia I: JR ~ JR,J(x)

orice x
.
:::E
I
functiile
a, b E JR astfei incat log

I: JR~ JR, I(x) = Xl -8x.
JR~ JR,
functie para.
25. Fie
26. Fie
JR 1 I (x ) ~ 2} .
I:
24. Determinati a + b e JR pentru care functia I: JR~ lR, I(x)
1)(0).
= Xl
Examen Bacalaureat, 2009, 2010
23. Aflati a
Examen Bacalaureat, iunie 2006
multimii A = {x
d) 1:(-3,3)~JR,J(X)=ln(3-X).
este strict
2009
11. Se considera functia I: JR ~ JR, I(x) = X4 - X . Calculati (f
13. Pentru functia
c) l:lR~JR,J(x)=ln(X+.JX2+1);
3+x
10. Se considera functia I: JR~ JR, I(x) = 1- 2x . Aratati ca functia 10 I

descrescatoare.
pentru
:::E
0(
:::E
17
29. a) Aratati
b) Aratati
ca functia I: lR ~
ca functia I: lR ~
lR,
I (x)
R, I(x)
=
=
x3 + X + 1 este injectiva
x3
- X
Tema
+ 1 nu este injectiva.
Functia de gradull. Func~ia de gradul alII-lea
c) Verificati daca functia I: JR~ JR, I(x) = x2 +x+ 1 este injectiva,

d) Aratati ca functia I: N ~ N , I(x) = 3x + 1 nu este surjectiva.
Variante bacalaureat 2007,2008,2009
30. Aratati
ca functia I: [1,+00) ~ [2, +00), I (x)
=x
+ ~ este inversabila.
1. Functia de gradull
Functia I: JR ~ JR., I(x) = ax + b (cu a, b e JR, a ~ 0 ), se numeste functie de gradulI.
Graficul functiei I: JR ~ JR, I(x)
x
Variante bacalaureal, 2008
Monotonia.
= ax+b
Daca a < 0 , atunci functia

X
f este
x
+ 1,.
Semnul fun tiei de gradul I
I: JR ~ JR, I(x) = x3 + 2x + 3. Calculati
g(O) + g(3).
34. Aflati a E Z pentru care functia I: [1, +00) ~ [a, +00), I (x) = x2 + 4x este surjectiva,
dreapta de panta a.
strict descrescatoare.
_lL
a
f(x)
Variante bacalaureal, 2008
33. Fie g: JR ~ JR inversa functiei bijective
este
Daca a> 0, atunci functiaj" este strict crescatoare,
31. Determinati inversa functiei bijective I: JR ~ (0, +00), I(x) = 22x-1

32. Determinati inversa functiei bijective I: (0,00) ~ (1,00), I(x) = x2 +
1.4
- sgn(a)
sgn(a)
2. Functia de gradul alII-lea

Functia
f(x)=ax2+bx+c(cu
f:JR~JR,
a,b,cEJR,a~O),
se nume~tefunclie
de
gradul al II-lea.
35. Aflati a E JR pentru care functia I: (--oo,a] ~ JR, I(x) = x2 -2x+2,
36. Fie
I:
JR ~ JR
functie bijectiva cu
1(1) = 2
~i
1(1(1) = 4.
este injectiva,
Calculati
(4) .
Forma canonica, f(x) = ax' +bx+c = a[ (x+ ;a)2 -
4~2l'
unde 11 = b -4ac.
Variante bacalaureal, februarie 2008
37. Se considera functia I: JR~ JR, I(x) = ax + b . Aratati di exista

(a,b)EJRxJR
pentrucare
infmitate de perechi
lol=IR'
semnul f~
1. 11 < 0
Observatii
~ gradol al don
f(x)
sgn(a)
f(x) >0, VXEJR~
a>o
{ 11<0
VXEJR~
a>o
{ 11:S;0
f(x) <0, VXEJR~
a<o
{ 11<0
Variante bacalaureat, 2009, enunt adaplal
38. Se considera
functie functia j": JR ~ R Notam H ={T ElRl l(x+T)
a) Aratati ca daca T E H ,atunci - T E H .

b) Aratati ca daca I;, T2 E H , atunci I; + 7;
= I(x)} .
x
E
2. 11 = 0
H .
-2,;
--00
f(x)
sgn(a)
f(x)~O,
sgn(a)
Variante bacalaureal 2009, enunt adaptat
x
3.11 > 0
f(x)
Graficul
4a
'
- sgn(a)
f: JR ~ JR, f(x)
functiei
v(-~ -~)
2a'
sgn(a)
0 sgn(a)
= ax' +bx+c
axa de simetrie x = -~,

2a
este
parabola
de
varf
care are ramurile orientate in sus daca a> 0 ~i
injos daca a < O.

Monotonia ~i punctele de extrem
x
1. a>O
f(x)
2. a<O
I(x)
--00
'\,
--00
-2,;
_..A..
4a
-2,;
A
-4;
+00
/'
+00
'\,
a>O
a<O
19
Daca
a > 0,
min
Functiaj" este strict crescatoare pe

Daca a < 0, max
x = - ;a .
J = - 4~ , care se atinge in puncmj (de minim)
1= -~
[-!!..-,
+ooJ
2a
, care
si strict descr
1este
c) Ix + 21+ Ix2+ X
.
{
Relatiile lui ViCte. Fie XI' x2 radacinile ecuatiei ax2 + bx + c = 0 . Atunci
-2XIX2;
XI +X2 = XI +X2)
2. Ecuatia de gradul al II-lea cu radacinile

s = XI + x2 si P
=b
ca.
sx
+P
g: ~ ~~,
b) axa Oy;
3. Determinati
g: lR ~~,
+1.
g(x) = ax+ b stiind ca graficele functiilorl~i
a) axa Ox;
functia
g(x)
c) punctul
1:lR ~ lR
= -3x+3
stiind
cii
graficul functieij'sa
a, b E ~
1:(0,00)
s 2Ix-31;
~ ~, 1(x)
1)(x)
= 4x
+ 3, Vx E ~
'
graficul
stiind ca functia
1: [1,3] ~
sau
~i graficul
functiei
= -2x
2009
+ 1 este
6. Determinati
m E ~ astfel incat functia 1: ~ ~ ~,
descrescatoare.
l(x)
= (m2
1m :~ ~ ~, I; (X)
a) Determinati m stiind ca functia

b)Determinati m stiind ca A(1,O)
= m -1 x
2m+2'
+3 m
I; este strict crescatoare.

E
Gf~.
c) Determinati m stiind ca 1m(1) > t; (3) .

d)Determinati m stiind ca 1m (1) = 1m (3) .
+ b este bijectiva.
= ax
-
2h - 3
{-I}
2008
2010
2 sunt irationale,
17. Determinati valorile reale ale lui m pentru care dreapta x = 2 este axa de simetrie a

1:~~ R, 1(x)

b) Determinati
intervalul
Bacalaureat
1:~~ R,
l(x)
= x2
+ x+
21. Determinati
E~
1:(0,00)
2 - 2x
=x
2011
1.
2011-model subiect
~ R, l(x) =~ -4x+1.
+2 .
stiind ea imaginea functiei
g: (-00, a) ~ R, g(x)
= l(x)
este
[1, +00) .
c) Determinati
2009
E~ \
sa fie strict
2009
care in-
Bacalaureat
Bacalaureat
[a, b]' 1 (x)
stiind ca functia 1: [1,4] ~ [1,7], l(x)
a,b
strict crescatoare
Variante bacalaureat,februarie
sunt simetrice fata de dreapta x = 1.
S. Determinati
7. Se considera functiile
1:~~ ~
parabolei y = X2 + mx + 4 .
0(0,0).
astfel incat
E~
x +2x
functia
g sunt simetrice ~ata de:
toate functiile de gradul intiii

0
s 1.
+ 2 . Determinati
= x - 2m
nu intersecteze axa Ox.
a) Determinati imaginea functiei 10101

E~
c) Ix2 -11 < 1.

c)lx+21+lx2 -41
16. Aratati ea solutiile ecuatiei x2 + 2x + -2 _1_
Determinati
4. Sa se determine
bijectiva.
x2-3x+2)~0.
X x+4
1 S. Determinati solutiile intregi ale inecuatiei x2 + 2x - 8 < 0 .
1. Determinati functia de gradul I al carei grafic trece prin punctele A(l, 2) ~i B( -1,0) .
= 2x
) >0; d) (x-2)
x-I
b) 112-4xl
deplinesc conditia (f
Probleme propuse
1:~~~,
1(x)
X2 - 16
c)
b) Ix -11 + Ix + 11~ 4 ;

= 0, unde
14. Determinati
functia
+1
12. Rezolvati in multimea numerelor intregi inecuatiile.
= XI . x2 .
considera
x+2
a) Ix -11 ~ 3 ;
-----------------------------------------------------
2. Se
b) -~-;
a) Ix+21 ~ 1;
este x2
2008
11. Rezolvati in multimea numerelor reale inecuatiile.
=a
-3XIX2 (XI +X2).
XI ~i x2
xl = l.
10. Rezolvati in multimea nurnerelor intregi inecuatiile.

a) 3X2-5x+2~0;
b) _2X2+3x+5~0.;
c) x4-5x2+4<0.
Observatii.
1. XI2 +X22 = ()2

XI +X2
a) -~2;
x +I
;aJ .
~ +-Xi
~-Xi
Ix - 31+ 14-
d)
9. Rezolvati in multimea nurnerelor reale inecuatiile.
2a
strict crescatoare pe [ - 2~ ,+00 ) si strict descrescatoare pe ( -00, -
21= 0 ;
Variante bacalaureat,jebruarie
= _!!..- .
4a
Functia
_!!..-J
2a .
Xt
( ~
esca oare pe ~,
se atinge in punctul (de maxim) x
8. Rezolvati in multimea nurnerelor reale ecuatiile:

a) Ix+ll = 21xl;
b) IX2-41 = 3x;
m
m
E~
E~
stiind ea l(m-x)
Vx E ~.
= l(m+x),
stiind ea varful parabolei
y = X2 + (2m -1) X + m' + m este in
eadranulI.
22. Determinati
..
I
IC(
E~
stiind ea distanta de la viirful parabolei de ecuatie y = x + 2x + a
la axa Ox este egala eu 1.

23. Determinati functia 1 de gradul al doilea daca 1 (-1)
2009
= 1,1 (0) = 1,1 (1) = 3.

2009
~
~
UoI
~
~
21
24. Determinati a, b
25. PunetuIV(2,3)
IR stiind ea varful parabolei y = X2 + ax + b este V( 1,2) .
este varful
parabolei
asoeiate
functiei
f:IR~IR,
I(x)=.l+at+b.
Calculati 1(3).
26. Determinati
37. Se considera ecuatia
Bacalaureat
a, b
JR stiind ell dreapta
2011
2 este axa de simetrie pentru parabola
y = - x + ax + b si ea punetul este M (1,2) apartine aceleiasi parabole.
JR,J;
(X)
= mx' - 2{ m -I)x+
I :JR~
JR,
m + I, m e JR' .
m stiind ca I(x)
I: JR~ JR,f(x)
a E JR pentru care (f
31. Determinati
= 2x+a
x + m' = 0 are doua solutii reale egale.
= x2 -a.
~i g: JR~ JR, g(x)
Determinati
Bacalaureat
I(x)
= (a+l).l
2010
I:
a E JR
a) Calculati x;.x;
minima
+~
+X:z -12
functiei
afla pe
I :JR~
JR,
.1
c)
1:{~,2)~JR,
XI ~i x2 ecuatiei
IXI-X I =1;
2
~i x2
= 0au sernne opuse.
O} n {x
Xi ~i x2
x2 .
2
E JRI x - 2x + m +
Xi si x2. Determinati
10 = O}
:I;
0.
a E Z stiind ca
(x)
= -2-
x +1
X:z
= 0.
b) Calculati
x;.x;
+2X:z-13
+~
X:z
+2.x;-13
ecuatiei
x2 + x - 3 = O. Determinati
a, b E JR stiind ca
ecuatie de gradul al doilea cu coeficienti intregi care are
.l +(2m+3)x+m+I=0
radacina
XI =1+J3.
47. Determinati numerele reale a si b stiind ca solutiile XI
x2 - ax + b = 0 veri fica relatiile XI + X2 = 3 si xlxi + X2X~ = 6 .
si
X2 ale ecuatiei
x+ y =3
48. Rezolvati sistemul
b) Xi2 =x2,2
XI
E Z, "in EN.
radacinile
l(x)=-x2+(2a+l)x+a2+1
veri fica pe rand conditiile.

1
1
a) -+-=1;
XI X2
:I;
+.x; -12
S; = x~ + x;
XI si x2
46. Determinati
I se
strict crescatoare.
pentru care functia
IR eu radacinile
. 1e ecuanei
.. x 2 + ax + b = 0 sunt - I. ~l -.1
ra~d~
aCllll
,
Xl
x2
> 0 nu are nicio solutie.
astfel incat valoarea

2
= x + (2a -1)x + a2 + 1 este egala cu 2.
aEJR
JR~ JR,I
44. Fie XI si x2 radacinile ecuatiei x2 + x -13
45. Fie
= 0 nu are nicio solutie.
este strict crescatoare.

36. Determinati mEJR astfel incdt radacinils
X2
n E JR stiind ca I(x):?: n, "ix E JR.
34. Aflati a E JR pentru care functia I: (l, +<xl) ~ JR, I (x) = x2 + (2a -1) x + a2 + 1 este
35. Aflati
x2 + 2x + a = 0 cu radacinile
2009
= (a -1)x2 + 2(a + I)x + a + 1 , a E IR .
c) Determinati a stiind ca graficul functieij este tangent axei Ox.

d) Determinati a stiind ca varful parabolei asociate graficului functiei
dreapta x = 2 .
I(x)
si
sunt ill progresie aritmetica.
c) Aratati ca
33. Determinati
(2m + l)x + m + 1 = 0, m
m E JR stiind ca {x E JR I x2 - X + m
+3(a-l)x+a-l,
intersecteaza axa Ox ill doua puncte distincte.
b) Deterrninati a stiind ca inecuatia I(x)
Xl
m E JR stiind ca x~ x2 = xlxi .
c) Determinati
2010
a E JR pentru care graficul functiei I:JR~,
a) Determinati a stiind ca ecuatia I(x)
IR eu radacinile
40. Se considera ecuatia ax' + bx + c = 0 cu coeficienti reali si cu radacinile
xl,a,x2
x) .
g)(x) > 0, oricare ar fi x E JR.
32. Se considera functia I: JR~ JR, I(x)
a) Determinati multimea valorilor functieij.

b) Determinati m e JR stiind ca I(x) < m, "ix E JR.
Bacalaureat
30. Fie functiile
Detenninati
42. Fie ecuatia
> 0, "ix > o.
29. Determinati m E JR pentru care ecuatia x2
x2
38. Se considera ecuatia
41. Aflati
d) Determinati m stiind ca dreapta x = 2 este axa de simetrie pentru graficul functieij"

e) Determinati m stiind ca I(x) > 0, "ix E JR.
1) Determinati
0, m
Aratati ca daca XI . x2 < 0 , atunci XI' x2 E JR si XI
a) Determinati m stiind ca graficul functiei j; nu intersecteaza axa Ox.

b) Determinati multimea valorilor functiei h.
c) Determinati imaginea functiei g: JR~ JR, g (x) = h (sin
39. Determinati m E JRstiind cll radacinile ecuatiei x2 + 2 (m -I) x + m -I
27. Determinati
m E JR stiind ea varful parabolei asociate functiei
2
I (x) = x + 2x + m2 se afla pe graficul functiei g: JR~ JR, g (x ) = X2 .
1m : JR~
(2m -1)x + m -1
Determinati valoarea minima a expresiei X;X2 + Xl xi .
X2
~ + Z. = ~ , unde
Y
E JR, Y E JR.
2X+ y2 = 3
, unde
{ x2 +2x- / =2
E JR, y E JR.
d) xl+l=x2.
23
Probleme propuse
Tema
1.5
1. Ordonati crescator numere1e
Puteri ~i radicali. Ecuatii irationale

Functia
f: JR~ JR,f(x)
= x" , unde
Functia
f: D ~ JR,f(x)
=~ ,
D = [0, +00) daca
respectiv
Functia
n E N, n ~ 2, se numeste
unde
functie putere.
= JR
n E N, n ~ 2 , si D
ordinul 3 este f: JR~ JR,f(x)
este f: [0,00) ~ JR,f(x)

=~
.fi,:if4,~.
2009
b)
J3,~,~.
2009
c)
J3 -.Ji' J5 - J3 ' 17- J5 .

t: t:
.fi +J3 2.J6
-;3, -;2, ,,6,
2
' J3 +.fi .
daca n este impar,
n este par, se numeste functie radical de ordin n.
radical de ordinul2
a)
= Fx , iar functia
radical de
41r
d)
2. Aratali ca [
if,;] = 1, V n EN, n ~ 2 , unde [a]
este partea intreaga a numarului real
a.
Proprietali
1. Functiile
f,g:
[0,00) ~ [0,00), f(x)
= x2n si g(x) = 2~
unde
n E N*,
sunt functii
3. Aratati ca numarul a = ~7 + 4J3 + ~7 -
4J3
este numar natural.

bijective, fiecare fiind inversa ceIeilaite.

2. Functiile
f,g:
JR~ JR, f(x)
= x2n+l ~i g(x) = 2n+rx,
unde
n E N*,
sunt
functii
4. Fie x E JR astfel mcat x+-
bijective, fiecare fiind inversa celeilalte.

3. Functia putere de exponent impar este strict crescatoare pe JR. Functia putere de
exponent par este strict descrescatoare pe (-<Xl, 0] ~i strict crescatoare pe [0, +00) .
4. Functia radical de ordin impar este strict crescatoare pe JR.
Functia radical de ordin par este strict crescatoare pe [0, +00) .
5. Fie
functia
f (x) = x2
f :JR~ JR,
~l
4x + 2 .
x +3'
x
Ordonati
crescator
numerele
f(I),/( .fi)'/(~).
6. Fie
5. Functia radical de ordin impar este convexa pe (-<Xl, 0] ~i concava pe [0, +00) .
1
1'21'31
= 4. Calcu ap x +2"
x
x
2009
n E N \ {0,1}
fixat.
Determinati
un
a E JR\ {O;I}
numar
pentru
care
~a~a~a ...J; EN.
Functia radical de ordin par este concava pe [0, +00) .
7. Daca
radica1i
x=~5-a+~4+a,
aE[-4,5],
determinati
in
functie
de
expresia
Proprietiili ale puterilor

Fie a,bEJR*,
1. aO
= 1 si
a'
S .~=a
a
r+s
l'
r,sEQ.
= 1;
2. a' as = a'H;
as
bs'
3. (a. b
= as . bS
4. (a'
~5-a~4+a
= a"s ;
pentru a > 1 avem a' < as <=> r < S

7. { pentru a E ( 0,1 ) avem a' < as <=> r > S
8. Aratati ca ~2~2J2J2
E (1,2).
9. Aratati ca ~6~6~6 ...!if6 E (1,6), pentru orice n E N, n ~ 2.
Proprietiili ale radicalilor

Pentru
n, kEN
a,bEJR
si n,kEN,
n,k~3
impare sau pentru
aE[O,+oo),
bE(O,+oo)
~i
10. Determinati
numere pare, avem
fi =a' ,
~4
po
11. Aratati ca
1.
a E Q daca ~ 21~ = 2Q .
3.
n~
Vb
=~
ifb"
b*O'
4. ~
(.fi + 1)( ii
=nd:/.
sia: ,
--------------------------------
==
I
..:(
12.Aratati ca numarul
7. ~<ifb<=>a<b.
+ 1)( Vi + 1) (1{[2 + 1) = ~ -1 .
1
==r:
+.fi2+ J33 + J33+ J44 + ... + -;99+-;100
ci: r.;;:;;,
1+-;2
este natural.
------------------13.Aratati ca numarul ~3-J29-12J5
-J5
este intreg.
~
2009
==
~
c(
==
2S
14.Fie XElR astfel incat ~5-X+3~
.JlOl
.
15.Numarul.
V.j
+x
..
= 3 . Deterrninap
e:tolvati In multimea numerelor reale ecuatijle.
V,~5 - x . V 3 +x .
1~
seris sub fiorm a de fractie zecimala infinita este egal eu
D e t errrunap a2
_) F+8 - 6~
= 1.
b) ~-6~-1
+J4x-3-4.Jx-l
16.Rezolvati in multimea numerelor reale ecuatiile.

II)
.Jx+2
a) Rezo1vap eeuapa
c) x+..{; = 6.
b) Determinati
d) .Jx + 1 = 1- 2x .
m E lR
II)
Rezo1vati eeuatia
.Jx2 - 2x + 1 = x + 1.
b) .J2x-l = x.
Bacalaureat
2010
2009
c) .Jx-l +.J2-x
2009
2009
II)
Bacalaureat
2011
b) Jx+I+Vx-3=2.
= 1.
d) .Jx+l=5-x.
I..{; -11 = 2 .
18.Rezolvati urmatoarele ecuatii:
.J x + 4 + 2 .J x - 4
.Jx-4
.Jx+4
=!.!..
b) ~X+4 +2~X-4
x+4
e)
Bacalaureat
1999
II)
~(x+2)(x+3)
=.J12.
b)
.Jx+2 .Jx+3
=.J12 .
II)
..{;
x+l
= m admite eel putin
solutie reala.
= J x+ 2.Jx-I +Jx +3 +4.Jx-l
=3 .
f (x ) = m
admite 0 singura solutie reala.
.Jx +~
= 2.
=4 .
x+\fx
.J x + 1 + ~
=2 .
=5.
26.Determinap pereehile (x, y)
Variante bacalaureatJebruarie
E
2008
lR pentru care x + y + 6 = 2.Jx -I + 4J y + 2 .
27.Rezolvap in multimea numerelor reale urmatoarele inecuatii.
19.Rezolvap urmatoarele ecuatii:
20.Rezolvap
ls.Rezo1vati in multimea numerelor reale ecuatiile.
d) X+log2
3'
f (x)
f (x)
lR , f(x)
b) Pentru m E [3, +00 ) , aratati ea ecuatia
c) x + 2' + Fx
=!.!..
stiind ca ecuatia
eonsidera funetia f: [1,+00)"'-+
14.S
II)
x-4
+Jx+3-4.Jx-1
2008
f (x) = 1 .
17.Rezolvati in multimea numerelor reale ecuatiile.
II)
Variante bacalaureatJebruarie
2009
23. Se
b) .Jx+l=x-5.
e)
= 3.
f:[I,+oo)...-+lR, f(x)=Jx-2.Jx-1
eonsiderafunetia
= x.
in multimea numerelor reale ecuatiile.
II)
.Jx+2 < x.
b)
.J x + 2 ? x .
c)
~h_X2
z i.
2009
+ X +1=~
..{; 2
b) .Jx2 + x -1 +.Jx2 + X+ 2 = 3 .
2+..{;
c) _x_+
2+..{;
=!Q
3
21.Rezolvati in multirnea numerelor reale ecuatiile,

II)
~x+l
=2
b) ~x-l=l-x.
c) ~1- x = 1+ x .
d) ~ x
+ 1= 1- 2x .
2009
27
Probleme propuse
Tema 1.6
Func~~a.~xponentiala ~i functia logaritmica.
Ecuatll ~I mecuatii exponentiate ~i logaritmice
y.vati
j.'oeterminati
1. Logaritmi
2"""
Definitie. Fie a > 0, a * 1 ~i x o. Unicul numar real y cu proprietatea
aY::::
se
=y
daca si numai dad! a"
=x
Proprietiti1e logaritmilor
2. logo a" =X, VXEJR;
= 1, Va> 0, a
* 1;
4. logo 1 = 0, Va> 0, a
Vx,y>O;
3. log a x"
= ploga x, Vx> 0, Vp E JR;
2. logo x-logo
Vx,y > 0;
4. logaP
1
= -loga
x, v x 0, Vp E JR*.
ei
a.b
= log a' c Va "b c
3. log a b =--, Va,b > 0, a,b

log, a
>
a b
"..,-,
Consecinti:
In
log X= gx =---..::.
19a In a .
0
E ( log,
1)
(tgx) + log2012(ctgx), x E (0,1) ;

41+log23.6log,168
..
b) 3 E (log, 9, 7 logs 2) ;
4,.J5) ;
d)
ifj E (v'2, log, 27).
a = log, 2, numiirul
B = In ~
b = log1218.
* 1.
Proprietiti
1. F~c~iile exponentiala de baza a si logaritmica de baza a sunt functii bijective, fiecare
fiind mversa celeilalte.
+ ... + In n(n+'rx , unde x>
1
1
1
n
+
+ ... +
- --log2
n
1
Ig21g4
194lg8
Ig2n lg2 +
n+I
1
log21 + log, 2 + ... log2IO
. Aratati ca au loc urmatoarele
a) 19a + b = 19a + 19b ~ a2 + b2 = 7ab ;

3
2
.11 2a+3b _lga+lgb
2
a
~bE
c) g-5--
Functia logaritmica de baza a este concava daca a > 1 si convexa daca a E (0,1) .
---------------------------
-------------------
10 , unde n EN.
7. Calculati suma S = [lg 1]+ [lg 2] + [lg3] + ... + [lg10

8. Fie a, b >
log31 + log, 2+ ... 1og31O
{I'4'9}.
2. Functiile ex~onentiala de baza a si logaritmica de baza a sunt functii strict crescatoare

daca a> 1 ~l strict descrescdtoare daca a E (0,1) .
3. Functia exponentiala de baza a este convexa pentru orice a E (0,1) u(1,(0) .
e) E=
* 1) este functia f: JR~ (0,00), f(x) = a' .

0, a * 1) este functia g: (0,00) ~ JR, g(x) = log a x .
+ In 2rx + In 3$
* 1, n E N*;
1
2
3
999
.Pf'"C = Ig"2 + 193"+ 19 + ... + 191000 ;
Functia exponentiala de baza a (a> 0, a
-------
Bacalaureat 2009. Variante MEdC
~ Calculati sumele:
,IIf A = log, x+loga x2 +loga x3 + ... +loga x", unde a,x > 0, a
_
d) D -
...1 .
2. Funclia expcnentlala ~i functia logaritmica

Functia logaritmica de baza a (a>
care verifica conditia 2 < b < log, c.
d) Exprima!i, in functie de a = log, 3 ~i b = log, 5, numarul c = Iog, 60 .
1b)
Schimbarea bazei unui logaritm
2. logo b . log,
N* .
b) log3I2 -Iog, 3 -log4 9 ;
/log2012
31og3 4 ... 1og31'32
c) Exprimati, in functie de a = log, 5, numarul b = log., 45 .
1. logox+logoy=logo(~)'
~gbx
1. 1ogax=-l--'
Va,b,x>O,
ogb a
2;
-l~g3 b
b) Exprimati, in functie de a = log2o 2, numarul b = logs 20 .
Operatii cu logaritmi
y = logo (;).
ifj -Iog,
5. a) Exprima!i, in functie de
* 1;
N care indeplinesc .conditia ~
un triplet (a,b,c) E NxNxN
4. Aratati ca:
a) log, 5 E (2,3) ;
c) 2
3. logo a
Calculati:
log2 10 + log, 6 -log2 15 ;
,log2
Observatii 1. Daca a = 10, numarul log., x = 19x se numeste logaritmul zecimal al lui x.
2. Daca a = e ,numiirul loge x = In x se numeste logaritmul natural allui x.
1. alogQx=x, Vx>O;
/"'."
c) logJ2
numeste logaritmul numarului x in baza a si se noteaza logo x .

Cu alte cuvinte, logo x
exemplu de numere a,b
1
+ ... +------19i + 192+ ... + 19iO
2OO8
] .
Bacalaureat 2008. Variante MEdC
echivalente:
b) 19a + b = 19a + 19b ~ a = b ;
2
2
drll a+Sb _lga+lgb
v g 2J3 2
-3b
~a-
Bacalaureat 2008 - 2009. Variante MEdC
9. Aflati domeniul maxim de definitie D al functiei f: D ~ JR, definita prin:

a) f(x)
= log2 (2x
c) f(x)
= log, ..)I-x2
e) f(x)
- 4) ;
;
log, (x2 -7 x + 12) ;
b) f(x)
= 19(x + 1)+ 19(x -1)
= logx+2(2-x);
1) f(x) = loglxl(x2) ;
d) f(x)
i
1
>C(
:E
w
29
10. a) Aratati
ca functia
f: (0,00) ---+ JR, f(x)
x+ log , 2x este injectiva.
b) Aratati
ca functia
f: (0,00) ---+ JR, f(x)
=x-
11. Fie x E (0,1) u (1,(0) si numerele a, b,c >
log, 2x este injectiva,
astfel incat log, a, log, b, log, c sunt in
progresie aritmetica. Aratati ca a, b, c sunt in progresie geometrica.

Bacalaureat 2003
12. Fie numerele
a,b,c,xE(O,I)u(l,oo)
astfel incat
logax,
log,
X,
loge X
a, b,c E (0,00) \ {I} in progresie geometrica. Aratati ca are loc
egalitatea
log x-log
log,
log, x-loge
loge x
c) (0,25)4-x
d) 3x-..[; = 9 ;
= 32 ;
c) log9(2x + 10) logx+l 3 = I;
log
log2(x-2),
log, x si log2(x+4)
x + log
23
+ log
J.4
+ ... + log
n(n+1)
* 1. Demonstrati
= _n_loga
n+1
ca;
x , pentru orice n E N* .
2'
16. Rezolvati ecuatiile:

a) 2x +4x =20;
625
c) 310g1oox100 = 4 log lOx 10 ;
81
e) log3(5-x)+210g3
v'3-x
d) 101og2x = 21og2x;
= 1;
j) logv'll
(x + 1- v' x + 2)
=2;
26. Rezolvati in multimea numerelor reale ecuatia

b) 9x _3x = 72;
=2 ;
d) 16x -34x
e) 22x+1+ 2x+2 = 160 ,.

1
g) 3 + -10 y+1 + 27 =
log2
= 4;
J) 22x - 3 2x+1+ 8 =
x
h) 2 + 16 TX
= (7 + 4-J3fx
b) (v'2+IY
+(v'2-IY
( +v'x+
2)+ 210g4 (v'x+2
-) = log2 x.
Fie a E (1,00) un numar real flXat. Se considera expresia
= 10.
17. Rezolvati in multimea numerelor reale ecuatiile:
a) (2--J3t
h) log2 (9x + 7) = 2+ log2 (3x + I).
25. Rezolvati urmatoarele ecuatii in multimea numerelor reale:

a) (3x)1+1og3x=81;
b) X1og2(4x)=8;
=%;
4)X '-(125)X-1
e) ( 25
8
2x
24. Se considera numerele reale a,x E (0,00), a
.m
+ 5-x
d) log~ (2x) + 310g2 (4x) = 13 ;

4
2
j) 41g x -10 Ig2 x + 36 =
sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.
15. Rezolvati in multi mea numerelor reale ecuatiile:

2
a) 4x -5x+6 = 16x;
b) 2x .4x+1 .8H2 = 16x+3.,
c) 5x
h) log2 x+log.,J2 x+ log~ x = 14.
23. Aflati numerele reale x> 2 pentru care numerele
r;:;)4+X-x2 3r;:;;;
J) ( ...,3
=,,27.
(~JHI
= -1;
j) 1+ log2(x+ 1) = log2 (x+ 2) ;
= 22;
g) log, (9x -6) = x;

b) 73-lxJ = 49 ;
= 1;
1)- 210gs(3x-7)
22. Rezolvati urmatoarele ecuatii in multimea numerelor reale:

a) 210g3 (9x) - 310g27 x = 6 ;
b) logx(9x) + log , x = 4;
e) Ig2 x - 51g x + 6 =
a) 24x+1= 512;
d) logs(x+
Bacalaureat 2009, Variante MEdC
,pentru orice x E (0,00) \ {I}.
c)
g) log2(x+I)+log4(x+I)+log8(x+l)
b) log2 [4 -log3(X+3)]
sunt in
progresie aritmetica. Aratati ca 1+ loge a = 210gb a .

13. Fie numerele distincte

a) log2 (10g3(logs x) = 0;
c) 10g3(2x2 + 1) -log3 (x + I) = 1 ;
e) log, (x + 4) + log , (2x -1) = log , (20 - x);
Bacalaureat 2009, Variante MEdC
E(x)=~loga~+logx~+
10ga~+IOgx~
,unde xE(I,oo).
a) Verificati egalitatea E(a) = 1.
=6.
18. a) Aratati ca, pentru orice numar real x, numerele 2x, 4x, 8x sunt termeni consecutivi
ai unei progresii geometrice.
b) Aratati ca exista un unic numar real x pentru care numerele 2x, 4\ 8x sunt termeni
consecutivi ai unei progresii aritmetice.
19. Determinati x E lR pentru care numerele 32x-1, 9x _ 3
. 3x
~
~I
+ 6 sunt termeni
consecutivi ai unei progresii aritmetice.
b) Aratati ca E(x) =
~IOga x, daca x > a

{ ~logx a, daca x
c) Rezolvati ecuatia E(x)
=a
(l,a)
"t
a) log2 bx2
-x-2)
c) log2 (3x-2)+log2
= 3;
(x+2)
b) 10gHI (x2 -3x+

= 4;
I) = 1;
d) logH2 (2x2 + 5x + 2) = 2 .
31
Tema
2. Aplicatii
1.7
Numere complexe
C
= {Z = x + iy I x, Y E 1R} ,unde
= -I
~.
, este multimea numerelor complexe.
Dad! Z = x + iy , unde x, y E 1R, numerele reale x ~i y se numesc partea reala i

.
..
~
respectiv partea imaginara a numarului complex z; notam x = Rez, y = Irnz .
Elementele rnultimii ilR* = {iy/ y
Proprietati:
1. Zl +z2
= ~ +z2'
= x + iy
\fzl,z2
C;
Izi = 1;1, \fz

2
1 ,
=x-
C;
= {~, :::: : : ~
..)
ZI - 'i COSqJl+z sm e, ,Z2 = r2 (cos qJ2+iSInqJ2)'

1. ZIz2 = 'ir2 ( cos( qJl+ qJ2)+ i sineqJl+ qJ2)); 2. z" = r" (COSrup + i sin nqJ) ;
-r ,
si
y ~
.' qJ+2k7r)
_
+ I SIn
n
' k - 0, I, ..., n -I.
unitiitii fonneaza multimea U

t
{z
dzn
b-a
E
ilR* ;
1R*;
b-d
-c-d
c-a
B'(b'), C'(c'). Atunci:
llU
Ea.
= b -a.
c-a
~ ~ ..
Radaclmle
de ordinul n ale
= I} = {cos 2k7r +i . 2k7r/

}
Ism -- n k = 0' 1,..., n -I .
n
b=a(cosa+isina).
+ isina)
YCalculati:
aYi . p .p .....ilO ;
~
(1- i)(1 + 20 - 3(2 - 0 ;
Atunci:
ZI
r:
4. -=--.L.(cos(qJl-qJ2)+isin(qJ
-qJ ).
z2
r2
I
2
Fie n E!~' n >
2
R
~d~
.
'L
d
di
I
- . a acini e e or. InU n ale numarului complex Z = r(cOSqJ+isinqJ)
n
d-c
::> --
Probleme propuse
0.
3 .!. =.!.( cos(

) ., ( )
Z r
-qJ +ISIn -qJ;
sunt Zk =~(cosqJ+2k;r
1R*; e. AB 1- CD
b. Daca C = R~ (B) , atunci c- a = (b -a)(cosa
. Operatii cu numere complexe scrise sub forma trigonometrica

= r(COSqJ+isinm)
b-a
a. Daca B=R~(A),atunci
Daca x = 0 si y > 0 ,atunci qJ= ; ; daca x = 0 si y < 0 , atunci qJ= 3; .
d-c
--
d-c
b-a
= arg--
AS. Fie R'J.t rotatia de centru M si ungbi u, Consideram punctele A(a), B(b), C(c). Atunci:
a unui numar complex
2, daca x > 0 ~i y < 0
FIe
I.
.
hiurile
i
.
ABC' ~I A'B'C' sunt asemenea daca -b'-a' = =--=
b-a .
b. Tnung
lUn e myers
onentate
c'-a'
c-a
Observatie. Triunghiul ABC este pozitiv orientat daca sensul A-B-C, parcurs pe
cercul circumscris triunghiului ABC, coincide cu sensul direct trigonometric. in caz contrar
triunghiul ABC este negativ orientat.
\f Z E C .
si qJ = arctg (-; ) + kst , unde k
+ y2
ZN
a. Triunghiurile la fel orientate ABC si A'B'C' sunt asemenea daca b'-a'

c'-a'
iy .
Pentru orice numar complex nenul Z = x + iy exista si sunt unice numerele reale r>O
si qJ E [0, 21l") astfel incat Z = r( cos qJ+ i sin qJ) .
= I Z 1=~ x2
f. A, B, C sunt coliniare dad! si numai daca b - a

c-a
A vem r
IZM
I"
da
b-a
. I'
g A, B, C, D sunt concic Ice sau co miare ca --:
este numarul complex ;
2. Zl . Z2 = Zl . Z2' \f Zl ,Z2 E C ; 4. z; = I Z
Observatii.
1. Z E IR daca si numai daca = Z
2. Z E ilR* daca si numai daca z = -z. '
1. Forma trigonometrica
II CD ::>
A4. Fie A(a), B(b), C(c), A'(d),
3.
Patrulaterul ABCD este paralelogram daca si numai daca ZA + Zc = ZB + ZD
d. AB
1=~ x2 + l .
2. I Zl . Z2 I = I Zl 11 Z2 I, \fzl' Z2 E C .
3. I Zl + z2 I :<:; I Zl I + I z2 I, \f Zl ,Z2 E C .
Z
complexe in geometrie
~3. Fie punctele 0(0), A(a), B(b), C(c), D(d) in planul xOy. Atunci:
-b
-c-a
a. m(AOB) = arg- ;
b. m(BAC) = arg--;
c. m(AB, CD)
a
b+a
IR \ {O} } se numesc numere pur imaginare,
Modulul unui numar complex z = x + iy este numarul real I z

Proprietati: 1. I z I~ 0, \fz E C; I z 1= 0 ::> z = O.
Conjugatul unui numar complex
ale numerelor
~ 1. Formula distantei dintre doua puncte: MN
11)
(l_i)(I_P)(I_P)
(1-
2i)(3i
...(I_i
1+ i + P + ... + i10
+ i)(3 - 2i) - (1- 2i)(2 - 0 ;
)fr(2
2OO8);
'y2+i)4
_1)4 .
laY ~
5'
+(2_i)4;
+~
4+~ 4-~'
Bacalaureat 2007 - 2009, variante MEdCT
/-
Demonstrati ca:
25
25
u) --+--EZ'
~
4+3i
4-3i
r:
+3i
'
+(3-i.fif
E Z;
2008
? e) ( cos 7r + i sin 7r)
E IR ;
,
4
4
i,fiY
..
~
~
/
~(I
1-3i
lll>.
--+--E~,
1-3i
1+3i
2008
(I + i)2008+(1_0
EN;
+ i)2008+ (1- i)2008EN;
Bacalaureat 2008 - 2009, variante MEdCT
I
101(
33
~)
7l7"
Determinati
x, y
lR stiind ell x(l + 2
o + y(2
b) Determinap numereJe reale a pentru care ~
2 +ai
c) Aflati a
/.
lR pentru care numarul
lR.
2
are partea reala egala cu -.
a (1)+i + 1-2i
5
Determinati numerele comple~e z care veri fica relatia
..
'/"Dt e errrunap
~
Z E "...
Il.-
+ 7i
= 6 ~ .
z+3
Z E C . Aratali ca daca Z2 + ~2
\ ~
a) Calculati
..I
..,
ca Z este solutie a ecuatiei Z2 - 4z + 16 = O.
.5
\t:~tat~
i
;
atati ca daca z E C
~ Anitati ca daca
Z E C'
verifica relatia Z2 -lzl2 + Z 2 = 0, atunci Z2010= ~2010

verifica relatia z+;~ = 0 atunci
(1:1
b) 1~-il=lz-lI;
c)
Iz- il = Iz -11 ;
d) z2 = -2i .
=-1.
+.
I Z
~I
I Z
ar ~
a)
z2
= i~ .
b)
-2
,/Z=IZ.
'
c) z - 4z + 5 = 0 ;
e) Z4+8z2-9=0'
d) z2 - 8z + 25
~ ~emonstrati
g) z2 - (1+ i)z + i = 0 ;
(Z+I)2
z+1
+ -+--+1=0'
z-1
z-1
z-1
h) iZ2 + (3 + i)z + 2 - 2i = 0 .
/1'- a) imaginile
.
') 1 O. Aratati ca, daca e este solutie a ecuatiei x2 + x + 1 = 0 atunci

tru ori
2
'
nCI, pen
once a,b,c E lR
2
are loc egalitatea (a + be + ce )(a + be + ce) ~ O.
x2
ax + 1 = 0 au
complexe
ale numerelor complexe
geometrice ale numerelor complexe

sunt situate pe dreapta de ecuatie x + y = 0 .
care veri fica relatia (z + i~)4 = 0
b) imaginile geometrice ale numerelor complexe

sunt situate pe dreapta de ecuatie x - y = 0 .
care veri fica relatia
astfel incat
Izi = 1 , atunci
C astfel Inciit
Izl = 1 , atunci
Demonstrati ca pentru orice z E Care
Fie
1Tb\{(2k)
a E~
'll}'
+ 1 rc I k E a-
.
( 1 + i tg ip
Aratati ca
1- i tg ip
~l Z
loc relatia
= l-cosa-isina..'
1- i tg nip
z2OO9
2~
z2~
1~
_ ;2009) (~2oo9
I;-~I
1+ cos a + I Sill a
In = 1+ i tg nip , oncare
.
Z2009
(Z2009
j) (Z+I)3
Baca/aureat 2008 - 2009, variante MEdeT
(2a -1)x + a = 0
ale numerelor
E ~* ~ imaginile geometrice
c) Aratati ca pentru orice z E C are loc relatia
'
ca:
b) Aratati ca daca z
= 0 ,.
2ax + a2 + 1 = 0 ,
Dernonstrati ca imaginile geometrice ale solutiilor ecuatiei x3 = 1 sunt viirfurile unui

triunghi echilateral.
~Rez~lva!i In rnultimea numerelor complexe ecuatiile:

a) Z + 100 = 0 ;
b) z2 = 2i .
sunt varfurile unui patrat.
" Deterrninar] numerele complexe z care veri fica egalitatea:

\..,'
atunci solutiile ecuatiei
ca oricare ar fi z E C* imaginile geometrice
~:
z, tz,
lR
0, z, ~ si z + ~ sunt varfurile unui romb.
c~ dac~ z E C~ ver~fica relatia Z2 + Izl2 + ~2 = 0, atunci z2010 = ~ 2010
lal < 2,
si
z+~=lzl;
~o~:trat~
a E lR
a)
}'
x2
unde a este solutie a ecuatiei
a) Demonstrati ca daca a E lR ~i a > ~ , atunci solutiile ecuatiei ax
tJ. Demonstrati
c) Calculati z2 - ~ , unde z este solutie a ecuatiei z2 + 2z + 4 = 0 .
.:
argumentul redus al numerelor complexe nenule z care veri fica relatia:
E;)
:l
ca 2 Re a :5; lal ,
WDeterminap
Z E lR .
16 + -; , stiind
modulele solutiilor ecuatiei 2009x2 - 2 . 2008x + 2009 = 0 .
21z12, atunci Z E lR .
x + 1 = 0 , atunci, pentru orice a, b, c
@. Determinati
Baca/aureat 2008, variante MEdeT
. Z5
27
b) Calculati 27 - -; , stiind ca z este solutie a ecuatiei z2 + 3z + 9 = 0 .
II:
aElR.
(a-bOJ+cOJ2)(a+ba/-cOJ)~O.
au modulul 1.
b) Demonstrap ca daca
modulul egal cu 1 .
Baca/aureat 2009, variante MEdeT
Z2
Demonstrap
~ a\Fie z E C . Aratati ca daca 2z + 3~ E lR , atunci

I?J\
iind ca --z+11 = _ .
stun
~ Determinati numerele complexe z care verifica relatia 2~ + z = 3 + 4i .
~Fie
relOCegalitatea
Baca/aureat 2008 - 2009, variante MEdeT
,;4.
('\11. Aratati ca daca OJ este solutie a ecuatiei x2
- i) = 4 + 3i .
:5;
(z -
i~t 0
=
2.
2.
+ i2OO9 )
0.
2.
Ar~atatl. ca~ R e z = 0 .
{
ar fi n E Z si ip E lR\ qrc
I q E Q} .
3S
----------------------------------,---:O:b:s:e:N:a:t:~~.;F~AO~~~n~~~BO~~~m~~~A~:
Tema
-t
1 .8
and functiilor injective f: A ~ Beste egal cu A;;,.

1. Daca n ~ m , num
t'
_ 1
_
arul functi ilor bijective f: A ~ Beste egal cu Pn - n ..
." Daca m - n , num
t'
.
a
..
.
amI functiilor strict crescatoare/descresc toare
3. Daca A, B c IR f?l n ~ m , num
t
Metode de numarare. Elemente de combinatorica.

Matematici financiare
este egal cu
1. Probleme de numirare
Pentru orice n
nOn
(a+b) =Cna
n
Numarul submultimiJorunei
multimi finite cu n elemente este 2
Regula produsului. Daca un obiect A poate fi ales in m moduri, iar pentru fieeare
astfel de alegere, un obiect B se poate alege in n moduri, atunci alegerea pereehii (A,B)
poate fi realizata in m- n moduri.
Principiul
ii:l
Newton
cl
+ na
n-Ibl
+ + ck an-k bk + ...+ cnb" , pentru orice a, b E

..,
Probleme propuse
~eterminati
n!+(n+l)! _~
n E N pentru care (n -1)!+ n! - 4 .
,Determinap
n E N pentru care
2. Elemente de combinatorici
0
(Xl,X2,
submultime
,Xk)
ordonatii
elemente
multimii
este
un
k-uplet
in care Xi:l=Xj, pentru orice i,j = l,k, i:l=j .
E ~,
cu
Determinap
k-ori
Permutari.
E! este
Fie A = {aI' a2,
.. ,
an}
multime ordonata formam cu cele n elemente ale multimii A. Orice functie bijective
A defineste 0 permutare a multimii A.
Nurnarul permutarilor unei multimi cu n elemente este p" = n! ipermutari de n). Prin
conventie, Po
n!+(n+l)!
(n -I)!
<
= 1.
~Determinap
- 2 .
X E
N, x ~ 3 astfel incat Cix-3 = 3.
N, x ~ 2 astfel incat C; +
multime cu n elemente. 0 permutare a multimii A
, f :A ~
/ fDelennina~ n Eli, n' 2 astfel incat C; + ~ = 18.
6. Aratati ca (20!)2 divide numarul 40!
elemente este A! = _n_!_

(n-k)!
Combinari.
c: = ---- n!
n
k!.(n -k)!
= n- (n -1) ....(n - k
_ n(n-l)
-
(combinari de n luate elite k).
1.Formula combinarilor complementare:

2. Formula de recurentatu pentru combinari: .
c~+ c! + ...+
s. ic:
n
Ck-l
n-I'
C;
= 2n
4.
C~
= C;-k ;
c: +
n
Ck+1
n
k + 1- n +1 .
Rezolvati in multimea numerelor intregi inecuatia C:n+5 > 10 .

t'
.
a) Rezolvati ecuatia
-:
9. Calculati
10
Cl5
1 .---.
-+'rOo Calculati
= Ck+1
n+l
b) Determinati
+ C~ + C: + ... = c! + c; + C; + ... = 2n-1
Ck+1
Ck
_n __ ~
C:
n luate elite k).
cu k elemente dintr-o multime eu n elemente este
Proprietati
3.
+ 1) (aranjamente de
Numarul submultimilor
... (n-k+l)
k!
ordonate cu k elemente dintr-o multime cu n
Numarul submultimilor
II
.4;;+2
100
C2011
+ Cn2
n
Cl2
16
= 3.
/-
2008
Variante bacalaureat, 2008
C13
Cl3
17 18'
I02
C
+2 CIOI
2011 + 2011
CI02
2013
}1: Aratati ca C;+b = C!+b' pentru oricare a,b

. ..:I
,(2. Aratati . ca~
Variante bacalaureat,
N astfel meat Ci~~2
+ Cl5 +
A; = 30.
Aranjamente.
---- -------------------------------------------------
Ie
.
IC f?l n EN.
3. C: se numeste eoeficientul binomial al termenului Tk+l
card( A uB) = card A + card B - card( A nB) .
incJuderii ~i excJuderii.
1 Dezvoltarea binomials are n + 1 termeni.
~ ..
1', - Ck n=k bk (termenul de rang k + 1)
2. Termenul general al dezvoltarii este k+1 - na
Regula sumei. Daca un obieet A poate fi ales in m moduri, iar un obiect B poate fi
ales in n moduri, astfel tncat nieio alegere a lui A sa nu coincida eu vreo alegere a lui B,
atunei alegerea .Jui A sau B " poate fi realizata in m + n moduri.
C;.
3. Binomullui
N* se noteaza cu n! = 1 2 ..... n si O! = 1.
f .A ~
CIOO
2012
I912
< C 2013'
N*.
37
C,oo- C,20 + c,ri
~alculati
. .;
.
....-.
Determinati
)B:"
~Vu.Calculati
C,~ + C,80 -
IO
18. Fie
.
h numarul elernentelor unei multimi care are 45 de submultirni cu exact
J)eterrDlna
t,
(a.-",)
doulel~ment~*
c) Aflal1 n E ""
II>-
E R'
'00 .
n contine
pe
din dezvoltarea ( if;+
. Aflati tennenul care-l contine pe
a'
din dezvoltarea
30
JOO
(a' + J.;
-1
Y sa fie 20
2009
i
5...:
c) C,oo+S2Cl~ + ... +S,oc,'g
IS:
(.fi + ifi)'oo .
32. II) Determinati probabilitatea ca, alegand un numar din multimea numerelor naturale de
doua cifre acesta sa fie patrat perfect.
b) Deterrninati probabilitatea
22. Din cei 18 baieti ~i II fete aflati intr-o clasa se alege 0 echipa de 7 elevi.
a) Determinati in cate rnoduri se poate alege aceasta echipa.
b) Determinati care este numarul de echipe care se poate forma stiind ca sunt 4 baieti.
;
~
23. Determinati nurnarul de segmente orientate cu extremitatils

convex cu 100 de laturi.
in varfurile unui poligon
2~
~ ~
~
Aflati numarul de submultuni ale multimii {I, 2, 3, ..., 18} care contin elernentul "1".
r) 25. Determinati
.
I
~
C
!
i
probabilitatea
fie strict crescatoare.
26. Determinati probabilitatea

indeplineaseg
ca alegand
functie
I:
{1,2,3} ~ {1,2,3,4,S}
aceasta sa
ca, ale~and un nurnar din multimea numerelor naturale de

trei cifre, acesta sa aiba exact doua cifre egale.
.
.
c) Calculati probabilitatea ca, alegand un numar din multimea numerelor naturale de
doua cifre acesta sa aiba suma cifrelor egala cu 4.
d) Calculati probabilitatea ca, alegand trei cifre din multimea {0,1,2, ...,9}, acestea sa
fie toate pare.
.
.
tur I
ca, alegand un numar dill pnmele 40 de numere na a e
nenule, acesta sa nu con tin a cifra 7.
.
.
j) Deterrninati probabilitatea ca, alegand un numar din pnmele 30 de numere naturale
nenule, acesta sa contina cifra I.
.
g) Se considera multimea A = {1,2,3,4,S,6}.
Alegem la intamplare 0 submultime
e) Determinati probabilitatea
nevida B a lui A. Determinati probabilitatea ca B sa aiba toate elementele irnpare.

ca, alegand
functie
I :{o, I, 2, 3} ~ {o, 1,2, 3} ,
aceasta sa
33. Calculati probabilitatea
proprietatea 1(0) + 1(1) + 1(2) + 1(3) = 1 .
27. Determinati probabilitatea

fie surjectiva.
~ I functiilor
c) Aflall. numaru
t
d) Aflati numarul functiilor
j) Aflati numarul functiilor
oJ
~
:>
I: {1,2,3,4} ~ {1,2,3,4} cu p~op~etate~ 1(1) = 1(4).

I .,{O 1, 2} ~ {2, 3, 4} care venfica . relatia 1(2) = 2.
I .,{O 1, 2 , 3} ~ {0,1,2,3} cu propnetatea. 1(0) = 1(1) = 2.
I: {O,I, 2,3,4} ~ {0,1,2,3,4} cu propnetatea 1(1)~=1 .
I: {1,2,3} ~ {1,2,3,4} pentru care 1(1) este numar par.
strict monotone I: {1,2,3} ~ {1,2,3,4,S} .
31. II)
~ 1 functiilor
b) Aflap . nurnaru
,
e) Aflati numarul functiilor
21. Calculati sumele:

CO
2C'
22 C2
22n+' C2n+'
a) 2n+' 2n+' +
2n+' - ... 2n+' .
2
20
b) C~o +3cio +3 C;o + ... +3 C;g.
CI:
d trei cifre distincte se pot forma cu cifrele 2, 4, 6 sau 8?

Cate numere de atru cifre distincte se pot forma cu cifrele 1,3, S, 7 sau 9?
b) Cate nurnere de p tru ifre nu neaparat distincte, se pot forma cu cifrele 1,3, S, 7, 9?
c) Cate nurnere e pa
c
,
II)
Aflati numiirul functiilor
Variante bacalaureat, februarie 2008
Determinati numarul termenilor rationali din dezvoltarea

~
are 35 de submultimi cu exact
A -_ {O",1 2 ..., 9}. Determinati, numarul submultirnilor multimii A

d) Se
di tr care exact doua sunt numere pare .
care au S elemente, in e
Determinati x stiind ca suma dintre termenii al treilea ~i al patrulea din dezvoltarea
(2x
pentru care multimea A={1,2, ...,n}
uei elemente.
.
da mulpmea
c,':
c'oo + c'oo + c'oo + ...+ c'oo
Determinati termenul care nu
z:- -;,.4..q(J~"
ca C~ + C~ + C; + ... = 1024 .
. C,ooo+ C,'oo + C,~ + ...+
c,'g .
4
6
8
2X .
pentru care C0,-,2
10 + L-,o + CIO + C, 0 + C
+ C'O
'0 =
Determinati n stiind
.~
ltJ>
X E ~
ca, alegand
functie
I:
ca, alegand un element din multimea
{J;z In EN,
n < 100} ,
acesta sa fie numar rational,
{1,2,3,4,S} ~ {1,2}, aceasta sa
34. Se considers
multimea
{1,2,3,4,S,6}.
Calculati
probabilitatea
ca, alegand
pereche (a,b) din produsul cartezian A x A, produsul numerelor a si b sa fie par.
28. Un elev se joaca cu cifrele I, 2, 3, 4 si cu literele a, b, c, d, e,J, formand "cuvinte"
CU
i
I
>C(
S astfel de sernne diferite (cifre sau litere) intr-o ordine oarecare.
a) Cate "cuvinte" poate forma elevul?
b) Cate .cuvinte" se pot forma astfel incat prirnele doua sernne sa fie cifre?
c) Cate astfel de "cuvinte" poate forma elevul astfel incat sa foloseasca numai litere?
29. a) Aflati nurniirul de submultimi cu 3 elernente ale multimii
A = {I,2, ..., 8} .
:::E
w
:::E
39
Tema
3. Dreapta in plan.
1.9
cU
Vectori in plan. Geometrie vectortala.

Geometrie analitica
Proprietati importante.
1. Dreapta
Consecinta
ABC avem AB + BC = AC .
vedorilor cu scalar. Pentru ~ un vector oarecare din plan si pentru un
care are acelasi sens cu ~ pentru k > 0 si sens opus lui ~ ,pentru k < 0 .
Teorema medianei (forma vectoriala). Punctul M este mijlocul segmentului
daca si numai daca, pentru orice punct 0 din plan, avem OA + OB = 20M.
Pundul care imparte un segment intr-un raport dat. Pentru un punct M
---
--l-k-
astfel incat MA = kMB , avem OM = --OA
l-k
---OB
[AB]
E
pentru orice punct 0 din plan
l-k
'
AB
dintre vectorii ii si v este ii~
=1 ii 11 v lcosM.
~.~=~.~;
,I
(-::-::-)
U,V
e/ cos
ii . v
liillvl
J)
~G+;)=~~+~;;
b)
_ _
cl uv >O~
'/
,.
(-)ii v
'2'
1r
<_.
arecoordonatele
Proprietali importante.
d) - -
'/ uv<
Fie ii(x,y)
(x,y)
(-::-::-) 1r
u,V >-.
2
si v(x',y')
3. iiv=xx'+y'y'.
4. ii(x,y)l.V(X',y')~XX'+y'y'=O.
R~Y.Y .
'+'
x2 + y2
drepte
= m2
d,
6.
dintre
Distanta
laxA+bYA+cl
~
va2 +b2
daca
daca
au pantele
egale,
adica
A (x A ' Y A )
punctul
si
dreapta
d : ax + by + c = 0
este
!i.=!i#2.
a2
b2
c2
Chiar daca nu este scopul acestui capitol, consideram util sa introducem aici cateva
determinantului este AB: x A
YA
1 =0 .
xB
YB
1
SABc="2\Ll\,undeLl=xB
x'
E
si numai
d.: a1x + b.y + c1 = 0
8. Dreptele
6. ii(x',y,)lIv(x',y')~~=L.
X'2+ y,2
daca
~i d2 sunt perpendiculare daca si numai daca ~ .m2 = -1 .
S. Doua drepte
)=
dA,d
(
paralele
11. Punctele
7. Vectorul de pozitie al punctului A(X A' YA)
sunt
doi vectori din planul xOy. Atunci
2. ii(x,y)=v(x',y')~x=x',y=y'.
d. II d2
Doua
10. Fie A(XA'YA),

Aria triunghiului
si scriem ii(x,y).
1.1~1=~x2+y2.
S. cos(ii,v)=
are ecuatia
Ecuatia
dreptei
AB
cu
sensa
cu ajutorul
iiv=O~iil.v.
2. Vedori in planul xOy

Un vector ~=xi+y]
4.
aplicatii ale determinantilor in geometrie.

9. Fie A(XA'YA)
~i B(xB'YB).
Proprietalile produsului scalar

a)
Relalia lui Leibniz. Punctul G este centrul de greutate al triunghiului ABC daca si
numai daca OA + OB + OC = 30G , pentru orice punct 0 din plan.
Relalia lui Sylvester. Fie H si 0 ortocentrul,
respectiv
centrul cercului
circumscris triunghiului ABC. Atunci OH = OA + OB + OC .
scalar
si are panta data
m= __a , b # 0 .
k, k~ este un vector cu aceeasi directie ca si ~, de modul egal cu I k 11 ~ I ~i
Produsul
A (x A ' Y A )
3. Daca dreapta d are ecuatia d: ax + by + c = 0, atunci panta dreptei d este egala cu
ABCD avem AB + AD = AC .
AB = OB - OA , pentru orice punct 0 din plan.
Inmultirea
numAr real
in paralelogramul
in triunghiul
Regula triunghiului.
care trece pin punctul
J:Y-YA =m(x-xA)
2. Daca dreapta d are ecuatia d: Y = mx + n , atunci m este panta dreptei d.
1. Vectori in plan
Regula paralelogramului:
Fie do dreapta in planul xOy. Panta dreptei d este tangenta unghiului format de dreapta
semiaxa pozitiva Ox. Ecuatia generals a unei drepte d este d: ax + by + c = 0 .
y'
xOy este ; A = XAi + YA] .
8. Pentru doua puncteA ~i B din planul xOy avem AB = (xs -xA)i+(ys
- YA)] .
B(xB'YB) ~i C(xc,Yc)
ABC, sensa cu ajutorul
xA
YA
Xc
YB
Yc
1.
1
A(XA'YA)'
B(xB,YB)
determinantului,
este
egala
cu
.~I
~i C(xc,Yc)
sunt coliniare daca si numai daca
\5
xA
YA
A == xB
YB
Xc
Yc
1 =0.
1
~
~
-----------------------------------------------------
41
aft
Probleme propuse
lID
pentru
care
veetorul
aEll'.
at - 3J
este
paraleJ
eu
dreapta
ABC.
+y_2::::0.
_
-: -: _
-: -.
.
h'ulABCastfelincat
AB=41+3j,
AC=I+2j.
nsiderA tnung 1
.'
.
CO
Ina . lungimea medlanel dIDA.
.
pete~ a: vectorului BG , unde G este centrul de :reu~te ~ triun;ul~
1. Se considera triunghiul ABC si punetele M, N ,P astfel incat AM = ME, BN::::2NC

si AP = 2CP . Aratati ea punetele M, IV. ,P sunt eoliniare.
2. Se
paralelogramul
ABCD
si punetele
E ~i F astfel ine'at
___ considera
AE = EB, DF = 2FE . Dernonstrati ca punetele A, F si C sunt eoliniare.
-
3. Se considera triunghiul MNP ~i punetul A astfel ineat MA
1-
"3 MN.
~petennm
. hi I ABC astfel iDcat AB=-4i+3j,
Se considera tnung. dl~ A
Detennina\i
".
4. Se considera paralelogramul ABCD si punetul E astfel iDeat AE = ~ AB . Detennina\i
a:
l-
i:;)
Q
u.:
~c:c
~
:;)
o
u
6. Se considers triunghiul ABC eu laturile AB = 3 si AC = 4. Daca D este punetul de

intersectie dintre bisectoarea unghiului A si dreapta AB, determinati numerele reale a ~i
.
AC. Aratati ca AN + BP + CM = 0 .
8. Dernonstrati
--
egalitatea MA + MC = ME + MD.
9. Fie M un punct din planul triunghiului ABC astfel incat AM + BM + CM = 0 . Arata!i

ca M este centrul de greutate al triunghiului ABC.
10. Se considera patrulaterul ABCD si punctele M si N mijloacele laturilor AB ~i CD.
~
~
si ~=(a-l)7+]
2)7 - ] . Determinati
_
auaceea~ilungime.
m > 0 astfel incdt vectorii u
lR pentru care unghiul dintre vectorii ~ = 7 + j ~i v = ai - j este de 60 .

triunghiul ABC astfel tncat
AB
= -47 + 3],
= 7 + 2].
BC
Determinati
coordonatele vectorului AD, unde D este proiectia lui A pe dreapta BC.
26. Arltati ca unghiul vectorilor ~ = 5727.Se
4]
~i ~ = 27+ 3] este obtuz.

considera triunghiul ABC astfel tncat
AB=-47+3j,
BC=47+3].
Determinati
lungimea inaltimii din A.
= ~(BC + AD).
21. Paralelogramul ABCD are AD
12. Fie H ortocentrul
~
u
~
ABCD are loc
cj
~=2i+3]
Deterrninati cosinusul unghiului format de vectorii u = i + 2j si v = 3i - j .
25. Se considers
ca pentru orice punct M din planul paralelogramului
11. Se considera triunghiul ABC ~i punctele M,N,P astfel incat AM
;.
a
~
C dcavectorii
~i ~ sa fie perpendiculari.
24. Aflati a
7. Se considera triunghiul ABC si punctele M,N,P mijloacele laturilor AB, BC, respectiv
Aratati ca MN
III
lID
21. J)eterrmnat1 a E l'" ~ un

.. - _ -:+ 3-. si ~ = (m 22. Fie vectOnI U - mi
) 'i
hexagonul regulat ABCDEF de latura 4. Calculati modulul veetorului AC + Bfj.

b pentru care AD = aAB+bAC
AB = 4 si AC = 5. Calculati
.'
Determmati
sistemul
numerele reale a si b pentru care CE = aAB + bAD.
...
rdonate xOy se considera punctele M(l, -2), N(-3, -I), p( -l,2) .

e coo
. t' oordonatele lui Q astfel mcat MNPQ sa fie paralelogram.
J)etet1l11na1 C
Examen Bacalaureat 2011
in
s. Fie
AC=51+l2j.
.
bisectoarel III .
lUOgtmea
. .
de 60,
. I ABC are masura unghlUIUl A
hlU
Triung
An AC .
numereie reale a si b pentru care PA = aPM +bPN.
= 2MB,
BN
= 2NC
si
CP = 2PA . Aratati ca triunghiurile ABC si MNP au acelasi centru de greutate.

triunghiului ABC. Aratati ca daca AH + BH + CH = 0, atunCI
triunghiul ABC este echilateral.
13. Se considera triunghiul ABC, cu lungimile laturilor AB = c, A C = b si un punet D
astfel inc at AD = bAB + cAC . Aratati ca sernidreapta [AD este bisectoarea unghiulUi
BAC.
= 47-
Determinati perimetrul triunghiului ABC.

1s. In planul xOy se considera vectorii ; = 47 + 3] .
a) Determinati un vector ~ de lungime 6 coliniar cu u.
b) Determinati un vector;'
3], A C
= -57 + 12j
=4
si
m(:4DC) = 120
Calculati \AD+ AB\.

29. Determinati aria triunghiului ABC stiind ca BA = 27 + j si BC = -7 + 3] .
30. In sistemul
de coordonate
Determinati coordonatele
triunghiului ABC.
31. Se considera vectorii
14. In planul xOy se considera triunghiul ABC astfel lncat AB
= 6, AB
Determinati:
a) ;.~;
xOy
se considera
vectorului
punctele
A(I,4), B(3,l), C(-l,I).
A G, unde G este centrul de greutate
al
..
==
si ~
b)
astfel tncat
I~+~I;
I~I= 4, I~I= 3
si cos(~)
= 120
c) cos(~).
I~I I~I
2. Determinati unghiul dintre vectorii ~ si ~ stiind ca

= 3,
= 2 si ;. ~ = -3J3 .
33. Determinati ecuatia mediatoarei segmentului AB, unde A(2,3) si B(-3,-2)
~
w
==
~
==
de lungime 5 perpendicular pe ; .
43
SO. Determinati
34. in planul xOy se considera punctele A(l, 1) ~i B( -1,3) .

a) Determinati ecuatia dreptei care trece prin 0(0, 0) ~i este paralela cu dreapta AB.
b) Determinati punctul C E Ox pentru care AC .1. AB .
A( -1, - 5) ~i B(2, I). Determinati
coordonatele
in
punctului M
51.J)e
A(6,0),
C(12,12). Determinati coordonatele punctului M(u, v) astfel incat AM
B(0,6)
~i
= BM = CM.
a+b
52. Determinati
d,
~i d2 : x + 2y + 4
7.
39. Determinati ecuatia dreptei Care trece prin punctul M(1,2)
pe
stiind
ca
punctele
A (1,2)
si
B (-1,1)
paralele.
54. J)eterminati
IR stiind ca dreptele d.: mx + ( m - 2) y + 2
a + bE lR stiind ell dreptele
d. : x + ay + 2
=0
=0
II)
A(-1,3),
B(1,-I)
Aratati ca, daca 2a + b
:1=1 ,
si C(a,b),unde
natural impar.
....
1&1
a::
...
~
Q
~
C(6,-3)
. Determinati
ecuatia medianei corespunzatoare laturii [BC] in triunghiul ABC.

41.
in
sistemul
D( 4, a), a
42. Fie G(I,O)
de
coordonate
xOy
se
considera
A(2,1), B(-2,3),
C(1,-3)
~i
si B(-I,-3)
IR . Determinati a astfel incat dreptele AB si CD sa fie paralele.

centrul de greutate
al triunghiului
ABC, unde
A(2,5)
Determinati coordonatele punctului C.

43. Calculati distanta de la punctul A (2,2)
la dreapta determinata de punctele B (1,0) ~i
C(O,I) .
44. Determinati
lR pentru care dreptele d.: ax + y + 2011 = 0 si d2: x - 2y = 0 sunt
paralele.
.3
"~
45. Scrieti
d :x
46.
II:
~
~
~
~
J
s
it
in
ecuatia
care contine
punctul
A(3, 2)
+ 2y + 5 = 0 .
~i este perpendiculara
pe dreapta
Bacalaureat 2011, model subiect MEeTS
sistemul de coordonate xOy se considera punctele A(1, 2) si B( -2,1).
Determinati
ecuatia perpendicularei in A pe dreapta AB.

47.
in
sistemul de coordonate xOy se considera punctele
distanta de la punctul M
(1,5)
48. In sistemul de coordonate
A( -2,3)
si B(O,I).
Determinati
la mediatoarea segrnentului [AB] .
xOy se considera punctele
A (1,1), B ( 5,4) si C (2, -3) .
Determinati ecuatia inaltimii din C.
~ 49. Determinati a E IR pentru care distanta

d2 : x + y + a = 0 este egala cu 2.
dintre
dreptele
d.: x + y + 2011 = 0
0 sunt simetrice
apartin
dreptei
si d2: y
~l
= 3x + 1
sunt
= -2x
+b
d; : y
a.b e Z:
atunci punctele A,B si C sunt necoliniare.
b) Aratati ca daca b este numar par, atunci aria triunghiului

vectorul u = i + j .
A(3,5), B(-2,5),
d:x+ay+b=O.
55.Fiepunctele
38. Scrieti ecuatia dreptei ce contine punctul A(2, 5) ~i este paralela cu vectorul ~ = ii-
40. In sistemul de coordonate xOy se considers
= 0, d2: 3x + 4Y = 0
coincid.
si este perpendiculara
d,: 3x + 4Y + 2
fata de axa Ox.
53. Determinati m
sistemul cartezian de coordonate xOy se considera punctele
lR pentru care dreptele distincte
terminati ecuatia dreptei d, stiind ca dreptele
2pentru care AM = "5 AB .

37.
~i d3 : 3x + 4 y + a = 0 stint ecbidistante.
35. Se considera punctele A(1,3), B(2, -I) ~i M(1, -1). Determinati coordonatele punctelor
C ~iD pentru care patrulaterul ABCD este paralelogram cu centrul in M
36. Se considera punctele
~i
ABC
este un numar
Tema
9. Transformarea sumelor in produse ~i a produselor in sume
1.10
a sinasinb
Trigonometrie. Aplicalii ale trigonometriei ~i ale

produsului scalar in geometria plana
a +b
2cos--cos--'
2
b cos a+cceb=
1. Elemente de trigonometrie
Cercul trigonometric este un cere de raza

1, cu centrul in originea reperului cartezian,
Axa Ox se numeste ~i axa eosinusurilor,
iar axa Oy se numeste axa sinusurilor.
= 2sin ab cos a+b

2
2
a- b
2'
. a +b . a - b
cosa-cosb=-2slD--slD--;
2
2
d. sinasinb=.!.[cos(a-b)-cos(a+b)]
2
a
.
2t
10 Pentru t=tg: avem SIDa=--, 2
2
1+t
sin
1-t
cosa=--2'
l+t
2t
tga=--2'
1-t
a e kn, VkEZ.
2. Aplicatii ale trigonometriei ~i ale produsului scalarin

geometria plana
(-1.0)
Consideram triunghiul ABC cu notatiile cunoscute: a = BC, b = AC si e = AB , R este

raza cercului circumscris triunghiului, peste semiperimetrul triunghiului ABC, iar r este
raza cercului inscris,
Teorema cosinusului. In orice triunghi ABC avem a2 = b2 + e2 - 2be cos A .
.
a
Teorema sinusurilor. In orice triunghi ABC avem -,slDA
Formule trigonometrice fundamentale.
= -,- b
slDB
e
= -,SIDC
= 2R,
Formule pentru aria triunghiului, Daca no tam cu S ABC este aria triunghiului ABC
Pentru urmatoarele formule consideram nurnerele reale a,b astfel incat sa aiba sens
urmatoarele forrnule.
1. Formula fundamentala a trigonometriei.
.
b =- 1[ SIDa. (
b) + SIDa+
. (
b)] .
f. slDacos
y
(0,1)
( a+ b)]
1 [ cos(a-b)+cos
e. cosacosb=-
sin 2 a + cos' a = I .
avem:
a-h
S BC = __
A
2
abe
-I'
== pr , unde h este IDa timea corespunzatoare
4R
absinC
Iaturu" a.
0'
2. Reducerea la primul cadran.

Formula lui Heron
2.1. sin(~-a)
=cosa, cos(~-a
)=sina,
tg(~-a
)=ctga,
ctg(~-a)
=tga.
2.2. sin(Jr-a) = sin a, cos(Jr-a) = -cosa, tg(Jr-a) = -tga, ctg(Jr-a) = -ctga.

2.3. sin(Jr+a) = -sin a, cos(Jr+a) = -cosa, tg(Jr+a) = tga, ctg(Jr+a) =ctga .
2.4. sin(2Jr-a)=-sina, cos(2Jr-a)=cosa, tg(2Jr-a)=-tga, ctg(2Jr-a)=-ctga.
cos(-a)=cosa,
tg(-a)=-tga,
sin(2kJr+a)
= sin a, cos(2kJr+a)
= cosa,
tg(kJr+a)
= tga, ctg(kJr+a)
+ tgatgb
1- cos 2a
. 2
8 sin
a=
,cos
2
a' h
= -be = __
2
2
h = -be. , lar me dilana diIDA este mo = -1 BC .

0
a
2
J3
4'
aJ3
R = --,
3
aJ3,
.,
aJ3
r = -~I mediana dIDA este mo = ho = -,
6
2
3. Functii trigonometrice inverse ~i ecuatli trigonometrice

= ctga,
Funqia arcsin :[-1,1] ~ [ - ~ , ~] este inversa functiei sin: [ - ~ , ~ ] ~ [-1,1] .
cos 2a = cos" a - sin 2 a = 1- 2 sin 2 a = 2 cos? a-I.
- tga tgb
2 _ 2tga
7 t g ( a_
+ b) , tg a----.
1
SABC
Formule pentru triunghiul echilateral. Daca triunghiul ABC este echilateral cu
ctg(-a)=-ctga.
5. cos(ab) = cos ccos s z sin c sin a , sin(ab) = sinacosbcosasinb,

6. sin 2a = 2 sin a cos a,
,
Ipotenuza
BC avem:
,
4. Periodicitatea functiilor trigonometrice. Pentru orice k E Z avem:
= ~p(p-a)(p-b)(p-e),
Formule pentru triunghiul dreptunghic. Daca triunghiul ABC este dreptunghic cu
a2
latura a avem: S BC = --
3. Paritatea functiilor trigonometrice.

sin(-a)=-sina,
SABC
Proprietali.
1. sinx = y ~ x = arcsiny, x E [- ~'
1-tg2a
1 + cos 2a
a=--2
2.arcsin(sinx)=x,
vXE[-~'~l
~J.
y E [-1,1].
sin(arcsiny)=y,
3. arcsin(-x) = -arcsin x, Vx E [-1,1].
\fYE[-l,l].
47
4. Pentru x E IR ecuatia sin x = y are solutii doar daca y E [-I, I], iar
I k E Z} .
multimea solutiilor este egala eu {(_1)* aresiny+kJr
j(x)
S. Daca sinj(x)=sing(x),atunci
=(-1)*
g(x)+k1r,
. 2 10+ sm
. 220 + ... + sin
. 2900 ;
1. Calculat1:. a) S = sin
kEZ.
1. cos x
ee x e arccos
2. arccos (cosx) =
3. arccos ( -x) =
j-,
x, Vx E [O,Jr]; eoS( arccos y) = y, Vy E [-1,1].
cosj(x)
=cosg(x)
6. arcsinx+arccosx=Jr,
{ arccos y
+ Zks: I k E Z} .
kEZ.
Proprietati.
tgx= y
1.
x) = cos (arcsin x) = Jl-x2
x = arctgy, x E ( -~, ~
2. arctg(
tgx) = x, Vx E ( -~,~}
3.
(-x)
i)
:;
::>
4.
arctg
= -arctg
,VxE[-I,t].
lll>
lA.
s.
Daca
tgj(x)
a) sin 75 cosl5;
tg( arctg
j/]
= y, Vy E lR .
atunci
23tr
. tr
12smU;
b) cos
y E lR, tar
j x)=g(x)+kJr,
~
~
1. etg X= y
2.
::>
si x E (~ ,tr ), calculati cosx.
VXE(O,tr); ctg/areetgy)=y,
3 arectg(-x)=tr-arcctgx,VxElR.
4.
i
~
!
~
Pentru
Bacalaureat 2011, model subiect MEeTS
x = arcctgy, x E (0, tr), )- E lR .
arcctg(ctgx)=x,
VYElR.
x E lR ecuatia ctg x = y are solutii pentru orice y E R, iar
multimea solutiilor este egala cu {arcdg y + kst I k E Z} .

S. Daca ctgj(x)=ctgg(x),atunci
6.
arctgx+arcctgx=-,
tr
j(x)=g(x)+kJr,
tg(arcctgx)=~
Q!) Fie x un numar real care verifica
14. Fie multimea
A=
{O''6'7r . tr2' .st:, 37r}.

2
Care este probabilitatea
kEZ.
po
:E
X
. sinx-cosx
(7r
)'
(7r)
E 0'4 .
sin --x
VXElR.
4
r
VXElR.
-----------------------------------------------------
ca, alegand un element

=I?
Bacalaureat 2010.
I
>c:C
15. Calculati
si ctg(arctgx)=~,
egalitatea tgx + ctgx = 2 . Aratati cii sin 2x = I .
din multimea A, acesta sa fie solutie a ecuatiei sin:' x + cos'
2
7.
U'
kEZ.
Funqia arcdg : lR ~ (0, Jr) este inversa functiei ctg:(O, Jr) ~ lR .

Proprietati.
. tr
c) sm
11. Pentru sin a = ~, a E ( ~ ,tr ). calculati: a) sin 2a; b) tga.
. 480
sm
.
10. Comparati numerele sin I ~i cos I .
12. Stiind cii sinx = 2~
9. Determinati eel mai mare element al multimii {sin I, sin 2, sin 3} .
x, "Ix E lR.
tgg(x),
cos'
8. Calculati:
y E lR .
multimea solutiilor este egala cu {arctg y + kr: I k E Z} .
b) 2sin2 a+l
.
sma
~ . ca~ sm
. 40 .sm
. 140 = cos 2130 .
7. Aratati
a E R astfel lncat tga = 2 . Calculati:
.
tg78 - tgl8
.
, b = sm 108 cos48 -cosl08

6 Calculati a =
1+tg78 tgl8
x E lR ecuatia tg x = y are solutii pentru orice
Pentru
s. Fie
a)
.
Jr Jr) este mversa
.
fun cpei
.. tg: (Jr-2'2
Jr)
~ Funqla ardg : lR ~ ( -2'2
J3
I
4 Ariitati ca --0
- --0
=4.
sin lOcos
10
sina+cosa
VXE[-I,I].
2
7. sin (arccos
cos20110.
b) cos l" + cos Z" + ... +cosI79.
j(x)=g(x)+2kJr,
,atunci
+ sin 360 ;
3. Calculati: a) tg 1 . tg 2 ..... tg 89;
Jr- arccos x, "Ix E [--1,1].
multimea solutiilor este egala cu
sin20110.
b) P=cosIoeos2
XE[O,Jr] YE[-I,I].
4. Pentru x E lR ecuatia cos x = y are solutii doar daca y E [-I, I]. iar
S. Daca
b) P=sinlosin2
2. Calculati: a) S = sin 1 + sin 2 +
Fun~ia arccos : [-I, I] ~ [0, Jr] este inversa functiei eos: [0, Jr] ~ [-I, I] .
Proprietati.
Probleme propuse
16. Daca a E lR astfel Incat sin a + cos a = .!., calculati sin 2a .

3
:E
~
:E
49
J5.
17. Daca a,beR
astfel incat sina+cosb=l
18. Pentru a, b e ( 0, ;)
tr
19. Aratali ca cos
20. Determinati
x e
astfel lncat a - b =:
si cosa+sinb=~
,calculati
sin(a+b).
stiind
considera
triunghiul
ascutitung.hi~ .ABC. in
care. are
loc
relatia
sin B + cos B = sin C + cos C . Demonstrati ca triunghiul ABC este isoscel.
.. Fie ABC un triunghi cu tgA = 2, tgB = 3 . Determinati masura unghiului C.

~.
aratati ca tgb - tga + tgb tga = -1.
J2;J2
2
.
[0, tr)
se
terminati raza cercului inscris si raza cercului circurnscris unui triunghi cu laturile
J1. De
ca numerele
sin x, sin 2x, sin 3x
sunt in progresie
aritmetica.
21. Calculati raza cercului inscris in triunghiul ABC stiind ca AB = A C = 5 ~i BC = 8 .
3 4 si 5.
~eterminati numerele naturale a pentru care nurnerele a, a+ 1 si a+2 sunt lungimile
J8. laturilor unui triunghi obtuzunghic.
39. Calculati:
. 1 + arccos
a) arcslll
22. Se considers triunghiul ABC cu AB = 6, AC = 4 ~i A = 2; . Determinati.
d) arctg (
a) Aria triunghiului ABC.

b) Perimetrul triunghiului ABC.
J3.'
2
J3) + arcctg ( J2) + arcctg ( -J2) ;
- arcctg (-J3)
. (tr"3 - arcsin
.
c) Sill
23. Se considera triunghiul ABC. Aratati ca daca sin 2 A + sin 2 B = sin 2 C , atunci triunghiul
ABC este dreptunghic.
a) sin (2 arcsin ~);
24. Fie triunghiul ABC. Aratati ca daca cos" A + cos" B = 2 cos" C , atunci a2 + b2 = 2c2
d) cos ( tr - arcsin ~ }
a) sin x = .!., X e
2
26. Se da triunghiul ABC cu raza cercului circumscris R = 6 ~i A = tr . Calculati BC .

6
27. Calculati lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC, stiind ca BC = 3
e) tg (2arctg
2);
I)
3" ;
3) .
41. Rezolvati ecuatiile.
25. Se considera triunghiul ABC cu A = tr si B = tr . Calculati cos C .

4
3
cosA=-.
e) arcctg ~
40. Calculati:
c) Raza cercului circumscris triunghiului ABC.
J2
b'.I
I arcsin (_ J3 3)+ arcsin 1 ,.
c'.I
I arctg J3 3
- arcsin (2
3
[0, 2tr] ;
b) cosx=--,
e) sin 2x = cosx,
xelR.;
2
d) tgx=-J3,
c) sin x + cos x = I, x e [0, 2tr) ;

~l
J2
xe(O,tr);
j) sin x = cosx, x E [0,4tr];
e R,
g) sin2x=-
28. Se considera triunghiul ABC cu laturile a = 3, b = 3 ~i c = 4 . Calculati.

a) AB AC;
J2,
XE[-tr,O].
42. Rezolvati ecuatiile.
b) Raza cercului circumscris.
29. Se considera triunghiul ABC in care a + c = 2b . Aratati ca sin A + sin C = 2 sin B .

30. Aratati ca daca in triunghiul
ABC este adevarata
relatia
t'
a2 sin 2B = abc atunci

R '
triunghiul este dreptunghic.
a) sin(x+
b) arctg
;)=cos(x-
~}
J3 + arctg x = tr ,
J3 cos x = 0,
31. Calculati sinusul unghiului ascutit dintre diagonalele dreptunghiului ABCD, stiind ca
AB = 6 si BC = 8 .
d) sinx = l+cos2
32. Se considera paralelogramul
e) arcsin.!. + arcsin x =!:.,
cu AB = 6,
BC = 4 si m (4:A) = 60. Aflati
distants de laD laAC.
x,
..
E lR..
E R.
I
X
'5
E [-1,1].
3
33. Determinati lungimea celei mai mici inaltimi a triunghiului ABC cu laturile 5, 6 si 7.
34. Determinati lungimile
aritmetica cu ratia 1.
E lR..
c) 3 sin x +
ABCD
xElR..
laturilor unui triunghi dreptunghic
cu laturile in progresie
~
~
III
~
~
51
Partea
Algebra
Tema 2.1.
(clasele XI-XII)
Permutari. Matrice. Determinanti

(cia sa a XI-a)
Tema 2.2.
Sisteme de ecuatli liniare

(clasa a XI-a)
Tema 2.3. Structuri algebrice

(clasa a XII-a)
Tema 2.4.
Polinoame cu coeflcienti lntr-un corp comutativ

(clasa a XII-a)
2.1
Tema
Permutarl. Matrice. Determinanti

1. Permutari
Oefinitia 1. Fie n un numar natural nenul. a functie bijectiva a : {I, 2, ..., n} ~ {I,
2,..., n} se numeste permutare de grad n.
Multimea permutarilor de grad n contine n! elemente ~i se noteaza Sn.
Exemplu de permutare. Functia
0"
=(4
2 3 4)
1 3 2 este
permutare de grad 4. In
acest caz a(l) = 4, a(2) = 1, a(3) = 3 si a(4) =2.

Tnmultirea permutarilor. Fie a si doua permutari de grad n. Permutarea a 0., unde
0" este operatia
de compunere a functiilor se numeste produsul permutarilor a si r ~i se
"noteazl!. ar.
Proprietati
1. Inmultirea
permutarilor
este asociativa,
deei au sens expresii de forma
(/ = 0" . 0" . 0" ... 0" , pentru orice a E Sn si orice numar natural nenul k.
k ori
1 2
1 2
2. Permutarea e = (
n)
...
... n
ae = eo = 0" , pentru orice
are proprietatea
0" E
S; , si se
numeste permutarea identica,

3. Daca a
0"(1)
S; atunci permutarea (
1
inversa permutarii a si are proprietatea
0"(2)
...
O"(n)
...
0"0"-1
Sn se noteaza e', se numeste
= 0"-10" = e.
Inversiuni, semnul unei permutari

Oefinitia 2. Se numeste inversiune a permutarii a E S; 0 pereche ordonata (i, j) E
x {I, 2, ...n} eu i <j ~i a(i) > aU).
Numarul inversiunilor unei permutari a se noteaza mea) iar numarul (_l)m(cr)se noteaza
&(a) si se numeste semnul permutarii a. Daca &(a) = 1 (deei mea) este par) atunci a se
nume~te permutare para, iar daca &(a) = -1 (deci mea) este impar) se numeste permutare
impara.
E
{l, 2, ... n}
Proprietati
4.&(a.) = &(a) &(.) oricare ar fi
5.&(e) = 1.
6. &( o") = &(a) oricare ar fi
Exemplu. Fie
0" =
0" E
0", T E
Sn.
..
1 2 3 4 5)
( 5 1 432
(1,4),(1,5), (3,4),(3,5),(4,5),
:E
S; .
Inversiunile
permutarii
a sunt (1,2),(1,3),
deei mea) = 7, &(a) = -1 si a este permutare impara.
E_
><C
:E
:E
Definijia
(i) = j,
3. Fie i, j
{I, 2, 3,... n} cu i ~ j. Pennutarea
(j) = i ~i (J ( k ) = k pentru orice k

se noteaza (ij) .
(J
(J
Exemplu. (25)
3 4
(J E
Sn
cu proprie~til
{I, 2, 3,... n} _ {i, j} se numeste transpoZifj' t:

e~
S6'
8. (iJr = (iJ).
10. Orice transpozitie este
permutare impara.
2. Matrice
in cele ce urmeaza S reprezinta una din multimile IE, Q .R sau C, iar m ~i n sUo!
doua numere naturale nenule.
Defini~ie 4. 0 functie A : {I, 2,... m} x {I, 2,... n} ~ S se numeste matrice cu m linii ~.
I
n coloane (sau de tip (m, n cu elemente din multimea S.
Imaginile unei astfel de functii se aseaza intr-un tablou (tablou de tip matriceal) cu III
linii si n coloane, in care elementul de pe linia i si coloana j reprezinta imaginea perechii
(i, j) prin functia A, element care se noteaza aij E S.
I,al2 = 0, an
= 2, a21= 2, a22 = -I si a23 =
....I
Exemplu.
Multimea matricelor de tip (m, n) cu elemente din multimea S se noteaza Mm,n(S)' 0
o
u.:
~
~
::;)
U
::;)
z
2), unde all

2 -I 1
I.
matrice de tip (n, n) se numeste matrice patratica de ordin n, iar multimea lor se noteaza MnCs).
Adunarea matricelor. Fie A, B E Mm,n(S), A
(aij), B
Mm,n(S) se numeste suma matricelor A si B si se noteaza A
(bij). Matricea
(aij + bij)
numeste produsul matricei A cu matricea B ~i se noteaza AB.
~
~
ffi
;j
.:.
o
~
~
Q
Z
0(
:::E
= (aij) E MmAs)
= ailblk + ai2b2k +...+ ainbnk pentru
= L C:A*-;
si (A + B)*
B; .
;=0
matricei A = (aij) EMm,n(S)
este matricea
M n,m (S) unde bji = aij pentru orice i E {l, ...Im} ~ij E {l, ... n}.
.
exemp I u.
A=(I
-I 2)3
EM2.3(Z)~i
AI
=[_12
I]EM3,2(Z).
Teorema(!Ui~)amilton-CaYley . 2
Fie A = C d E M2(S)' Atunci A - (a + d)A + (ad - bc)fz
(in general, matricea de tip
(m, n) cu toate elementele egale cu
(aij) E Mn(S).
(0
O2 unde O2 =
00)
se noteaza Om,n)'
L e (a) aI0'(I)a20'(2)'" aM(n)
Numarul
se numeste
ueS"
+ B.
~
::;)
u
III
Cik
A' == (bJI)
= Ak~
Mm,p(s) unde
A B E M (S) , atunci (ABl
. matrice. Transpusa
TrIInspusa unei
Defini~ia 5. Fie A
si XES. Matricea (xaij) E Mm,n(S) se

numeste produsul matricei A cu scalarul x si se noteaza xA.
lnmultirea matricelor. Fie A = (aij) E Mm,n(S) si B = (bjk) E Mn,P(S). Matricea (Cik) E
3. Determinan~i
Opera~ii cu mat rice
inmul~irea cu scalari. Fie A
, oricare ar fi
umeste matricea unitate.

in general, AB"* BA, calculul algebric nu respecta regulile
_tie. Cum,
2
2
B'A B2
A tf I de exemplu, (A + B) = (A + B)(A + B) = A + AB +
+ .
ere
'le la num .
s e,
*
~1 se
J)aCl AB == B'A,cu
A=(I
= InA = A
J..S),
7. (iJ) = (ji).
9. ( lj..)2 = e.
~] E Mn (S) are proprietatea AIn

.
001
6)
5 3 4 2 6
Proprieta~i
~
I-
_ [~ ~ :::
.~
I - .:
~"..
: ..
determinanlu[
a2n
matricei A ~i se noteaza det(A) sau

anI
an2
. Un determinant de
ann
ordin n este determinantul unei matrice patratice de ordin n.
orice i E {I, 2, ... m} si k E {I, 2, ... p} se

a12\ = all a22 -a12 a21.
a21 a22
Determinan~i de ordin doi. \all
Proprieta~i
Daca operatiile de mai jos au sens, atunci:
~I
1. (AB)C = A(BC), deci inmultirea matricelor, acolo unde are sens, este asociativa
2. A(B + C) = AB + AC si (B + C)A = BA + CA, deci inmultirea matricelor eSte
distributiva falii de adunarea matricelor.
3. Inmu1lirea matricelor este operatic algebrica pe multimea Mn(S),
are sens pentru orice A, B E MnCs) si, in acest caz, AB E Mn(S).
adica produsv'
AS
Determinan~i de ordin trei. Ozl

-a13a22 a
~I
~2
~3
On
On
~2
~3
= ~ I On ~3
+ al2 On ~I + ~3 Ozl~2 -
31- 12a2Ia33-alla23a32'
7oprieta~i. Fie A E Mn (S). Atunci:

ret'erito' det(A) == det(AI). Datorita acestei propozitii
,
are la r "
2. D
mu este adevarata si pentru coloane.
, orice
proprietate
a unui determinant
::
c
~
~
3. D~~A are? linie cu toate elementele egale cu 0, atunci det(A). = 0.

_",
B) _ a matricea B se obtine din A prin schimbarea locului a doua linii, atunci
--det(A).
57
4. Daca A are doua linii egaJe, atunci det(A) = o.
S. Daca B se obtine din A prin inmultirea elementelor unei linii eu un numar a E S

atunci det (B) = a det(A).
'
6. Dad! B se obtine din A prin adunarea liniei i eu linia j inmultita eu un numar a E S
atunei det(B) = det(A).
'
7. flij (minorul (ij)) este determinantul matrieei obtinuta din A prin supcimarea liniei i ~i
eoloaneij. Numarul S, == (_I)i+J flij se numeste complementul algebric al elementului aij din
matrieeaA. Atunei det(A) == ail Oil + ai2 Oi2+...+ ain Oin(dezvoltarea dupa linia i).
8. det(AB) == det(A) . det(B) orieare ar fi A, B E Mn(S).
c) Rezolvati ecuatia ax = (I
4
3 4),
1 2
Se considera permutarea a E 86, a =
a) Determmap
b) Aratati ea
1 2 3
( 24536
6 ).
1
-I
m( a)
= m(
ca ecuatia
c) Aratati
X E S4 .
a .
X4
a-I).
Bacalaureat, 2008
== a nu are solutii in 86
1
2 3 4 5) si b == (1 2 3 4 ~). a,b
32145
2145
5. Fie permutarile
a == (
a) Rezolvati ecuatia ax == b,x
Ecuatia unei drepte determinate
b) Determinati eel mai rnie numar natural nenul k astfel ineat (ab
x2
Y2
c) Fie k
1 == 0 .
XI
X3
aria triunghiului ABC. Atunei:
a) 8ABC ==
YI
Y2
Y3
:>
fl ==
(1
a == (
2 3 4), b == (1 2 3 4), c == (1 2 3 4),

2341
3142
4312
(1 2 3 4 5)
4 1 325
a) Determinati inversiunile lui
1 2
solutie a ecuatiei xb' = a3x,x
84.
a == (1
2 3 4 5)
E 85 si multimea A
2 3 4 5 1
8 .
{an In EN}
Bacalaureat, 2009
-1
2]
(2-1
1 si B = 1
9. Fie matrieele eu elemente reale A ==
si calculati e ( a)
si B == ( ~
:)
84
a) Determinati eel mai rnie numar natural nenul k astfel ineat a' == e .
b) Calculati a2012 .
:).
Aratati ea daca AB == BA ,
atunei A == B.
. matncele
.
10. Fie
eu elemente reale A == (01 1).
1 ~I B
E
a) Calculati A + B, 2A ~iA - 2B.

b) Calculati AB, BA ~iA2.
e-'.
(1 2 3 4)
s.
a) Determinati numarul inversiunilor lui a .

b) Determinati numarul elementelor lui A.
c) Aratati ea toate elementele lui A sunt permutari pare.
b) Calculati o":
c) Determinati
a) Calculati at si ta .
3.Fle permutarea a =
b) Aratati ea a4 ==
Fie A == 0
1. re permutarile a = 3
b) Determinati
si eu 8ABC
o.
Probleme propuse
a=
Bacalaureat, 2008
a) Verificati daca c este solutia ecuatiei ax == xb.
7. Fie permutarea
-----------------------------------------------------
permutarile
t == e .
Bacalaureat, 2009
1
-I
z ],
2
b) A, B, C sunt eoliniare
2. Fie permutarea
ca 6 divide k.
Z astfel ineat b == e. Aratati
6. Consideram
85.
a, b, c E 84.
Pentru punetele A(Xl' Yl), B(X2J'2) si C(X3J'3) se noteaza eu fl == x2
Aria unui triunghi.
F.
85.
4. Aplicatii ale determinantilor

de doua puncte.
x Y
Ecuatia dreptei AB, unde A(XIoYl) si B(X2J'2), este ~ YI
2
3
.
11. Fie matneea
eu elemente reale X ==
(0
= (1
1
01).. Aratati ca AB == (BA) I .
1) . Aratati . ea X
-1 0
+ X 2 +...+ X 100 == 02 .
59
12. Fie matrieea X
:J
= (~
M2 (lR). Calculati X +X2 + ... +X10
13. Fie matricele cu elemente reale A

ale numarului a pentru care
14.Fie matricea A
= (~ :}
= (~ ~
24. Fie matricea A
1
0
[
Determinati valorile reale
AB = BA.
-1
2]
1 -1 . Calculati An, n EN".
1:),
G ~),
25. Rezolvati ecuatia X2 = ( ~
=[~~ ~J.
26. Rezolvap ecuatia X
X E M2 (lR) .
-~l
000
a) Calculati A3
27.Rezolvatiecuapa
X3=(_~
XEM2(lR).
2
b) Calculati (13 - A)( 13 + A + A ).
28. Fie matricea
15. F;e matricele
A~(I
2 3)
EM" (Ill) I; B~n'}M'"
(Ill),
...
~
b) Calculati
16. Pentru 0 matrice A E M;

principala a matricei A.
C...
E)
i
j
b) Aratati
(A - A
(C)
notarn eu tr(A) suma elementelor
(C)
de pe diagonala
si a E C.
ca tr(A + B) = tr( A) + tr(B).
17. Demonstrati teorerna lui Hamilton-Cayley:
M2( lR).
lR astfel incat A2 = aA.

.
!J .
-:J
29. Fie matricea A = (~
30.Fiematricele
,)2008
r ,n EN".
a) Aratati ca tr(aA) = a tr( A), oricare ar fi A E M;

L
~) E
a) Aratati ca exista a
a) Calculati AB si BA.
b) Calculati (BA
A = (~
X E M2 (lR) .
Adaptare bacalaureat, 2008
Calculati det] A2 - 5A - 12).
A=(_~
-:J.
si B=(_~
a) Verificati egalitatea det ( A) = det ( B)

A2 -tr(A)A+det(A)12
= ,
2
oricare ar fi
b) Demonstrati ca An - B" = (2n
-1)( A -
.
B), oricare ar fi numarul n ~
AEM2(C).
18.Fie
AEM2(C)
19. Fie A E M2
(C)
cudet(A) =0. Aratati ca An = (tr(A)f

cu A20J2= 02 . Aratap ca A2 = 02 .
A,oricarearfi
nEN,n~2.
-1
31.Fie matricea A = ( 2
1 natural.
2 2
2 -1 E M2,3(lR).
a) Calculati det(AA').
(a+b)" + (a-b)"
20. Fie A=(a bJ E M2( C). Aratati ca An =
2
b a
(a+b)"
-(a-b)"
[
2
arfinEN.
21. Calculati
22. Fie A
( -J3
(5 -8)
1 -1
r;:;)20J3
,,3
b) Aratati ca det(AtA) = O.
(a+bY -(a-bYJ
2
(a+b)" + (a-b)"
E M2 (lR).
32. Fie matricea A = (:
2
a) Aratati ca det]
!J
,oncare
A' A) ~ 0 .
b) Aratati ca daca AA'=A'A
atunci (a-d)(b-c)=O.
1
E M2( lR). Calculati An, n EN".
0 -1 -12J .
[o
23. Fie matricea M = 0
a) Calculati det ( A)
Calculati M"; n EN".
1 -1 -1]
33. Se considera matricea A = -1
1 -1 E M3 (lR) .
-1 -1
b) Demonstrati ca A2 - A - 213 = 03.
61
34. Se considera matricea A = [~

1
~J
.2.
M3 (lR) .
1 0
a) Aratati ca
V; =
(c-b)(c
a) Calculati det(A).
b) Demonstrati di A2 -A-213
35. Se considera matricele

a) Aratati ca AB
.
=03'
A~[~~ HB ~[~ ! ~)E~(R)
= BA =
b) Demonstratl ca
3,
A +B
)2013
=A
20J3
+B
2013
: J.
M2( 1R), BEl = EIB si BE2 = E2B aratati ca B = ali, cu a E 1R.
-IJ
1
~i B=(c~st
smt
-sintJ,tEIR.
cost
a) Fie X E M2 (1R) cu AX = XA. Aratati ca exista a, b E lR astfel lncat X = ( :

cosnt
.
( smnt
-sinntJ
cosnt
1
b
= a
b3
~l
A
U2
= (d -a)(d
1
b2
a3
b3
=a
c3
A= a
a3
b
b3
c ,B=
be.
f(a)
-b)(d -c)(c-b)(c-a)(b-a)
c .
c3
f(b)
fee)
0) Aratati ca A = (a + b + e)(e - b)(e - a)(b - a) .

b) Aratati ca A = B.
c) Aratati ell pentru orice trei puncte distincte, cu coordonate naturale, de pe graficul
functiei J, aria triunghiului cu viirfurile in aceste puncte este un numar natural
divizibil cu 3.
Bacalaureat, 2009
45.FiepuncteleA(0,
b) Aratat! ca B" =
44. Fie numerele reale a, b, c, functiaj": lR ~ IR,j{x) = x3 + 2x + 3 ~i determinantii

~
a
=
a3
G ~], E2 = ( ~
d
d3
a) Sa se calculeze A4.
.. 37. Fie A=(O
b) Aratap ca V4
,3. Ca Icu Iatl . UA J
36. Se considers matricele A = ( _ ~ :], EJ =
b) Daca B E
-a)(b -a).
6),B(I,
4)
si C(-I,
8).
0) Aratati ca punctele A, B, C sunt coliniare.

b) Scrieti ecuatia dreptei AC.
, pentru orice n E N* .
46. Fie punctele A(O,
2OO8
c) Calculati A
1),B(1, 2) si C(2,4).
0) Scrieti ecuatia dreptei AB.

b) Calculati aria triunghiului ABC.
47. Fie punctele A (1, 0), B (2, -1), C(3, a). Determinati valorile reale lui a pentru care aria
triunghiului ABC este egala cu 1.
48. Fie punctele A( -1, 0), B(I,-I), C(a,a+ 3), unde a este un numar intreg .
0) Demonstrati ca punctele A,B,C nu sunt coliniare pentru nicio valoare a lui a.

b) Determinati valorile lui a pentru care aria triunghiului ABC este egala cu 1.
1
40. Dezvoltati dupa prima coloana determinantul
-1
3
-2
-3
x-3
x
x
x
x-3
x
x
x =0.
x-3
49.Fiepunctele
A(-I,
0), B(I,
-1), C(3,5) si D(2,2).
0) Demonstrati ca punctele B,C,D sunt coliniare.

b) Demonstrati ca aria triunghiului ABD este egala cu aria triunghiului A CD.
SO.Seconsiderapunctele
~(akA),
k=I,2,3
si matricea A=(a
bJ
0) Demonstrati ca det(
b) Demonstrati
2
a
b2
a JEM23(1R).
b3
AA') ~ 0, oricare ar fi punctele ~,~,~.
ca det ( AA' )
drepte care trece prin origine.
daca si numai
daca punctele
~,
r;~
..
~
\5
~
:::liE
apartin unei ~
:::liE
63
Prin solutie
Tema2.2
proprietatea
Sisteme de ecuatii liniare
A == (aij)
a sistemului
ca numerele
intelegem
xpx2,,,,,xn
un
n - uplu ordonat
(Xl'
X2,
... ,
xn)
verifica cele m ecuatii ale sistemului.
M m.n{C) (adica matricea coeficientilor necunoscutelor)
en
eu
Matrieea
se numeste matricea
sistemu!ui.
1. Matrice inversabile
Definitia 1. Matricea
B
M; (C)
se numeste inversabild
daca exista
matrice
M; (C) astfel tncat AB = BA = In.
Daca pentru 0 matrice A exista 0 matrice B cu proprietatea din definitie, atunci Beste
unica cu aceasta proprietate, se noteaza cu A-I ~i se numeste inversa matricei A.
Teorema 1. Matricea A E M; (C) este inversabila daca ~i numai daca det(A) :t O.
Calculul inversei unei matice. Pentru A
Mn
(C),
se noteaza cu A* matricea transpusa
[)efinitia 3. Un sistem liniar de tip (m, n) si matrice A se numeste sistem Cramer daca
m == n si matricea sistemului este inversabila.
Teoremi 2. Un sistem Cramer are solutie unica. Solutia (XI. X2, ... , xn) a unui sistem
. ~ tf 1
D.,
D.2
D.n
Cramer se deterrruna as e: x, = -, x2 = - , ..., xn = -,
D.
D.
D.
COlo""ei
.r eu eoloana
b =[
a complementilor algebrici ai elementelor matricei A. Matricea A * se numeste adjuncta lui A.

Daca det(A):t
!J,
Exemplul 1. Daca A = ( :
A-'=_I_A*=_I_(d
det(A)
det(A)
Observatfl, Fie A
1. Daca A E M;
-bJ
-c
(C)
Mn
(lR.) ,atunci
Mn
(Z),
'
-bJ
atunci A* = ( d
-c
Fie A
.
Daca det(A)
:t 0, atunci
atunci '
M; (1R) .
Mn
(C), BE
D.2=
inversabile
si
C E Mm.n
Mmn
b) Ecuatia XB = C, X
Mmn (C) are solutia unica X = CS-I.

E
~3
~5
-~).
(C) . Atunci:
111este minor de ordinull.

1
este minor de ordinul 2 ~i D.3= -1 -3
Definitie 4. Fie A
Mm.n (C),A:t
4
-7 este minor de ordin 3.
9
Om.n si 1 ~ r ~ min(m,
n). Nurnarul r se numeste
Proprietiti
1. r = rang(A) <=>
2. r = rang(A) <=>
a)
b)
a)
b)
are solutia unicaX=ICS-I.
3. Sisteme liniare
Exemplu 3. Fie
~~,~.'..~_a.!~:Z_::::'::"':::~~n_x.."_~~~,
cu m,n E ff, aij E C, b, E C,
am,x, + am2X2 + ...+ amnxn = bm
se nume~te sistem liniar cu m ecuatii si n necunoscute (sau de tip (m, n).
exista un minor nenul de ordin k, si

toti minorii de ordin r + 1 (daca exista) sunt nuli.
exista D.un minor nenul de ordin r, si
toti bordatii lui D. (daca exista) sunt nuli. (Un bordat al lui D.
este un minor de ordinul r + 1 obtinut din adaugarea la D. a
elementelor unei linii si ale unei coloane disponibile din A).
~
allx, + a'2x2 + ... + a'nXn = b,

{
D.I=
I~~I
C) are solutia unica X = 1 C.
Mm.n(C)
Definitie 2. Sistemul
rangullui A daca:
a) exista un minor nenul de ordinul r;
b) toti minorii de ordin strict mai mare decat r (daca exista) sunt nuli.
Rangul matricei Om,n este O.
a) Ecuatia AX = C, X
c) EcuatiaAXB = C, X
(~1
.43
(Q), adica rnatricea 1 nu are neaparat elemente
(C) doua matrice
Mn
a termenilor liberi.
prin suprimarea a m - k linii si n - k coloane se numeste minor de ordinul k al matricei A.
matrice inversabila.
E
matricei obtinuta din A prin inIocuirea
Mm,n( C) si 1 ~ k ~ min(m, n). Un determinant obtinut din determinantullui
2. Ecuatii matriceale
Fie A E Mm
Exemplu 2. A =
' EMn(Q).
2. Daca AEMn(Q),atunci
3. Daea A
intregi.
.
1
eterrrunantu
Rangul unei matrice
= _1_A*.
det(A)
0, atunci '
i1
rnatricei A a sistemului, iar D.;este determinantul
dAd
un e u este
~l
325
iar bordatii lui D.p sunt
tl(33)
~l.
Rangul lui A este 2 pentru ell "
123
1 -1 = 0 si
= 2
3 3
1\34)
=I~ ~=-3.0, ~
~
w
12]
1 51= O.
3 3
=2
6S
Sisteme liniare
s. Un
sistem liniar se numeste compatibil daca are solutii. Daca solutia este
unica, el se numeste compatibil determinat, iar in caz contrar compatibil nedeterminat. Un
sistem liniar lara solutii se numeste incompatibil.
Definitie
Dao' A este matricea unui sistem liniar
ell
coloana termenilor liber b"
[i],
atunc]
matrieea obtinuta prin adaugarea la A a coloanei b, se noteaza A ~i se numeste matricea

extinsd a sistemului.
Teorema 2 (Kronecker=..Capelli). Un sistem liniar de matriee A este compatibil daca ~i
numai daca rang(A) = rang( A ).
Stabilirea compatibilititii. Fie un sistem liniar de tip (m, n).
- Se determina r = rang(A) ~i fie flp un minor nenul de ordin r (minor principal).
- Daca r < m, se calculeaza bordatii lui flp cu elementele fiecarei linii disponibile
din A ~i eoloana terrnenilor liberi (minorii caracteristici). Atunei rang( A )= rang(A) :>
toti minorii caraeteristici sunt nuli (Teorema lui Rouche)
Rezolvarea sistemelor compatibile. Fie un sistem liniar de tip (m, n) si matriee A,
r = rang(A) = rang( A ) ~i flp un minor principal al lui A.
- Liniile (eoloanele) corespunzatoare lui flp se numesc linii (coloane) principale
ale lui A. Restul se numese linii (coloane) secundare.
- Ecuatiile corespunzatoare liniilor secundare se numese ecuatii secundare si se
suprima.
- Necunoscutele corespunzatoare coloanelor seeundare se numesc necunoscute
secundare si se tree in membrul drept ea parametrii.
- Pentru fiecare valoare a parametrilor se obtine un sistem Cramer care se rezolva,
- l?aca.r = n, atunci sistemul nu are necunoscute secundare si este compatibil
deterrrunat. In eaz contrar este compatibil nedeterminat.
Pastram prima ecuatie ~i continuant procedeul, atat cat este posibil, pentru celelalte
este
Ilecunoscute. Se obtine in final un sistem pentru care stabilirea compatibilitatii
iJtlediata.
Exemple.
=2
{X+2Y-Z
=2
X+2Y-Z
X+2Y-Z=2
!X+2Y-Z=2
y-z=O
y-z=O.
2x+y+z=4
-3y+3z=04.
{
Sy - 2z = 3
3z = 3
=1
Sy-2z = 3
! -x+3y-z
Sistemul are solutie unica: X = 1, y = 1, z = 1.
x+2y-z-t
=2
=2
x+2y-z+t
=2
x+2y-z+t
S.
2x+y+3z-2t=1
{
=4
3x+3y+2z-t
-3y+Sz-4t
6. {-;x+:y+:Z=~4
:>
rang(A)
3x-3y-3z
devine
-9
X+Y=I-a.
~l
"*
si
adunam cu ecuatia
all
Xl
-12
..
are solutiile (-1, 2 - ex, ex), ex
Fie z
ex. Sistemul
1R.
y=2-a
----------------------------------------------------Probleme propuse
3 2)
1, Determinati valorile "ale ale lui a pentru care matricea A" [~ 2 -1 este inversabila
1
in
M)(IR).
(~2~)
3. Determinati inversa matricei A = [~
M2 (Q) .
1)
M)
(Q) .
Mn( Z ) inversabila in Mn( Q ). Aratati ca '
4. Fie A
S. Fie A
= [~
Mn( Z ) <=> det(A) = l.
~) .
Calculati '.
se numesc eehivalente
,
Deoareee sehimbarea locului ecuatiilor intr-un sistem liniar (S) transforma sistemul
mtr-unul echivalent putem presupune ca all
O. Pentru fiecare i E {2,3, ...,m} inmultim
necunsocuta
-6y-6z
_ {X+y+Z=1
y+z=2
100
Sistemele liniare (S) si (S') eu acelasi numar de necunoseute

daca au aceleasi solutii,
_5.!.
0=1
< n.
Metoda lui Gauss
prima ecuatie cu
=-2
{~;~;ZZ==61
2. Determinati inversa matricei A =
4. Un sistem omogen are solutii nenule :> este eompatibil nedeterminat

S. Daca m = n, atunci sistemul are solutii nenule :> det(A) = O.
incompatibil.
Sisteme omogene
Definftje 6. Un sistem liniar se numeste omogen daca top termenii liberi sunt nuli.
Proprietiti.
Fie un sistem liniar de tip (m, n), de matrice A.
3. Un sistem omogen este compatibil. EI are solutia Xl = x2 = ... = xn = 0, numita
solutia nula.
= -3. Sistemul este
-3y+Sz-4t
-3y+Sz-4t=-3
are coeficientul O.
6. Aratati ca matrieea A = [~ ~
21] este inversabila
pentru orice valoare reala a lui m.
1 m
,,to. In acest fel, In ecuatiile 2, 3, ... m
67
3 32 22J .
[223
a) Determinati a, b
c) Calculati A-I.
IR astfel Incat A2
o
o
0 1 1
=5
=-1
x+5y-4z
= -1.
{
.
2x+y-z=3
x+y-4z=-2
0 0 1
(1 2)X (1 -1) ,X M2
X(; ~)=(~1 ~). XEM2(1R)
= 2
x + 3Y - 2z
4x+3y+7z=2
4X- y-4z
9. Rezolvati ecuatiile matriceale:
3 5
= aA + bl-;
1 11 11 1IJ
. ..
..
0
8. Determinap inversa matncei A =
a)
=-1
3X+ y+4z
7. Fie A = 2
(1R) .
-7x + 3y + 2z
5x-4y+z
= -2 .
=2
19. J)etenninali rangul matricei A =
[! !~}
b)
1 O. Determinati valorile reale a lui m stiind eli matricea A = ( ;
1) are inversa egala eu ,
20. D~crminap
= [~ ~
rangul matricei A
~I
-1
adjuncta sa.
21. Determinati valorile reale ale lui a Ii b pentru care rangul matricei A = [ :
11. Determinati inve rsa adjunctei matricei A = [~
~( 1
a
-2
b)
xC
-1)3 X (10
1)
4
1 -2 ,X
_~)=[-~~],
-5
M23 (1R).
~).
~ ~
121
23. Determinati valorile reale a lui m pentru care matricea A
are rangul2.
= [~ - ~ -:)
XEM32(1R).
2 -1 m
{X+3Y+5Z = 4
2x + Y - 3z = 3 .
!i
24. Determinati rangul matricei [~
=~
~1] in functie de a E a
~1
~1
~1) in functie de a,b
4 3
5x-2y+7z=3
l
i
22. Determinati rangul matricei A = [ :

E
~)
~
este egal cu 2.
12. Rezolvati ecuatiile matriceale:
~ ;1
{ x+y+z=3
-x + 2Y - 2z = 9 .
x+4y+4z
= 27
2X-3Y+5Z
=9
x + Y - 2z = -2 .

{
3x+2y+z
~i~~~]
in functie de a.b,c
1R.
R .
=7
69
27. Fie matricea
mx+ y+mz=l
A [2 a ;b ;c)
3a
3b
a, b,
unde
C E
34.
lR '.
~iL E MI,3(IR)
IR astfel incat A2
astfel incatA =K L.
35.
= dA .
Aratati
ca pentru
-x + Y + 2z 2= mare
28.Fie
3x- y-2z
MJCIR).
x+4y+m
orice
valoare
reala
a lui m
sistemul
de
ecuatii
solutie unica,
1 1 0
X+Y+Z=b+1
b) Aflati rangul matricei
29. Fie matricea A
36. Determinati
h + A + At.
c) Determinati inv(~rsa2ma~c]ei
si B
a) Determinati rangul matricei
a, b
IR pentru care sistemul
Bacalaureat, 2008
t, + A(. 2]
1 .
1 4 -3
37. Aratati ca sistemul de ecuatii liniare
A.
infinitate de solutii X
2x + Y + Z = b
M3,\
x +Y +Z= 2
x-2y+2z
are eel putin doua solutii.
=-1
x+ay-z
2X- y+3z
b) Aratati ca ecuatia AX = Bare
are
infinitate de solutii.
=-1
(C) .
2ax+
30. Fie matricea A = (:
::
1
b) Aratati ca rang (A)
cu a, b
~ ::~],
IR .
~ 2, Va,
X+2Y-3Z=3
beR
1001
i..
x+ y-2z=0
este compatibil nedeterminat.
39. Fie sistemul
2x-
y+z
nx+ y-2z
= m ,unde m, n
1R.
=4
a) Determinati m si n pentru care sistemul admite solutie Xo = 2,yo
A=[~ 0000~ ~ ~] ~i B=[~ 0110~ ~ ~].
= 2,zo = l.
b) Determinati n E IR pentru care sistemul are solutie unica.

c) Determinati m si n pentru care sistemul este compatibil nedeterminat.
0000
AB + BA.
b) Aratati ca rang ( A + B)
=0
a) Calculati
y+z =0
x + 2ay + z
38. Aflati valorile reale ale lui a pentru care sistemul de ecuatii liniare
{
liniare
z=-3
a) Calculati A3.
31Fie
este
=12
3x-4y+z=1
Bacalaureat, 2009
0 0 0]
1 0 0
x + y + mz = 3
incompatibil.
b) Aratati ell exista matriceleK EM3,1(1R)

E
3c
a) Calculati rangul matricei A.
c) Aratati ca exista d
Determinati toate valorile reale ale lui m pentru care sistemul
Bacalaureat, 2009
x+
= rang (A) + rang ( B).

{
c) Aratati ca( A + B)" = An + B" , oricare ar fi nEW.
X+2Y =1
i
32. Aratati ca sistemul de ecuatii liniare
5x - Y = 6
{
X
33. Fie sistemul de ecuatii liniare
{
3x-4y
a) Determinati
b) Determinati
m
m
E
E
x+my+(m-3)z
,m
IR .
= 2m-l
IR pentru care sistemul are solutie unica.

IR pentru care sistemul este compatibil nedeterminat.
=0
+ 2y+z=1
ax + 3Y + 2z = 0, a E 1R. Aratati ca pentru orice
(a+l)x+
valoare a lui a sistemul are solutie unica.
este incompatibil.
my+2z =1
x + (2m -1)y + 3z = 1
40. Se considera sistemul
Y+z =0
2X-3Y+4Z-5t
x+9y+mz+t=3
{
a) Determinati
=-1
5x-6y+lOz+nt
,m, n,p ElR.

=p
IR astfel incat sistemul admite solutia (xo,Yo, zo, to) cu Zo = to = o.
~
I
<
v
~
<
~
w
~
~
71
b) Determinati
m,n,p E IR pentru care sistemul este compatibil, iar rangul matricei

sistemului este egal cu 2.
c) Aratati ell daca (-1, 1, 1) este solutie a sistemului, atunci eel putin doua din numere
p. q, r sunt egale.
Bacalaureat, 2008
Bacalaureat, 2008
X-
y-mz
mx + y + mz = 1-m , unde m

{
If. Fie sistemul omogen
1R.
=-1
mx+3y+3z
x+3y+2z = 0, m e. 1R.
-x-y+4z=0
a) Ca1culati determinantul matricei sistemului.

..
'\
Determinati
valorile
lui
m
pentru
care
sistemul
are
solutii
nenule.
b
a) Calculati determinantul matricei sistemului.
b) Determinati m
mx+ y+z =0
=1
1Rpentru care sistemul este incompatibil.
'I

E
1R si sistemul
x + my + z = 1
x+my+mz
,m
.9. Fie A matricea
1R ~iA matricea sistemului.
....I
ILl
i
o
Q
.
:3
u.:
x+2y+3z
6, a, b
3x- y-2z
=b
a) Determinati a si b pentru care sistemul are solutia (1, 1, 1).

b) Determinati a ~i b pentru care sistemul este compatibil nedeterminat.
c) Aratati ca pentru orice a E Z , exista b E Z astfel indit sistemul admite solutii
toate componentele intregi.
.
z
Ii(
C2
~
~
;
~
{x+ay = 1
45. Fie sistemul y + az = a , a
.
.LI
-x+2y+z=0
(Xo, Yo, Zo) a sistemului.
Bacalaureat, 2009
X+ay+(b+C)Z
=0
x+by+(c+a)z
= 0, unde a, b
x+cy+(a+b)z
=0
{
ell
1R.
a) Calculati determinantul
matricei sistemului.
..
b) Aratati ca pentru orice a,b,c E 1R, sistemul are solutii nenule.
c) Rezolvati sistemul stiind ca a"# b si (1, 1, 1) este solutie a sistemului,

Bacalaureat, 2008
1R si A matricea sistemului.
a) Aratati ca sistemul este compatibil determinat, oricare ar fi a E 1R.

b) Aratati ca pentru orice a E 1R solutia sistemului este fermata din trei numere in progresie geometrica,
{X+2Y+Z=1
46. Fie sistemul 2x - y + z = 1 ,unde a, b
1R ~i A matricea sistemului.
7x-y+az=b
a) Deterrninati valorile lui a pentru care sistemul este compatibil determinat.
b) Determinati valorile lui a si b pentru care sistemul este incompatibil.
1R.
x+z=1
~
:i
.
..
1R pentru care sisternul are solutii nenule.
2 + y2 + Z2
.'
b l~
. ~ Xo
0
0 este constanta
pentru once solutie ne ana a
c) Pentru m = 0, aratati ca 2
2
2
'
Zo -Yo -Xo
b) Determinati m
SO. Fie sistemul
Bacalaureat, 2009
3x - y + mz = 0 , m
1R.
0(
a) Ca1culati det(A).
"# 2 oricare ar fi m E 1R.

c) Determinati valorile lui m pentru care sistemul este incompatibil.
ax+ y+z = 4
sistemului
=-2
b) Aratati ca rang(A)
44. Fie sistemul
2009
2X+ y+z = 0
X+ y+z =1
43. Fie m
bit
Adaptare aca aurea,
47. Fiesistemul
{x+ py+ p2Z = p3

X+qy+q2Z=q3
,undep,q,rEC.
x + ry + r2z = r3
a) Calculati determinantul
matricei sistemului.
b) Rezolvati sistemul in cazul in care p, q, r sunt distincte doua cdte doua.
73
Daca morfismul f: G, ~ G2 este functie bijectiva atuneif se numeste izomorfism.

"est caz spunem di eele doua grupuri sunt izomorfe.
Proprietatea
1.
Daca (G1, *), (G2, 0) sunt doua grupuri si f: G, ~ G2 este morfism atunci:
Tema2.3
Structuri algebrice
1. Grupuri
in cele
0)
1(e 1 )
b)
1(x ') = (J (x))'
ce urmeaza G reprezinta 0 multime nevida.

Definitie 1. Se numeste lege de compozitie internd (operatia algebricdi pe Go functie
*". GxG ~ G.
"
~pentru fiecare pereche (a, b)

perechea (G, *) reprezinta
Definitie
daca G = {ai' a2,
matricea (a ..)
l)
..I
11.1
a:
Exemplu:
multime nevida G ~i 0 lege de compozitie internii ,,*" pe G.
ISi,)Sn
x * Y E H , oricare a fi x,Y
an} este
multime finita si ,,*"
IJ
H .
lege de compozitie interna pe G,
a * b = la- bl. Tabla operatiei

*
:E
::)
o
u:
123
2
2
33210
icC
..I
.>"
at grupului
Proprietiti:
2. Daca
a) Legea ,,*" este asociativd, adica (x * y) * z = x *(Y * z) , oricare ar fi x,y,z
;
v
~
':i
a:
~
c:f
b) Legea ,,*"
are element neutru, adica exista e
G astfel lncat
oricare ar fi x E G .
c) Toate elementele lui G sunt simetrizabile, adica pentru orice x
astfel incat x * x' = x'* X = e. (x' se numeste simetricullui x).
H oricare ar fi x, Y
E
x in G1, iar
este simetrieul lui
= (JR, +),
= I(x)
(G2,o)
I(Y)
= ((0,00 ),)
oricare ar fi
~i
I:
X,Y
(0,00),
JR~
lR si 1 este
submultime nevida a lui G. H se numeste subgrup
=(
H .
H, unde x' este simetricullui
2 3 4), atunci H
1 2
x in grupul G.
(Q, +) .
= { e,a,
a2}
Fie grupul (G, *) si He
este subgrup al grupului (S4')
G, H::j; 0.
H este subgrup al grupului (G, *) , atunci (H, *) este grup si cele doua grupuri
G.
adica
x * y = y * x , oricare ar fi x, y
x,Y
G exista x'
(Z,+), (Q,+), (lR,+), (C,+), (Q",), (lR",),
~
o
fi
Definitie
grupuri de permutari:
morfism
X,YEG.
In cele
H
0)
doua grupuri. 0 functie
(sau simplu morjism)
daca
I: G1 ~
1 (x * y) = 1 (x) 01
(y)
H orieare ar fi
Y in grupul G.
ce urmeaza (G,.) este grup finit, adica G este multirne finita,
Teorema lui Lagrange. Daca H este subgrup allui G, atunci numarul elementelor lui
divide numarul elementelor lui G.
Proprietatea
S. Fie x E ( G,.) . Exista un numar natural nenul n astfel incat x" = e ,
unde e este elementul neutru al grupului G si x"
x~ .x .x ..... x .
non
Definitie 6. Fie x
Be
(Sn,) .
H , unde Y' este simetricullui
daca H este parte stabila a lui G in raport eu legea ,,*" .
(Z),+), (Mn (Q),+), (Mn (lR),+), (Mn (C),+).
4. Fie (G1, *) si (G2,
de grupuri
(C,), ({-l,l},)
(G, *) daca si numai daca x * Y
4. Daca H este multime finita, atunci H este subgrup al grupului (G, *) daca si numai
G.
Exemple de grupuri:
<grupuri numerice:
3. H este subgrup al grupului
x *e = e *x = x ,
Grupul (G, *) se numeste grup comutativ (abelian) daca legea ,,*" este comutativa.
grupuri de matrice: (Mn
au acelasi element neutru.
~
a:
101
in G2
= 2x+Y = 2x 2Y
GI' unde
(G, *) daca:
2. Daca a
;;
:E
y)
1 (x)
Fie (GI'*)
1. Z este subgrup al grupului
pe G este
Definitie 3. Perechea (G, *) se numeste grup daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
este simetrieullui
b) x' E H oricare ar fi x
Exemple de subgrupuri
::)
U
z
cs:
~
a) x * Y
oricare ar fi
bijectivii, rezulta cii1este izomorfism.

Definitia s. Fie grupul (G, *) si H
G = {O,1,2, 3} ~i
unde el si e2 sunt elementele neutre din G1 si respectiv G2
f(x) = 2x . Cum I(x+
cu a .. = a. * a. se numeste tabla operatiei ,,*" pe G.
(I (x))'
Exemplu de izomorfism:
G x G , imaginea * a, b)) se noteaza a * b .
2. Fie (G, *) . 0 submultime nevida H a lui G se numeste parte stabilii a lui
Gin raport cu legea ,,*" daca

e
= e2
In
G . Cel mai rnic nurnarul natural nenul k cu proprietatea cii
Xk
=e
nurneste ordinullui x in G ~i se noteaza ord (x) .
G2 se numestc
oricare ar ft
75
1
Exemplu: Fie permutarea a = (
(J3
2 3
4 5J e S
1
5) = e, rezulta ea ord ( a) = 3 .
(1 2 3 4 5
Proprietati: Fie (G,) un grup finit eu n elemente,
Cum
(J2
2 3 4 5)
1
4 2 1 3 5 ~i
=(
f (1~ ) = 1A,
de mai sus, daca At si ~ sunt eorpuri atuneifse numeste
x e G si
k = ord
de corpuri.
morfism
Exemple de morfism de inele (corpuri)
(x) .
I: (C,+,) ~ (C,+,),
xk-'}
x,yeAt
Un morfism de inelej se numeste izomorjism dacaj este functie bijectiva.
6. xP =e , pEZ<=>klp
, ,
c)
In conditiile
= 1 2 3 4
7. H (x) = {e, x, x2
b) f(xy)=f(x)f(y),oriearearfi
I(z)
=;.
Intr-adevar,
a) 1 (z, + Z2 ) = z, + Z2 = ~ + Z2 = 1 (z, ) + 1 (Z2 ) ,
este subgrup eu k elemente allui G.
8. kin.
9. x" = e.
b)
1 (z, . Z2)
c)
1(1)=1=1.
= z, . Z2 = ~ . Z2 =
1 (z, ). 1 (Z2)
orieare ar fi z"
Z2
EC ,
Inelul claselor de resturi modulo n
2. Inele ~i corpuri
Pentru un numar natural n, n ~ 2 si un numar intreg a, se noteaza eu a (mod n) restul
In eele ee urmeaza A reprezinta
multi me nevida, iar ,,*" ~i ,,0"
sunt doua legi de
compozitie interne pe A.
Definitie 7. Tripletul (A, *, 0) se numeste inel daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
1. (A,*) este grup eomutativ.
III
~
~
~
=s
C(
2. a) Legea
3. Legea ,,0" este distributiva falii de legea ,,*", adica x 0 (y * z) = (x
1. (Z,+,),
;:)
:;
;Z
:~
orieare ar fi x,y,z
y) *(x
z) ~i
EA.
2.
(Q,+,),
(M. (A), +,.)
(JR,+,),
unde
A este
(C,+,).
unul din inelele Z, Q, JR,C .
In inelul (A, *,0) , legea ,,*" se numeste adunare si se noteaza eu ,,+" , iar legea ,,0"
Definitie 8. Inelul (A, +,.) se numeste corp daca 0A *1 A si oriee x E A, x * 0A este
id'
.:.
o-e
i
elementul neutru al inmultirii se noteaza 1A
inversullui x.
76
si
inversabile
a este inversabil in Z.
ale inelului
(Z., +,)
daca si numai daca
U(Z. ) .
se noteaza
(Z.,
+,)
este
r' =1, r' =5,4-' =7, r' =2, r' =4

si r' =1, r' =3, r' =2, r' =4.
~i
si 8- =8.
----------------------------------------------------Probleme propuse
1'Pe multimea numerelor intregi se defineste legea ,,0" prin xo y =X+ y-5.
a) Aratati ea multimea
H =Z
n[5,00) este stabila
a lui Z in raport eu legea ,,0" .
b) Aratati ea legea ,,0" este asociativa.

numerelor reale se defineste legea ,,0" prin x 0 y = ~ K + /-1
2. (Q( .Jd),+,.)
unde d e Q, d > 0, .Jd ~ Q si Q( Jd) ={a+bJdla,b
EQ}.
Definitie 9. Fie inelele (A" +,)
si (A
2 '
+,).
a) I(x+
y) = I(x)+
0 functie
I: A, ~ ~
se numeste
3,Pe multimea numerelor reale se defineste legea ,,0" prin xo y =3.xy+3x+3y+2.

a) Verificati ca xoy=3(x+l)(y+l)-I,
b) Aratati ca rnultimea
I(y),
orieare ar fi x,y EAt.
(-1,00)
i
'5
b) Aratati ea legea ,,0" are element neutru.
:E morjism de inele daca:
a + b =;+b
a) Aratati ea legea ,,0" este asociativa.
(C,+,).
unde
- {O} daca si numai daca n este numar prim, rezulta ea
U(Z9)={i,2,4,5,7,8}
2.Pe multimea
Exemple de corpuri:
(JR,+,.),
(Z.,+,)
fe, iar
se noteaza
simetrizabil in raport eu inmultirea.

Simetrieul elementului x E A - {0 A} in raport eu inmultirea se noteaza x -t si se numestc
1. (Q,+,),
Multimea elementelor
2.U(Zs)={1,2,3,4}
:~
:ffi
se noteaza eu Z . Inelul
n ~ 2 si a E Z . Atunei elementul
U(Z. ) = Z.
1.
se numeste inmultire ~i se noteaza eu "." . Elementul neutru al adunarii se noteaza 0A' iar
{aEZla(modn)=k}
Exemple:
er.
,III
,;;-=t}
multimea
corp daca si numai daca n este numar prim.
'III
,;:)
(a, n) = 1.
Cum
Inelul (A, *, 0) se numeste inel comutativ daca legea ,,0" este comutativa.
Exemple de inele
multimea {O,l,2, ...
Fie n EN,
b) Legea ,,0" are element neutru.
A.
Pentru fieeare kE{O,I,2, ...,n-l}
Ii + b = ~ orieare ar fi a,b E Z se numeste inelul claselor de resturi modulo n.
,,0" este asociativa .
(x* y)oz = (xoz)*(yoz),
impartirii lui a la n.
VX,YEJR.
~
~
cC
este stabila a lui JR in raport eu legea ,,0" .

Simulare bacalaureat, 2002
77
4. Pe multimea nwnerelor reale se considerll legea ,,*" definitA prin

x* y = 2xy-6x-6y+21.
(3,00) este parte stabila a lui
s. Fie a =
lR in raport eu legea ,,*" .
b) Aratati ea legea ,,*" este asociativa.

c) Determinali elementul neutru allegii ,,*".
5. Pe multimea numerelor rationale se defineste
asociativa
si G =
{an In EN'}.
II) Determinati numarul elementelor lui G.

b) Aleatuiti tabla inmultirii permutarilor pe G.
c) Aratati ea (G,) este grup, unde "." este inmultirea permutarilor.
Bacalaureat, 2000
legea
G ~ !; ~)
s,
Prin
" 0"
1~' Se considera multimea
M = {(:
3: )ia,b
Z} .
xo y =.!.(.xy+2x+2y).
2
H =Q
n[-2,00)
este stabila a lui
b) Aratati ea legea ,,0" are element neutru.

c) Determinati elementele simetrizabile ale 1ui
Q in raport eu lege a ,,0" .
Q in raport eu legea
6. Pe multimea numerelor reale se defineste legea ,,0" prin xo y
unde a
....
w
a:
...
i:::;)
u.:
,,0"
in raport eu legea ,,0" .

b) Determinati valorile intregi ale lui a pentru care legea ,,0" are element neutru.
8. Pe multimea numerelor intregi se defineste legea ,,0" prin xo y=5xy+6x+6y+a,
9. Pe intervalul (0,2) se defineste legea asociativa ,,0" prin xo y
c(
+ + + a, unde a
este un numar intreg.

a) Determinati valorile intregi ale lui a pentru multimea Z - {-5} este parte stabila a lui Z
:::;)
....
,,0"
,,0"
a) Aratati ea legea ,,0" are element neutru.
b) Aratati ea toate elementele din (0,2) sunt simetrizabile in raport eu legea ,,0" .
(0,00)
se defineste legea ,,0" prin xo y = ~x\og,y.
a) Determinati elementul neutru allegii
b) Determinati elementele simetrizabile ale lui
11'1
W
oc(
CD
a:
w
""C
::r::
u
c(
in raport eu legea
16, Pe multimea
Aratati ea
,,0" .
,,0" .
b) Determinati elementele simetrizabile ale lui Z in raport eu legea ,,0" .
= {A
M2
(~)iA' A ,= 12} unde A'
b) Aratati ca (G,.) este grup.
atunei det ( A) = 1.
=x
Bacalaureat, 2007
+ y + xy .
(0,00)
se defineste legea x 0 y
(x 0y) 0z = (.!. +.!. + .!.)-I

y
=~
x+y
orieare ar fi
x, y, Z E (0,00) .
b) Aratati ea legea ,,0" este asociativa.

. 1 1 1
-0-0-0
0-.
2 3 4
100
17. Se considera multimea de functii G = {fa.b : lR.~~Ifa.b
(x) =ax+b, a E~',
Dernonstrati ea operatia de eompunere a functiilor de la R in R este lege de

compozitie pe G.
b) Aratati ea G este grup in raport eu operatia de eompunere a functiilor.
= (0,00) se considers legea de compozitie
E (0,00) si x* y
= (0,00) - {I} este grup
Aratati ca daca x,y
b) Aratati ea H
l~Fiemulpmea
G={(~
*y
1ogy, .
=x
= 1, atunei x = 1 sau y = 1.
in raport eu operatia ,,*" .
T Ha>+
..
::;:
I
oc(
este transpusa rnatrieeiA.
(lR.) in raport eu inmultirea matrieelor.
b ElR.} .
Il)
II)
c(
EM,
2008
a) Aratati ea e = 2 este elementul neutru allegii
12. Fie multimea G
* - * ...* -- 1 .
11. Pe multimea Z se defineste legea asociativa ,,0" prin xo y = -3xy+ 7x+ 7y-14.
a) Aratati ca G este parte stabila a lui M2
'111* b) Calcu 1all

2
Il)
(0,00)
~i
Aratati ea legea este asociativa.
11. Pe multimea G
,,0" .
a:
C
Z
unde
xy
2-x-y+xy
Ci2
w
1O. Pe intervalul
EM
c) Calculati
z
c(
:::;)
d) Aratali ea daca A
Il)
este asociativa .
nu are element neutru .
:::;)
~
~
EM,
Il)
prin x y = xy 5x 5y
a este un numar intreg.

a) Aratati ea pentru a = 6, legea
b) Aratati ea pentru a *- 6, legea
.oc(
daca A
Z, numarul a2 + 1 nu se divide eu 3.
atunei det ( A) *- -1 .
E
15. Pe ~ se defineste legea de compozitie x * y
este un numar real.

a) Determinati valorile reale ale lui a pentru care legea ,,0" este asociativa.
b) Determinati valorile reale ale lui a pentru care legea ,,0" are element neutru.
7. Pe multimea numerelor intregi se defineste legea
b) Arataji ea orieare ar fi a
c) Aratali ea
,,0" .
= xy-6x-6y+a,
II) AriHali ca M este parte stabila a lui M2 (Z) in raport eu inmultirea matrieelor.
Aratati ea G este parte stabila a lui
M3 (~) in raport eu inmultirea matrieelor ~
c(
patratice de ordinul 3.
b) Demonstrati ca G este grup in raport eu inrnultirea matrieelor.
::;:
w
~
::;:
~8
79
20. Se considera multimea G

a)Aratapdi
{A (x)
(1 + 2x
-x
4X) Ix
1-2x
A(x)A(y)=A(x+y),oricarearfi
b) Dernonstrati eli G este grup

c) Calculati
ill
d) Pentru a
E
R} .
j) Pentru a
x,YER.
raport cu inmultirea matricelor patratice de ordinul doi.
21. Se considera pe JR. legea de compozitie data de x * y
xy - 5x - 5y + 30 si mUltimea
G = (5,00) .
a) Determinati e E JR. astfel incat x * e = e * x = x , oricare ar fi x E JR..
b) Determinati a E JR. astfel tncat x * a = a * x = a oricare ar fi x E JR..
c) Aratati ca G este parte stabila a lui JR. in raport cu legea ,,*" .
j) Aratati ca ,x * x * ~ *
*~
= (x
(JR.,+ ) ~ (JR.,*), /
r+
(x)
b) Calculati 1*2*3* ... *10.

26. Fie grupurile (JR.,+) si (JR.,0) , unde legea ,,0"
Determinati
valorile
f :(JR.,+) ~ (JR.,0), /(x)

b) Calculati
XI
x2
o ...
27. Fie grupurile ((0,00),.)
*) este grup abelian.

*2012.
4, rezolvati In R ecuatia x* x * x * x *x
1.
%S. Fie grupurile (R, +) ~i (JR.,*) , unde legea ,,*" este definita prin x * y
a)
e) Calculati 1*2*3*
(-1) * 0 * 1* 2 * 3 * 4 .
a) Aratati ca functia /:
)n , n EN. *
( -1 -1
d) Aratati ca (G,
2 , aratati ea multi mea R este grup in raport cu legea ,,*" .
e) Pentru a = 3 , calculati
a) Aratati ca functia
x-
7, este izomorfism de grupuri.
este definita prin x 0 y = x + y + 3.
reale ale numerelor

a si b
= ax+ b sa fie morfism de grupuri.
X n ,
x + y + 7.
astfel
unde n este un numar natural nenul si
si (JR.,0) , unde legea ,,0"
f :(JR.,0) ~ (( 0,00 ),.), / (x)
x2'
XI'
incat
, X n E
este definita prin x 0 y
functia
x + y-1.
= ex-I este izomorfism de grupuri.
b) Rezolvati in JR. ecuatia x 0 x 0 x 0 x = 5 .
5 , oricare ar fi
N* . Adaptare bacalaureat, 2010
28. Consideram
(JR.* ,.)
grupurile
si (JR.- {-I}, 0), unde legea ,,0"
este definita prin
non
22. Se considera pe Z legea de compozitie data de x * y = 6xy + 6x + 6y + a , unde a este
a) Aratati
un numar intreg,
a) Determinati valorile intregi ale lui a pentru care legea ,,*" este asociativa .
b) Aratati ca legea nu are element neutru pentru nicio valoare intreaga a lui a.
c) Determinati valorile intregi ale lui a pentru care
d) Pentru a
e) Pentru a
= 5 , calculati 1* 2 * 3 * ... * 2013 .

= 5 , determinati valorile intregi ale
((-1) * 2 ) * ( ( -1) * 2013)
lui p astfel incat x * p
=a.
= p , oricare
= -2xy + 3x + 3 y + a , unde
ca functia
grupuri.
b) Rezolvati
a este un
a) Determinati valorile reale ale lui a pentru care (1 * 2) * 3 = 1* (2 * 3) .

b) Determinati valorile reale ale lui a pentru care legea ,,*" este asociativa.
c) Determinati valorile reale ale lui a pentru care legea ,,0" are element neutru.
%] este parte stabila a
{-I}, 0), / (x)
x-I
este izomorfism
de
1.
a) Determinati elementele neutre ale legilor ,,0" si ,,*".

b) Determinati
valorile
reale
ale
numarului
a
f :(JR.- {2},0) ~ (JR.- {I},-).
~i ,,*"
sunt definite prin
/(x)
(Q*,.) si functia
astfel
mcat
functia
= x+ a sa fie morfism de grupuri.
f :Z ~
morfism de grupuri.
b) Aratati eli/nu este izomorfism.
31. Pe JR. se considera legea x * y = xy - 4x -
Q' , /(
x)
T.
a) Aratati ca/este
a) Aratati ca
b) Aratati ca
lui JR. in raport cu legea ,,*" .
e) Pentru a = -3 , aratati ca multimea ( -00,
(JR.-
JR. ecuatia x 0 x 0 x 0 x 0 x
30. Fie grupurile (Z,+),
d) Determinati valorile reale ale lui a pentru care multimea ( -00,
x 0 y = xy - 2x - 2y + 6 ~i x * y = xy - x - y + 2.
ar fi
numar real
j) Pentru a
ill
t .(JR.* ,.)
29. Fie grupurile (JR.- {2}, 0) si (JR.- {I}, *) , unde legile ,,0"
XEZ.
j) Pentru a = 5 , calculati x * x * x = 287.

23. Pe JR. se considera legea ,,*" definita prin x * y
xo y = xy+x+ y.
(G, *)
(G,*)
4y
+ 20 si multimea G
= ( 4,00 ) .
este parte stabila a lui JR. in raport cu legea ,,*" .

estegrup.
c) Dernonstrati ca functia /: (0,00 ) ~ G, / (x ) = x + 4 este izomorfism de la grupul
%J
este grup
ill
raport cu legea ,,*" .
= -3 , calculati 1* 2 * 3 * ... * 2013 .
24. Pe JR. se considera legea ,,*" definita prin x * y
(( 0,00),.)
la grupul
(G, *).
32. Consideram grupurile (( 0,00 ),.)

= ~x
+ l + a , unde a este un numar
real.
a) Determinati valorile reale ale lui a pentru care 1 * 2 = 0 .
b) Aratati ca legea ,,*" este asociativa pentru orice valoare reala a lui a.
c) Aratati ca legea .,>" are element neutru pentru orice valoare reala a lui a.
x* y=
4(x+y)
4+xy
..
:E
si (( -2,2),
*), unde legea ,,*"
este definita prin
..!:
u
:E
u.I
!;t
:E
81
f:((O,00),.)---+((-2,2),*),f(x)=2x-2
a) Aratat! ca functia
x+l
este izomorfism de
reale ale lui a pentru care legea ,,0" este distributiva fata de legea ,,*" .
grupuri.
b) Rezolvatiin
ecuatia x*x*x=l.
(-2,2)
AD. Se considera inelul (Z,
G+(X)~[~ ~ ;}xe+
33. Fiemw~ea
A BEG, oricare ar fi A,B E G.

b) Demonstrati ca G este grup in raport ell lnmultirea matricelor patratice de ordinul3
lR~ G,
c) Aratati ca functia f:
f ( x ) = A ( x) este izomorfism de la grupul
(lR,+) ia
(G,.).
unde x * y = x + y + 2 si x 0 y = xy + 2x + 2y + 2 , oricare
,0 )
b) Determinati elementele inversabile ale inelului.

c) Aratati ca functia f: '1.~ Z, f (x) = x - 2 este izomorfism de la inelul ('1., +,.) la
inelul ( '1.,
,0 )
41. Pe intervalul (0,00)
se considera legea ,,*" definita prin x
a) Aratati ca A(x)A(Y)
42. Se considers inelul (Q,1., T) unde x 1. Y = x+ y-5
1~;x)IXElR-{-~}}.
= A(2xy+x+
c) Aratap . ca fun.
cna
la grupul
r). oricare
ar fi X,Y
f:
lR ~
(X-I)
G , f ()X = A -2-
M2
(Q, 1., T)
b) Aratali ca inelul
lR-{ -~}.
este izomorfism
este corp.
de la grupul
corpul
(Q, 1., T).
d) Calculati
T x2 T X3T ... T xn' cu n
XI
N si xl'x2, ... ., E Q.
43. Determinati elementele inversabile ale inelului ('1.10,+,.).
(lR)ldet(A)
44. Consideram inelul
= I}.
Aratati ca G este subgrup al grupului matricelor inversabile din M2
II) Aratati ca
(lR) .
(M
E M2
2 ('1.12)'
('1.12)
+,.) .
36. Fie n un numar natural nenul ~i multimea U;
h) Determinati inversa matricei B ~ (
= {z E C Izn = I}.
(C,.) .
a) Aratati ca U; este subgrup al grupului
ca daca H este subgrup cu n elemente al grupului
(C,.),
atunci
45. Fie multimea G={(~
det(A)
este inversabila ~
b) Demonstrati
~i x T y= xy-5x-5y+30.
c) Aratati ca functia f: Q ~ Q, f ( x ) = x + 5 este izomorfism de la corpul (Q, +,.) la
(G,.).
35. Fie multimea G = {A
ca
a) Determinati elementul neutru allegii 1. .
b) Demonstrati ca G este grup in raport cu inmultirea matricelor patratice de ordinul2.
!n
{ij,7,fi}.
In inelul M, (Z,,) .
~)ia,b'CE'1.4}.
II) Determinati numarul elementelor multimii G.
H=Un
37. Fie permutarea
* Y = xlog,y . Aratati
(( 0,00 ), . , *) este corp, unde legea "." este inmultirea numerelor reale.
34. Fie multimea G={A(X)=C:~x
(lR,.)
arfi X,YEZ.
a) Aratati ca x 0 y = -2 ~ x = -2 sau Y = -2 .
a) Aratati ca
grupul
39. Pe multimea numerelor reale se definesc legile " 0 " ~i " * " sunt definite prin
x 0 Y = xy + X + Y si X * Y = x + y + a, unde a este un numar real. Determinati valorile
a=
(1231545'f
2 3 4 5) E
a) Aratati ca H este subgrup al grupului

b) Determinati ordinullui
38 Fie numaru
~ I comp Iex
&
a in grupul
5,. ..
= COS-+lSlO-.
S "i H = {a*
Ik E'1.}
h) Determinati numarul solutiilor ecuatiei X' ~
G.
(S5').
(S5").
46. Fiemwpmea
G~{XEM'(Z')X~(: ~)}
multimea H
'5
5,.
II) Aratati ca
a) Calculati &42.
b) Determinati ordinullui
G ~),
din M2
s in grupul U42
c) Aratati ca multimea H = {1,&,&2 , ... ,&13} este subgrup al grupului
(C,.).
= G - {02}
este subgrup al grupului matricelor inversabile
('1.3)
~:I
b) Rezolvati ecuatia X2 = /2' X E G .

4'7 F.
{}2
Ie corpul (Z7'+') ~i H =
E Z1 .
x 1x
Adaptare bacalaureat, 2008 ~

-e
:I
83
a) Aratati ea H =
b) Demonstrati ea
~.Fie
multimea M
{O,i,2,4} .
{X2000
Ix E Z7} = H
Tema2.4
.
Polinoame cu coeficienti intr-un corp comutativ

(Q, lR, C, Zp)
={[i r ~}a,bE Z'}

1. Inelul polinoamelor
a) Determinati numarul elementelor multimii M

b) Aratati ea AB EM, orieare ar fi A, B EM.
in cele ce urmeaza K reprezinta unul din corpurile Q , lR , C sau Z
c) Demonstrati ca M este subgrup al matricelor inversabile din
M3 (Zs) .
Bacalaureat, 2009
49.Se considera inelul (Z6'+')
a) Rezolvati in corpul Z7 ecuatia 3x + 4 =
b) Determinati ordinul elementului
in grupul
(z 6' +) ~ ( Z;,)
Bacalaureat, 2009
)1m, a
N si ao,al' ....a,
acestor
K , se numeste polinom in nedeterminata X cu coeficienti in K.
polinoame
se noteaza
K [X].
Z" m =
i}.
(H,.) .
K [X],
atunci
scrierea
algebricii a polinomului j, iar
K se numesc coeficientii polinomului
K [X]
expresiilor algebrice,
Doua polinoame
este inel, numit inelul polinoamelor
in nedeterminata
coeficienti ill K. Polinomul avand toti coeficientii nuli se numeste polinomul

noteaza 0.
Gradul unui polinom
din
ak =
pentru k > n. Scriem grad
1. grad
= n. in acest caz a. se numeste
si scriem f = aX" + a._1X-1 + ...+ alX + ao' Polinomul
dominant al lui f
definitie gradul
Proprietili
(f)
cu
si
coeficientul
are prin
-00.
(J + g) ~ max (gradj, grad g), pentru orice f,g
(J) + grad
2. grad (Jg)=grad
Funqia
nul si se
f = amxm + am_1Xm-1+ ...+ alX + ao EK [X] are gradul n daca a.;t
Polinomul
a) Aratati ca H este grup in raport cu inmultirea matricelor patratice de ordinul 2.
b) Determinati numarul elementelor de ordin 2 din grupul
ao,al' ....a;
Daca
K[X] sunt egale daca au aceiasi coeficienti. Cu operatiile uzuale de adunare ~i inmultire a
care sa verifice '
f (2) = 3 .
50.Se considera multimea H = {( ~
cu n
elementele
(Z;,.).
c) Aratati ca nu exista niciun morfism de grupuri f:

relatia
I + ...+ a X + a ,
l
o
f = a.X + a._1X-1 + ...+ alX + ao se numeste forma
cu p prim. Daca X
este un obiect care nu este K, atunci 0 expresie de forma aX" + a._IX-
Multimea
~i corpul (Z7'+")'
polinomiala
(g),pentruorice
K[X).
f,gEK[X].
a unui polinom
Daca f = aX" + a._1X-1 + ...+ alX + ao EK [X] , atunci functia J: K ~ K definita

prin J(x) = a.x + a._1x-1 + ...+ a1x+ ao se nume~tefunc/ia polinomiala atasata luif
Daca a
noteaza
K , elementul
j (a) E K
se numeste valoarea polinomului f in punctul a ~i se
f (a ) .
Teorema
imparlirii
polinoamele c si
r E K [X]
cu rest. Pentru
astfel incat
f,gEK[X],
= gc + r si grad
g;tO,
exista si sunt unice
(r) < grad (g) .
In acest caz polinoamele c si r se numesc catul si respectiv restul impartirii luif la g.

Tmparlirea la X - Q, Q E K
Proprietatea
3. Restul impartirii lui f E K [X] la X-a este f (a ) .
Schema
lui
+ alX + ao la X-a
Horner.
Catul
si restul
impartirii
lui
se pot determina dupa urmatoarea schema:
i
I
i!
~
= a.X" + a._IX-I + ...+ ~
85
a.
a,,_1
a,,_2
...............
a.
aa. + a._1
ab._2 + a._2
...............
b._1
Catul este e
b'_2
II
II
b._l
bo
= bn_,Xn-' + bn_2Xn-2 + ...+ b.X + bo,
Exemplu 1. 1= 4X4 _3X3 +2X -5,g
=X
ao
al
ab, +al
abo +ao
"
iar restul este r
= bo = j{a).
+1
~
~
deci e =4X3 _7X2 +7X -5 si r= O.
in
(sau k
Divizibilitatea polinoamelor
t.s
Definitie 1. Fie
I = ge , adica restul
K[X].
Spunem ca g dividej daca exista e
impartirii lui I la g este egal cu 0 - pentru g
2. Fie l,gEK[X].
Definitia
Polinomul
dEK[X]
K[X]
3. Fie
I, g
K [X].
X,X2X3=-2
m
glh
hEK[X].
I.s E K[ X]
I ~i g
si g ~ a . d cu a
K' este un c.m.m.d.c.
Teorema
C( X]
de
=0
== 2.
Polinoame
cu coeficienti
reali, rationali,
intregi
C , atunci are si radacina
z.
I E K [X] daca I (a) = O.

a luij" ~ X-a If, deci daca exista
I E K [X] de grad n, 1* 0, are

grad n, 1* 0, are n radacini in C.
eel mult n radacini in
K[X]
cu
K.
C[X],
an
~i .Jd
t.
JR-
Fie polinomul
Un polinorn
Singurul polinom care are mai multe
rAdacini decat gradul sau este polinomul O.

n
Relatiile lui ViCte. Fie 1= aX" +an_,X -' + ...+ a,X +ao
x"x2, ,xn E C radacinile polinoroului f .Atunci:
I are toti coeficientii rationali si are

Q , atunci I are si radacina a - b.Jd .
8. Daca polinomul
g
f== (X -a)g.
x,+ X2 + XJ+ X4
Proprietiti
7. Daca polinomul I are toti coeficientii reali ~i are radacina z
Numarul radacinilor din C -JR ale lui I este numar par.
K se numeste riidiicinii a lui
lui Bezout: a este radacina
Un polinom
. Analog pentru c.m.m.m.c.
2. Ridicinile polinoamelor
Definitie 4. a
-5
X,X2X3X4=-3
exista un c.m.m.d.c. si un c.m.m.m.c.
5. dE K[ X] este un c.m.m.d.c. al polinoamelorj

al polinoamelor
.l1~XJ+.l1~~+.l1XJ~+~XJ~-~
Proprietiti
4. Pentru orice doua polinoame
2s2
==""2.
X,X2 +.l1XJ+ X,X4 + X2X3+ X2X4+ ~X4
=>mlh,
= S"S2 == s~ -
3. Fie 1==X4 +2X2 +3X -3 si X"X2,X3,X4 E C radacinile sale. Atunci
K [X] se numeste un eel mai mic
b)11 h
si
glm
S,
se numeste un eel mai mare
x,x2 + x,x3 + x2XJ
Polinomul
* 0). Avem
Z, daca ao
-4
x, +X2 +X3 ==--==2
* 0 . Scriem g If
multiplu eomun al luij'si g daca
a)11 m
Exemple
2. Fie 1== 2X3 _4X2 -5X +3 si x"X2,X3 E C radacinile sale. Atunci
astfel incar
divizor eomun al/~i g daca

a) dl/, si b) dIll
dig
dllg =>dll d, d, EK[X].
Definitia
general, folosim notatia S, = xt + x~ + ... + x: ' unde k este un numar natural nenul
* O. Notaro
p, q
radacina a polinomului
q
Ecuatia x" - a == 0, a == r (cos a + i sin
..
1= aX" + ... + a,X + ao' cu ao,a" ....a, E Z,
Z, (p, q) == 1. Daca a == Peste
Ecuatii binome.
cu
radacina a + b.Jd , unde a, b, d
a)
an
* 0,
~
~i numerele ~
f, atunci p I ao
C , are solutiile
si q I an ~
!C
~
87
Xk
==
nr(
r cos
Teoremi. Fie f
a+2k1C .. a+2k1C)
__
n
+I sm
n
' k == 0, n -1 .
Ecuatii reciproce. Polinomul

meste reciproc daca ak == an_k
jreductibile
f == aX" + an_,Xn-' + ...+ a,X + ao E C [X]
pentru orice k == 0, n. in aeest eaz ecuatia
se nu,
f (x) == 0 se
numeste ecuatie reciprocd.

proprietiti
10. Produsul a doua polinoame reciproce, catul ~i restul impartirii a doua polinoame
reciproce sunt polinoame reciproce.
11. Un polinom reciproc de grad impar are radacina Xo == -1. Pentru a afla radacinile unul
polinom reciproc f de grad 2k + I, se imparte f la X + I ~i catul este un polinom
reciproc g de grad 2k.Ecuatia
g(x)==O se imparte cu Xk si se face substitutia x+.!.==t.

x
Exemplu 4. f == X
3X4 + X3 + X2 - 3X + I E C[ X] .
-I
rezulta ca f == (X + I)g,
5x - 4x + I == 0 <=> x2 +
I I
5 -4
-4
-3
I
unde g == X4 _4X3 + 5X2 -4X
:2 -
4 ( x + ~ ) + 5 == 0 <=>
r -2-
+ I. Avem g(x) == 0 <=> X4 - 4x2 +

4t + 5 == 0 <=>
r - 4t + 3 == 0, unde
ireductibil daca nu exista g,h
K [X]
K[X]
de grad mai mare sau egal decat I se numeste
13. Un polinom
14. Un polinom
K [X] de grad 1 este ireductibil.

f E K [X] cu grad (J) ~ 2 care are 0 radacina
f E K[ X] cu gradul 2 sau 3 este ireductibil
radacini in K .
15. Un polinom f
K[ X]
este ireductibil
dad
in
IR [X]
grad(J)
este ireductibil
== 2 si Ll < O.
1. Determinati
gradul polinomului
f==(a2-I)X4+(a-I)X2+(a+2)X+IEC[X]
functie de a E C .
2. Aflati catul si restul impartirii polinomului
g ==X2 +X -2.
in
f == 3X4 + 4X3 + X2 + 2X - 3 la polinomul
5. Determinati valorile reale ale lui a pentru care resturile impartirii polinomului
f == X3 + 2X2 + aX -I la X + 1si X - 2 sunt egale.
6. Determinati, folosind eventual schema lui Homer, catul si restul impartirii polinomului
f == X5 +4X3 -2X +5 la:
a) X + I;
b) X - 2.
7. Determinati restul impartirii polinomului f == X30 - 4X3 + X + 5 la polinomul X2 -1 .
L Determinati valorile reale ale lui a pentru care polinomul f == X4 - 3X3 + aX2 + X + 5
X2 + X + 2 divide
3
2
polinomul f == X4 + X + 3X + aX + b .
O. Fie f == X4 + X2 + 1 si g == X3 + 2X2 + 2X + 1. Determinati un c.m.m.d.c. al luij si g si
daca ~i numai daca nu are
si numai daca polinomul
si
2 3 EC radacinile sale.
XI'X ,X
a) XI + x2 + x3
111
este reductibil.
af
este
b)-+-+-.
xlx2
xlx3
X2X3
12. Fie f == X3 + 5X2 - 2X + 3 E C [X] si XI' x2' X3 E C radacinile sale.

Calculati:
a) x~ +
xi + x; ,
XIX2X3
in
IR [ X]
daca ~i numai
c) x; + x~ +
daca grad (J) == I sav
xi .
Fie f==X4-3X3+2X2+X+IEC[X]
a)
(1 -x )(1
l
po
==I
-e
v
b) -+-+-,
Observatii
1. f e C.[X] este ireductibil daca si numai daca grad (J) == 1.
E
Probleme propuse
Calculati:
ireductibil, oricare ar fi a E K .
2. f
fiind pana la
.... ---------------------------------------------------
11. Fie f==X3_3X2+5X+7EC[X]
unieitatea
un c.m.m.m.c. al luij si g.
cu f == gh si grad (g) ~ I, grad (h) ~ 1.
Proprietiti
12. Orice polinom
I=s.sv=s.,
astfel incat
ordinea factorilor si asociere in divizibilitate (g este asoeiat in divizibilitate eu h daca exista

a E K astfel incat g == ah).
t. Determinati valorile reale ale lui a si b pentru care polinomul
g"g2, ... ,gn EK[X]
(f) ~ 1. Atunci exista in mod unie polinoamele
se divide cu X + I .
ecuatiilor x +.!. == I <=> ~ - x + I == 0 si x +.!. == 3 <=> x2 - 3x + 1 == O.
Polinoame irecluctibile
Definitie 5. Un polinom f
eu grad
I
0
t == x +.!.. Rezulta t1 == 1 si t2 == 3, iar cele 4 radacini ale lui g rezulta din rezolvarea
K [X]
3. Fie f == (X2 + X + 1)20+ (X2 - X + 1)20 ~i f == a40X40 + a39X39 + ...+ ao forma sa algebrica.
a) Calculatiji l),
b) Determinati ao + a40
4. Determinati restul impartirii lui f == ( X3 + 3X2 - 5X + 2 la X -I.
Din schema lui Homer
-3
-x2)(1
si
-x3)(1
2 3 4
X"X ,X ,X
-x4),
EC radacinile sale. Calculati:
89
b) Determinati
a,b
aritmetica ~i
14. Fie 1 = X3 _X2 +3X -5
4
C[Xhi
X"X2,X3
C radacinile sale. Calculati:
a) Aratati eii
+2
15. Fie 1
= ( X2
40
+ X + 1)
(2
)40
X - X +1
~l
X3X2
1 = asoX SO + a
X79 + ... + a X + a fi0nna

79
l
o
aiba radacinile XI,X2,X3
IR astfel incat polinomulfsa
x; + xi + xi
22. Se considera polinoamele
a) XI +X2 +X3 ,
b) XIx2 +XI X3+X2XI +X2X:!+X3XI
11 .
=X
in progresie

+ 2X2 +3X +45E Z[ X] si
este ireductibil in Z2
+ X + 1E Z2 [X].
[Xl
b) Aratati ca 1nu se poate scrie ca produs de doua polinoame cu coeficienti intregi,

neconstante.
23. Fie polinomul 1 = X 3 +2X
+a
Z3 [ X ] .
sa algebrica, Calculati:
a) Calculati 1(0) + 1(1) + 1(2).
a) aw
b) Pentru a = 2, determinati radacinile luij'din
b) ao +al +a2 + +aso

c) ao +a2 +a4 + +aso
c) Determinati
16. Fie polinomul 1 = X3 +aX2 +bX +c cu a,b,c

a) Determinati a, b, c stiind ca 1 are radacinile
b) Sa se arate ca daca/are
radacina
c) Sa se arate ca daca a, b, c
J2 , atunci
Z , iar numerele
E
Xl
Q.
Z3 pentru carej'este
24. Fie polinoamele l,gElR[X],
= X2 =
1 are
1(0)
1 si X3 = -2.
si
1(1)
ireductibil in Z3 [X].
n]Xl.
1.
b) Demonstrati ca polinomul g nu divide polinomul
sunt impare, atunci
c) Determinati restul impartirii lui
1 la
Bacalaureat, 2008
g=X2-3X+2.
1=(X_1)IO+(X_2)IO~i
a) Descompuneti g in factori ireduetibili in
radacina rationala,
Z3'
g.
nu are radacini intregi.
Bacalaureat, 2006
Bacalaureat, 2008
17. Fie 1 = X3 +4aX2 +20X +b cu a, b

a) Determinati
XI.
X2,X3 in cazul a
b) Aratati ca (XI -xS
=3
+(XI -xS
lR ~i XI,X2,X3
C radacinile lui.
= 32a
2 -120.
- 5X2 + 4.
= X4
a) Determinati radiicinile lui
b) Determinati
polinomul
26. Fie
1.
Q [X] cu h ( 0) = 1 si care are ca radacini inversele
radacinilor luif
19. Fie polinomul 1 = 3X4 - 2X3 + X2 + aX -1
cu a
. 1
XI
x2
lR si x" x2' x3' x4
C radacinile
If
+bX +C, cu a, b,
1(3) - 1(1) este
b) Aratati ca x- Y divide I(x)
- I(Y),
CE
Z.
a) Determinati
1=4X3-12X2+aX+b
a,b
E lR
1 in factori
1.
ireductibili inlR[X].
Bacalaureat, 2008
27. Se considera polinomul 1 = X3 -9X2 - X + 9 cu radacinile XI'X2,X3 E C.
1 la X2
-1 .
oricare ar fi X,Y
1(3x
= 0, X
lR .
Bacalaureat, 2009
28. Fie polinomul 1 = X4 + 2X3 + aX2 - 2X + 1 cu a E lR si xI'X2,Xl'X4 E C radacinile sale.

a) Calculati (1- x~ )(1- xi )(1 - x: )(1 - x;) .
b) Determinati valori1e reale ale lui a pentru care x~ + xi + X: + x; = 8 .
par.
E
29.Fiepolinomul
Z.
21. Fiepolinomul
b) Pentru a =-3 ~i b = 1 descompuneti
c) Rezolvati ecuatia
Bacalaureat, 2008
a) Aratati ea numarul
C radacinile sale.
b) Verificati ca x~ + x~ +xi = 9(x~ + xi + x:) -18.
X3 x4
= aX4
numere reale.
a) Determinati valorile lui a si b pentru care g divide
a) Determinati catul si restul impartirii lui
b) Determinati restul impartirii luij'la (X c) Aratati ca polinomul 1nu are toate radacinile reale.
20. Fie polinomul 1
= n = 1, descompuneti 1 in factori ireductibili in lR[ Xl. Bacalaureat,2009

polinoamele 1 = X4 + aX3 + bX2 - 5X + 6 ~i g = X3 + X - 2, unde a ~i b sunt doua
sale.
a) Calculati -+-+-+-.
lR si Xl' X2' Xl' X4
c) Pentru m
18. Fie polinomul 1
a) Determinati m si n stiind ca Xl = 0 ~i X2 = 1.
b) Determinati valorile lui m pentru care x~ + xi + x: + x; = 2 .
si b = O.
+(X2 -xS
25. Fie 1 = X4 + mX2 + n cu m, n
cum ElR si X"X2,X3 radacinile sale.
a) Pentru m = 2 determinati radacinile lui
1.
b) Calculati x: + x; + x; .
eu a,bElR.
astfel incat polinomul X2 -1 divide
I=X3-3X+m
c) Determinati valorile lui m
lR pentru care
1 are
toate radacinile intregi.

Bacalaureat, 2009
91
30. Fie
== 2X3
4X2 + aX + 1 ell a E Z. Detenninati valorile intregi ale lui a pentru care

are eel putin 0 radacina rationals.
-
31. Se considera polinoamele cu coeficienti complecsi f == X4 -1 si g == X6 -1 .
a) Determinati un c.m.m.d.c. ~i un c.m.m.m.c. pentru
g (x) ==
O.
32. Determinati restul impartirii polinomului

a) g ==
X'20 + X4 + 3X2 + X + 5 la polinomul:
==
X3-1.
b) h == X2 + X + 1.
c) t == XS-1.
==
xso + 20X3
35. Fie
C [X]
+ 5X2 + 7 X + 1 la polinomul
X30 (X + 1)20 la polinomul g == X (X _1)2 .

catul impartirii polinomului f == X60 - 30X2 + X + 8 la polinomul
==
Calculati e (-1 ) .
g == ( X-It
36. Se considera polinomul cu coeficienti complecsi
X4 - 5X3 + 3X2 - X + 1 si x" X2,
==
X3, X4 E C radacinile sale.

a)
Determinati
un
11 x" 11 x2' 11 x3' 11 x4

b) Aratati ca polinomul
gEe
[X],
de
grad
4,
care
are
radacinile
f nu are toate radacinile reale.
==
X4 - 2X3 + X2 + X -1 ~i XI. X2,

a) Calculati x; + x~ + x; + x~.
45. Se considera
polinomul
~i f ==
==
X4 + 2aX3 + 3bX2 + eX + d ~i XI. X2,
a) Calculati
(x,
toate radacinile reale si
39. Se considera polinomul cu coeficienti reali

a) Aratati ca polinomul
fare
b) Stiind ca polinomul fare

lui q.
(0,
j).
6X + a, unde
== X3 + aX2 + aX + 1. Determinati
toate radacinile reale.
+ 0S9 XS9 + ... +
Determinati
00
cu coeficienti
==
X4 + 2X3 + aX2 - 2X + 1. Determinati
toate radacinile reale.
reali
== (
X2 + X + 2
forma sa a 1gebri
nca.~
multimea
nu are nicio radacina reala.

valorilor
intregi
ale
lui
f == X3 + X2 + aX + 1 este ireductibil peste Q .

47. Se considera polinomul f == X3 + 2X2 + X + 0 E Z3 [X].
a E Z3' polinomulf
polinomulf
f + ( X2 - X + 3f
0, .
46.
pentru
care
polinomul
Aratati
ca pentru
once
este reductibil peste Z3'
X3 + X2 + X + 0 E Zs [X]. Determinati
==
E Zs astfel incat
sa fie ireductibil peste Zs'
f
f
f
f
f
==
X8 + 4X3 + 3 E Zs [Xl
nu are radacini In Zs'

este reductibil peste Zs'
== X4 + X3 + X +
2 E Z3 [X].
este reductibil peste Z3 .
b) Determinati un polinomul
g E Z3 [X], ireductibil peste Z3' avand aceeasi functie
+1)2 +(X2 +1)2 +(X3 +1)2 +(X4 +1)2.
b) Stiind ca polinomul fare

e si d.
40. Se considera
+ 5X2
polinorniala ca f.
060
60
nu are toate radacinile reale.
+ 4X3
== X4
reali
pentru care polinomul fare
valorile reale ale lui
SO. Se considera polinomul
reali
pentru care polinomul
49. Se considera polinomul
37. Se considera polinomul cu coeficienti complecsi
48. Se considera polinomul
polinom
cu coeficienti
a) Determinati
polinomul
reale ale lui m pentru care polinomul fare
g==(X+lt
cu coeficienti
f are toate radacinile reale.

43. Se considera polinomul cu coeficienti reali f == X3 -12X + m. Determinati valorile
valorile reale ale lui
f (x)
polinomul
a E [9,(0) . Aratati cli polinomul f nu are nicio radacina reala.

42. Se considera
si g.
b) Determinati numarul solutiilor distincte din C ale ecuatiei
41. Se considera
polinomul
Aratati ca polinomul
==
== b == 2 , determinati valorile lui
X3 - pX2 + qX - r , cu p, q, r > O.
radacina reala strict pozitiva.
toate radacinile reale si p == 3, r == 1 , determinati valoarea

cu coeficienti
reali
==
X4 + aX3 + aX2 + bX + e, unde
f nu are toate radacinile reale.
93
Analiza matematica
Clasele XI-xn
Tema 3.1
Limite de siruri. Limite de functii, Functll continue.

Funqii derivabile
Tema 3.2
Primitive
Tema 3.3
Functli integrabile
Tema
3.1
Limite de slrur]. Limite de functil.

Functii
continue. Functii
derivabile
1. $iruri de numere reale

$iruri marginite
~irUl (Xn)n~1 este mdrginit superior
daca exista ME
IR astfel mcat Xn
~irUl (Xn)n~1 este miirginit
inferior
~irUl (Xn)n~1 este miirginit
daca este marginit inferior si superior.
dad! exista . m
s M,
'<In ~ I.
IR . astfel mcat xn ~ m, '<In ~ I.
Observatie. Sirul (xn)n~1 este marginit daca exista M > 0 astfel incat I xn
I s M, '<In ~ 1.
$iruri monotone
(strict crescator) daca xn ~ xn+1 (respectiv xn < xn+I), '<In ~ 1.
descrescator) daca xn > xn+1 (respectiv xn > xn+I), '<In~ 1.
~iru1 (xn)n~1 e descresciitor(strict
~irol (Xn)n~1 este cresciitor
Limite de ~iruri. $iruri convergente/divergente

Sirul (xn)n~1 are limita A E IR (scriem lim xn
n oo
Criterii de convergenta
= A) daca orice vecinatate a lui A
eontine toti termenii sirului incepand de la un anumit rang. Un sir este convergent
limita finita; in caz contrar sirul este divergent.
daca are
Daca un sir are limita, atunci orice subsir al sau are aceeasi limita. Un sir care contine
doua subsiruri cu limite diferite este divergent.
1. Daca (xn )n~1 este un sir strict crescator ~i nemarginit, atunci lim ~ = 0 .
n-.oo xn
2. Criteriul majorarii. Fie (an)n~1 un sir cu termeni pozitivi, convergent la zero si

(x" )"~I un sir cu proprietatea ca exista A E IR astfel mcat IXn -
AI ~ an , pentru
orice n ~ 1.
Atunci (x")n~1 este convergent ~i lim x" = A.

n...oo
Consecinta (OOM). Fie (an)"~1 un sir convergent la zero si (xn)n~1 un sir marginit.
Atunci lim anxn = 0 .
n ...oo
3. Criteriul cle~telui. Fie (an)n~I' (xn)n~1 si (bn)n~1 trei siruri astfel tncat an
pentru orice n ~ 1 si lim an = lim b; = A. Atunci lim xn = A .
n-e-eo
n-+oo
s xn s b;
n-e-ec
4. Teorema lui Weierstrass. Orice sir monoton si marginit este convergent.
s. Criteriul
raportului. Fie (xn)n~1 un sir cu termeni strict pozitivi astfel mcat exista
limita lim Xn+1 = A . Daca 0 ~ A < 1, atunci lim xn

n-+oo
xn
= 0 , iar daca A > 1,atunci
n-+oo
lim x;
= +<Xl .
n-+oo
6. lema Cesaro-Stolz. Fie sirurile (an)n~1 si (bn)n~1 astfel incat (bn)n~1 este strict
crescator ~i nemarginit. Daca exista limita lim an+1 - an
n oo b + - b;
n 1
=A Ei
,atunci
lim an
bn
n oo
=A .
97
de ~iruri
Limite remarcabile
3. Functii
-tOO, q > 1
limq n
n-7OO
1'
q =1
0,
continue
I:
Functia
D ---+ IR este continua in punctul a
D daca pentru orice sir (Xn)n~1 cD
astfel incat lim xn = a, atunci lim I(xn) = I(a) .

n-+oo
n-+oo
Daca a
(-1,1)
o functie
nu exista, q S -I
DnD',
atuncij este continua in a daca ~i numai daca tim/(x)
I: D ---+ IR este continua pe D daca este continua in fiecare punct a ED.
Continuitate laterala. Daca a E D este punct de acumulare pentru

spune ca/este
l)n = lim
. ( 1+-+-+
I
I ...+-I ) =e.
lim ( 1+n-too
n
n-too
1! 2!
n!
Daca a
continua la stdnga in a daca lim/(x)
,n
n---+oo
= A.
Teorema. Fie I: D ---+ JR
functie elementara ~i a ED. Atunci lim I(x) = I(a) .
x-ta
Criteriul cu limite laterale. Dad

pn(--oo,a)
si Dn(a,+oo)
numai dacaj'are
n~oo
JR este punct de acumulare

are limita AEi
, functia I:D---+JR
limita la stanga ~i la dreapta in a si lim/(x)

lim
Limite fundamentale.
x-too
x-tO
I ,.
= .
'
I:
--00 )
x-tO
continua
lim arctg x = I
x-tO
x
x~a
x-tO
D ---+ IR astfel incdt
(respectiv
+00
I:
Iim I(x) = m
x-too
x
{ lim (j(x)-mx)
(respectiv spre
si respectiv
=n
Asimptote verticale. Fie
I:
este punct de
lim I(x) = a).

x-+-oo
respectiv
+00,
--00 )
JR, m
este punct de
--00,
"#
0 , este asimptotii
x-t->
I(x)
=m
lim (j(x)-mx)
x-+-oo
=n
D ---+ JR si a un punct de acumulare allui D. Dreapta de
x\..a
D n D' daca si numai daca I este
1I I,
E, atunci
= g(lim/(x))
JR sunt continue in punctul

sunt functii continue
Lg este continua in a.
D ---+ E si g: E ---+ JR. Daca
b = I(a)
I,s :D ---+
max(j,g),min(j,g)
functia
este continua in a ED,
go I: D ---+ JR este continua
iar g este
in a. Avem
(0 functie continua comuta cu lirnita).
x-+a
c E (x,,~)
I:
I ---+ IR are proprietatea
I si orice A cuprins intre I(x,)
lui Darboux pe
~i l(x2)
exista
astfel incat I(c) = A.
o functie I:
I ---+ JR are proprietatea lui Darboux daca ~i numai daca imaginea oricarui
interval prin functia I este tot un interval (cu alte cuvinte, pentru orice interval J c I ,
rnu1timea I(]) este interval).
o functie cu proprietatea lui Darboux nu are puncte de discontinuitate de speta I.

Teorema. Orice functie continua I: I ---+ JR are proprietatea lui Darboux.
c
ecuatie x = a este asimptotd verticalii la stdnga (respectiv dreapta) pentru graficul functiei
f daca lim I(x) = oo (respectiv lim I(x) = oo).
x/a
JR), I g,
Proprietati ale funqiilor continue.

1. Fie I: [a,b] ---+ JR 0 functie continua
daca
{!im
x---+oo
--(0)
daca lim I(x) = a (respectiv
D ---+ JR astfel incat
+00
I:
intervalul I daca pentru orice x, ,x2
JR , este asimptota orizontala la
acumulare al lui D. Dreapta de ecuatie y = mx + n , unde m, n

oblica la graficul functiei spre
in
limg(j(x))
(respectiv
x-too
Asimptote oblice. Fie
atunci a f + jJg, (a,jJ
a ED,
Proprietatea lui Darboux. 0 functie
acumulare al lui D. Dreapta de ecuatie y = a, unde a

+00
Operatii cu funqii continue. Daca functiile
Fie functiile
tim(1+x)'-I=r
lim--=lna;
x-tO
x
lim--=I;
x-tO
x
din limitele laterale nu exista sau este oo, a este punct de discontinuitate de speta a II-a.
in a, iar daca g(a)"# 0 , atunci
=e;
Puncte de discontinuitate. a E D este punct de discontinuitate de speta I al functiei

are limite laterale finite in a ~i nu este continua In a. Dad eel putin una
lim(l+x)~
aX -I
eX -1
Asimptote orizontale. Fie

graficul functiei spre
x\..a
(1 + .!.)X = e ;
arcsinx
11m
=A .
= lim/(x)
x/a
= I(a)).
I :D ---+ JR daca
al multimilor
In punctul a daca si
(altfel scris I(a-O)
continua la stanga ~i la dreapta In a , adica daca ~i numai daca I(a - 0) = I(a) = f'(a + 0) .
x-ta
oentru orice sir (x )n~' cD \ {a} astfel incat lim xn = a, atunci !im I(xn)
a) n D, se
(altfel scris I(a + 0) = I(a) ).
Functia I: D ---+ JR este continua in punctul
Multimea punctelor de acumulare a ~nei multime nevide D c JR se noteaza D'.

Functia I: D ---+ JR are limita A E JR in punctul a E D' (scriem lim j'(x) = A) daca
(--00,
D este punct de acumulare pentru (a, +00) n D, se spune ca I este continua

x\..a
functii
= I(a)
x/a
la dreapta in a daca lim I(x) = I(a)
2. Limite de
= I(a).
x-to
astfel tncat
I(a) I(b) < o. Atunci
exista
(a,b) astfel incat I(c) = 0 .
2. 0 functie continua, care nu se anuleaza pe un interval I, are semn constant pe 1.

1. Teorema lui Weierstrass. 0 functie continua I: [a,b] ---+ JR este marginita ~i I~i atinge
marginile (adica exista u, v E [a,b] astfel lncat I(u) = min j''(x) ~i I(v) = max j'(x) ).
4. 0 functie continua
S. Daca
I: I -v J
I:
este
I ---+ IR este injective daca si numai daca este strict monotona.

0
functie continua si bijectiva, atunci
1-'
J ---+ I este continua.
99
Formule de derivare
4. FunClii derivabile
Functia
I :D ~ IR
are
derivata
in
punctul
D n D'
daca
exista
limita
= lim I(x)- I(a) E i (numita derivata functiei j in punctul x = a).

x->a
x-a
Daca I'(a) E JR, se spune ca/este derivabila in punctul x = a. 0 functie I: D ~ lR
I'(a)
este derivabila pe D daca este derivabila in orice punct

x ~ I'(x) , xED, se numeste derivata functieij,
a ED.
in acest caz, functia
Teorema. Orice functie derivabila intr-un punct este continua in acel punct.
Derivate laterale. Daca a E D este punct de acumulare pentru (-oo,a)nD,
Ca/are
.
..
. I(x)- I(a)
derivata la stanga in a daca exista limita lim
x/a
x-a
Daca a E D este punct de acumulare pentru (a,+oo)nD,

.
..
. I(x)- I(a)
dreapta in a daca exista limita hm
x'\,a
x-a
Functia
I:
D ~ JR are derivata in
nOI,
= Id (a)
geometrica
nOI,
I. (a)
z-i
7. (sinu)'=cosuu';
u'
9. (tgu)'=-2-;
cos u
u'
12. (arctgu)' =-1 -2
+u
se spune cal are derivatii la
a derivatei.
b. punct de minim local daca exista U E V(a) astfel incat I(x) ~ I(a),
'<fxE U nD .
Un punct de minim sau maxim local se numeste punet de extrem local al functiei J
Daca a este un punct de extrem local al lui f, valoarea I(a) se numeste extrem local al
sau maxim).
Teorema lui Fermat. Fie I un interval deschis si
a E I un punct de extrem local al

I ~ JR. Dacal este derivabila in punctul a, atunci 1'( a) = 0 .
punctele de extrem local ale functieij'se
este y-/(a)=I'(a)(x-a).
functie continua
dar care nu este derivabila in punctul x = a , insa are derivate laterale in a. Atunci:
a este punct unghiular al graficului lui f daca eel putin 0 derivata laterals este finita;
a este punet de intoarcere al graficului lui f daca fs'(a) = -00 ~i I/(a) = +00 (sau invers);
Observalie.
(a -r,a
I:
Fie
+ r) else
daca
I ~ JR. Un punct
I.'(a) = 1/(
a) = oo .
a E I pentru care exista
numeste punet de inflexiune al functieij" dacaj'are
derivata in a (finitli
Reguli de derivare. Daca u: D ~ E si I.. E ~ JR sunt functii derivabile, atunci:

(f + g)' = 1'+ g';
2. (af)' = a f", '<fa E JR;
3. (fg)' = J's + Ig' ;
4. (~ )' = - ~~ ;
S. (~)'
= I'gg~ Ig' ;
vlnu
vlnu
derivabila si (U )' = e
este
I:
I ~ JR este
functie derivabila pe un interval deschis I, atunci
gasesc printre zerourile derivatei (punetele eritiee).
Teorema lui Rolle. Fie I: [a,b] ~ JR
functie continua pe [a,b], derivabila pe (a,b),
astfel incat I(a) = I(b) . Atunci exista e E (a,b) astfel incat I'(e) =
Consecmte.
Fie
I:
I ~ JR
o.
functie derivabila pe un interval!. Atunci:
Cl. intre doua zerouri consecutive ale functieij'se afla eel putin un zero al derivatei
Teorema lui Lagrange.
I'
1'.
se afla eel putin un zero al functieij.
Fie 1:[a,b]~JR
este
functie continua pe [a,b] ~i
derivabila pe (a,b). Atunci exista e E (a, b) astfel incat I'(e) = I(b) - I(a) .
b-a
Consecinte ale teoremei lui Lagrange.

1. 0 functie derivabila cu derivata nula pe un interval I este constanta pe I.
a. Daca I'(x)
~ 0, pentru orice x E I , atuncij'este
crescatoare pe I;
b. Daca I'(x):$; 0 , pentru orice x E I ,atuncij" este descrescatoare pe!.

V
(v'lnU +V :') = U (v'lnU + v :').
Derivarea functiel inverse. Daca

unde a ED, atunci
Consecinla. Daca
2. Doua functii derivabile cu derivatele egale pe un interval I, difera printr-o constanta pe I.

3. Fie I: I ~ JR 0 functie derivabila.
6. (f ou)' = I'(u) -u".
Daca u si v sunt functii derivabile ~i u > 0, atunci functia u" = e
Observatle.
I:
C2. intre doua zerouri consecutive ale derivatei

r > 0 astfel incat
si concava pe (a,a + r) sau invers.
sau infinita) ~i este convexa pe (a-r,a)
1.
l+u
'<fxE U rvD ;
in punctul de abscisa x=a
a este punet de inflexiune al graficului lui
14. (arcctgu)'=---2
functie f: D ~ JR, un punct a E D se numeste:
functiei
vl-u2
u'
vl-u-
Derivata unei functii (derivabile!) intr-un

punct este egala cu panta tangentei la graficul functiei in acel punct.
Daca I: D ~ JR este 0 functie derivabila, atunci ecuatia tangentei la graficul functieij'
D ~ JR
u'
r=::
13. (arccosu)'=
u'
r=-
a. punet de maxim local daca exista U E V(a) astfel incat I(x):$; I(a),
functiei/(rninim
= I'(a) .
I:
.
,
11. (arcsin u) =
sm u
Puncte de extrem. Fiind data
JR .
Puncte unghiulare, de intoarcere, de inflexiune. Fie
u'
10. (ctgu)'=--.-;
u'
ulna
6. (logau)'=--;
S. (lnu)' = -;
u
8. (cos u) , = - sin u .u ' ;
,- ;
5. Proprietatile funqiilor derivabile
E JR .
4. (Fu)' =
3. (e"): = e" u';
u'
u'
se spune
a E D n D' daca ~i numai daca I are derivate
laterale egale in a. in acest caz, fs'(a) = I/(a)
Interpretarea
a functiilor compuse
2. (aU)'=aulnau',a>O;
1. (ua)'=aua-1.u',aEIR*;
r1 este derivabila
I:
4. Fie
D ~ E este derivabila, bijectiva ~i /,(a)::p 0,
in punctul b = I(a)
I:
I ~ JR
functie continua pe I ~i a E I. Dacal este derivabila pe I \ {a} ~i exista
limita lim/'(x)=A.Ei,atunci/arederivatain
x->a
si (f-l) '(b) = _1_.

I '(a)
x=a
si 1'(a)=A..
101
Teorema lui Cauchy. Daca

(a b) astfel tncat g(a)
, ,
* g(b)
, atunci exista c
I:
Teorema lui Darboux. Daca

:ierivata sa
[a,b] ~ IR sunt continue pe [a,b]
f,g:
(a,b)
astfel incat f'(c)

g'ee)
I ~ JR este derivabila
si derivabile pe
=
pe un interval I, atunci
are proprietatea lui Darboux pe 1.
Rolul derivatei a doua in studiul funqiilor. Fie

derivabila pe un interval 1. Atunci:
a. Daca I "(x) ~ 0, pentru orice x
I:
I ~ JR.
lui
x-+o
I , atunci I este convexa pe I;
. a, b
U81Hospital. Fie
(a, b) c I c [a, b] . Daca Xo
x-txo
b.hi
i, a < b.
. Iuruta I1m --f'(x)

c. exista
un
cu
interval,
X-+Xo
* 0, Vx
g sunt derivabile ~i g'(X)
atunci exista U
I c JR
/I,
* 0, Vx
Un I \ {xo} si limita
Probleme propuse
(x2
lim I(x) .
x-+co
b) Aratati cii functia I este crescatoare pe JR..
c) Determinati punctele de inflexiune ale graficului functieij"
2. Se considera functia I: JR~ JR, I(x) = In (1 + eX) - x .

a) Determinati asimptotele graficului functieij.
b) Aratati cii functiaj" este strict descrescatoare.

c) Determinati imaginea (multimea valorilor) functieij"
a) Aratati cii ecuatia f'(x)
=0
= (x-l)(x-2)(x-3)(x-4).
are exact trei radacini reale.
. ~ 1
1
1
b) Aratati ca --+--+--+--=0.
1'(1) 1'(2)
1'(3)
JR.
r.
b) Calculati lim (1 + I(x)

x-+co
c) Determinati multimea valorilor functieij"
= J x2 + 1-
x.
1'(4)
JR, f(x)
lim I(x) = A
g(x)
X->Xo
i.
2
8. Se considera functia I: JR~ JR, I(x) = ~ x -1 .
a) Studiati derivabilitatea
functieij"
b) Determinati punctele de extrem local ale functieij.
I este convexa.
b) Calculati limita sirului (an
unde an = 1(1) +1(2) + +I(n) -In(2n +1) .
a) Aratati cii functia
t~1'
c) Calculati limita sirului (bn t~I' unde b; = 1"(1) +1"(2) + +f"(n) .

10. Fie functia 1:(O,oo)~JR,
I(x) = lnx.
x
b) Determinati punctele de extrem local ale functieij.
c) Determinati punctele de inflexiune ale graficului functieij.
11. Fie p ~ 2 un numar natural fixat si functia
10: JR~
JR, 10 (x)
numar natural n se considera functia In : JR~ JR, In (x) = ILl (x).

a) Aratati cii In (x) = pn e'" , pentru orice x
c) Determinati valoarea minima a functiei f

4. Se considera functia I: (O,oo)~
JR .
9. Fie functia I: (O.oo)~ JR., I(x) = In(l+~).
+ 1).
a) Calculati
3. Se considers functia I: JR~ JR, f(x)
a) Aratati cii functia I este strict descrescatoare pe JR.

b) Aratati ca functiaj" este convexa.
c) Determinati asimptotele graficului functieij.
iiii
En...;
1. Fie functia I: JR~ JR, I(x) = x-ln
a) Calculati I'(X) , x
7. Se considers functia I: JR~ JR, I(x)
I \ {xo};
g'(X)
V(xo) astfel ca g(x)
6. Se considerafunctia I: JR~ JR, I(x) = +1

x +
=0 .
lim Ig(x)1 =+00

);
(respectiv
X---+Xo
x-Ho
~i
1(;) .
c) Aratati cii e' ~ x + 1 , pentru orice x
[a, b] si I, g :1\ {xo} ~ JR sunt doua functii cu proprietiitile:
a. lim I(x) = lim g(x) =0
5. Fie functia f: JR~ JR, f(x) = eX -x-I.

a) Determinati punctele de extrem ale functieij.
b) Calculati lim
, x E (0,00).
b) Calculati lim f'(x).

x-+co
c) Calculati lim f(x) .
x-+co
functie de doua ori
b. Daca I "(x) ~ 0, pentru orice x E I , atunci I este concava pe I;

c. Daca a E Int(I) este un punct de inflexiune al functieij, atunci I"(a)
Regula
f(b)- f(a) .
g(b) - g(a)
a) Calculati f'(x)
JR si orice n EN.
b) Determinati asimptotele graficului functiei In

x-x2ln
x+l .
x
1!lI
.\ C 1 I . li .t;(a) + 12(a)+ ... + In (a) , un d e a En....
c) a cu an m
. n-+co
In (a)
..
= e'": Pentru fiecare
::e
I
><I:
::e
w
~
::e
103
12. Se considera functia f: JR.*~ JR., f(x)

a) Determinati asirnptotele graficului
19. Se considera functia f: JR.~ JR., f(x) = (x-l)M

.
a) Studiati derivabilitatea functieij"
b) Determinati punctele de extrern local ale functieij"
21 e-~ .
functiei In.
= Ix +
b) Determinati dorneniul de derivabilitate al functieij"

20. Se considera
functia f: JR ~ JR, f(x) = Vx +3x+4 .
a) Determinati ecuatia asirnptotei oblice spre +00 la graficul functieij.
b) Aratati ca f2 (x) f'(x) = x2 + 1, pentru orice x > O.
x+ lnx, x E (0,1]
13. Se considera functia f: (O,oo)~ JR., f(x) = lnx
{ -,
XE{l,oo)
x-I
a) Aratati ca functiaj'este continua pe (0,00).
c) Determinati derivata functiei fin punctul x = -1 .

21. Se considera functia f: JR ~ JR, f(x)
c) Calculati lirn(j(x)
)x-I
x-+I
x-cl
t~I'unde
= _x_
JR, g(x) = f(x2)
a) Scrieti ecuatia tangentei la graficul functiei j'in punctul de abscisa x = o.

b) Aratati ca graficul functiei admite asimptota spre +00 .
c) Calculati lim
(j (n)
r.
a-cosx
x2
I+lxl
a) Calculati
lirn f(x)
x-+->
b) Studiati derivabilitatea functiei j'in punctul x = O.

c) Determinati multimea valorilor functieij,
6. Se considera functia f: (-1,1) ~ JR, f(x)
= In(I+X).
I-x
a) Determinati asirnptotele graficului functieij"
a) Calculati
x-+oo
f(~),
x
unde a
JR.
7. Se considera functia f: (0,00) ~ JR, f(x)
0
.
x+be",
x~o
limf(x).
b) Determinati a, b
c) Pentru a
JR pentru care functia
= 1 si b =.!. , studiati
f este
continua pe JR.
derivabilitatea functieij" in punctul x

= (1 +;J
,x<
x-+o
x<o
b) Determinati punctele de inflexiune ale graficului functieij"

c) Calculati lirn x"
x~o
n-+oo
{ vlx-II,
2
22. Se da functia f: JR ~ JR, f(x) = x3 + 3x + 1- x .
an = f{l) f(2) ..... fen) .
c) Determinati punctele de inflexiune ale graficului functiei g: JR~
a) Studiati continuitatea functieij;

b) Determinati punctele unghiulare ~i de intoarcere ale graficului functieij.
c) Scrieti ecuatia tangentei la graficul functieij in punctul de abscisa x = 5 .
4. Se considera functia f: JR \ {-~} ~ JR, f(x) = ~.

2
2x+3
a) Determinati asirnptota spre +00 la graficul functiei j
b) Determinati lirnita sirului (an
x< 0
2X,
b) Studiati derivabilitatea functieij in punctul x = 1 .
a) Calculati
x+cosx,
{ X 2 +eX,
= O.
<0
x~o
lim f(x).
x-+-<O
b) Studiati derivabilitatea functieij" in punctul x = O.
a) Calculati limf(x).
x-+o
x>o
c) Calculati
lim n (j(~)- f (I) ) .

n-+oo
b) Determinap asimptotele graficului functieij.

c) Calculati lim x(1-ln f(x) .
x-+oo
~. Se considera functia f: (-1,00) ~ JR, f(x)
= In(I+x)-x.
;: Dete~nati
intervalele de monotonie ale functieij"
'1 Aratap ca In(I + x) ~ x , pentru orice x > -1 .
c) Calculati
lim f(x)
x2
x-+o
25. Se considera functia f: (0,00) ~ JR, f(x)
In(x+ 1)
x
a) Determinati asirnptotele graficului functieij.
b) Aratati ca functia f este strict descrescatoare,

c) Aratati ca functiaj'este marginita.
105
Z6. Se considera functia f: JR ~ JR, f(x)
33. Se considers functia f: JR ~ (-1,1), f(x) =.J x2 +x + I-.J x2 -x +1 .

a) Aratati ca functiaj este strict crescatoare,
b) Aratati ca functiaj este surjectiva.
x <0
x=0.
X-i,
= 0,
{
a) Aratap cafnu
b) Calculati
x+I, x~ 0
are proprietatea lui Darboux.
c) Aratati
!~(f(:2 )- f(;)).
prin
34. Se considera functia f: (0,00) --+ JR, f(x)

derivata in punctul x = 0 si determinati 1'(0).
Z7. Se considera functia f: JR~ JR, f(x)
V-I )'(1),
unde
Xo =~~i
xn+1=f(xn),
\inEN,
este
= x!nx.
a) Aratati ca functiaj'este convexa.

b) Demonstrati ca pentru orice n E N* exista un singur punct cn E (n, n + 1) astfel Incat
= x + e",
fen + I) - fen) = f'(cn) .
a) Determinati asimptotele graficului functiei j.

b) Aratati ca functiaj" este bijectiva.
c) Calculati
(xn)n~O' definit
convergent.
x<o
c) Aratati cafare
sirul
ca
c) Calculati
lim
n-><X)
Cn .
reprezinta inversa functieij.

35. Se considers functia f: [0,(0) --+ JR, f(x)
sin.!., x:#;O
x
.
0,
x=o
a) Aratati ca functiaj'nu
X2
28. Se considers functia f: JR--+JR, f(x)
b) Determinati
c)CaIculali
are limita la
= cosj;.
+00 .
I'd (0) .
lim(J(n+l)-f(n)).
n->oo
a) Calculati limf(x).
x->o
b) Aratati ca functiaj" este derivabila pe JR.

c) Demonstrati ca functiaj nu este monotona pe nicio vecinatate a lui 0.
29. Fie functiile f: JR--+JR, f(x)

a) Calculati f'(x),
= arctgx si g: JR*--+ JR, g(x) = arctg-.

x
b) Determinati intervalele de monotonie ale functieij.
x-><X)
b)CaIculali
3./5 si 5"/3.
+ Xg(X)) .
lim (f(X)
37. Se considera functia f: JR --+ JR, f (x) =
f'(x)+g'(x),
xEJR*.
a) Calculati
1 tt
.
111>*
c) Aratati ca arctgx + arctg- = -. sgn(x) , pentru once x E 11'>.
x
2
30. Se considera functia f:
sinx
( 0'"27r) --+ JR, f (x)= -x-
x E (0,00).
c) Comparati numerele
a) Calculati
= ~
lim x" f(x)
Vx + 2 - if;..
, unde a E JR .
X->OO
b) Determinati punctele de extrem local ale functieij"
c) Aratati
ca ifj + if? > 2V5 .
38. Se considera
functia f: JR --+ JR, f(x)
= x2ex
a) Determinati punctele de extrem local ale functieij"

a) Calculati f'(x)
, x
E(
0, ~).
b) Aratati ca j<n)(x) = (x2 +2nx+n(n-l))ex,
b) Studiati monotonia functieij.

c) Determinati multimea valorilor functieij"
c) Calculati
= !nx-x.
39. Se considera functia f: JR--+ JR, f(x)
a) Determinati intervale le de monotonie ale functieij"
b) Determinati eel mai mic numar real a pentru care f(x)

c) Aflati numarul de solutii reale al ecuatiei f(x)
32. Se considera
functia f: (-1,00) ~ JR, f(x)
~ a, pentru orice x E (0,00).
= m , unde m este un parametru real.
x -!n(l +x).
n n~O
definit prin ao > 0 si an+1= f(an),
= sin AX, unde A E (-1,0) u (0, 1) .
a) Determinati punctele de inflexiune ale graficului functieij"
b) Aratati ca j<n) (x) = An sin ( AX + n; ) , pentru orice n E N* ~i orice x E JR.

c) Calculati lim j<n) (0) .
n->oo
a) Determinati intervalele de monotonie ale functieij"

b) Determinati multimea valorilor functieij"
c) Fie sirul (a)
. . 1'(0) + /,,(0) + ... + j<n) (0)

lim
3
n-+oo
n
pentru orice n E N* ~i orice x E JR.
40. Se considera functia f: JR\ {-2,-1} --+ JR, f(x)

\in EN. Calculati lim an'
n-eec
= -2 --x +3x+2
107
a) Calculati
1(1)+
lim(j(O)+
oo
n...
... + I(n)n.
46. Fie multimea
b) Determinati puncte1e de extrem local ale functiei f

n (-Il
c) Calculati lim
j<k)(1) .
n...ook=O
k!
A =
IR \ {1,2,...,n}, n E N* ~i I:
JR, I(x)
A ~
a) Calculati
I:JR*~IR,
lim x (j(x)
41. Se considera functia I: (0,00) ~ (0,00), I(x) = In (1 +~).

a) Aratati ca/este
2
c) Determinati valorile parametrului real m pentru care ecuatia I(x) = mx
are exact
trei radacini reale.

42. Se considera functia I: JR.*~ JR.,I(x) = xer .
X E
b) Calculati
JR* .
doua radacini reale.

c) Se considera sirul (ant~o definit prin ao > 0 si an+1 = I(an), Vn EN.
Calculan
b) Calculati I'(x), x
:2)-
(1,00) .
oo
1(2) + ... + I(n).
49. Se considera functia I: JR.*~ JR, I(x)
c) Calculati 1im n2
n ...
Baca/aureat 2009, varianta 28
44. Se considera multimea de functii

M = {J: [-1,1] ~ IR I este de doua ori derivabila, 1(0)
oo
= 0,1'(0) = I} .
I este continua pe 1R.

b) Studiati derivabilitatea functieij'tn punctul x = O.
c) Calculati
r (x)
- xn = nf"(O)
x
2
XEQ
X,
I/(x)1 ~ lxi, pentru
orice
oo
(I (!)- I
n
(_1
a) Calculati
x ,XEJR\Q
)).
n+1
II
51. Se considera
functia I: JR ~ JR, I(x) = {
lim n
n ...
n+1
x=o
1,
x ...
c) Demonstrati ca, daca IE M ~i n E N* , atunci lim

x ...o
eX -1
50. Se considera functia I: JR.~ JR.,I(x) = -x-,
x:;t 0 .
M , atunci lim (1 + I (x):~ = e/'(O)
(j(n + 1)- I(n) .
u :[-1, 1] ~ JR., u(x) = eX sin x apartine multimii M.
daca IE
=!!..-.
b) Determinati asimptotele graficului functieij.
b) Determinati domeniul de continuitate al functiei j.

c) Determinati punctele in care functiaj'nu este derivabila,
a) Aratati ca
I (x) = In ( 1-
a) Determinati intervalele de monotonie ale functieij.
x ...1
x-cl
45. Se considera
(1,00) ~ JR,
unde {x} reprezinta partea
fractionara a numarului real x.

a) Calculati lim/(x) .
ca,
c) Calculati lim (j(1)+

n ...
43. Se considera functia 1:[0,3]~JR,/(x)={x}(I-{x}),
b) Aratati
I:
a) Determinati asimptotele graficului functieij"
lim(J(an)-an)
n ... oo
ca functia
V-I )'(In 2).

real m pentru care ecuatia I(x) = m are exact
b) Determinati valorile parametrului
a) Aratati
bijective.
. 1im 1(1)+ 1(2)+ ... + I(n)

c) Ca 1cu 1an n ...oo
In (2)'
n +1
1'(x) ,
... +_1_.
x-n
b) Determinati punctele de inflexiune ale graficului functieij.
a) Calculati
x-2
I(x)=ex
-1) .
x ... oo
x-I

b) Daca a E IR , determinati numarul solutiilor reale ale ecuatiei I(x) = a .
c) Determinati numarul punctelor de inflexiune ale graficului functieij"
:L__
41. Seconsiderafunctia
= _1_+_1_+
x=-
functia I: JR ~ JR, I(x) = n'

n'
{
0, in rest
nE
N*
lim I(x) .
x ...oo
b) Studiati continuitatea functieij",

c) Studiati derivabilitatea functieiji
x E [-1,1].
b) Aratati ca functiaj este continua in punetul x = O.

c) Aratati ea functiaj'nu este derivabila in punctul x = O.
x2
$2. Se considers functia I: JR ~ JR, I(x) = eBaca/aureat 2009, varianta 63
b) Determinati punctele de inflexiune ale graficului functieij"
109
a)Caicuiati
b) Aratati ca
Alte probleme selectate din variantele propuse de MEdCT
aelR.
iimna(f(n+l)-f(n),unde
n->oo
< f(k + i) - f(k) < ~, pentru orice k e N* .
~
vk+i
11. Se considera
-Jk
e) Aratati ca sirul (xn)
n~1
este convergent.
6. Se considera functia f: JR ~ JR, f (x) = x3 + 3x .

a) Aratati ca, pentru orice A. E JR, ecuatia f(x) = A. are 0 unica solutie reala u(A.).
b) Aratati ca functia u definita mai sus este derivabila pe JR.
. . u(A.)
e) Calculati lim -.
.t->o A.
7.Seconsidera~irul
E
.<->00
13. Fie functia f: JR~ JR, f(x)

a) Calculati
n~OO
B. Se considera functia f: JR ~ JR, f(x)
. 1
xsm-,
x
x"#
0,
x=O
Vn
EN.
..
ca, pentru orice n E N*, ecuatia fn(x) =

~.
e) Calculati
(1
-;;'
1+rn+i)
n
J" (x)
are
= e-x
+ nx2
2x - l .
unica solutie reala
lim nxn .
. lim(f(I)+
e) C a Icu Iati
n->oo
f(2)+ ... + f(n)n

n
75. Se considera functia f:JR\{I}~JR,
Bacalaureat 2008, varianta 99
f(X)=x~X+ll
x-I
functia fn : (0,00) ~ JR, fn(x) = x" + lnx, unde n E N*.
a) Demonstrati ca, pentru orice n

notata xn' si xn
N* , ecuatia fn(x) =
(0,1) .
b) Aratati ca sirul (xn

e) Calculati
-x+l
a) Aratati ca dreapta de ecuatie x = 1este asimptota verticals la graficul functiei J

b) Aratati ca graficul functieij'admite asimptota spre +00 .
e) Studiati derivabilitatea functieij"
n->oo
o. Se considera
= Vx3 +3x2 +2x+ I-Vx3
a) Scrieti ecuatia tangentei la graficul functieij" in punctul de abscisa x = 0.

b) Aratati ca graficul functieij'admite asimptota spre +00 .
Aratati ca sirul (xn t~o este convergent.
N, n ~ 1, se considera functia fn : JR ~ JR,
pozitiva, notata xn' tar xn
= Vx3 -3x+2.
a) Aratati ca functia t, este convexa, pentru orice n E N * .

b) Demonstrati
lim f(x)
.<->1 x-I
x<1
f este
e) Fie Xo E JR si xn+1= f(xn),
+00 .
b) Determinati domeniul de derivabilitate al functieij"

e) Determinati punctele de extrem ale functieiJ
continua pe JR.
b) Studiati derivabilitatea functieij in punctul x = 0.
9. Pentru fiecare n
x +1
asimptota spre
F.
lim (f(eX)
e) Calculati
lim an ~i lim (al a2 an ) .
= -2-'
ca functiaj'este inversabila .
(0,1) , pentru orice n ~ 1.
n~ctJ
2x
12. Se considera functia f: JR~ JR, f(x)
Vn~1.
b) Aratati ca sirul (an )n~1 este monoton.

e) Calculati
1.
b) Aratati
al E(O,I) ~i an+1=a;-an+l,
a) Aratati ca graficul functieij'admite
(ant~1 defmitprin
a) Aratati ca an
functia f: JR*~ JR, f(x) = (x -l)e =.

a) Scrieti ecuatia tangentei ia graficul functieij" in punctui de abscisa x
b) Aratati ca functiaj'are doua puncte de extrem.
e) Determinati ecuatia asimptotei spre +00 la graficul functieij.
t~1este strict crescator.
are
singura solutie reala,
Vx
3x + 2 .
a) Aratati ca graficul functieij'admite asimptota spre

b) Determinati intervale le de monotonie ale functiei j.
e) Calculati lim x(2arctgf(x)-1l").
+00
x->oo
lim x; .
n->oo
77. Se considera functia f: JR* ~ JR, f(x)

a) Calculati
= xsin-.
1
x
limf(x).
x->o
b) Calculati f'(x) , x E JR * .
e) Determinati ecuatia asimptotei spre
+00
la graficul functieij"
113
.,
78. Se considera
functia
I:
JR---+JR, f(x)
XSln-,
{
a) Aratati ca functiaj
b) Calculati lim f'(x)

x-->oo
e) Aratati ca daca functiaj'este continua in x
Tf))*
~i functia I: IR\{-1,1}~
a) Calculati
e) Demonstrati ca functia f este marginita pe 1R.

=
Bacalaureat 2009, varianta
16
x=o
0,
continua pe [0,1].
b) Determinati domeniul de derivabilitate al functieij"
e) Aratati ca, pentru orice n
N*, ecuatia f(x)
= cos-
solutie in
80. Se considera functia f: JR~ JR, f(x)

x-->oo
are eel putin
a) Calculati lim f(x)
7r
= arcsin
2x
l+x
Calculati f'(x)
, x
=x
+ Inx .
= 0 are
unica solutie
Xo E
'in
= In (x
+ Jl + x2
).
+ 1) - f(x)
t~l
definit prin
~ 1, 'ix
Xl
= 1 si xn+l = f(xn),
JR.
'in
N*.
= x arctg x si sirul (xn
LI definit
prin
Xl
= 1 ~i
N*.
e) Aratati ca sirul (xn
a) Determinati ecuatia tangentei la graficul functieij ln punctul de abscisa x = e .

b) Demonstrati ca functia f este concava,
B3. Se considera functia f: JR~ JR, f(x)
strict crescatoare.
b) Determinati ecuatia asimptotei spre -00 a graficului functieij"
(~,l).
"xr-;--:'
+I
a) Aratati ca functiaj'este
e) Determinati punctele de inflexiune ale graficului functieij"

82. Fie functia f: (Leo) ~ JR, f(x) = In(Inx).
e) Calculati lim f(x + 1) - f(x)

x-eco
f'(x)
x2 +ax+5
strict crescatoare.
88. Se considers functia f: JR~ JR, f(x)

Xn+l = f(xn),
a) Aratati ca graficul functiei nu admite asimptota spre +co .
1R.
f este
e) Demonstrati ca f(x

81. Se considera functia f: (0, co) ~ JR, f(x)
t~l
este convergent.
f:[O,co)~[O,co),

f(x)=--
2x+l
~i sirul (xn)n~o
defmit prin
x+2
Xo = 2 ~i xn+l = f(xn),
'in EN.
b) Aratati ca lim xn = 1.
n-->oo
e) Demonstrati ca sirul (Y n t~o ' dat de Y n = Xo + Xl + x2 + ... + xn - n este convergent.

= x arctg x -In
(1 + x2)
f este convexa.
b) Aratati ca functia f' este marginita,
c) Demonstrati ca f'(x)
b) Studiati convergenta sirului (xn
b) Determinati domeniul de derivabilitate al functieij.

c) Demonstrati ca functiaj are doua puncte de extrem.
x -1
b) Determinati valorile numarului real a pentru care functiaj'are trei puncte de extrem.
e) Pentru a = 0, determinati ecuatia asimptotei spre +co la graficul functieij"
b) Aratati ca ecuatia f(x)
a)
87. Se considers functia f: JR~ JR, f(x)
x +x+a
= --=-2--
r.
86 Se considera functia f: JR~ JR, f(x)
(_1_.-!-).
n+l
(J (x)
JR, I(x)
b) Determinati valoarea numarului real a pentru care 3 este punct de extrem local al
functieij"
. .
.
e) Determinati valoarea numarului real a pentru care graficul functiei f adrnite exact 0
asimptota verticals.
{XSin 7r, x E (0,1]
a) Aratati ca functiaj'este
intervalul
lim
X-->OO
0, atunci ea este derivabila pe 1R.

2
x=o
0,
este derivabila pe JR.

.
79. Se considera functia f: [0,1]---+ JR, f(x)
XE.ll'<>.
X2
~ 0 , pentru orice x
90. Se considera functiile fn : (0, co) ~ JR, fn(x) = x" +In x, n

a) Determinati asimptotele graficului functiei
E
N*.
It.
JR.
84. Se considera functia f: JR~ IR cu proprietatea ca xf(x)
s, :(0, co) ~
b) Aratati ca functiile
e' -1 ,pentru orice x
e) Adrnitem ca, pentru orice n
a) Determinati ecuatia tangentei la graficul functieij in punctul de abscisa x = 1.

b) Aratati ca functiaj este continua ill x = 0 daca si numai daca f(O) = I.
JR.
ca sirul (xn)
n~l
JR, gn(x) = fn(x) + I,(~).

n E N*, sunt convexe.
N*, ecuatia fn(x) = rare
este convergent la 2.
solutia unica xn. Aratati

11S
I. Se considera functia f :JR~ JR, f(x) = x - sin x .

a) Aratat! ca functiaj este strict crescatoare.
b) Admitem ca, pentru orice n E N* , ecuatia f(x)
sirul
y
(x)n
n2:1
91. Fie functia f: (O,<Xl) ~ JR, f(x)

are solutia unica xn Aratati ca
=n
lnx ~i sirul Xn = l+~+~+
c) Calculati lim xn+1 , unde (xn t2:1 este sirul definit mai sus.
n-.OO xn
b) Aratati
ca -
c) Aratati
ca sirul (xn )n2:1 este convergent.
k+l
< f(k + 1) - f(k) < -, 'Vk E N*

k
!. Se dau functia I: JR ~ JR, I(x)
Xn+1= I(xn),
~i sirul (xn
definit prin Xo E
)n2:o
(0, ~)
si
Vn EN.
I este
b) Aratati ca , E
c) Calculati
= x + cosx
strict crescatoare.
a) Calculati
JR considera functia
x
J; : JR ~
JR,
J;(x)
x.
+t
b) Aratati ca I(x)
<
J;, t E JR , este inversabila.

g: JR~ JR, get) = J;-I (1) este continua
> 2,
N, n
b) Aratati ca, pentru orice n
N, n e: 2, ecuatia In (X) =
99. Pentru orice n
a) Aratati ca
ill punctul t =
(n +.!.)2
-In
este strict descrescator.
N, n> 3, se considera functia j, :JR ~ JR, In (X) = sin" x ~i se noteaza
I "(x)
b) Aratati cii sin xn
= n(n-l)sinn-2
=~
In : [0,<Xl) ~ JR, In (X)
N, n
> 2.
= xn+1
-en + 2)x+
n, n E N* .
(0, ~) .
rn , unde
n EN, n
JR, pentru orice n E N, n > 3.
?3.
lim I(xn)
1
/
si..siru l( an )
a) Aratati cll functia
b) Aratati cii
,
2(k+l)
I'
n_"
>1'
an=
r+
1
r;;+"'+
1 2" 2
1
r::
n-s n
este strict cresciitoare pe intervalul (0, co) .
Jk+i
k+l
1
< r. -Jk
t2:1
1
r;-:-:;
-Jk s-).
<~
2k"k
.
, pentru once k
N* .
este convergent.
N*, In are exact un punct de extrem xn.
xn este punctul de extrem al functiei In' n
orice
n400
c) Demonstrati ca sirul (an
a) Aratati cii graficele functiilor In nu admit asimptotii spre +<Xl.

E
n: 1 ,pentru
sin" x, x
" X
b) Aratati cii, pentru orice n
c) Calculati
x-n2
100. Fie functia 1:(O,<Xl)~IR,/(x)=
are solutie unica,
c) Calculati lim xn' unde xn este unica solutie a ecuatiei In (X) = 0, n

n400
n400
= 1 +.!. +.!. + ... +.!.
functia In este convexa,
a) Aratati ca, pentru orice n
c) Calculati lim (xn
x+
cu Xn abscisa punctului de inflexiune a graficului functiei din intervalul
N, n ? 2 se defineste functia In : [0, oo] ~ JR, In (x) = x" - nx-1.
i. Se considera functiile
+ In (22X + 3 ) .
pentru orice x E (0,<Xl).
l. Pentru fiecare n
x-t l
JR .
b) Aratati ca fie care functie

c) Aratati cii functia
x E (0,<Xl).
= _1_

J; '(x),
functia I: (0, oo] ~ JR, I (x)

'
a) Calculati f'(x),
'/
n400
Se considera
c Aratati ca sirul (x n ) n2:I' x n
(0, ~), Vn EN.
lim xn
I. Pentru fiecare t
98
'Vn E N*.
1;.
a) Determinati asimptotele graficului functiei
este convergent.
... +~-lnn,
N* .
t. Se considera functia I: JR ~ JR, I(x)
= ~V.
2
a) Studiati derivabilitatea functieij in punctul x = 0.
b) Aratati ca, pentru orice numar real kE(O,<Xl),
f(k + 1) - f(k)
1~
exista
cE(k,k+l)
astfelillcat
~c
c) Demonstrati ca sirul
(an)
n2:I'
an = ~
+~
+ ... + ~
- f( n) este strict descrescatotBacalaureat 2009, varianta 69
117
Tema
~. J~=lnlx+al+C,
x+a
3.2
Primitive.
4.1. J.!...a=lnlxl+C,
J x2 _a1 2 dx
Primitive.
I:
Definitie. Fie I ~lR un intervaL Spunem ca functia

0
functie derivabila F: I ~ IR astfel incat F' =
5.1.
I ~ IR admite primitive daca
I.
I:
I ~ lR admite
primitiva, atunci exista
infmitate de primitive ale
I:
primitiva a functiei I: I ~ lR , atunci J/(x)dx
= F(x) + C ,
bEIR.
D=lR\{a}.
2
1
J bdx
7.
7.1.
I ~ lR care admite primitive are proprietatea lui Darboux. Daca f
I:
functie
aElR',
aEIR',
= In(x + ~ x + a
+ C, a
(2
x 2 dx = -In
1
x +a
+a
2
2) + C, a
IR
lR, D = lR .
x +a
au are proprietatea lui Darboux pe intervalul I, atunci nu admite primitive pe I.

S. Daca
.mde C este multimea functiilor reale constante.

3. Orice functie continua I: I ~ R admite primitive.
4. Orice functie
+ C, a
ax+b
IR . , D = IR\ {}a
x 2dx=..!.ln!x2-a2!+C,
x2 -a
sale. Multimea acestor primitive se noteaza cu J/(x)dx.

2. Daca F: I ~ lR este
4.2. f~=..!..lnlax+bl+C,
lR , D = IR.
J x2 +a 2dx =-arctg-+C,
a
a
6.1. ~ 1
Jx +1 = arctgx + C , D = lR. 6.2. Jx
6.
Observatii.
1. Daca functia
Ix-al
x+a
1
= -In
-2a
D=IR\{-a}.
D=IR.
5.
exista
aEIR,
I ~ R are un punct de discontinuitate
de speta I, atunci
nu
x
J "xJ.)""?dx
+a
2
rr=:
= " x- + a- + C, a
J~dx=lnlx+~x2-a21+c,
x2 _a2
lR , D = lR .
aE(O,+oo),
D=(-co,-a)u(a,+oo).
idmite primitive.
I, g :I ~ lR doua
Proprietati. Fie
1. Daca functia I: I ~ lR este derivabila pe I, atunci Jf'(x)dx
2. J(al(x)+
pg(x)dx
= a J/(x)dx+
8.1. Jhdx=~x2-a2
functii care admit primitive.

= I(x) + C .
t.
I~
dx = arcsin'::' + C, a
a2 _x2
p Jg(x)dx.
3. Formula de integrare prin parti: Jf'(x)g(x)dx
= I(x)g(x)-
+C, aElR',
D=(-co,-a)u(a,+oo).
x2 -a
9.1. J~dx=-~a2-x2
J/(x)g'(x)dx.
(0, +00), D = (-a, a) .
a
+C, aEIR',
D=(-a,a).
a -x
10. Jsinxdx=-cosx+C,
Formule utile
1. Jadx=a.x+C,
aElR,
xa+1
2. Jxadx =-+C,
a+l
2.1.
X2
xdx=-+C,
2.3. J~dx
2.5.
lR \{-l}
12. Jtgxdx=-lnlcosxl+c,
, D =(0,+00).
2.2. JJ";dx=-xJ";+C,D=[O,+oo).
+C, D = lR.
= 2~x+a
13. Ictgxdx=lnlsinxl+C,
2
D=lR.
-:=
,2-dx
"x+a
D=lR.
+C, a
3. Jaxdx= ~xa +C, aE(O,+oo)\{I},
2.4.
E
dx =
2J"; +C,
14.
I-.-12-dx=-ctgx+C
Sill
D =(0,+00).
1S.
D=JR;
11. Jcosxdx=sinx+C,
D=IR\{(2k;1)7T1kEZ}.
D=JR\{k7TlkEZ}.
,D=lR\{k7TlkEZ}.
I cos1 x dx = tgx + C , D = lR\ {( 2k +2 1)7TI k

-2-
D=IR.
Z .
-----------------------------------------------------
lR, D = (-a,+oo).
Probleme propuse
D=lR.
3.2. Jeaxdx="!'eax +C, aEIR,
a
1. Fie functiile F: lR ~ JR, F(x) = (x2 + X + 1)e-2x si I: lR ~ R, I(x) = (_2X2 _1)eD=IR.
2x
a) Aratati ca functia F este 0 prirnitiva a functieij"
b) Aratati ca functia F este strict descrescatoare pe IR.
119
c) Aratati ca functia F este convexa pe 1R.
9. Se considera functiile F,f:
.
2. Se considera functia f: (0,+00) ~ 1R,f(x)
lox
--Ix .
al Daca F este
..
1j,
1 1 . li F(x)-F(1)
primitiva a Ul ,ca eu atl m
b) Daca F este
. ..
Ij, I I . lim F(x)
primitiva a Ul ,ca cu an
-.
c) Determinati
a, b, c E JR stiind ea functia F este 0 primitiva a functieij.
'.I
(0, +00) ~
a) Aratati ca functia F:
JR, F(x) = 2--1x(10 x -
b) Sa se arate ca orice primitiva G a functiei
I:
JR~ JR,I (x ) =
I este
eo primitiva a functieif
x->_
1
2
= -3- arctg
ca
10. Aratati
exista numerele
2
F(x) = (ax + b) eos x +cxsinx
x +x +l
(2X+l)
/3
,x
E JR, este
reale
a, b,
4. Se considera
F: JR~ JR,
2
este 0 primitiva a functiei I: JR~ JR, I(x) = x sin x .
X3
stiind ca functia I:JR~JR,
Ieste
I:
functia
JR~ IR,
I (x)
12. Aratati ea functia I: JR~ JR, I (x)
= eX(x + X +
a), a E JR~i
F: JR~ IR
.. d
ca
limF(x)-F(1)
2
x->l
x -I
= {x}(
I
4
I:
JR~ JR,
I (x)
14. Determinati
l(x)=e-X(ax2+4x+a),
aEJR'~i
F:JR~JR
a E JR
pentru
care
IR ~ JR, F(x)
15. Se considera functia G: JR~ IR, G(x)
= (ax + b)rX
,f(x)
= xrx
considera
functiile
f(x) = ,J3x + 1 . Determinati

8. Se dau functiile F,f:
F,f:(
. Determinati
-~,+oo ) ~ JR,
a,b E JR pentru care
primitiva a functieif
= (ax2 + bx + c),J x + 1, f(x)
= xJ; + l-
...
~ Ij, I I . I F(x)-F(l)
pnmitrva a Ul ,ca cu atl im
2
x->l
x-I
b) Daca F este
primitiva a luij, determinati intervalele de monotonie ale lui F.
c) Determinati
a,b,c E JR stiind ca functia F este
'.I
~F
aca este
lA. ~
lll>
lA..
Xs1
2'
{ 1o(x +x-l)+ax+b,
x> 1
X2012+ x pentru x < 0
F(x) = (ax+b)/3x.0,
a, b e JR stiind ca functia F este
(-1, +00) ~ IR, F(x)
I : lll>
Determinati a, b E JR pentru care G este primitiva unei alte functii g: JR~ JR.
16. Se considera functiile F: JR~ JR, F(x)
primitiva a functieij"
a
{
primitiva a functieij.
[a]
F: JR~ JR,
functia
+x pentrux < 0
. ..
. I fun ..
este primitiva unei a te
ctu
2
1o(x + 1) + ax pentru x ~ 0
c) Aratati ca pentru orice a E JR, functia F are doua puncte de inflexiune.
aiD
admite primitive, unde
X4
F(x) =
0
b) Determinati a stiind ca F este strict crescatoare pe JR.
7. Se
2X2 -x
x->o
functia F este
(1 +2x)1r
este partea intreaga a numarului real a.
= -.
..
.. d
lim F(x) - F(O)
eterminati a stun ea
= 1.
6. Fie F,f:
10(x + I) + b pentru x > 0
1-{x}) admite primitive, unde {a} este
= [x] cos
primitiva a luij
a)
a pentru x=O
I(x)=
parte fractionara a numarului real a.
c) Determinati a stiind ca functia Fare doua puncte de inflexiune.
S. Se considera functia I:JR~JR,
+ cos x pentru x < 0
Variante bacalaureat 2009, enunt adaptat.
a) Determinati a stiind ca F este strict crescatoare.

b) Determinati a stun
functia
admite primitive.
injectiva dar nu este surjectiva.
primitiva a luij
meat
ca orice primitiva a functieij'este strict crescatoare.
d) Determinati punctele de inflexiune ale functiei F.
,I
astfel
c) Aratati ca orice primitiva a functiei
primitiva a
11. Determinati a,bEIR
functieij"
b) Demonstrati
x-I
x->I
strict crescatoare pe [1, +00) .
2/3
F: JR~ JR, F ( x)
2)
= x(a In2 x + b 10 x + c), f(x) = 102
(0, +00) ~ 1R, F(x)
pentru x
x2lnx+bx+c
=0
pentrux > 0
Determinati a, b, c E IR stiind ca functia F este primitiva unei functii
17. Fie a,b E JR si functia F: JR~ JR, F(x)
I :JR~
JR.
..
ax+b,
xcl
. Determinati numerele
{ 102 x+ 1, x ~ 1
a si
b pentru care functia F este primitiva unei functiij"
18. Fie a,b E JR si functia
axex -x
x s0
I: JR~ JR, I(x) = {
'
. Sa se determine
xcosx+b,
x> 0
numerele a si b stiind ca functiaj este primitiva pe JR a unei alte functii.
121
!to Determinati
a E JR.pentru care functia I: JR.~ JR., I(x) =
2012
pentru x < 0
c)
2-
admite primitive.
~. Se considera functia f: JR.~ JR.astfel inciit xf (x)
a) Determinati
b) Pentru f
c) Pentru
f(O)
~ f'(x)
dx ;
e) ff"(X)f(x)-U,)2
f2(X)
arctg x, '\Ix E JR..
(x) dx
stiind ca functiaj admite primitive.
(0) = 1, aratati
ca orice primitive F a luif este strict crescatoare.
I'im --,
F(x)
f ( 0 ) = 1, ca 1cu 1an. I"uruta x-++oo
X
unde F este
primitiva a functieij
a) Calculati
a) f:R~R,
f(x)=
b) f:R~R,
f(X)={S~X,
.
Inx+smx,
c) Determinati n, pentru care functia
x> 0
-c-.
x +4
n EN.
f-t; ( x ) dx ~i fA ( x ) dx .
b) Aratati ca orice primitiva a functiei
x~O
X,
I, :JR~ JR, fn (x)
ca functiile urmatoare admit primitive.
1. Aratati
f rex)
xalnx + x pentru x 0
h este
J"
functie bijectiva.
admite primitive injective.
26. Pentru n E N' se considera functiile fn : (0, +00) ~ JR,fn (x) = xn In x .

a) Demonstrati ca primitivele functiei
x:;tO
J;
sunt convexe pe intervalul [~, +00) .
1, x=O
b)CaJculati
R ~ R, f(x)
elf:
'/
= {xe. x, x
s0

n
2. Aratati ca functiile urmatoare nu admit primitive.

2
={ x ,
XE(1,+oo), n~2.
x> 0
smx,
a) f: R ~ R, f(x)
f f~(:)dx,
s0
x+3
a) Calculati
xlnr +I, x> 0

_{arctg3(X-2),
b) f: JR ~ JR, f( x ) x -8
I, :(-3, +00) ~ JR,fn ( x) = _x_, n EN.
fJ; (x)dx
~i ff2 (x)dx.
b) Aratati ca orice primitiva a functiei
h este
crescatoare.
c) Determinati n, pentru care functia fn admite primitive descrescatoare
x:;t2
pe intervalul
(-3,0).
1, x=2
c) f:R~R,
f(x)
= {xe
+1, x~O
sin x, x> 0
e
a) Calculati
3. Fie f: R ~ (0, +00)

a) fu(x)
rX
b)
+ cos x- f(x))dx;
X
f(x)-e
f'(x)
f2(X)
n
Jl
f(X))dx;
x2 + 1
e) f(sinx, f'(x)
c) ff'(x)-
f(x)
"(x) + f'(x))eXdx;
J; (x))dx.
dx ;
eX
-cosx
f(x))dx
c) Aratati ca orice primitiva a functiei f2012 este concava pe intervalul
(--<Xl, 0)
d) Determinati toate numerele n E N' pentru care orice primitiva a lui fn este convexa
pe intervalul
(0, +00) .
i
I
functie de doua ori derivabila. Determinati,
in functie de f,
'5
~
~
urmatoarele primitive.
a) fu
si f(fo (x)-
b) Fie Fo primitiva functiei fo care indeplineste conditia Fo (0) = 0 . Calculati Fo (1) .

f'(x)arctgx+
dx :
,
4. Fie f: R ~ (0, +00)
ffo (x)dx
functie derivabila. Determinati, in functie de f, primitivele:
+ f'(x))eXdx;
d) f(sinx. f'(x)
1)
I, :JR ~ JR,J, (x ) = xx' n EN.
b) f(-f'(-x)+
f(-x))eXdx;
5~
123
5. Formula
Tema 3.3
Funclii integrabile.
6. Teorema
a,b
a,b]
JR, a < b,
/j. == (a == Xo < XI < x2 < ...< xn == b)
~i ~==(~P~2' ... '~n)
ntermediare
asociat
cu
diviziune
iE{1,2, ... ,n}
~i E[Xi_pXi],
i ==
u :[a, b] ~
I, n} se nume~te
forma diviziunii /j.. Pentru functia f: [a,b] ~ JR notam a(J,/j.,~)
(a,b)
astfel incat
(J
)(Xi -xi-!)
este
==
f(X)g'(X)dx.
Daca functia f: [a,b] ~ 1R este continua, atunci

(b - a)f(c)
==
de varlabila.
un
f(x)g(x)l!
interval)
Fie functia f: J ~ IR continua ~i functia
continua
cu
derivata
continua,
atunci
u(b)
fU'(x)f(u(x))dx
== Lf(~i
f(x)dx
1. Prima formula de schimbare
de puncte
fa f'(x)g(x)dx
de medie pentru integrale.
a intervalului
un sistem
/j.. Numarul 11/j.11== max {Ixi - Xi-!I I
diviziunii
Daca in plus functiile f si g sunt derivabile cu
prin parti.
derivatele functii continue, atunci
exista c
Fie
de integrare
f f(t)dt.
==
u(a)
i~1
iumita ~i suma
Riemann
asociata
functiei
j, diviziunii
/j.
si sistemului
de puncte
==
611->0
f: [a, b] ~ IR este integrabild pe intervalul
~i)(Xi -Xi-!)
lim :tf(
116~->0i~1
[a, b], daca limita
este finita. Aceasta se noteaza cu
cootinuape
f(x)dx
diviziunea
echidistanta
j:
':>
!. Daca f: [a, b ] ~
j:
j: )
== (j:':>P':>2'
... '':>n
j:
CU
IR este functie menotoua,
[ a, b ] ~ lR. este functie continua,
~.Daca f: [a, b]
f:
':>i
== - i
[i iJ .
Jf (
-I
n n
-,-
X)
[0,1] ~
lR,
1==-I
,n.
si sistemul
f este
atunci
Derivata
unei
integrale.
F(x) == ff(t)dt
f :[a,b] ~ IR este
t.
(J(x)
continua
f: [a, b] ~ IR
si F: [a, b] ~ IR ,
primitiva a functieij; adica F'(x) == f(x)
de speta I, atunci
!:t
f: [a, b] ~ IR continua ~i functia
u: I ~ [a, b],
(I
este un interval)
este
derivabila cu derivata
derivabila si F'(x)
(~).
n
continua,
atunci functia
F:[a,b]~JR,
[a, b]
F(x)== ff(t)dt
este
f(u(x))u'(x).
Daca functia f: [a, b] ~ [0, +00) este integrabila, atunci
cu exceptia unui nuroar
[a, b] .
integrabila pe intervalul
==
10. Proprietati de monotonie si marginire.
[a, b]
integrabila pe intervalul
f este
'.1. Fie
Daca functiile
f(x)dx
g(x)dx
f,g:[a,b]~lR.
sunt integrabile
f(x)dx
si f(x)~g(x),
.
VXE[a,b],
atunci
.
defmite. Fie f: [a, b ] ~ IR
functie continua.
importante
Leibniz-Newton
Fie functia
. Atunci functia F este
Aplicatii ale integralei
uij, atunci
f(qJ(t))qJ'(t)dt.
dx == lim
f
n->+>
n i~1
[a, b]
de
Daca~ fun cpa

.
atunci f este integrabila pe intervalul
lR. este functie continua pe intervalul
init de puncte de discontinuitate
[0,I],
a intervalului
IR este integrabila pe intervalul [0, I] ,atunci
Formula
f
q>-'(a)
.
di
nmcte mterme
lare
Proprietiti
functie bijectiva,
(0 < !< ~ < ...< !!.. == I) -
I. Daca f:
De cele mai multe ori In exercitii intalnim urmatorul caz particular.
r :[0, I] ~
~ [ a, b]
q>-'(b)
ff(x)dx==
a
,.
[a,b)'atunci
Observatie
~ ==
Fie qJ: [c, d]
de variabila.
Functia
lim a(J,/j.,~)
de schimbare
tp, qJ-I derivabile, qJ continua ~i tp' (t) '* 0, Vt E [ c, d] . Daca functia f: [a, b ] ~ IR este
ntermediare ~.
Definitie
8. A doua formula
(formula
functie integrabila
f(x)dx
==
+ g(x)) dx
==
fundamentals
a calculului
care are primitive, si F este
integral).
Dacli
primitiva oarecare a
f(x)dx
x::::a si X == b este egala cu
If(x)
axa Ox si dreptele de ecuatii
I dx .
12. Volumul corpului obtinut prin rotatia graficului functieij in jurul axei Ox este egal
F(b) - F(a).
11. Aria suprafetei plane cuprinsa intre graficul functieij,
~.Aditivitatea in raport cu un interval.
g(x)dx
f(x)dx
3.
==
f(x)dx,
f(x)dx,
Vc
J,.,f(x)dx == J,.,
f(x)dx+
CU VI ==
V J,.,
E
[a,b].
lR.
1[
f2(X)dx.
~---------------------------------------------------
125
Caleulati urmatoarele integrale (prima formula de sehimbare de variabila):

.r;
s:
e,h
I
2
II) Jxsinx dx;
b) fx2eosx3dx;
c) Vrdx;
d) fx-/x2+1dx;
o
0
I
0
e In2012 X
K
"/3 sindx
g)
.
e) f-dx;
j) feosx.sin(sinx)dx;
;r/61+eosx
I
x
0
, Calculati urmatoarele integra Ie (a doua formula de sehimbare de variabila):
dx
II)
+ Idx ;
b)
eX + 1 .
Probleme propuse
1. Calculati urmatoarele integrale (formula Leibniz-Newton).
I
a) f(x2+1)
o
dx;
f x-"x r)2
2(
dx;
c)
d) 2fx2 +x+l
I
b)
dx;
e)
2r( X+.!..)2 dx;
"X
2fX2 + X + 1
dx ;
j) f_l_dx;
0 -/x+2
!~ x
1x-/ x
~1)2
a) f(x-ex)dx;
d)
b) J~ex _ex
),(2'-Z-'jdr;
e)
dx;
1
a) f-2-dx;
ox+l
1 5)dr;
12- '
J)
e) fx
2
-x+2
j)
dx;
b) Calculati
x -1
g)
If-3x
1
a) f~dx;
o x +1
b)
If
0
1
~dx;
4-x
.fj
d)
fx
I
+ x + 2 dx :
l-x2
x2 +1
d) f~dx
2" rr:'::
-1
dx ;
/4 --dx
[KI6sin
2 x
j)
"/4 --;dx
2
o
I
d) fx{x}dx;
d)
etgxdx;
KI6
fxeosxdx;
e1
e
2
j) fin xdx ;
g)
Jx
In xdx ;
h)
j In x dx ;
1
= x-sinx.
f I (x ) dx .
x~_r
de grafieul functiei
J,
axa Ox ~i
.b I(t)dt
c) Calculati
Aratati
ca
lim
x2
I,F:JR~JR,J(x)=
F'(x) + 2/(x)
x 2
x+2x+2
4
~i F(x)=aretg-2- -.
x+l
o.
b) Calculati
c) Calculati
fl(x)dx.
o
n~_
lim fl (t ) dt .
o
I:
JR ~ JR, I
(x)
ex2 .
d) 1x2e-xdx;
J In2 dx .
X
eX
Calculati
g : JR ~
e) flnxdx;
JR, g ( x ) = x3 I (x ) , axa Ox si dreptele de ecuatii x = 0 si x = 1 .

I
c) Aratati ea fl(x}:ix
e2
i)
xf (x) dx .
o
b) Determinati aria suprafetei plane delimitate de grafieul functiei
Il)
-I
c) 1xexdx;
7. Calculati urmatoarele integrale (formula de integrare prin parti):

a) fxsinxdx;b)
sr F() X = --eosx .
I.
b) Determinati aria suprafetei plane determinate

dreptele de ecuatii x = 0 si x = 1l .
Il)
j) f\x-aretgx\dx.
-I
f I (t ) dt .
e) f\x-sinx\dx;
-I
Calculati
/4
c) fx[x]dx;
12.Seeonsiderafunetiile
1:
b) f\x2-1\dx;
a) f\x-l\dx;
lim
n-H<Xl
x-
[13 2 dx
g)
eos2 x
KI6sin xeos
6. Calculati urmatoarele integrale (aditivitatea la interval).
e)
'
Il)
If z +I
c) ~dx;
0
x +1
eosx+xsinx.
nK
c) Calculati
1dx .
If
1
If
X
j),.-:-;:-:; dx ; g)
r=:
dx .
2
2
o
-I ,,4-3x
-I ,,4-3x
KKK
a) fsinxdx;
b)
eosxdx;
c)
tgxdx;
o
2f l+x
()
JR, I x = -
f I (x) dx .
e)
4. Calculati urmatoarele integrale (formula Leibniz-Newton),

I
0, +<xl
11. Se considera functia I: JR ~ JR, I(x)
()
2K
~3 dx ;
OX
+
I, F:
a) Aratati ea F este 0 primitiva a functiei
If
O Se eonsidera functiile
L~dr
+1.
fx
c) -2-1dx,
ox+
1.
b) f~4dx,
oxI
..
c) j(2X +Tx)dx;

I
(1,2).
127
14. Se considera
(x)
functia f: JR ~ JR, f
x t2
[-2- e dt.
, I'(x).
ot +1
f'(x) .
b) Aratati ca f(x) ~ 0,
c) Calculati lirn f(x).
x-+_
, ti punctele de extrern ale functiei f

, cl graficul functieij" nu are asimptote la +00 .
a) Calculati
x2
Vx E (0, +00) .
t2012
f-2-dt.
f:JR~JR,f(x)=
functia
_xt
x'\.l
::em
I(-x)=-/(x).
l(x)~O, VXE[O,+oo)
VXE(-<Xl,O].
f(t4 -4t
o
+3 )Jt4 + Idt.
51 se arate ca functia I este integrabila pe intervalul [0, ; ] .
o
a) Calculati f' ( x ) .
b) Calculati hrn
1r
I(x)-
1(0)
x
x-+o
51 se arate ca
f I (x ) dx
I:
JR ~ JR, I
(x)
= _I
de graficul functiei
J, axa
Ox Ii
Calcu1ati lirn f
c) Calculati
18. Se considera functia f: JR ~ JR,f
a) Sa se calculeze f(t + 1)/(t)dt

3
z:
28
~ ArItati ca
qArltati
.!. O.
n n~I'
e)Cat
CUlati II'
x
x
c) Sa se calculeze
lirn
x-++oo
z:
.
1+ P )
I ureal2()1J9
Variante baca a
ff(t)dt.
I
cc
~
fe-x1dx
II
oca::
) (
~
oJ
cc
=
2
II
(t)
( 1+ t
I:
""
::i
(I n )n~l) I n
o
Arltati ca e' ~ x+ 1, Vx E JR .
~
~
~
e
dt .
f_e-/(x)dx.
x
_/4
(x) ,
considem sirul
_Il+e
II
II
fe
x
Arltati ca functia I este injectiva.
Arltati ca functia f on este surjectiva.
x-+o
o
I
JR.,f (x)
)dt E JR .
JR ~
-2 .
x'!ex, fl(t

x
I:
considerA functia
I+ x
a) Determinati aria suprafetei plane determinate
dreptele de ecuatii x = 0 ~i x = 1 .
b) Aratati ca
:5: cos 1.
c) Determinati multimea punctelor de extrern ale functieij"
JR .
f x I (x ) dx .
se calculeze
1r
l(x):5:0,
~i
I: JR ~ JR, I(x)
, c! functia/este strict crescatoare.

c! graficul functiei/nu are asirnptote.
0 functie I: JR ~ JR, cu proprietatea ca xf ( x ) = sin x, Vx
x-+o
c) Aratatica
f arcsin -;'-dt
t +1
I(x)
x-I'
. lirn
culatt
+1
a) Calculati lirn I (x ) .
b) Aratati ca
[1, +00) ~ JR, I (x) =
15.Seconsidera
I:
'derA functia
f: JR ~ JR, f(x)
f ~dt.
xn
fl
ca ~irul
dx
2
0
x +2012
~ Arttati Ca I n+2 + 2012'1

1
e)Cat.
n=n+I,VnEN.
CUlatl lim I
"-'+<lQ
I =
(I )
n
n~1
este descrescator.
129
e) Calculati
1<
nI n
nlim
.. _
Se considers sirul (In
'2
2
= Jcos x dx .
t~o' In
c) Aratati ca Jf(x)dx
o
f(l- X )2n 1n(X2 + l)dx .
t-Jn
0) Calculati 10,
d) Calculati
b) Aratati ca sirul (In )n~1 este convergent.
lim
_k2
Variante Bacalaureat 2009, enunt adaptat
k-I
n2
n.. -sec
e) Calculati
In'
nlim
.. _
Se considera sirul
()
30. Fie sirul (In
In
In
~I'
n
= C2n--C2n
+-C2n- ... +--C2n

3
2n+ 1
Calculati
2n
0) Sa se calculeze II .
b) Sa se demonstreze ca (2n+l)In
f (1- t dx .
X
c) Sa se arate
b) Calculati
nlim
.. _
f(1-
e) Calculati
I
Fie functia
nlim
.. _
I:
(In
dx .
31. Fie sirul
JR ~ JR,J
(x)
(Int~l'In
f(x-x2)"
dx, V'nEN.
Sa se calculeze 12,
n
b) Sa se demonstreze ca In = --In-I>
1+~ .
l+x
0
primitiva a functiei
I.
c) Sa se calculeze
fl(x)dx.
lim In'
Bacalaureat 2009, model subject
[1,2] ~ JR, I (x ) = x2 - 3x + 2 .
I:
0) Calculati
. 1 ( an ) neN', an = "'-2--2'
~ n +k
e/.\ S~a se arate ca~ siru
k=1 n +k
JR ~ JR, I
(x) =
fl( Fx)dx .
1
Vn E "T'
1'1 ,este convergent.
b) Calculati aria suprafetei delimitate de graficul functiei g: [1,2] ~ JR, g (x) = I (x)
x
si de axaOx.
2
1
.
x +2x+2
c) Aratap ca (4n+2)
fr
~-I
4
(x)dx+ n fr-1
f I (x ) dx .
-I
= 0, Vn
Bacalaureat 2011
N.
I: JR ~ JR, I(x)
201;
+1
fl(t)dt
lim ~o__
(x)dx
x .. _
N, n ~ 2.
n .. -sec
I:
Vn
4n+2
b) Calculati
catre 0.
0) Aratati ca F: JR ~ JR, F (x ) = arctg x+ ~ In ( x2 + 1) este
0) Calculati
t~ltinde descrescator
n~2.
0)
, Se considera functia
ca sirul
=2nIn_1> VnEN,
In'
b) Sa se calculeze
dx, Vn EN'.
0)
LI' In = f( 2X_X2)"
0) Calculati fX2011/(x)dx.
o
c) Calculati
lim (
n..-scc 2n2 +2'n+12
Se considera functia
I:
+ ...+
n2 +2.2n+22
[0,1] ~ JR,J
(x)
-.ft -
x2
2n2 +2.n2 +n2
).
b) Calculati
lim fxn.
n .. -scc
o
x
e) Arati ca lim
X
xf (x) dx .
o
b) Determinati volumul corpului obtinut prin rotatia graficului functieij in jurul lui Ox.
0) Calculati
I (x "fix .
-seo
fl(t)dt
JR.
34. Se considera functia f: [0,2] ~ JR,
I (x)
={
pentru x
x + e'
E [0,1]
pentru
E (1, 2]
131
a) Aratati ~Afunctiaj este inte~abiIA, dar nu admite primitive.

b) Determinati ana suprafetei plane determinate de graficul functiei
dreptele de ecuatii x = 0 si x = 2 .
f, axa Ox ~i
40. Fie sirul (In
)n~I' In
n+12x-1
=
lim
-'.1 __
35. Se considera
b) Aratati ca sirul
n-..eec
functie continua
~i strict crescatoare
f :[0,2012] ~ JR.
Aratap ca
c) Calculati
(In)
g(x)=
ff(t)dt-rf(IOO6)
nuesteinjectiva.
lim n(2 -
41. Se considera sirul (In
o
~I '
In
f--dx.
I x" +1
c) Sa se calculeze
t~1este descrescator,
Aratali ca sirul (In t~1este convergent.
b) Aratap ca sirul (In
d) Calculati
lim
fx
I
~
Q
n~1
a)
b) Aratati ca sirul (In
~
~
c) Calculati
lim
+x+1
Bacalaureat 2010
(I n )n~'
a) Determinati
a) Calculati 13,
1
2
n=s
2n-1
'Ix
N,- n> 2 .
\fnE
(I-.!+.!-.!+
3 5 7
n---Hoo
-Ir---
...+(
f (X2 +x+I)n
I
39. Fie sirul (I )
n n~O'
I-)
I-
iJ
I =
n
..
a) Calculati 10,
I:
b) Verificati daca 12 - 10 E Q
-x
. numerele
I =
1.
2n -I
reale a.b si
c 'fstiind ca
'f
x3 +X2 +x +I
a
bx+c
x +I + -2
x -+1
= --
[0,1].
44. Se considers sirul
(In )n~O'
+ II + 10 este rational, pentru orice
- I4n+1
I =
n
=I .
f x3 +X2x +x+I
Calculati II + 13 .
b) Calculati lim In .
a)
I
d) Aratati ca lim nI n = - .
n--++>
4
.
EN.
Q.
f x3 +X2x +x+I dx, 'rIn EN.
Bacalaureat 2011, model subiect
e) Aratati
ca 12n+3+ 12n+1 E JR\Q.
45. Se considera functia g: JR~ JR, g (x)

2
x +x+
n--++>
dx
x +1
c) Aratati ca 14n+1 E Q oricare ar fi n
t~o'
Variante bacalaureat 2009, enunt adaptat
I
2
f (x) dx= 0 .
c) Aratati di numarul I4n+2
ca sirul (In t~o este convergent.
e) Sa se arate ca lim
b) Calculati 10,
c) Aratap ca numarul 10 +12 +...+12012.este irational.

d) Aratari
(x)
c) Aratati ca Rx( x2 + I)6n+1 + X3n+2

o
In
Jf( x)dx
t~1este descrescator,
b) Sa se arate ca 12 =---12
lim In'
n--++>
b) Aratati ca lim fxn

n--++>
o
n---H<o
38. Se considera sirul
dx.
;:)
oo
Calculati II + 12 + 13.
u:
f f (x) dx .
a) Calculati
.t, =
t~I'In = f~lx
In'
37. Se considera sirul (In)
Bacalaureat 2010
42. Se considera functia f: JR~ JR,f
n-H<o
id
In)
b) Sa se arate ca In :s; I, 'rIn E N.
a) Calculati 12,
c)
este marginit,
a) Calculati II'
n~1
n--++>
functia g:[0,2012]~JR,
a) Aratati di sirul (In )n~1 este crescator,
JF(x)dx
c) Calculati
f~
= e ---x
dx, 'rIn EN.
n EN.
f g (x ) dx .
a) Calculati
(1r)3 .
d) Calculati lim In
n-+_
fx
b) Calculati
g( x )dx.
50. Pentru fiecare numar real a definim sirul (In ( a )) n:?:1' In ( a ) = (1 + sin x
o
a) Calculati
c) Demonstrati ca sirul (In t:?:1 defmit prin In = fg( x3)cD: este convergent.
(1r) .
12
.
b) Calculap lim
12012
Bacalaureat 2011
t"
In = f-j--dt
3
>0'
n_
c) Aratati ca pentru orice a E (0,
t +1
(a)
0-+0
..
a) Calculati 14
51. Se considera sirul (xn
47. Pentru fiecare numar n
~
~
s~
U
.
j
N se considera functia
t
d) Aratati ca sirul
dx = +<xl .
t:?:1 '
s, =
J( 1+ cos x r dx .
b) Aratati ca sirul (xn )n~1 este strict crescator.
J( 1+ sin x r dx .
d) Aratati ca lim xn = +<xl .

n-+_
este convergent.
52. Se considera
functia
I:
JR ~ JR, I (x ) =
este divergent.
cosx
2-cos
If
48. Se considera sirul (I )
I
n n:?:I' n
a) Calculati II + 13
r"/\gn
J /6
f I (x) dx .
c) Demonstrap egalitatea
In
b) Aratati ca orice primitiva a functieij" este crescatoare pe intervalul

21f
c) Calculati
53. Se considers
f xf (x) dx .
o
functia
n-+_
( )
0,;
se considera sirul (In
(a) tl
' In(a)=
ftgnXcD:.
JR ~ JR, I
(x)
= arcctgx .
aE
(0,:)
sirul (In
(a) LI este
convergent.
f I (x ) dx .
o
x
b) Calculati
a E 0, -1r) ,calculati
4
a) Calculati
()
I:
Bacalaureat 2010
I
o
b) Aratati ca pentru orice
c) Calculati
fI(t)dt.
lim
X-+-
Ink
lim - Larcctg-.
n-+_ n k=1
n
!!..
lim In
n-+_
[0,; ] .
f_x- dx.
2
I x +1
J3
lim In.
c) Pentru
a) Calculati
este convergent.
d) Calculati
XcD:
lf
b) Aratati ca sirul (In tl
a)
= ~t. J
ot +1
(J" (I) to
(J" (2)to
c) Aratati cll sirul
f t
x
I" ()
In
X
(x)
hOl2
X2013
x-+o
~
l 49. Pentru fiecare a
i~
Calculati II ;
f( 1+ sin x
o
a..
JR ~ JR,
c) Aratati ca xn =
I"n:
J,
Calculati ~ (1) + .t; (I) .
b) Calculati lim
n-+_
a) Calculati XI .
n-H>
lim
c) Aratali ca lim In = +<xl.
...
1r)
2
b) Aratati ca sirul (In )n:?:Oeste strict crescator,
a)
r dx .
(a) .
54. Se considera sirul (In) n:?:l In = cos n XcD: .

o
a)
j\r!itati ca functiajeste
Calculati II'
b)
b) Aratati ca 0 s In
c) Calculati
s 7r,
c) Calcu1ati Ir1 (x)dx.

.deral functi I:
a
"In ~ 2 .
""_x ..ului real x.
n-H<lO
I:
JR ~ JR, I
(x)
= cos
x.
a nUIll"''''
a) Calculati aria suprafetei plane delimitate de graficul functiei f, axa Ox si dreptele de

7r
Ix
lim - J/(t)dt.
-x
(I)
{x}
este partea fractionara
J I(x ) dx .
c)
S s
56. Fie functia
unde
Sa se calculeze
If
c) Aratati ca sirul
I (x) = {x} ( 1- {x}),
o a functia/admite primitive pe JR.

'\ Sa se demonstreze c
t'
b'I
.
1 . 1"'+I/(x)dx nu depinde de numarul real a.
a e arate ca valoarea mtegra ei .la
ecuatii x = 0 ~i x = - .
x ...
lR ~ JR,
se cons 1
fun In'
b) Calculati
bijectiva.
(In)
n~1 '
In
I: [i,e] ~ JR, I(x)
Jr (x) dx este convergent.

o
Bacalaureat 20lJ
61.
Fie functia
I:
(x)
JR ~ JR,f
1
= 1+ X2012
(I)
= ~lnx .
J xf (x) dx .
Calculati
-I
JI (
a) Sa se calculeze
eX )
dx .
1~/(x)f"(x)+(J'(x)Y]dx.
b) Calculati
o
....
b) Sa se determine volurnul corpului obtinut prin rotirea graficului functiei

axei Ox.
'"!!=
i~
c) Sa se arate ca
'5 57. Fie
functia
x2
Je
dx+
functia g.
o
u
a) Sa se calculeze
;;
~
b) Sa se arate ca
'"~
~
~
c) Aratati ca ~
= e.
1. Se admite ca functia
I are
inversa
c) Sa se demonstreze ca, daca
g(x)dx
1I(x)dx
C)
g(x)dx ~ a.
arctg
J rl(x)dx+
c)Calculati

ecuatii x
= -2
I:
lR ~ JR,
b) Aratati ca functia g: JR ~ JR, g (x) =
x ...
x3 + x2 +x+
~i x
=0.
= In(x + 1)
1I (x)dx .
c) Calculati lim
4
=
I(x)
J/(x)dx=7r.
I: JR ~ JR, I(x)
In (t3 )dt ~ x:!1 , '<Ix~ 1, '<In~ 1.

a) Calculati
x.
64. Pentru fiecare

1.
a) Calculati aria suprafetei plane delimitate de graficul functiei j, axa Ox si dreptele de
Aratati Ca
r IV
OO6
(x) dx x E [0 +00)
(x+l) ,
,
(x+l)(x+2) ...(x+n)'
J( x2 + 2) 13 (X2 ) dx .
I_~
=x
a) Calculati aria suprafetei plane delimitate de graficul functiei j, axa Ox si dreptele de

ecuatii x = 0 ~i x = 1 .
b) Aratati ca functiaj" este bijectiva.
E:
In :[O,+oo)~JR,fn(x)=
12012
/2012
= 3.
a E [1,3], atunci
I: JR ~ JR, I (x)
fie functia
III
1&1
!5
b) Calculati
dt .
lJi
nErt
62.Pentrufiecare
a)Calcuap1
1:/4 -(2t+l-)
1I(x)dx
= X4 + x2 +
s J I(x)dx s 2.
~
J/(x)dx
I: [0,1]~ [1,3],/( x)
jurul
I in
n Ert
J I (t
2
)
dt este impara.
..
)dt
2013
se considera functia
In : JR ~ JR, In (x)
N.
i,
,
i
I,
b)Ar1itatica
!!.
2
"
2
fhoI2(sinx)dx=
o
fhol2(cosx)dx.
0
!I (Fx)
a) Calculati
JR,I(x) = x2~X4 + I, g(x) =
JR, /" (x)

0'
ecuatll x =
~l
= ~ xn
e:
c) Aratati ca sirul (In
ffi
A.
de graficul functiei
t
I J I ,axa
O.
x ~l dreptele de
c) Calculali
'"
lim nI n
I:
aria suprafetei formate de graficul functiei
a) Determinati
dx .
(x)dx este convergent la 1.
axa Ox si dreptele de
b)
Determinati
volumul
corpului
format
prin
rotatia
graficului
functiei
b) Aratati ca lim In =
ca In
n+2
I =
n n~I'
kr xn Vr:---.,I_
1-
2-L.
X c. .
a) Calculati
_
lim
In
numa
JR,/" (x ) =
1.1; (x)dx
=(n-I)In_2,
'inEN,
n~3.
natural
1
1+lx-nl
69. Se considera functia f: (0,00) ~ JR,I(x) = lox.
f (x)dx .
functia
hOI3
c) Calculati
}i~n J In (
Bacalaureat 2008
X )
dx .
3n-1
I:
JR ~ JR,I
(x)
x: + 2 .
x +3
x
a) Aratati ca functia F : JR~ JR, F ( x ) =
JI (t) dt este strict crescatoare,
b) Calculati
II:
~(x) dx .
oX
+1
lim
...:;:x'-- __
n~
considera
c) Calculap
se
3n
III
a) Calculati Ix,
n~2.
b) Determinati intervalele de convexitate ale unei primitive oarecare a functiei
(n+2)In
c) Sa se calculeze
'inEN,
fiecare
/" :[0, +00 ) ~
n-2 .
a) Sa se calculeze II .
b)Sasearateca
Jr-2(x)dx,
_1_[2J2 - (n -1)1
68. Se considera sirul (I )
~
4
c) Aratati ca nJr(x)dx={n-l)
73. Pentru
in jurul axei Ox.
-"4
a) Calculati II'
c) Aratati
= I (x)
g :[0, ; ] ~ JR, g (x)
In = Ixn~x2+ldx.
a:
J,
ecuatii x = si x = ; .
(Inti'
67. Seconsidera~irul
JR~ JR,I (x) = cos 2x .
III
:;)
t~leste descrescator.
b) Aratali ca sirul (I n
+1.
tl'In = II"
t~1'In Jr J x + Idx, 'in ~ 1.
a) Calculali II'
;;
N' definim functia
:;)
'in ~ l.
lim nIn
+00 .
71. Se considera sirul (I n
o
~
+X +1
b) Aratati ca sirul (In) n~1este strict descrescator.
Ix[.t;(ex)J
b)Calculafi
I(t)dt
dx, 'in ~ 1.
3 X
a) Calculati aria suprafetei determinate

t"
0 X
dx .
66. Pentru fiecare numar natural n

+00 ) ~
c) Calculati
b) Aratati ca functia g este monotona pe JR.

c) Aratati ca graficul functiei g nu are asimptote la
/" : [0,
I
al Aratali ca In+3+ In+1+ In = --,
v
n+l
= 1.
i.e. JR~
In
~I '
'v'
C) Aratati ca lim II" (sinx)dx

o
Se considera sirul (In)
Ir (x)dx.
c) Calculati
x~+oo
I" I(t)dt
X
8
l'
Variante de subiecte
4.1.
Subiecte date la examenul de bacalaureat in anii anteriori
4.2.
Variante de subiecte propuse spre rezolvare
4.1
subiecte date la examenul de bacalaureat in anii anteriori
Testull
Examen Bacalaureat, iulie 2012
sublectull
1. Calculati modulul numarului complex (l + /)2.
2. Determinati coordonatele punctelor de intersectie a graficelor functiilor
2
f(x)=x +2x
f: lR ~ JR,
si g:lR~JR,g(x)=-x-2.
3. Rezolvati, in multimea numerelor reale, inecuatia 2x+l ~ 4 .

4. Calculati probabilitatea ca, alegand la intamplare una dintre submultimile cu trei
elemente ale multimii A = {I, 2, 3, 4, 5}, elementele submultimi] alese sa fie termeni
consecutivi ai unei progresii aritrnetice.
s.
Se considera vectorii ~ = i - 2} si ~ = ai - j . Determinati numarul real a pentru care
~.~=3.
6. Calculati cosinusul ungbiului A al triungbiului ABC, in care AB = 4, AC
= 5 si BC = 7.
Subiedul alII-lea
2X+Y+3Z=O
x + 2Y + 3z = 0, unde m E lR.
x+y+mz=O
a) Calculati determinantul matricei sistemului.

b) Determinati valorile reale ale lui m pentru care sistemul are solutie unica.
e) In cazul m = 2, determinati solutia(xo,Yo,zo) a sistemului pentru care Xo > 0 ~i
2
2
2
3
xo+Yo+zo
2. Se considera matricea
a) Aratati ca X(p)X(q)
A=(33
-2)EM2(lR) ~i multimea G = {X(p) =12 +
-2
E G, pentru orice X(p),X(q)
pAlp E lR\ {-I}} .
E G.
b) Admitem ca (G,) este grup comutativ avand elementul neutru X(O). Determinati
inversul elementului X(p) in acest grup.
e) Rezolvati ecuatia (X(p))l
= 12 + 7 A, unde X(p) E G.
Subiedul allll-lea
'l, Se considera functia f: R ~ lR,f (x) =
Xl
-12x .
a) Aratati ca functia este crescatoare pe intervalul [2, + (0) .

b) Calculati
lim ~.
~-fW
..
.. I
e) Determinati multimea numerelor reale a pentru care ecuatia f(x) = a are trei solutii :
reale distincte.
1~
2.Seconsidenlfunctia
.1
a/
f(x)
1:(-1, +<Xl)~IR,
2x+3
subiectul allll-lea
I: lR. ~
1.Se considera functia
Aratati
. primitiva a luij" este strict crescatoare
x+2
tap ca once
pe (-I, + 00) .
= ~
x2 +3
ca functia I '(x).J x2 + 3 = 32- 9x , pentru orice numar real x.
a) Aratati
b) Calculati fl(X) dx.

o z +I
2x
f(t)dt
c) Calculati lim -,,-x __
x
lR.,J(x)
x +3
b) Detenninati asimptota spre +00 la graficulj
c) Determinati imaginea functieij"
2.Se considera functia f: (0, +00) ~ R, f(x) = lnx.
a) Arlltati ca functia F: (0,+00) ~ lR.,F(x) = xlnx-x
este
primitiva a functieij.
b) Calculati aria suprafetei plane delimitate de graficul functiei f, axa Ox si dreptele de
Testul2
ecuatii x
Examen Bacalaureat, iulie 2012, subiect de rezerva
1 si x
e.
x
Subiectull
1. Calculati partea reala a numarului complex (1

2. Se noteaza cu XI, X2 solutiile ecuatiei
x2
t
Determinati a pentru care x 1 + x 2 + x 1x 2 -- 5
+ 2if
-
3x + a =
unde a este un numar real.
3. Se noteaza cu g inversa functiei bijective f: (0,+00) ~ (4,+oo),j(x)
...
~
5u:
= 2x +3. Determi-
nati g(5) .
natele punctului M, stiind ca AM
'5
~ 6.
Determinati
x (0, tr),
2
E
.!. AB
3
stiind ca sin + 2cosx

cosx
3.
Do
1. Se noteaza cu
tx b, c) determinantul matriceiA(a,b,c)
ee
1&.1
\no
cj
is
1&.1
~ ~~:~ali
tri
~Zs'
f(x)=x
_
~
-e
= {2} ~i
coordonatele
varfului
parabolei
associate
a) Calculati f(i) + f(3) .

b) Descompuneti in factori ireductibili peste Z polinomul P=X3 +2x2
c) Aratati "fun
.
s
cllafnu este surjectiva.
'/
tl ca
+4x +3A
B = {x
lR.lx + mx + 4 = O}
f: lR. ~ lR.,j(x) =
functiei
E/U
si A(X)=(CO~X
a) Calculati det (A(Jr .

b) Aratati ell A(x) A(y) = A(x+ y)pentru orice x,y
2.
'71
~J
13=(~ ~
atunci
+2x2 +4x+3.
-e
~
sunt egale.
2. Determinati
1.In M (C) seconsideramatricele

3
numerele reale x pen~. care m~tricea A(O, 1, x) are rangul egal cu 2.
ghi I l c~ daca a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi ~i D(a b c)

un lU este isoscel.
,.
2. Se considera inelul (Zs,+,) si functia f:Zs
numarul real m stiind cll multimile
Subiectul alII-lea
3b2
a) Calculati D(O,I, -1).
subiectull
coliniari.
6. Calculati raza cercului circumscris triunghiului ABC, stiind ell AB
=[~ ~
3a2
Examen Bacalaureat, mai 2012, sesiunea speclala
Subiectul alII-lea
ii
1&.1
=x2 -3x+2.
1og
3. Rezolvati, in multimea numerelor reale, ecuatia 3 ,x < 1.
4. Calculati probabilitatea ca, alegand la intamplare unul dintre numerele naturale de 2
cifre, acesta sll fie format doar din cifre impare.
5. Determinati numarul real a pentru care vectorii ~ = 37 + a } ~i = a7 + (2a - 3) } sunt
;
z
Testul3
1. Detenninati
4. ASeA
co~sidera m~llimea A = {I, 2, 3, 4, 5}. Determinati probabilitatea ca alegand la
l~tiimp are una ~tre submultimile lui A, aceasta sa contina exact trei elemente.
5. In reperul cartezian xOy se considera punctele A(l ' 3) si
. . coordoy B(7 , 12) . D e t ermman
c) Aratati cll (p + 1) ffP (t)dt + ffP+l (t)dt = XfP+l (x), pentru orice x ~ 1 ~i orice p > 0.
isinx
= AC = 5 si BC
~ iS~XJ'
13
c) Determinati numerele reale x pentru care (A(X2012

=
Pe multimea
G = (0, 1) se defineste
legea
xo y
de
2xy-x-
XElR..
cosx
compozitie
xy
6.
R.
[X]
.
y+I
a) Aratati ca e = ~ este elementul neutru allegii de cornpozitie "0" .
asociativll
b) Aratati ca oriee element din multimea G este simetrizabil

compozitie "0 ".
e) Demonstrati
cli
t :G ~
~.
Jr\.+,
1
(x) = ~ -1
in raport eu legea de
este un izornorfism de la grupul (G, 0) la
0) Aratati cli as = a pentru orice a
b) Affitap cli polinomul

grupul (ll(,)
e) Aratati
Subiectul allll-lea
1. Se considera functia f: JR ~ JR,j(x)
a) Calculati
= x +..Jx2
+1.
este strict crescatoare pe (0, +(0).

I
"2"
2. Pentru fiecare numar natural nenul p, se considera numarul I p = x" eX' dx .
f x" ..Jt - x2 dx si In = f sin n xdx .
a) Calculati J,.
0) Calculati I,.
b) Aratati ca 2I
b) Calculati I,.
...
are radacini in Zs'
N* se considera numerele In
e) Demonstrati ca J2n - J2n+2 -
peste Z s .
b) Determinali ecuatia asimptotei oblice spre +00 la ~aficul functieij.

.
. ~
c) Demonstrati ell, pentru orice numar real m > 0, ecuatia ftx) = mare 0 solutie umca m R.
convexa pe JR.
e) Aratati cli functia g: (0,+00) ~ JR, g(x) = f(Fx)

2. Pentru fiecare n
ca polinomulfnu
. . f(x)-I
0) Calculap hm
x ...o
x
f este
f este reductibil
Zs'
1. Se considera functia f: IR~ (0, + (0), f(x)
lim _x_ .
X-+i<X) f(x)
b) Demonstrati cli functia
subledul allll-lea
eX +e-x
=
+4r +3, / EZs[X]'
2. Se considera polionomul /=XS
e)
I2n , pentru orice numar natural nenul n.
+ (p + 1)1p-2
= e , pentru orice p
. 2"
1 ( en~ + 2en~ + ...+ ne
Calculati. lim
x-H"OO
5]
>3.
IU
~
:E
5...: Testul4
Examen Bacalaureat, august 2012
Subiedull
1. Aratati ca log2(Ji
Testul5
Subledull
+ FJ) + log2(Ji + FJ) = 2.
~ 2. Calculati
distanta
dintre
punctele
j
f: JR ~ JR, f(x) = x2 +5x+4 cu axa Ox.
de
intersectie
graficului
functiei
1. Determinati numarul elementelor multimii A = {x
Z Ilx + 11~ 24} .
2. Determinati coordonatele punctelor de intersectie a dreptei
y = 2x -1 cu parabola y = 2x
- 3x+1.
3. Rezolvati in multimea numerelor reale ecuatia 3x + 3X+' = 4 .
~ 4. Deterrninati rangul terrnenului care contine
Bacalaureat 2012, Model MECTS (www.edu.ro)
Xl4
in dezvoltarea binomului
(x + l yo , x > 0 .
) S. Determinati ecuatia dreptei care trece prin punctual A(3, 3) si este paralela cu dreapta d
~
deecuape 3x+2y-I=O.
~ 6. Determinati masura unghiului C al triunghiului ABC. Stiind ca BC

e~
masura unghiului BAC este egala cu 45.
2, AB
Ji ~i
,.
. .
3. Rezolvati, in multimea numerelor reale, ecuatia ~l + 7x = I+ x .
4. Se considera multimea zt = {I,2,... ,10} . Determinati numarul d~ submultimi cu 3
elemente ale multimii A, submultimi care contin exact 2 numere ~pare.
S. Determinati ecuatia mediatoarei segmentului [AB], unde A(I, -2) ~l B(3, 4).
6. Stiind ca x
(0, ;)
si cos 2x = ~ calculati sin x.
Subiedul alII-lea
Subiectul alII-lea
=1
1. Se considera sistemul de ecuatii (a + 2)x + ay + (a + l)z = 1 , unde a

{
(a+ I)x+(2a-I)y+3z
=2
mx + m y + Z = 0, unde m
{
lR .
a) Aratati cli determinantul matricei sistemuluieste egal cu 3a2 + 9a2 - 3a - 9

b) Determinap valorile reale ale lui a pentru care sistemul este compatibil determinat.
e) Pentru a = -2, rezolvati sistemul.
=0
1. Se considers sistemul de ecuatii

-x+ay+(2a+4)Z
+ my + m' z
2
m x+ y+mz = 0
JR .
'5
a) Determinati valorile lui m pentru care determinantul matricei si~temului este nul.
~
b) Aratali ca, pentru nicio valoare a lui m, sistemul nu are 0 solutie (xo, Yo, zo) cu Xo , Yo,
Zo numere reale strict pozitive.
~
e) Aratati cli rangul matricei sistemului este diferit de 2, oricare ar fi m E lR .
~
147
are doua radacini distincte, complex conjugate,

2. Pe multimea IRse defineste Jegea de compozilie x. y
=~
(x + y + xy + 1) .
e) Determinati
b) Aratati ca legea de compozitie ,,*" admite element neutru.

e) Rezolvati ecuatia x * x * x = 3 .
conjugate.
a) Calculati
lim f(x)
3x + 2 .
t", ' In = (1-
a) Calculati /z.
b) Demonstrati ca sirul (In
Testul6
t, este convergent.
Subiedull
1. Aratati ca
2. Dete~ati
valorile reale ale lui m pentru care dreapta x
parabolei Y = x2 + mx + 4 .
c(
a.
:::)
U
U
a) Calculati
3x + 2.
f f( -Fx)dx .
b) Calculati aria suprafetei determinate de graficul functiei g: [1,2] ~ lR,g(x) = f(x)

x
de axa Ox.
e) Aratati ca (4n+2)
(v'2, .J5)nz
2. Se considera functia f: [1,2] ~ 1R,f(x) = x
ndx .
e) Demonstrati ca (2n + 1) In = 2nIn-I, pentru orice n ~ 2.
a:
f are doua radacini distincte, complex
C pentru care polinomul
a) Aratati ca functiaj'este strict descrescatoare pe (1,+00).

b) Determinati asimptotele graficului functieij"
e) Calculati xlim
.
..._ xf(x)
b) Demon~tra? ca functiaj'este descrescatoare pe intervalul [-1,1].

e) Determinati mE IR pentru care ecuatiaj'( x) = mare trei solutii
t
t' reale disti mete.
subiedul allll-lea
1. Se considera functia f: (1,00) ~ 1R,f(x) = In(x+I)-ln(x-1).
H_ fe-x)
iil
p2 <4q.
a) Verificati daca Jegea de compozitie " este asociativa,
Subiedul allll-lea
1. Se considera functia f: IR~ 1R,f (x) = x3
atunci p ~i q sunt numere reale si
Testu 17
rt"
(x)dx+n
r r-'
2 este axa de simetrie a
= 0.
Subiedull
1. Calculati ratia progresiei geometrice
= {2} .
(x)dx
si
b3 +b4 = 24.
2. Determinati a
(bn
L"
cu termeni pozitivi, daca b, + b2 = 6 si

2
IR pentru care functia f: IR ~ 1R,f(x) = (1- a )x + 4 este constanta,
3. Rezolvati in multimea numerelor reale inecuatia
(%
J (jJ
<
v'2t .
4. Determinati numarul termenilor rationali ai dezvoltarii (1 +

5. Calculati distanta de la punctul A(2,2) la dreapta determinata
de punctele B(l ,0) ~i
ceO,l).
6. Triunghiul ABC are masura unghiului A de 60, AB = 4 si A C = 5. Calculati AB A C .
Subiedul alII-lea
1. Se considera multimea H = {A
a) Aratati ca (~
~)
M2 (1R) I A2
= A}
H .
b) Demonstrati ca, daca A
H ,atunci
An
H ,pentru orice numar natural nenul n.
e) Aratati ca multimea H este infinita.

2. Polinomul f = (X + i)'o + (X - i)'o are forma algebrica
48
unde ao,a" ...,a,o E C .

a) Determinati restul impartirii polinomuluifla
b) Aratati ca toti coeficientii polinomuluifsunt
f = aIOX'o + a9X
X - i.
numere reale.
+ ... + a,X + ao,
e) Demonstrati di toate radacinile polinomuluifsunt
nurnere reale.
I:
a) Calculati lim
R ~ R,/(x)
= X -5x+4.
e) Demonstrati ca functia
I(x) - 1(2) .
x-+2
I: G ~ R:, I (x ) = ..!. -1
x-2
c) Aratali ca, pentru orice m
(0,8),
ecuatia
2. Se considers functia g: R ~ R, g(x ) = e -x
g(x)dx
I (x)
=m
are exact trei solutii reale
subiedul allll-lea
1. Fie functia I: lR.~ lR.,J(x)
este un izomorfism de la
b) Calculati
xSg(x3)dx.
Ll definit
= (x-2)(x-3)(x-4)(x-5)+1.
a) Calculali f'( 5) .
e) Demonstrati ca sirul (In
H.
grupql( G,*) la grupul (ll(,.).
un punct de inflexiune.
distincte.
b) Calculati
H.
b) Aratati ca graficul functieij'are
a) Calculati
=..!.
este elementu1 neutru al legii " *

2
b) Aratati ca orice element din multimea G este simetrizabil in raport eu legea ,,*
a) Verificati daca e
Subiedul allll-lea
prin In =
r g(
n~~
/(n+1)-1)n
I (n ) -1
e) Aratati ca ecuatia f'(x)

x3)dx
este convergent.
= 0 are exact trei solutii reale distincte.
(x2+x+1f-x
2. Fie sirul (In L.o,In =
x2 + 1
f
I
dx .
Testul8
a) Calculati 10,
Bacalaureat 2011, Model MEGS (www.edu.ro)
ut Subiedull
a::
1. Calculati modulul numarului complex
z =
1-
iJ3 .
~
~
3. Stiind ca doi termeni ai unei progresii geometrice sunt b3

termenul b7
~
~
~
z
I:
lR.~ R,
I (x)
=6
si bs
= 24,
(")
2:'"
i)(i -1)
1. Calculati ((1-
2.J2.
r.
I: (-3,3) ~
4. Cite elemente din multimea A

Subiectul alII-lea
1.Fi, matricea
A(x) "(~
-~x
0
::J
5.
din multimea M
In sistemul
de coordonatexOy
=
X-2Y-8Z
3x+y-3z=22
1.Fiesistemul
b) Aratati ca A (x ) . A (y ) = A (x + y) , oricare ar fi x, y
c) Demonstrati ca matricea A (x) este inversabila ~i calculati inversa matricei A ( x)
= (0,1)
(x)
= In 3-
este impara .
3+x
= {1,2,3,...,100} sunt divizibile cu
4 sau cu 5?
N( -3,-1) ~i p( -1,2) .
se considera punctele M(1,-2),
Subiedul alII-lea
2. Pe multimea G
R,J
Determinati coordonatele punctului Q astfel tncat MNPQ sa fie paralelogram.

6. Triunghiul ABC are AB = 6, A C = 3 ~i BC = 5 . Calculati lungimea tnaltimii [AD] .
3(R).
a) Calculali (A(2)_A(O))201O.
!:
EN.
3. Determinati solutiile intregi ale inecuatiei x2 + 2x - 8 < 0 .
si sin x = -3- , calculati cos x .
I:
e
~
, oricare ar fi n
::i
:.
EQ
Subiedull
c) Aratati ca 14n+1
Testu 19
determinati
d:x+2y+5=0.
-e
;
u
12 - 10 E Q.
= x2 + X + 1.
4. Determinati x > 0 , stiind ca loga x = 2loga 3- 3loga 2 , unde a > 0, a;t 1.

5. Scrieti ecuatia dreptei care contine punctul A (3,2) si este perpendiculara pe dreapta
i:i2 6 ~ .. d
~
."tun ca x
b) Verificati daca
R .
se defineste legea de compozitie asociativa x * y
-65
[1 -2
,unde x,y,zER
si A=
x+ y+z = 28
~3
-8J
sistemului.
xy
2xy-x-
y+1
a) Aratati ca rangul matricei A este egal cu 2.

b) Rezolvati sistemul in lR.x R x R .
c) Determinati numarul solutiilor sistemului din multimea
NxNxN .
matricea asocia4
2.Fie multimea de matrice A
!)I
a,b
= {(:
c) Determinap
z,}.
Aratati ca exista
matrice nenula MEA
t'
astfel incat [
i)
3.
-1 3'
[66 06] .
(X _1)2
polinomul
XI' X ' X3
Subiectul allll-lea
t :JR \{-l}
-+ JR,
/(x)
fn 2~.
C.
reale si m > 0, n > 0, atunci
f :JR -+ JR, /(x)
= {lx -3x+
2 .
a) Arata!i ca dreapta de ecuatie y = x este asimptota oblica pentru graficul functieij"

spre +00.
b) Studiap derivabilitatea functieij" in punctul x = -2.
-1
n+1
b) Aratati ca sirul
sunt strict pozitive.
1.Fie functia
= arctg~.
x+l
a) Determinati ecuatia asimptotei spre +00 la graficul functieij"
b) Studiati monotonia functieij.
c) Determinati punctele de inflexiune ale functieij"
a) Aratati ca sirul
X3
subiectul allll-lea
functia
2.Fie sirul (InLI,In
x2'
este egal cu O.
c) Aratap ca, daca toate radacinile polinomuluifsunt

c) Rezolvati in multimea A ecuatia X2 = 12 .
1.Se considers
XI'
a) Determinati valorile reale m si n pentru care XI = 2 + i .

b) Dete.pninati valorile reale m si n pentru care restul impartirii polinomuluifla
a) Determinati numarul elementelor multimi] A.

bl
'/
a E R pentru care sistemul are solutie unica,

3
2
= X - 3X + mX - n care are radacinile
2.Fie m, n E R si polinomul f
. I' ln j'(x)
c) Calcu Iati 1m --.
x->+>
Inx
LI este strict crescator.

(In LI este marginit,
(In
a) Calculati
c) Calculati n-++oo
!im n (2 - In )
i :JR -+ JR, / ( x ) =
cos x
2-cos 2 x
/(x)dx.
b) Aratati ca orice primitiva a functieij" este strict crescatoare pe intervalul [ 0, ~ ] .
Testu 110
c) Calculati 1r x/(x)dx.
Examen Bacalaureat, iunie 2010, subiect de rezerva
2K
Subiectull
1. Aratati ca numarul
i.J2 -1
2.Fie functiile /: JR -+ JR,f(x)

pentru care
+ 2z + 3 = 0 .
= 2x+ a si g: JR -+ JR,g( x) = x2 -a . Determinati a
este solutie a ecuatiei
Z2
(J g)(x) > 0, oricare ar fi x E JR.
.Jx
4. ~eterminati numarul elementelor multimii A =
{I, 3
36,39,
. ,
320IO}
si C ( 6, -3) .
Scrieti ecuatia medianei corespunzatoare laturii [BC] , in triunghiul ABC.
3. Determinati m
4.Determinati
i .JR -+ JR, / (x)
JR pentru care ecuatia x
Ixl
x + m = 0 are doua solutii reale egale.
numarul termenilor rationali din dezvoltarea (1 + \i2t
5.In sistemul de coordonate xOy se considera punctele A(2,1),
6. Calculati sin!!....
12
B( -2,3),
C(I,-3)
si
D ( 4, a) , unde a E JR . Determinati a E JR astfel incat dreptele AB ~i CD sa fie paralele.
Subiectul alII-lea
Testu 111
1.Care dintre numerele 2if6 si 3ifj este mai mare?
2x + 1 = x + 1 .
5. In sistemul de coordonate xOy se considera punctele A (3,5), B (-2,5)
x+ y+az
JR
Subiectull
1.Fie sistemul
6. Fie multimea A = { 0; ~ ; ~ ;n; 3; } . Care este probabilitatea ca, alegand un element din ~
=1
x + 2ay + z = -1
, unde x, y,
Z E
JR si a este parametru real.
2ax + y + ( a + 1)z = 0
a) Rezolvati sistemul pentru a = O.

b) Verificati daca pentru a = -1 sistemul este compatibil.
multimea A, acesta sa fie solutie a ecuatiei sin" x + cos'
= 1?
~
w
~
~
153
Subiectul
alII-lea
5. Calculati distanta dintre dreptele paralele de ecuatii x + 2y
1. Fie matricea A =
I) .
0
[
1 OJ
1
a
670
a) Aratap ca A20lO = a
)(IR) . Pentru n E N*, notam B; = An + A
EO
+ An+2
--
subiectul
JR pentru care toate matricele B n' n E rf sunt inversabile.
al II-lea
1. Pentru a, b, e E JR' , se considera sistemul
ax+bY+ez
=b
ex + ay + bz
= a , x, Y, z
bx+cy+az
=c
a) Aratati ca determinantul sistemului este !!. = ( a
M=lR\{%}.
E
*)
(M, *)
(x,
este grup.
= 6, demonstrati ca functia
intre grupurile
c) ~tiind ca a2
lR astfel incat x * Y EM, pentru orice x, Y EM.
b) Pentru m = 6 aratati ca (M,
I: M ~ lR*,f(x)
= 2x-3
este un izomorfism
+ b2 + e2
y, z), astfel indit
ab - ae - be =
+l
S
u.:
allll-lea
2. Se considera multimea G = {( ~ :) a.b;c
b) Dati un exemplu de matrice A
a) Scrieti ecuatia tangentei la graficul functieij in punetul de abscisa x = 0, situat pe

graficul functieij"
b) Determinati ecuatia asimptotei orizontale la graficul functieij'spre +<xl .
lim (f(I)+
f(2)+ ... + I(n)]i&r

-\f2n + 1
n-HOO
2. Se considera sirul
a) Calculati
(I)n
c) Calculati
n>I'
-
In
"dx
J--::-x_1.
x +x+
I
b) Calculati
LI este descrescator.
2. Pentru orice
~i det A2 = 0
G.
G eu proprietatea
ca
det A
nx
:t;
G.
~ JR,I(x)
1'( x),x
n E If
JR\ {-I} .
Ieste
(-00, -I) .
In : JR~ JR,In (x) = Isin nxl si numerele
concava pe intervalul
se considers functiile
In=t!.(x)dx.
1r
Bacalaureat 2010, Model MECTS (www.edu.ro)
a) Calculati
12( X ) dx .
b) Aratati ca In ~ In 2 .
Subiectull
1. Determinati partea reala a numarului complex
(Jj + i)
c) Aratat! ca In ~3..(_I_+_I_+
1> n + 1 n + 2
...+_1).
2n
i
I
2.Seconsiderafunctia
f:(O,OO)~lR,f(x)=~
.Calculati
(Jof)(SI2).
3. Rezolvati in multimea numerelor reale ecuatia cos 2x + sin x =
4. Se considera multimea M = {0,1,2,3,4,S}.
S4
infmitate de solutii
lim In .
u
VI
w
~ Testul12
I :JR\ {-I}
c) Demonstrati ca functia
+ X + 1.
x+I
a) Determinati ecuatia asimptotei spre +<xl la graficul functieij.
n-HOO
ab - ae - be) .
Z,}.
cJ Determinati numarul solutiilor ecuatiei X' = [~
II + 12 + I) .
b) Aratati ca sirul (In
a:
~
d
~
Subiectul allll-lea
c) Calculati
U
U
+ b + e a2 + b2 + e2
, aratati ca sistemul are
~i (lR *,.) .
.. 1. Se considera functia I: lR ~ lR,f (x) = </2x-I - \f2x + 1 .

~
lR .
= z -I .
a) Determinati numarul elementelor multimii
b) Rezolvap sistemul in cazul in care este compatibil determinat.
a) Determinati m
Subiectul
= 11 .
6. paralelogramul ABCD are AB = 1,BC = 2 , si m ( <r.BAD) = 60 . Calculati produsul
2. Pe multimea JR se defineste legea x * y = 2xy - 3x - 3 y + m, m E JR . Fie multimea
c) Pentru m
~i 2x + 4Y
scalar A C . AD
b) Determinati a E JR pentru care det ( BI ) =

c) Determinati a
=6
proprietatea ca a,b,e
M si a < b < e .
Determinati numarul tripletelor (a,b,e) cu
~
~
~
w
~
~
1SS
4.2. Variante
de subiecte propuse spre rezolvare
subiectull
1. Fie (an ).~I0 progresie geometrica de numere reale, cu proprietatea ca al + a2 + a3 = 2
Testul1
Subiectull
1 Fie (a)n n~l
Testul2
~i a4 + as + a6 = 16. Determinati ratia progresiei.
2. Fie
progresie aritmetica cu as + all = 20. Calculati ag.
I,s :lR ~
g I.
2. Fie a E lR ~i functiile
lui a pentru care
log
lR, j(x) = 3x + 2 ~i g(x) = 2x + a. Determinati valorile
I:
~ JR., I(x)
(--<X),-3)u(3,+<Xl)
=8 .
5. Fie m E lR ~i vectorii ; = i1 + ], ~ = i + m2]
Aratati cli unghiul vectorilor
;, ~ este
u = 2T -3J
Fie x E
si
(tr 3tr)
, 2
v = 4T + J.
a) Aratati ca ( 4
E ~(JR.)
2)
-2 -1
;)EM
b) Daca (:
c) Aratati ca
1. Se considera matricele A
X2
=(
b) Rezolvati ecuatia det(A
EM.
c) Aratati ca (A +
{0,3,6}.
= -IT.
=~
a) Aratati ca legea ,,*" este asociativa.

b) Aratati ca legea ,,*" no are element neutru.
c) Rezolvati ecuatia x* x* x* x = 5, x E (0, co).
1. Fie functiaj": JR. ~ JR., I(x)
=.J x
+ 2x + 4 - 2x .
a) Determinati ecuatia asimptotei spre +co la graficul functieij.

b) Aratati cli/este strict descrescatoare pe JR..
c) Aratati caj(ej <j(x + 1), oricare ar fi x E JR. '.
dx, n E
rf.
a) Calculati II.
:5: 80, oricare ar fi n E I~t.
n ... ""
+ xB)
= 0, x
BY *- h oricare
ar fi n E N.
Subiectullll
JR. ~ JR. ,j(x)
1. Fie functiaj":
a) Calculati
lim x
x~oo
c) Calculati limln
B =
Subiectullll
IInl
~l
a) Aratati cli multimea H = {3k + 2 I k E Z } este parte stabila a lui Z In raport cu legea ,,*".
b) Decideti daca ,,*" are element neutru.
c) Rezolvati ecuatia (x * x) * x = 8, x E Z .
x+y
b) Aratati ca
-1). (-1
-1
2. Pe multimea Z se considera legea de compozitie x * y = 3.xy + 3x + 3y + 2, x, Y E Z .

,arataticaa+dE
dacaX; Y E M ~iX + Y E M, atunci XY
cosnx
13u -v I
a) Calculati inversa matricei AB.
= 3X}.
2. Pe multimea (0, co) se defineste legea de compozitie x * y
= "fex
functie impara.
cu sinx = _~. Calculati tg = ~.

12
2
Subiectulll
2. Fie In
Calculati
Subiectulll
ascutit.
6. Aratati cli sin x + .J3 cos x :5: 2 , oricare ar fi x E R
= {X
. Aratati ca/este
3. Rezolvati In JR. ecuatia .J3x - 2 = 1- 2x .
5. Fie
4. Care este probabilitatea ca, alegand 0 multime din multimea submultimilor nevide ale
multimii {I, 2, 3, 4, 5}, aceasta sli aiba un numar prim de elemente.
In ::~
4. Determinati n E N pentru care n! + (n + I)! < 840.
3. Rezolvati In multimea (0, +<Xl) ecuatia x2 + 91og,
1. Fie multimea
= eX -
1.
(!).
X
b) Studiati derivabilitatea functiei g : JR. ~ JR., g(x) = ~ I(x)

c) Calculati
, In punctul x = 0.
lim (1(-1) + 1(-2) + ... + I(-n) + n).
n ...
""
2. Fie sirul (1n)n~I'
In
f.J x~ + 1 dx, n ~ 1.
a) Calculati II.
b) Aratati cli
,
c) Calculati
1
J22(n+1)
1
:5:In :5:--,
n+1
Vn ~ 1.
lim n(1 n+1+ In_I) .
n ... ""
157
TestulS
Testul6
Subiectull
subiectull
~--.
z+i este nurnar real. Calculati modulullui z.
as tfel
e imcat
I+IZ
2. Fie a E lR ~i functia bijectiva f: lR.~ lR ,.fix) = x + a. Determinati valorile lui a pentru
caref=jl.
3. Rezolvati in lR ecuatia sinx = cos2x.
4. Cate numere naturale de trei cifre au eel putin 0 cifra impara?
5. Fie dreptele d, si d2 respectiv de ecuatii: x - 3y + I = 0 si 3x + y + 2 = 0, a un numar real
si P punctul de coordonate (0, a). Determinati valorile lui a stiind ca Peste egal departat
de d, si d2
1.FIe. z
tr'\{} i
E \l.-
6. Triunghiul ABC are aria egala cu
.J3 , latura AB egala cu 2 si unghiul
Subiectulll
. .
(I
1. FIe matricele A = 2
....I
Calculati Be.
3
.
7r .
1. Determinati numarul elementelor multimii A
2. Fie functia bijectivaj": (1, 00) ~ [2, oo),j(x)

3. Rezolva!i ecuatia arccos
{x
I [ x; 1]
3} .
= ~ - 2x + 3. Determinatij"".
+ arccos( - ~ ) = 7r , X
[-I, 1].
4. Care este probabilitatea ca alegand 0 multime din multimea submultimilor

A = {I, 2, 3, 4, 5} , ea sa contina elementul I?
multimii
5. Determina!i numerele reale
a si b stiind ca punctul A(1, 2) este punctul de intersectie a

dreptelor de ecuatii: 2x + ay = 4 si respectiv x - y = b.
6. Fie x E lR astfel incat ctgx - tgx = 4. Calculati tg2x.
Subiectulll
1. Fie permutarea a = (
1 2 3 4 5)
a:
1 3
S5 .
a) Determinati inversiunile permutarii 5.

b) Determinati numarul de elemente ale multimii {o"] k E Z}.
c) Fie i E {2, 3, 4, 5} si 't transpozitia (1 i). Aratati ca err *- 'to".
t-
:i
::J
C
....:
2. PelR defmim legea x* y = ~X3 +
<
....I
~
::J
+2012 .
a) Dati exemplu de doua numere reale x si y astfel incat x * y este numar natural.
b) Aratati ca lR este grup in raport cu legea ,,*".
c) Aratati ca grupul (R , *) este izomorf cu grupul (R , +).
Subiectullll
1. Fie functia f: (0,00) ~ lR, f(x) =
I~xl .
functiei f in punctul Xo = 1.
b) Determinati punctele de extrem ale functieij"
c) Determinati multimea valorilor reale ale lui m pentru care ecuatia j(x) = m are exact
trei solutii.
2. Fief: lR~ R ,j(x) = r! - e-X
a) Calculati aria suprafetei marginite de graficul functiei J, axa Ox si dreptele x = -1,
:;;:
respectiv x = o.
"'"
b) Aratati ca orice primitiva a functieij'este functie convexa.
I
a) Studiati derivabilitatea
2.Fie sirul (In)n";?!, In = fx lnn
a) Calculati
dx .
I,.
b) Aratati ca sirul (In)n";?1 este monoton si marginit.

c) Calculati lim In .
n-+oo
c) Calculati
lim--;- ff(t)
x-+Ox
~
dt.
~
::::E
::::E
161
Testul7
Testul8
Subiedull
1. Aratati ea numarul (l+.fi)
{ 2012+.fi}
este numar natural, unde {x} reprezinta partea
fractionara a numarului x.
2. Dreptele x = 1 si x = 2 sunt axe de simetrie ale grafieului functiei f: IR ~ IR . Aratati ca
functia f este periodica.
3.Rezolvatieeuatia
2(eosx-sinx)=
,XE[O, 1rJ.
2
.
1
smx+eosx
4. Care este probabilitatea ea alegand unul din numerele ~ , ~ , ~ , ~ ,~

numar impar?
s.In triunghiul ABC notam eu M mijloeullaturii
BC si eu N mijloeullaturii
(1r)
-,
6. Triunghiul
AC. Aratati ea
subiedulll
1. Pentru fiecare m
Q ,e noteaza cu
c) Calculati
(A(O)Y,
2. Pe (0, 00) se defineste legea de compozitie x. y =
.Jxlog, y
a) Aratati ca daca x y = 1, atunei x = 1 sau y = 1.

b) Demonstrati ea multimea G = (0,00) \ {l} este grup In raport eu legea ".".
ffi
c) Rezolvati ecuatia x x x = 3, x
.
a
ffi
""
d
.:.
.\
.
1 1
c} Aratati ea -+-+3 5
o-e
= Inx-2
1
1
1
+ ... + -< -In(n+l)
7
2n + 1 2'
2. Fie functiaj": JR ~ JR, f(x)
~
~
~
b)Calculati
c) Calculati
162
l x2f(x)dx.
l
lim n
n-+ao
x2nf (x) dx .
eereului
f(x)=u.x.
I{-n}
E
JR \ {-~}.
b) Demonstrati ea G este grup In raport eu inmultirea matrieelor.

1
c) Aratati ea functia f: (JR.,.) ~ (G,.) f(x) = A ( x ~ ) este izomorfism de grupuri.
pentru orieare n
a) Aratati ea f este strict crescatoare pe R.
b) Calculati
c) Aratati
ca
lim x f(x)
-.!. < f(x)
< __ 1_, orieare ar fi x
,-+00
2. Fie sirul (In)n~I' In =
= --.
1+~
a) Calculati aria suprafetei marginite de grafieullui
I xER
G, orieare ar fi x, y
x+l
x-I.
x+l
a) Aratati ea functia f este strict crescatoare,
b) Aratati ca grafieul functieij'nu are asimptota spre +00.
l~~J
1. Fief: (0, 00) ~ JR, f(x) = In ~
1. Fie functia f :[1,00) ~ JR, f(x)
si raza
Subiedullll
(0,00).
:E Subiedullll
~
m( <r.B)= 30
3 4) ~ifunetiaf:S4~S4'
1 4
a) Aratati ea A(x) . A(y)
n EN.
;;
~
2
2
2.FieG={ A(x) =[l~:X
s~
'5
m( 4:A) = 90,
diferit de cr.
1 -1 .
u.:
are
c) Aratati ea, indiferent de ordinea faetorilor, produsul eelor 24 de permutari din S4 este
2 -3]
A(m) = [ ~
a) Calculati det(A(m, m e Q.
b) Aratati ca A(m) este inversabila, orieare ar fi m e Q .
ABC
a) Aratati ca o este permutare impara.

b) Fie x E S4. Arata? ea f(x) este permutare para daca ~inumai dacax este permutare impara,
Subiedulll
dreptunghie
eireumseris egala eu 6. Calculati perimetrul triunghiului ABC.
1. Fie permutarea u=(1
eu sm x = - 5 . Calculati . etg2x.
13
tt
f: {I, 2} ~ {I, 2, ... ,n} este egal eu 20.

5. Afiati eoordonatele simetrieului punetului A(I, 2) fata de dreapta x - 2y+ 5 = 0.
,A; , el sa fie
3 AB = 2 AM - 2 BN .
6. F.ie x
Subledull
1. Fie Z E C astfel incat 2z! + Z + 2 = 0. Calculati [z],
2. Determinati a E IR stiind ea functia f: IR ~ 1R, j{x) = d + 2x + 3 este monotona.
3. Rezolvati ecuatia 4'<- 3 . 6'<+ 2 . 9" = 0, X E IR .
4. Determinati numarul natural n, n :2: 2, stiind ea numarul functiilor strict monotone
f, axa Ox ~i dreptele x = 0, x = 1.
(0,00).
x+I
x2n sin x dx .
a) Calculati II.
b) Aratati ea
c) Calculati
In
s Jj ,orieare
ar fi n EN.
4n+2
lim n In .
n-+OO
16
Testul9
Testul10
Subiectull
1. Determinati numarul natural n astfel incat 1 + 3 + 5 +...+ (2n -1) + (2n + 1) = 625.
2. Aratati ca functiaj": lR.~ lR. ,j(x) = x5 - 2x3 + 3 nu este injectivli.
3. Rezolvati ecuatia cos2x + cos22x = 1, x E [0, n],
4. Cate functiij": {l, 2, 3} ~ {l, 2, 3, 4, 5} auj(l)
j(2).
5. Fie m
1
u = T +5 7
lR. astfel ineat veetorii
~i
v = 2 T + m 7 sunt
eoliniari. Aratat]
v 1=26.
6. Calculati aria unui triunghi eehilateral inscris intr-un cere de raza 1.

Subiectulll
1. Fie multimea M= {A
ca
subiectull
1. Natati ea log23 > log34.
4
2
..
_
..
2. Fie funetiaf: lR.~ lR. ,j(x) = x - 2x - 3. Determinati numarul punetelor de mtersecns a
grafieului funetieife.u axa Ox.
3. Rezolvati in lR. ecuapa lo&(~ + 2) = log.Sx,
4.lntr-o clasa sunt 20 de fete si 10 baieti. Cate eehipe mixte formate din 3 fete si 2 baieti se
pot forma eu elevii din clasa?
5. Fie punetul A(1, 2) si dreapta d de ecuatie x - y - 3 = 0. Determinati eoordonatele
pieiorului perpendieularei din A pe d.
6. Fie triunghiul ascutitunghic ABC. Aratati ea sinE > eosC.
M2(lR.) 12A2 + A + h = 02}.
subiectulll
a)
ul
u:
2. Fie (S4, . ) grupul permutarilor de grad 4 ~i a =
~ :
SubiectulllJ
1.Fief:(0,cx:~lR.,
a
11'1
G ~ ~ :}
b) Daca A
c) Daca A
=(:
M si A este inversabila, calculati det(A).

~)
f(X)=(x+I)ln(I+~l
b) Aratati eaf este strict descrescatoare.

c) Calculati
lim (f(l)
2
n ...'"
2. Fief: JR ~ R, f(x)
a) Calculati
+ f(2)
3
=T
xf(x)dx
X
'
b) Calculati
+ ... + f(n));;.
n+1
si sirul (In)n~' , In =
f(x)dx.
x ... '"
f f(x)dx
c) Rezolvati eeuatiaf"(x)
= 0, x
lR.\{1,2}.
2. Fie functiaj": (0,
cx: ~
R, f(x)
IX
f-2dl .
+2
01
b) Aratati ea f(x+2)+2
r'
2x
2
lim (f(x))x.
c) Calculati nl~
JR "}.
b) Aratati ea sirul (In)n este monoton si marginit.
x -3x+2
a) Determinati ecuatiile asimptotelor vertieale ale grafieului functieij.
-e
cl + b2 - a = 0.
a) Calculatiji
M ~i det(A) = 0, aratati ea
2. Fie multimea G = {fa : IR ~ lR. Ij,(x) = ax + 3(1 - a), a

a) Aratati ea fa J" = fab' Va,b E JR*.
~
o
a::
. lui
apartme
Ul M
SubiectulllJ
a) Determinati ecuatia asimptotei spre +ex:> a grafieului functiei j.
U,I
::r:
v
MlC lR.) 1 A2 = At}, At este transpusa matrieei A.
1. Se considera functia f: JR \ {1,2} ~ JR, f(x) =
a::
U,I
0)
~}
""a
{A
b) Demonstrati ca G este grup in raport eu operatia de eompunere a functiilor.

c) Determinati a E 1R" astfel tncat (I. 0 I. 0 fa )( x) = 8x - 21 , orieare ar fi x E lR..
U,I
<
CD
a) Aratati ea matrieea (1
a) Determinati ordinul permutarii o in grupul S4.

b) Aratati ca multimea H = {r E S41 't permutare para} este subgrup al grupului S4.
c) Aratati ea daca f: (S4') ~ (S4') este morfism de grupuri, atunei
i
cr:
1. Fie M
multimii M
b) Demonstrati ca oriee matriee din M este inversabila,

c) Aratati ea multimea Mare 0 infinitate de elemente.
f(a)*G
-o~ apartine
Aratati c' matricea [-1~
l),
f(x)
= _1_,
orieare ar fix > 0.
x+l
c) Calculati
lim x f(x)
x ... '"
165
Testull1
estul12
Subiectull
1. Fie Z E C cu [z] = Iz - 11 Calculap partea reala a lui z.
2. in ~ctiile f, g : R ~ R, .f{x) = x2 -:- 2x :+-.3~i g(x) = -~ + 4x + a, a E R. Detenninati
valonle reale ale IUl a pentru care imaginile celor doua functii au exact un element in
comun.
2x
3. Rezolvati ecuatia 23x + 1 = 3 , X E IR .
4. Cate submultimi ordonate cu 3 elemente, ale multimii {1, 2, 3, 4, 5}, contin elementul I?
S. Fie punctele A(-I, 3) si B(O, 4). Determinati coordonatele simetricului lui B fata de A. .
6. In triunghiul ABC, punctul D E (BC) este piciorul bisectoarei din A a triunghiului si RI
R2 sunt razele cercurilor circumscrise triunghiurilor ABD, respectiv ACD. Aratati ca dac~
RI =R2, atunciAB =AC.
S&lbledull
1. ~tal1
. f'
Calculati rangul matricei A2 - h.
a)
b) Determinati numerele reale a si b astfel incat A2 = aA

c) Determinati inversa matricei A.
2. Pe multi mea G = (I,<Xl) definim legea x
*y
= .!.~x2y_
+ bl-;
x2 _ y2 + 5.
*y
= ~(X2
_1)(y2 -1)+ I, oricare ar fi x, y
c) Demonstrap
.
a
ca functia j": (0, co) --+ (1, oo), f(x)=-./2x+I
este izomorfism de la
grupul 0, =). . ) la grupul (G, =).
R, f(x)
functie imparli. Caiculatif(-2)
Ar3tati ea cos2100
+ cos250 + cos270
a) Verificati daca A
b) Aratali eli daca X
c) Aratati eli ecuatia
y2
c) Studiati derivabilitatea
a) Calculati II.
in punctul x =
2. Fie sirul In = f(x2 +2x+2)"
'"
si A = (~I
~3)'
M.
M, atunei X2 = O2.
= A nu are solutii in Mz(C).
Subiectullll
asimptotele grafieului functiei g : IR' --+ R, g(x) = / (~) .
b) Dete~ati
= eX' -1-x2.
a) Scrieti ecuatia tangentei la graficul functiei f in punctul de pe grafic, de abscisa Xo = I.

b) Aratati ca ~x) ~ X4, oricare ar fi x E R .
. f(1)
= r! + x - 1.
a) Aratati ea functiaj" este bijeetivli.
ci
~
. f(O)
= ~.
l.r = 02}
\I)
':i
a::
. f(-I)
1. Fie functiaj": IR ~ IR ,.f{x)
Subiectullll
1.Fief:R~
1 2} --+R
- na turla.
este numar
"
b) Determinati elementele nesimetrizabile din intervalul (2, co), in raport eu legea ,,* .
c) Rezolvati ecuatia x * x * x * x = 5, x E (2, oo},
UI
+ -- 1
a) Aratati cli legea de compozitie ,,*" are element neutru.
(1, oo),
b) Demonstrati di G este grup in raport cu legea ,,*".

~
Z
-e
ii:
2. Pe intervalul (2, co) se considerli legea de compozitie asoeiativli x * y = (x - 2)ln(y-2)+ 2.
2
a) Aratati ca x
{-2 -I
,
,"
1. Fie multimea M= {X E M2(C)
...
J3 J3+ J5 J5 +.fi Ji + 3
Subiectulll
223
1
1+
umarul
./(2).
Rezolvati ecuatia {/I- x = x -1 ,x E R.
3.
rminati numarul de elemente ale unei multimi care are exact 16 submultimi eu un
of Dete
t
nUInM impar de elemente.
_.,
5. Fie punctele A(-I, 0), B(2, -3) si C(3, -2). Scrieti ecuatia inaltimii din A a triunghiului
ABC.
~J.
c n
2.Fle
Subiectulll
1. Fie matricea A = [~
. a
dx, n EN'.
a functiei g :lR. --+ R, g(x) = {/ f(x)
c) Fie sirul (x.)n~l definit astfel:
2. Fie functiaj": R --+ R, f(x)
= -1
si xn+l = f(xn)
Calculati }~ xn'
eosx
. 2 .
+sm x
a) Calculati aria suprafetei marginite de graficul functiei J, axa Ox si dreptele x
=
XI
2,.
b) Calculati
f x f(x)
si x =
1t.
dx .
b) Aratat] ca lim In = co .
n~C(l
c) Calculati lim -;"f(f(t)-I)
~
c) Calculati
lim ~(2n
n-+oo 5n
+ 1) I - 2n I
n
n-i
).
x ..
ox
dx.
167
Testul13
iestul14
Subiectull
SlibledUl1
1. Determinati partea reala a numarului complex z
{.Jl, Fl,.J3 ,..., .J2012}
1. Cate numere rationale contine multi mea
2. Fie functia bijectivaj": lR ~ lR ,fix) = x3 + X + 2. Calculati

3. Rezolvati ecuatia sinx+J3
cosx = 0,
X E
(rl
r')(2) .
[0, 21t).
::::I
Z
-e
M={(~ :) I a,bEQ}
si
A=(: ~).
b) Aratati ca daca X
c) Rezolvati
M2(Q)
ecuatia X2 = A, X
si AX = XA, atunci X
E
2. Fie multirnea G
a) Sa se arate ca
M2(Q).
-
2, k
Z}.
Z.
b) Sa se arate ca G este grup in raport cu operatia de compunere a functiilor.

E
Z} este subgrup al grupului (G, 0) .
c) Aratati
ca f(x) > --i-I ' oricare ar fi x

X
<
~
a:
~
-e
~
168
M= {X
M3(JR)
16 .
lR..
I det(X) = I}.
~l
det(A). = :-6.
b, rangul matncei A este eel putm 2.
Rezolvati ecuatia AX
= -:iff, IX
EM
2. Pe lR. definim legea de cornpozitie x * y = xy + 3x + 3y + 7.

a) Aratati ca legea ,,*" este comutativa .
(1 * 2) * 3
b) Calculati
.
, 1 * (2 *3)
c) Aratati ca legea
,,*" nu are element neutru.
b) Calculati }~(f(-I)+
[0,(0).
c) Calculati
a) Calculati
b) Aratati caIn + n(n - I)In-2 = nsinl - cosl, oricare ar fi n
+ ... + f(-n)
+ 3n ;5n).
c) Determinati valorile reale ale lui m pentru carej{x) ~ mx, oricare ar fi x
a) Calculati II.
f(-2)
lR..
2. Fief: JR ~ (- ~ , ~ ).j{X) = arctgx.
2. Fie sirul (In)n<!l,In = fxn sinx dx .
dx.
~(x)
oX
+1
N, n ~ 3.
b) Calculati
f 1'01
(x) dx .
-I
lim n In.
n-+oo
1. Fie functiaj": lR ~ lR. ,j{x) = arctgx - arctg(x + I).
b) Determinati numarul de solutii reale ale ecuatiei jix) = m, mER
""c:i
cu a, b
1. Fie functiaj": JR ~ JR ,j{x) = e' + 3x - 1.

a) Scrieti ecuatia tangentei la graficul functieij in punctul A(1, e + 2).
Subiectullll
a:
:~:~:ea ~~J
c) Fie
+ 2 3k
fp = h+p' oricare ar fi k,p
c) Sa se arate ca multimea H = {hk I k
a) Determinati valorile reale ~le lui a ~i b. pe~tru care
a) Determinati punctele de extrem ale functieij"
><
CD
lR.
b) Aratati ca pentru orice valon reale ale lui a
= {fk: lR.~ lR If,t{x) = 3kx
D terminati numerele naturale n, n ~ 2 pentru care Cn + 2 Cn
A = (:
a) Aratati ca orice matrice din multimea M, diferita de O2, este inversabila.
15 Subiectullll
III
W
Rezolvati ecuatia 4 = 2~ ,x
:: F~e puncteIe A(1, 2) si G(~.' 4). ~aca G este centrul de greutate al triunghiului ABC,
determinati coordonatele mijlocului Be.
6. Triunghiul ABC are BC = 10 si raza cercului circumscris R = 5. Calculati cosA.
ABC are loc relatia sinA = 2 sinE cosC. Aratati ca triunghiul ABC este
a..
~
::::I
este periodica, cu perioada ~.
6. In triunghiul
1.Fiemultimea
~
IC(
....
-e
a..
::::I
U
-[x+~J
Subiectulll
i::::I
= [2x]-[x]
1+21
+h
4. Cate permutari ale multimii {I, 2, 3, 4, 5} au pe prima pozitie un numar par?

3
3
3
3
4
5. Demonstrati . ega Iitatea: C3 + C4 + C5 + C6 = C7
isoscel.
....
w
a:
l-
2. Natati ca functiaj": R ~ R, f(x)
1+ 1
= 1- 2i
c) Calculati
nli~
Ix rex)
3
dx.
1E
Testul15
festul16
Subiectull
1. Ciite numere rationale contine multimea { ~l
3
2. Fie functiaj": R ~ lR ,j(x) = x + X + a, a

care J este impara.
N, n ~
2} .
R. Determinati valorile reale al I .

t'
e Ul a pentru
4 +2
og2 -3= x ,x
IR.
fimctiiJ: {I, 2, 3} ~ {I, 2, 3, 4.} au multimea imaginilor fermata din exact doua eiemente?
5. FIe punctele A(l, 3), B(-3, 5) ~l M(-I, a), a E R. Determinati valorile reale ale I .
~
di
UI a
pentru care M se a fl a pe me iatoarea segmentului [AB].
4. ~
6. TriunghiuIABC are lungimile laturilor a, b si c. DacllR = 4 ~i r= I, calculati ~~~
a,b
1. Fie numerele intregi
A (b;~ a::
si matricea
5
u:
4. Care este probabilitatea
S. Fie triunghiul ABC si ME (BC) astfel incat 5 AM = 2 AB + 3 AC . Calculati :

6. TriunghiulABC areAc'l + AB2 + AB AC =
~J.
:::
I,Fiemu1timoa
2. Pe multimea G = ( - 2, 2) se defineste legea de compozitie x * y
(0,00),.) lagrupul
~
~
':i
c) Aratati cll daca A E M, atunci matricea A 2.Consideraminelul

(::,*,0) undex*y=x+y+2
4(x+ y)
1&1
:x:
V
zQ
lim
F'
2. leJ:IR~lR,
n EN
si notam cu I = JJn(x)dx
a) Determinati aria suprafetei

X ::: -1, x = 1.
marginite
b) Aratati ca sirul (In)n:?l este convergent.
c) Aratati ca 2n I n+ I - (2n -1) I n =.J...

2' n
170
2\.
l+ x
Studiati derivabilitatea functieij" in punetul Xo::: 1.

b) Determinati punetele de inflexiune ale grafieului functieij.
0)
c) Calculati
lim xJ(x) .
x-+<X>
2. Fie functiaj": (-1, (0) ~ lR ,j(x) = m(I + x).

0) Determinati prirnitiva F a functieij, eu F(O) :::O.
1
J(x) =--2
I+x
:::ax + b este morfism de la
Subiectullll
(G,*).
(J(X)-;.
x
J: ::~::, j(x)
inelul (::,+, . ) la inelul (::,*,0).
1. FieJ: IR~ IR,j(x) = x3 + 3~ - 4.

a) Dete~nati.
p~c~ele de inflexiune ale graficului functieij"
b) Studiati derivabilitatea functiei g :IR~ lR, g(x) = j/{x)lin punctul Xo = -2.
x-+<X>
si xoy=xy+2x+2y+2.
este izomorfism de la grupul
1. Fie functiaj": [0, (0) ~ 1R, J(x) = arcsin
c) Calculati
h este inversabila.
0) Determinati elementul neutru allegii ,,*".

b) Aratati ca inelul (::, *,0) nu are divizori ai lui zero.
SubiectullJl
II:
M={AEM,(C)i A' =(-: ~)}
c) Determinati a, b e Z stiind cli functia
(0, (0) ~ (-2, 2), J(x) = 2(x-I)

x+I
z
~
~
masura unghiului A.
A este 2, oricare ar fi A E M
b) Aratati ca pentru orice A E M, ecuatia Jf = A nu are solutie in M2( R).
a) Rezolvati ecuatia x * x = x, X E (-2, 2).

b) Aratati cll G este grup in raport cu legea ,,*".
c) Aratati cll functiaj":
ec: Determinati
a) Aratati cll rangullui
b) Aratati cll rang(A) ~ 2, oricare ar fi numerele intregi a ~i b.
c) Aratati cll daca rang(A) = 2, atunci a = 0 si Ibl= I.
;;
ca alegiind un numar din multirnea numerelor naturale de trei
cifre, el sll fie cubul unui numar prim?
sublectulll
4+xy
~
functiei
d: be a::'
Subiectulll
~
~
SIIblectul.1 .
2
4
2n
,. peternunap ?um~1 natural n ~entruAcare ~(1 + 3 ~ 3 +...+ 3 ) = 6560.
2. peterminatl multimea valorilor intregi ale IUl a pentru care graficul
f: lR~ lR j{x) =~ + ax + I nu taie axa Ox.

3. Rezolvati in IR ecuatia <I x + 1 + .J x + 2 = 5 .
. 1
3. R ezo Iyap ecuapa
0241 n
b) Calculati
,.
de graficul fun
. . j,
cpei , axa Ox si dreptele
J f(x) dx .
x+I
J f(tg dx .
,,/4
c) Calculati
x)
i
I
I
'
:::E
1&1
:::E
E 1M
1'1\1.
171
Testul17
restul18
subiectull
1. Numerele
Subiedull
1. Determinati numerele reale x pentru care [x - 1] = {x}.
2. Determinati inversa functiei bijectivef: lR ~ (3, 00), f(x)
3. Rezolvati in lR ecuatia cosx

4. Care este probabilitatea
..fj
si 3 sunt termeni ai unei progresii aritmetice
r este numar irational.
= 2 +3.
{O, I, 2, ...,6}, el sa
indeplineasca conditia C~ < C~+I?
5. Fie a E lR si vectorii Ii = T + 3 J ,
Ii + v si Ii - v sunt perpendiculari,
v = 3 T + a J . Determinati
6. Triunghiul ABC are lungimile laturilor AB
lR pentru care vectorii
= 4, BC = 5 si AC = 7. Calculati
sinA.
x E lR. Calculati j[Z).

3. Rezo1vap in lR ecuatia log, x
4. Determinap valorile naturale ale lui n pentru care dezvoltarea

termeni rationali.
C :~x
1~~x
J Ix
lR}.
b) Aratati cii A(x) . A(y) = A(xy + x + y), oricare ar fi x, y
c) Aratati cii (A(3)Y = A(4n - 1), oricare ar fi n
Ix
27}.
a) Rezolvati ecuatia 5x + 4 = 1, X
27.
c) Determinati perechile (x, y)
u.:
~
-e
0.
2. Fie corpul (27, +, . ) si H = {x
3x- y+2z
~a: 1 . f
w
~
27
27 pentru care x)
.Fle:
'"Zw
[1,oo)~lR,
f(x)=x
-.
x+I
b) Determinati imaginea functieij.
c) Calculati lim (f(X)X
ff
ffi
cc
Z
o
a:
Q
-e
172
lR.
=3
2x + my + 3z =
, unde m
lR .
x+3y+z=4
a) Determinati valorile reale ale lui m pentru care sistemul este compatibil deterrninat.
b) Stabiliti daca existiivalori reale ale lui m pentru care sistemul este compatibil nedeterminat
c) Determinati valorile reale ale lui m pentru care sistemul are 0 solutie (xo, Yo, zo) cu
componentele in progresie aritmetica,
+ 2/
6.
2. Fie polinomulf
= (X
+ X + 1)10 + (xz - X + 1)10 E lR.[XJ ~if
a2oX + al~9
+...+ alx +
b) Calculati ao + a2 + a4 +...+ a20.

c) Calculati a7.
Subiectullll
fun ctiaj": lR \ {-4}~ R, f(x)
1 Fie
x+3
= -.
x+4
b) Calculati lim(1 + f(l) f(2) ... f(n)Y
n-+oo
2. Fie sirul (In)n~1' In
fctgnx dx, n EN.
c) Fie sirul (Xn)n~ldefmit astfel: Xl = 1 si Xn+l= fixn). Calculati lim x.
ff
sinA.
x-ecc
l:
= 2M . Calculati
a) Determinati restul impartirii lui f la X-I.
j-I
>CC
BC
+ao forma sa algebrica.
:;)
~r.
b) Determinati numarul elementelor lui H.
'-} Subiedullll
-e
= 4, AC = 6 si
subiedulll
a) Determinati valorile reale ale lui x pentru care det(A(x = 2 .
s5
(1 + ifi y are exact 7
5. Fie A(l, 2) ~i B(3, -1). Determinati ecuatiile dreptelor care tree prin A ~i sunt situate la
6. Triunghiul ABC are AB
1. Fie multimea M = {A(X) =
= log) x .
distanta 2 de B.
Subiectulll
....I
.
ca- f() x + 2f ( ~1) = x + 3x
x + 2 ' oncare
ar fi
2. Fie funcpa. f : 1ll>

~ ~ lTll
~ cu propnetatea
= tgx.
ca alegand un numar k din multimea
(a. )'~Icu ratia r. Aratati cii
2. Fie functiaj": lR ~ lR ,fix)
a) Calculati
=x
4x + 3 si In
n-+OO
f" (x) dx , n EN.
a) Determinati aria suprafetei marginite de graficul lui
b) Aratati ca I
t
2
n+
=_1 __ 1 n
n + 1 n'
J, axa
Ox si dreptele x
= 0, x = 1.
b) Calculati
c) Calculati lim In.
f(x-2)
f2(X)
dx.
.-+00
c) Calculati
lim
n-+CO
In+1
In
173
Testul19
Subiectull
~ ~ Z2 +z+ 1
1. Fie numarul complex nereal z astfel mcat
z
este numar real. Calculati modulul
numarului z.
2. Fief: [1, (0) -t B,j{x) ==.1- 2x + 5. Determinati multimea B stiind cafeste surjectiva.
2
3. Rezolvati in rnultimea numerelor reale ecuatia x + 81og, x = 12 .
4. Determinali numarul real x stiind ca termenul din rnijloc al dezvoltarii (1 + x)8 este egal
cu 70.
5. Fie hexagonul regulatABCDEF
de latura 1. Calculati lAC +EF
6. Triunghiul ABC are lungirnile laturilor a, b, c. Daca b

eereului inscris in triunghi, calculati masura unghiului A.
+C
I
a = 2r, unde r este raza
ull
. ti numaruI natural x astfel meat: 1 + 5 + 9 + ... + x = 496.

pete(1Jl11l:'1 f, g . (0 (0) -t (0 (0) astfel tncat (g f)(x) == X4 , orieare ar fi x
fie funCt,1 e,
.,
,
2 NAtati eaf este injective.
.
ti in multimea numerelor reale ecuatia .J x + 1 + log, X == 6 .
oI
3. Rez vat,
( 1 1
..!tIe".
(0,
(0).
)7
Aflati eel mai rnie termen al dezvoltarii
"2 +"3
fie punctele A(-I, 2), B(-4, 6) si C(3, -1). Aflati lungimea biseetoarei
5. triunghiu. IUl.ABC .
6. Caleulati eos2 + eos6 + cosl0 + ... + cosl78.
din A a
SUbiedulli
Subiectulll
1. Fie sistemul:
X+3Y+Z ==
x+ y+mz ==
x+2y+(m+l)z==0
_b2 y + Z == 1
2
1. Fie sistemul (a + l)x-(b2 -1)y + 2z == 2 ,unde a, b
{ 2
(a +2)x-(b2 -2)y+4z
==4
a2X
unde mE 1R.
b) Determinati solutiile (xo, Yo, zo) ale sistemului pentru care x~ + y~ + z~
~
c
=6 .
c) Fie A matrieea sistemului pentru m == -2. Aratati ca An :1=h pentru orice n E N
2. in polinomul fa
== (X +
at
+ (X -
at,
unde
*.
este un numar real.
a) Determinati restul impartirii luiJa la polinomul x2 - a2

b) Determinati radacinile luiJa in cazul in careJa are eel putin 0 radacina reala,
c) Aratati ea pentru orice a E R, a:1= 0, radacinile in C ale luiJa au partea reala zero.
o
:
R.
Calculati determinarea matrieei sistemului..

. .
.
b) Determinati valorile lui a si b pentru care slste~ul estecompatibil nedetermmat.
c) Aratati ca daca (xo, Yo, zo) este solutia sistemului, a~c .: Xo ~ Yo + Zo:1= 2012.
2. Fie polinomulf == X - 4X + 1 si XI>X2,X3,X4 E C radacinile lui.
II)
a) Determinati valorile lui m pentru care sistemul are solutii nenule.

~
(1-~J(l-:J(I- :J(I- :J.
II)Calculati
5
b) Aratati . ca XI5 + x25 + X3+
x45 ==
c) Aratati cafare exact doua radacini reale.
z
~
Subiectullll
Subiectullll
1&1
A.
:E
:
v
III
1&1
><
b) Calculati: lim f(sinx)

x-+ 0
x3
ac
R,j{x)==5x + 10.1+ 1.
.'
.
1.Fiefunctiaf:R-t
II) Aratati ca exista a, b E R eu a < b astfel incat sa se poata aphca funepelfteorema
.
+1
== j{xJ. Calculati
x-+'"
1&1
""ci
~
:z:
v
~ZIlC
2. Fief [0, (0) -t R, f(x)
174
1
x+l
arctg- -.
a) Aratati ca oriee primitiva a lui R este concava,

b) Calculati:
If
f(x) dx.
(x+l)2
x+2
c) Calculati: ~
f(t) dt.
lui
Rolle.
b) Determinati imaginea functieij"
c) Fie sirul (xn)n2: 0 definit astfel: Xo == 1 si x,
CD
1. Fief: R -t R ,j{x) == x - sin x.

a) Aratati cafeste strict crescatoare.
. . (f(l)
c) Calculati hm
n4C1O
+ f(2) + f(3) + .,.+ f(n)"

5
n
2. Fie functiaj.(O, (0) -t lR ,j{x) == cos(ln x).

r' f(x)
a)Calculati I" == ,b-x- dx .
b) Calculati aria suprafetei marginite de graficulluif, axa Ox si dreptele x == 1 ~ix == e.
.'
c) Calculati
!~ f I" (x) dx .
17
Testul21
festul22
Subiectull
ull
61bied
'd'
It
.....
itm ti
- Caleulati suma primilor zeee termern ai unei progresn an e lee avan pnmu ermen
1. al cu -10 si ratia egala eu 2.
eg
""""1 W. para b 0 1ei. ee reprezmta
. - gra fi eu I fun ctiei
. .
J)eterminati
eoordonate Ie VCUIU
1. Aratati ea (-00, IOg23)(] (1, +00)"# 0.
2. Fief: JR ~ JR,j{x)
= 3x x
3. Rezolvati ecuatia 4
+2
1. Calculatij{f{I.
2- t: lR ~JR,
= 72.
4. Determinati n EN, n ~ 2, stiind ea
A; = 110 .
5. Determinati ecuatia dreptei ee treee prin punctul A(I, I) si este perpendiculara pe dreapta
de ecuatie x + Y - 1 = O.
6. Calculati raza eereului inscris in triunghiulABC euAB = 3, BC= 4, CA = 5.
j{x)=~2+x-3.
.
Rezo1vati in JR ecuatia IOg2(X+ 1) = -1.
3. C'te submu1timi ordonate eu 3 elemente are 0 multime eu 4 elemente?
a
in dreptei
drentei dee ecuatie
ecuati x - 2:Y + 3 = 0 .
s. Serieti
eoordonatele umn. punet ee apartm
6. Fie a
sin a = % . Calculati eos a.
(0, ;),
Subiectulll
1. Consideram permutarile
2 3)1
a =(~ 3
~l T
(13 22 31),
subiectulll
x+Y+mz=o
1. Consideram sistemul de ecuatii liniare
a) Calculati cr2
...
III
a::
i
~
{am 1m N*} are 3 elemente.

astfel incat am = t" . Aratati ea 6 divide mn.
b) Aratati ea multimea
c) Fie m, n EN'
+ 2Y + z = 1 ,unde
JR .
-x+y+z=4
a) Determinati valorile reale ale lui m pentru care (-2, 1, 1) este solutie a sistemului.
b) Calculati determinantul matrieei sistemului,
1
2. Se considera multimea M ~ { A(n) IA(n) ~
C: n
1~nJ
Z} .
-e
...
;f
a) Aratati ea A (n ) . A (m ) = A ( n + m) , orieare ar fi n, m
Z.
;:)
b) Demonstrati ea M este grup in raport eu inmultirea matricelor.
c) Aratati ea f:
(Z,+) ~ (M,.),
f(n)
= A(n)
c) Rezolvati sistemul pentru m = - .

3
2. Pe JR definim legea de compozitie x 0 Y = xy + x + Y , pentru oriee x, y
a) Rezolvati in JR ecuatia x x
0
=8
JR .
b) Aratati ea legea ,,0" este asociativa,

c) Aratati ea daca x, y E (-1,00), atunei xo y E (-1,00) .
este izomorfism de grupuri.
;:)
~
III
a.
Subiectullll
Subiectullll
1. Consideram sirul (an)n~1 deftnit prin al
a.
a) Calculati derivata functieij"
~
~
b) Scrieti ecuatia tangentei la graficul functieij" in punetul A (0, 1).

c) Determinati asimptotele la graficul functieij.
:E 1.Fief:JR~
JR, f(x)=.Jx2+1-x.
a::
III
X
U
CC
o
a::
Q
= x" . sin x dx .
n->ao
= J12 + an
' n ~ 1.
e-eeo
2. Consideramj":
a) Calculati
a) Calculati 1/ .
b) Aratati ea In+1 ~ In, orieare ar fi n ~ 1.
c) Demonstrati ea lim Z, = 0 .
an+1
a) Aratati ea sirul (an)n~1 este crescator.

b) Aratati ea sirul (an)n~1 este marginit superior de 4.
c) Demonstrati ea lim an = 4 .
2. Pentru fieeare numar natural nenul n definim In
= 1 si
b) Calculati
JR~ JR ,j{x)
1
1
eX f(x)dx
= x . e-
f(x) dx .
c) Demonstrati ea lim
x->o
f(t)dt
2
1
=- .
z
CC
:E
176
17'1
Testul23
restul24
Subiectull
1. Calculati (1 + ifi )(1- ifi + if4) .

2. Fie functia f: JR ~ JR, f(x) = 2+3x. Caleulatij{-10)
.~
3. Rezo I vati
1!l)
ill ~
8..-+1
ecuapa
41
-x
5&lblectull
+ j{-9) +...+ j{9) + j{1O).
1. Calculati partea ~intreaga a numaru lui

Ul
2. Determinati valorile reale ale numarului m stiind ea abseisa varfului parabolei

f: JR ~ JR ,j{x).= ~ + mx +~1 este ~gala eu 2.
3. Rezolvati ecuatia smx = -1 ill multimea numerelor reale.
4. Rezolvati in multimea [0, 21t) ecuatia sinx = ~ .

5. Aratati ca veetorii VI = 7 + 8 J si v2 = 47 - 7 J au module egale.
6. Calculati perimetrul triunghiului ABC stiind caA = 120, AB = 3 ~iAC
4. Determinati termenul din rnijloe al dezvoltarii (1 + ifif

= 7.
~2
JR eu sina
u::
I-
c) Aratati ea (A
a:
5u:
2. Polinomulf
+ BY
=.x - X-I
[0
-e
ii:
1&.1
~
~
:J
+ en, orieare ar fi n
b) Calculati
N.
qX] are radacinile eomplexe
X" X2, X3'
x; + x~+ xi .
+ X2)
= -2.
1. Consideram functiaj": (-1,
(0) ~ JR ,f{x) = r! - 1 -In(x

a) Calculati derivata functieij"
b) Aratati ea functiaj''este convexa.
c) Demonstrati eaj{x) ~ 0, orieare ar fi x E (-1, (0).
2. Consideram functiaj": (0, (0) ~ JR, f(x)
a) Calculati
+ 1).
o
z
-e
1]
1
[1
0]
si 13 =
001
a) Determinati rangul matrieei A2.

b) Aratati ca inversa matrieei h - A este h + A + A2.
c) Calculati inversa matrieei 13 + A.
2. Pentru fiecare numar natural nenul n consideram polinomul f" =
a) Determinati radacinile eomplexe ale polinomuluij].
b) Aflati catul impartirii polinomului S la polinomulji.
c) Demonstrati eafi dividef" daca si numai daca 3 nu divide n.
r +X' + 1
a) Aratati ea a , - a
2
C [x].
~.!.,
orieare
2
ar fi n ~ 1.
.!..
c) Demonstrati ea lim a. = 00
.-+00
ff(x)
2. Fie functiaj": JR ~
dx .
b) Calculati
JR, f(x)
= _1_2
l+x
a) Scrieti 0 primitiva a functieij"
.n
::t:
tg a.
1&.1
-e
= _1__
x+I
1&.1
""ci
v2 = 27 - 3J .
b) Aratati ea a ~ 1+ ~ , orieare ar fi n ~ 1.
1&.1
:i
~i
Subiectullll
.,
1 1
1
1. Consideram sirul a = 1+ - + - + ...+ - , n ~ 1.
2 3
n
Subiectullll
'"
Calculati
000
a) Aflati restul impartirii luifla polinomul Y - 1.

c) Aratati eaj{xi
:J
= An
= 0,6.
sublectulll
1. Fie matrieele A
a) Aratati ea rangA + rangB = 3.
b) Rezolvati in JR ecuatia det(A + xB) = 0.
v, - v2 , unde v, = 7 - J
5. Caleulati lungimea veetorului

6. Fie a
Subiectulll
1. Consideram matricele A = [ :2
J21_ 2 .
f, f(x
dx .
c) Determinati valorile lui a E (1, (0) pentru care
b) Calculati
f" f(x) dx
Jt/a
= -1.
c) Calculati
1
1
xf(x)
3
x f'(x)
dx .
dx .
i
I
<
U
~
:::E
1&.1
:::E
178
17!i
Testul25
Testul26
Subiectull
1. Aratati ca 100'g7 EN.
subiectull
1. Determinati Z E C stiind ca
2. Aratati ca dreapta de ecuatie
2. Determinati punctul de maxim al functieij": lR~ lR,j(x) = _x2 + 2x + 1.

3. Aratati ca functiaj": lR~ lR,j{x) = x3 + 1 este injectiva.
4. Cate diagonale are un poligon convex cu 10 laturi?
S. Calculati distanta de la punctul A(l, I) la dreapta determinata de punctele B(2 3)
C(-1,5).
6. Calculati
'
raza cercului circumscris unui triunghi ABC cu AB
Subiectulll
I.Considernmmatricele
....I
W
a:
I~
o
~
....I
..:(
::::>
A=[~
=5
si m(<x:C)
= 120
+ 2:Z = 9i .
+ 1 intersecteazii parabola de ecuatie

,. Rezolvati in R ecuatia (1 +.fi y = 3 + 2.fi .
.
~l
y =x
y = x2
3x
+ 2.
4. Consideram multimea M
= {l, 2, 3, 4, 5}. Determinati probabilitatea ca, alegand 0

submultime a multimii M, aceasta sa aiba 3 elemente.
5. Consideram punctele A(l, 2), B(O, 1) si G(-I, 2). Aflati coordonatele punctului C stiind
ca G e centrul de greutate al triunghiului ABC.
6. Fie a E lR cu tg a = ~ . Calculati tg ( a + ; ) .
subiectulll
1. Fie matricea A =
a) Calculati detA.
b) Calculati range.
a) Calculati det(A + fA), unde fA este transpusa matricei A.

b) Aratati ca A2 - A = h.
e) Fie BE M2 (1)) , cu AB = BA . Aratati ca rangB::;; 1.
e) Determinati matricea X E M2,3 (lR) astfel incat XA = B.

2. Fie a, b E lR astfel Incat radacinile z"
veri fica Iz,1 z r, IZ21 ~I, IZ31 z t.
a) Calculati Z,Z2Z3.
b) Aratati ca Iz, I = Iz21 = Iz31 = 1.
e) Demonstrati ca a + b = o.
Z3 E C
Z2,
ale polinomului
J =~
ar + bX -
G ~J-
2.FieJ:lR~
lR o functie periodica si multimea M={tElRIJ(x+t)=J(x),
\fXElR}.
a) Aratati ca daca t E M, atunci -t E M
b) Aratati ca Me subgrup al grupului (lR, +) .

e) Dati exemplu de functie periodicaj" pentru care M = Z .
u Subiectullll
~
~
~
::::>
u
VI
w
Subiectullll
1. Consideram functia J: (0,<Xl) ~ lR, J(x) = 1- xlnx

x
a) Calculati derivata functiei j.
b) Calculati liplJ(x).
e) Demonstrati ca exista un unic punct e E (0, oo) cu proprietatea ca e . lne = 1.

2. Fie functiaJ: (-2, 2) ~ lR, J(x) =
a) Calculati
x J(x)
o~
b) Calculati
J(x)
e) Aratati ca f/(x2)
-e
a) Calculati lim J(x) .

x-e-l Xl -I
.)4- x
b) Calculati derivata functieij.

e) Determinati asimptota la graficul functiei
2. Fie functiaj": lR~ lR, J(x)
1. Consideram functiaj": lR~ IR,j{x) = (x - 1) arctgx.
nO
ffi
~
dx .
arcsin ~ dx .
a) Calculati
x J(x)dx
b) Calculati
x J(x )dx
2
J(x2)
dx .
+-.
co,
x +4
..
:::E
2
dx =
J catre
e) Demonstrati ca sirul an =
tk
k='
>CC
U
2
k
+4n
2'
n ~ 1, este convergent.
:::E
w
=::::E
180
181
estul28
Testul27
biedull
Subiectull
1. 0 progresie geometrica de numere reale are al doilea termen egal eu 2 si al cincj]
termen egal eu 16. Calculati ratia progresiei.
I ea
2. Calculati p +!!... stiind cap + q = 6 si pq

q P
= 3.
x_.l .
I
l+i
n..terrninati partea reala a numar unn eomp ex z = - ..
.~
1-1
. X X2 E JR radacinile ecuatiei ~ - 5x + 2 = 0. Calculati XI
f Ie .,
2"
.
}\rAtati ea funetiaf: [0, 1] ~ JR ,j(x) = x + x, este injectiva.
50
J. }\rAtaP. ca~ C100
2 C50
=
99
3. Rezolvati in JR ecuatia sin ( x + : ) = 1.
50 fie ABCD un patrat de latura
4. Determinati numarul submultimilor eu eel mult 3 elemente ale multimii {I, 2, 3, 4, 5, 6}

ee contin eel putin un numar impar.
fie x
5. Fie ABC un triunghi eehilateral de latura 4. Calculati AB AC .

6. Fie a
JR eu tg a
=.!... Calculati
sin2a.
E (~
,f()
x+cy+c
24 63J .
c) Aratati ell inversa matrieei
2. Consideram polinomul
13
+ X2 + aX + b E Z[X] .
J2
~
;
Subiedullil
~
~
;.
1. Consideram functiaj": (0, 00) ~ JR ,j(x) = 1n2x -Inx

a) Calculatif'(I).
b) Rezolvati eeuatiaf"(x) = 0, x E (0,00).
c) Determinati punetele de extrem ale functieij.
~
~
~
a::
~
C
182
2. Pentru fieeare numar n
2
Z
=C
+ x.
2x = 6 .
12
ecuatia
b) Rezolvati in Z
12
ecuatia x = i.
e) Aratati ea daca x
a) Aflati valorile intregi ale lui a stiind ea

este rlidlieina a polinomuluif
b) Aflati valorile intregi ale lui a ~i b pentru earefadmite radacina dubla 1.
c) Demonstrati ea nu exista a, b E Z astfel ineatfsa aiba radaeina tripla.
=b
Rezolvati in Z
II)
h - A este 13 - ~ A .
= X3
JR ~i sistemul de ecuatii liniare
Aratati ca determinantul sistemului este egal eu (c - a)(c - b)(b - a).

b) Aratati ea sistemul este eompatibil determinat.
e) Rezolvati sistemul.
2. Consideram ine1ul elaselor de resturi (Z 12, +, . ).
6 9
a) Calculati rangA.
b) Aratati ea An = 14n-IA, orieare ar fi n EN'.
C E
z=a
II)
a, b,
x+by+b2z
Consideram matricea A = [~
lungimea veetorului AB + DA .
SUblectulli
x+ay+a
Subiectulll
XIX2
eu sinx = ~. Calculati tg lx.
1. c{onSideram num~rele distinete
11.
J2 . Calculati
+ X2 -
12
verifica x"
= i,attmei
= i.
Subledullil
1. Fie
JR si functiaj": JR ~
JR, f(x)
r;x .
x +1
Il) Determinati asimptotele grafieului functiei m.
b) Determinati m E JR pentru earef'(O) = 1.
e) Determinati m E JR stiind ea Ij(x) I ~ 1, oricare ar fi x
a. Consideram
functiile f: JR ~ JR, f(x)
=x
JR.
+ e' si F: JR ~ JR, F(x)
f(t) dt .
Calculati F( 1).
b) Aratati ea functia F este inversabila,
Il)
N* definim In = _x_n_
dx .
(x+l)2
e--
f rl(x)
3
c) Calculati
a) Calculati II.
dx.
b) Aratati ea In+2+ 2 In+1+ In = _1_,

n+l
c) Demonstrati ea lim J, = 0.
n-+oo
orieare ar fi n
N* .
183
Testul29
festul30
Subiectull
SIIbiedull
1. Ordonati crescator numerele ~

, IglOO ~i J0.
2. Aratati ca 4~ + 3x + 1 > 0, oricare ar fi x E lR .
Calcu1ati modulul numarului complex z == -3 +4i.

~ Aflati punctele de intersectie ale graficului functiei f: IR ~
3. Rezolvati in IR ecuatia arctg(x + 1) ==
Ox Rezolvati ecuatia logec == log252x.
tr .
.,.
4. Determinati n EN, n ~ 2, stiind ca n + 135 == C; .

5. Aratati ca unghiul vectorilor ii == 7 -
6.ln triunghiul ABC avem AB
==
5, BC
3]
Calculap C7 - ~
5. Aflati a E lR stiind ca dreptele d, : x - 2y == si d2 : ax + y + 5 ==
6. Fie x E R astfel tncat sinx + cosx == 1. Calculati sin2x.
si V == 27 +] este obtuz.
== 6, CA ==
7. Calculati lungimea medianei din A.
COSX
1. Pentru fiecare numar real x consideram matricea A( x) == Si~x
-sinx
co; x
OJ
~.
I. Consid,- matrice
= [ ~l
a) Calculati detA(x), x
lR .
b) Aratati ca A(x) . A(y) == A(x + y), oricare ar fi x, y
lR.
t-
c) Determinati inversa matricei
u.:
~
2. Consideram
Xl. X2, X3 E
A(
tr ).
ecuatia cu coeficienti reali 2x3 + x2
a) Rezolvati ecuatia pentru m == 0.

b) Calculati
'}
c) Determinati m
2
Xl
x; + xi .
E
IR stiind ca X'X2 == 1.
a:
1&1
I:L.
CII
ffi
x
a) Aratati ca functia este strict monotona.
b) Determinati asimptotele graficului functieij"
c) Calculan ~~(f(I)+ f(2) + ...+ f(n.
2. Fie functiaj": (0, oo] ~ lR ,j{x) == lox.
"'"
a) Calculati
b) Calculati
1&1
o
a:
Q
13x + m == 0, avand radacinile
. I
f(x)
1-+0
1>0
r' f(x)
dx == -1.
X2, X3,X4
f(x)==
{InX,
x-I
x#1
I ,x==1
f este
b) Calculati lim f(x) - f(l)

x-e l
x-I
c) Aratati caf'(x)
continua in punctul x == 1.
.
::; 0, oricare ar fi x > O.
2. Fie M multimea functiilor continuef:
dx .
rex (f(x) + ru dx .
c) Aratati ca lim
== In 1 + x .
~
;;
~
~
a) Calculati detA.
b) Determinati valorile lui a E Z pentru care rangA == 2.
c) Calculati ' pentru a == O.
2. Consideram polinomulj'e A" + X-X + l e C [X] cu radacinile complexe r.,
a) Calculati restul impartirii lui f la polinomul g == X2.
. f
1. F ie :(O,cx:l)~lR,
Subiectullll
1. Consideram functiaj": (0, co) ~ R, f(x)
M3(Z).
Subiectullll
~
~
sunt paralele.
b) Calculati -+-+-+-.
XI
x2 X3 x4
c) Aratati ca polinomulfnu are nicio radacina reala.
C.
2
OlE aJ
3
subiedulll
Subiectulll
IR, j{x) == ~ - 3x + 2 cu axa
[0, 1] ~ lR cu
If
(x) dx == ~ .
a) Aratati ca functia g : [0, 1] ~ R, g(x) == x apartine multimii M
b) Functia h : [0, 1] ~ lR , hex) == x2 + X + a apartine lui M Determinati a E lR .

c) Demonstrati ca pentru orice functie f E M exista c E [0, 1] astfel incatj{c) = c.
-e
184
185
Testul31
1estul32
Subiectull
5&lbledull
1. Fie a = ~1024 , b = if4 si c =.J4 . Verificati daca ab = c4

2. Determinati imaginea functieij": [1, 2] ~ IR ,j{x) = 2x + 1.
.12
1.CalculaP modulul numarului comp ex z = l+i .
2)X (5)X+1 = 0 .
( 5" -"2
3. Rezolvati in IR ecuatia
4. Determinati numarul elementelor unei multimi M stiind ca Mare 32 de submultimi cu un

numar impar de elemente.
J3 .
s. Fie ABC un triunghi echilateral de latura

Calculati lungimea vectorului
6. Aratati ca sinx . sin(x + n) ~ 0, oricare ar fi x E IR .
1. Fie matricea A
= [~ o1
OJ
1 .
o
....
III
i::l
Q
a) Calculati
1. Fie matricea A = (~
A3 .
b) Determinati rangul matricei A . AI, unde AI este transpusa matricei A.
exista nicio matrice B E M3( C) cu Jil = A.

2. Consideram polinomulJ= (Xo _2)10 -X -2 E C[X].
c) Demonstrati ca nu
c) Demonstrati ca polinomul g = XO
Subiedullll
ii2
1. Fie functiaj": IR ~ JR ,j{x) = x . e-x.

a) Calculati limJ(x).
a~
Z
~
c) Demonstrati cap)(x)
= (-Ircx
2. Pentru fiecare numar n EN'
b) Aratati
:E
b) Aratati ca A2 - 12A + 36
e) Determinati matricele
daca
X,Y E JR}.
h = O2.
B E M2
(JR) cu proprietatea cii
= {cosq1r+
x, Y EM,
~)i
B2
+B =
A .
I q E Q}.
isinq1r
atunci xy EM.
-n) . e-X, oricare ar fi n EN'
notam 1n =
este morfism de grupuri.
1. Consideram sirul (xn)n~1 definit prin ~ = ~ si xn+1= x; - 8xn + 20, n ~ 1.
r'~
~i x E JR.
a) Aratati ca xn ~ 4 , oricare ar fi n ~ 1.
b) Aratati di xn+1- xn ~ 0 , oricare ar fi n ~ 1.

dx .
k2x+3
1) ~i
Subiedullll
b) Aratati ca J(x) ~..!.., oricare ar fi x E JR.

e
a) Calculati 12
si multimea M= {( ~
a) Aratati caAX =XA, oricare ar fi X EM
a) Aratati ca
X-><Xl
III
stiind ca A(O, 1), B(I,
e) Aratati ca functia J: (Q,+) ~ (M,.), J(q) = cos qr: + isuxq
;)
2. Consideram multimea M
X - 2 divide f
II:
ABC
6 cu
b) Demonstrati ca M formeaza grup cu inmultirea numerelor complexe.
i
A.
A in triunghiul
C(3,2).
Subledul"
b) Calculati suma tuturor radacinilor complexe ale luif
III
5. Calculap lungimea inaltimii din
a) Calculati suma coeficientilor polinomuluif
+ AC.
1R, fix) = x2
6. Ariitap ca sin (x + : )- cos ( : - x ) ~ 0 , oricare ar fi x E JR .
Subiedul"
II:
...
AB
2- Determinap punctele de intersectie ale graficului functiei J : JR ~

dreapta de ecuatie y = x.
3. Rezolvap in JR ecuatia 10&2 = log93.
4. Calculati suma coeficientilor binomiali ai dezvoltarii (a + b)'o.
e) Demonstrati ca sirul (xn)n~1 converge la 4.
2. Consideram
ca 21 n+1 + 31n = _1_

, oricare ar fi n > 3
n+I
- .
functia J: JR~ JR, J(x) = 1
+sm x
a) Aratati ca orice primitiva a functiei J este injectiva.
b) Calculati
1r J(x)cosx
e) Calculati
r J(x) dx .
1
12
c) Demonstrati ca lim n1 =..!...

a-ecc
dx.
/4
186
187
Testul33
restul34
Subiectull
5L1biectull
arului
a cu at! partea froacnonara a numaru
UI x = -123
+- +- .
lCII
"
2 3 4
ab.
,. Fie a, b E lR. astfel mcat 2Q = 3 si 3b = 4. Calculati
2- 0 functiefde grad 1 arej{O) = 2 ~ij{4) = -4. Calculatij'(I).
2. Rezolvati in multimea numerelor reale inecuatia x' + x> 12.

3. Aratati ca functiaj": [1, 2] ~ [3, 4], fix) = 5 -x este inversabila.
J. Rezolva~ in lR. ecuatia tg ( x + : ) = 1 .
4. Determinati termenuI dezvoltarii (
Fx + ~
ce nu 11 contine pe
x.
S. Punctele A, B, C, D verifies 3 AB = 2 AC + AD. Aratati ca B, C si D sunt coliniare.

6. Stiind ca a E ( ; , 1( ) si cos a =
-j ,calculati sin 2a.
~. Calculati probabilitatea ca, alegand 0 pereche (a, b) din multimea

{l,2,3} x {I,2,3},saavema+b=5.
5. Determinati ecuatia dreptei ce trece prin origine ~i este perpendiculara
pe dreapta de
ecuatie x + 3y + 5 = 0.
6. Calcu1ati masura unghiului A al triunghiului ABC stiind ca AB = 5, AC = 8 si

BC=7.
Subiectulll
subiectulll
X-2Y+Z
=
1. Consideram sistemul de ecuatii liniare ax + Y - 2z = 1 , cu a, b E lR. .
{
...
~
-x+3y+z
=b
a) Calculati determinantul sistemului.
b) Dete~at~
a ~~b pentru care (1, 0, -1) este solutie a sistemului.
....:
c) Determinati a ~l b astfel incat sistemul sa fie incompatibil.
1. Consideram matricele A =
::
:::;)
~
:::;)
:i
ffi
;
-2a
a)
I-a
M, f(a)=(
""ci
.:.
is-e
:i
1. Consideram functiaj": (-1, (0) ~ R, f(x)
este izomorfism de Ia
2. Fie A =
r.
12
smx
smx+cosx
a) Calculati A + B.
b) Aratati ca A = B.
c) Calculati A .
dx si B = f"/2
cosx
C _- (23 21) .
+4X2
+aX +b E lR.[X],
aviind radacinile X"X2,X3,X4
E C.
IR stiind ca polinomul f = X2 + 3X + 3 divide P.
Subiectullll
1. Consideram functia f: IR~ lR. , j{x) =,f + X + 1.
2
= x - 2.
x +I
1 sinx+cosx
4 ) ~i
- -9 -5
a) Aratati ca functia f este strict crescatoare .

b) Aratati ca functiaj este surjectiva,
c) Calculati (Fly (2).
2. Consideram functiaj": [0, 1] ~ R, f(x)
a) Calculati derivata functieij'

b) Determinati asimptotele graficului functieij.
c) Determinati punctele graficului functiei f in care tangenta la graficeste
dreaptay = 2x.
188
a-I)
2-a
Subiectullll
CD
a:::
U,I
2a-I
-2a+2
B _(
b) Calculati (XI - X2)2 + (XI - X3)2 + (XI - X4/ + (X2 - X3)2 + (X2 - X4)2 + (X3 - x4f
c) Demonstrati ca oricare ar fi a, b E lR. , polinomul P nu are toate radacinile reale.
grupul multiplicativ al numerelor reale nenule la grupul (M, . ).
U,I
a) Determinati a, b E
a) Aratati ca daca X, Y E M, atunci XY E M

b) Demonstrati ca M formeaza grup in raport cu inmultirea matricelor.
III
>CC
2. Fie polinomul P = X4 +3X3
I aE(-I,OO)}.
c) Aratati ca functia j": (0, (0) ~
l l'
b) Aratati caAC = CB.

c) Demonstrati ca B" = C-' . An . C , oricare ar fi n E N* .
2. Fie M={(I+2a
1)
a) Calculati C-' .
(01
dx
f"/2
a) Calculati
1 --
b) Calculati
paralela cu
fW
dx .
= .JI- x2 .
x .JI- x2 dx.
c) Calculati aria subgraficului functieij.
18
estul36
Testul35
Subiectull
1. Consideram progresia aritmetica an = 1 + 7n n> 1 Calculati

. '1
t' suma pnnu or 1 terme .
2 Aratati
fi
' - .
atap ca gra Ice1e functiilor I: lR. -+ JR ,j(x) = x2 si g : lR. -+ lR. g(x) = _ 2
Ill.
au puncte comune.
'
2x + 4x -7 nu
3. Rezolvati in lR ecuatia cos ( x - ; ) = cos ( 2x +

4. Determinati n
N stiind ca n
5. _Fie 0 punctul
de intersectie
d2. '2x-y-l-0
1
Calculati determinantul
b) Determin at,ti m
l!l>'
~
para 1e 1ogramului
ABCD.
Calcu1atl'
t
t'l
c) Rezolvati sistemu1
-1
-1 .
-3
-1
2x - y - z =
{
~I'd' 3. -
3X + my - 1 = 0, cu m
-3x+my-z
M={[a+b..fi
d
.:.
is
~
o
!i
b
a-b..fi
a,bEQj.
1. Pentru fiecare a
(0,00) \ {I} consideram functia
a) Calculati 1:(0).
L,
a) Calculati
b) Aratati CaJlt+l s In> 'in~ 1.

c) Demonstrati ca sirul (In)n~1 este convergent.
190
I = X3
6X2 + 3X + m
qX] , avand
la : IR -+ JR, !, (x) =. aX -
Aratati ca functia
I este
strict crescatoare.
b) Demonstrati ca exista c
x-I
radacinile
XI. X2, X3 E
Calculati ~X2 + X2X3 + X3~ .

b) Determinati m E C stiind ca radacinile polinomului sunt In progresie aritmetica.
c) Determinati m E C stiind ca ffidacinile polinomului sunt in progresie geometries.
II)
II)
a'
>1
,n_.
~}
1. Consideram functia I: (0,00) -+ JR, I(x) = x+lnx.
b) Dete~nat~ va1o~le 1ui a pentru care graficu1 functiei are asimptota la +00
c) Determinati va1on1e 1ui a stiind ca!a(x) ~ 0, oricare ar fi x E IR .
.
2 . Fie I = rsinn~dx
n
2
1. Considemm matricea A ~ ( ~
Subiedullll
Subiedullll
:E
ABC avem AB ==2, A(: ==3 si A = 120. Calculati raza cercului circumscris
2. Consideram polinomul
stiind ca drepte1 e d I. d2, d3 nu sunt concurente.
b) Aratati caXY EM, oricare ar fiX, Y EM

c) Demonstrati M formeaza ine1 cu adunarea ~i inmultirea matrice1or.
in triunghiu1
Calcu1ati A .
b) Determinati inversa matricei A5.
c) Rezolvati ecuatia X2 = A in multimea M2(JR) .
IR .
a) Aratati ca X + Y E M, oricare ar fi X, Y EM
;;
cto = C; + C~ .
50 Determinati distanta dintre dreptele paralele d-: y = x si d2: y = x + 1.
II)
ffi
v
~
1 -2
stun d ca drepte1e d., d2, d3 sunt concurente.

x+ y-2z
2.Fiemu1timea
triunghiului.
u:
cu prima bisectoare a sistemu1ui de coordonatexOy.
subiectulll
1.Sedaudrepteledl:x+y-2=0
N n divide 12}. Determinati
nUIllarul elementelor multimii A-B.
Determinati va1ori1e lui n pentru care
al diagona1elor
J. Determinati coordonate1e punctului situat la intersectia graficu1ui functiei I :R -+ R ,
Subiedulll
.
'S
f
multimile A = {l, 2, 3, 4, 5, 6} si B = {n
ti
32x+1 9x 36
J. Rezo1vap ill ~l!l> ecuapa
+
=
.
OA+OB+OC+OD.
6. Calculati raza cercului inscris in triunghiu1 ABC in care AB ~ AC = 4 si BC = 6.
a)
,.
I(x) ==1x-21-4,
c;.
4n =
f) .
Sllbiedull
consideram
1), astfel incatj(c) = 0.
+ ...+ I(n)
.IC 1 1 . li 1(1)+/(2)
a cu atl im
CJ
E (~,
n-+CXl
2. Consideram functiaj": (0,00) -+ lR, I(x) =

a) Calculati
b) Calculati
r
r
I(x)dx
2
xl(x )dx
c) Calculati 1im
x-+oo
.
.
rx l(t) dt .
1
;
.
x(x +1)
C.
Testul37
restul38
Subiectull
blectull
1 J3.
1. Fie Z=-+-IEC.
Aratati
ca Z2 +Zatape(l
1ll>
Ell'!..
2. Determinati valorile reale ale numarului m stiind ell x + X + m ~ 0 , oricare ar fi x
5. Simetrieul punetului A(1, 2) fata de B(4, a) este C(b, 4). Calculati a + b.

E
IR eu tg x = ~.
JR.
~etul
V(-1, l) este varful paraboiei y = x + ax + b. Calculati 2a + b.

1
.
. 12r
Rezoivap ecuatia g
=.
Determinati numarul functiilor s~et monotone I: {I, 2, 3, 4} ~ {1, 2, 3, 4: 5}:
I)reptele d, : y = x, d2 : y = 2x + 1 ~I d3 : x + ay + 1 = 0 sunt eoneurente. Determinati a.
S. Fie ABC un triunghi in care A = 30, B = 75 si AB = 4. Calculati raza eereului
6. eireumseris triunghiului.
2.
!:
I(x) = l+x4 este surjectiva,
4. Determinati numarul termenilor rationali ai dezvoltarii (1 + J3)'00
6. Fie x
Calculati tg (x + ; ) .
subiectulll
Subiectul "
1. Consideram matrieele A =
1. Fie A matrieea patratica de ordin 3 eu toate elementele egale eu 1.

a) Calculati det(A - 313)'
b) Aflati n E N stiind ea det(An + 13) = 82.
...
c) Determinati inversa matrieei 13 + A.
1&1
~
i
:I
~ mu Ipmea
.
2. C onsiid eram
G=
{(a -5b- 4b
u:
a) Verificati daca matrieea ( 0
5b
a + 4b
JIa
1
b) Dernonstrati ea B" = ( 0
+9b2 = 1 a b e JR
' ,
.
apartine lui G.
1.Considerlimfunetia/:JR~
a) Aratati ea functia
a
~
~
ffi
a) Calculati
b) Caleulati
c) Caleulati
!~
o
~
<
~
92
I(x)
dx .
I(lnx) dx.
x
n2 fl/(x)
dx .
:) verifica XA = BX
2n)
1 ' orieare ar fi n EN.
qX],
avand radacinile complexe x, X2, X3

g = 2X -1.
b) Calculati (1 - x,)(1 - X2)(1- X3)'

. 1
1
1
c) Calculati -+ -+ -.
, I-Xl
l-x2
I-Xl
Subiectullll
1.Consideram
functia I: JR~ JR, I(x) = x+sinx.
a) Aratati ea functia
I este
b) Aratati ea functiaj'este
1
x2 +3x+2
2.Fie/:[0,oo)~JR,/(x)=
1&1
I este
strict crescatoare.
b) Aratati ca (r + 1)f"(x)j{x) = f'(x), orieare ar fi x E JR.
c) Determinati asimptota grafieului funetiei/eatre +00.
II).
JR, l(x)=x+.Jx2+1.
~).
a) Determinati catul si restul impartirii luij" la polinomul
:I
~ Subiectul III
~i B = (~
c) Calculati A' 00.

2.Fie polinomul 1= 2Xl -3X2 -X +5
5
b) Aratati ea daca X, Y E G, atunei XY E G.
c) Demonstrati ea G formeaza grup in raport eu inmultirea matrieelor.
(~1~)
a) Aratati ea matrieea X = (~
~J
-1 -
.,
si B au fieeare eate 7 ~le~ente, tar rnultimea A v B are lO elemente.
1. D terrninati numarul eiementelor multimii An B.

2
3. Aratati ea functia I: JR~[I,oo),
SII Multirnile A
2.
strict crescatoare.
surjectiva.
:.~~m:.:::~::f:~::
:=;'1:~]~
n:
R, f.(x) " {s:~n: '

n,
x=O
r /,,(x) dx, pentru once

.
Notam In = 1
n E N*.
l2
a) Calculati
b) Aratati ca I
t
c) Calculati
2 n+
hOI3 .
2 . (n+l)1r.
fi
I = --sm
, oneare ar I n
n
n +1
2
"'T*
E 1'1
193
Testul39
1estul40
Subiectull
J2
1. Dati exemplu de numar real x astfel Incat

+ x sa fie nurnar rational nenul.
2. Pentru ce valori reale ale lui m functia j: JR~ JR.j{x) = U + mx + 3 este crescatoars pe
intervalul [2, oo)?
3. Determinati valorile reale ale lui x pentru care arcsin x ~
4. Determinati n EN' astfel incat 7 n! < 1000.

s. Fie punctele A(1, 2), B(3, 1) si C(-1, 4). Calculati lungimea medianei din A in triunghiul
ABC.
6. Demonstrati ca sin 4 < O.
1. Fie matricea A = [~
101
~J.
e) Determinati
-s-ea;:
Q.
= O,j{I) = 1 ~1j(2) = 8.
1)6
x +x
S.Consideriim puncteleA(l, 0), B(3, 2), C(-I, 3). Calculati cosinusul unghiului BAC .
6.Determinati sernnul numarului cos2 . cos4.
[1
1 OJ
0
1 .
010
a) Calculati 1.
b) Aratati ca An - An-2
JR pentru care A3 = uA2 + vA .

E
2. Consideram polinomul j = X3 -6X2

E
~ din dezvoltarea
1.Consideram matrieea A = 0
matrice nenula X
a) Determinati m
terminati coeficientullui
4. D e
sublectul /I
a) Calculati rangul matricei A.

b) Determinati u, v
Determinati a E JR stiind ca (a, a + 1) (\ (0, ~~;t 0.

t rminati functiaj": lR ~ lR de gradul2 stiind caj{O)
2
:z.De e
. .
Rezo1vati in lR ecuatia Sill 2x = 2 cos x.
1.
3.
1i .
Subiectul "
SUbledull
Q stiind ca X-I
M3 (JR) astfel incat AX = 03,

+9X +m
Q[X].
b) Determinati radacinile polinomuJui pentru m = -4 .
';!
e) Aflati valorile lui m e Q pentru care polinomuljare
radacina dubla,
orice numar natural n ~ 2 .
c) Calculati A 100.
2.Fie M={(:
divide f.
= A2 - 13 ' pentru
3:) I
a,bEQ}CM2(Q).
a) Aratati ca X - Y E M, oricare ar fi X; Y E M.
b) Aratati ea X Y E M, orieare ar fi X; Y EM..
e) Dernonstrati ca M formeaza corp lmpreuna cu adunarea
~l
inmultirea matncelor.
=>
~
Subiectullll
1.Consider1imfunctiaj:JR~
a:
Subiectullll
a) Aratati ca functia j nu este derivabila in x
b) Calculati f'(x),
ffi
JR, j(x)=~(x-I)2(x+I).
1.Fie functiaj": JR~JR ,j{x) =x -IU

2
a) Calculati lim(~j(x)
_x ).
{-I, I}.
x-+<X>
JR\ {-I, I} .
b) Determinati punetele de extrem ale functiei.( .

e) Determinati punctele de inflexiune ale functieij.
2
2.Consideram functiaj": [0, 1] ~ R, j(x) = .Jx + 1.
e) Determinati punctele de extrem ale functieij"

2.Pentru
p,qEN,
p,q~2,notiim
I(p,q)=
1xP-1(l-x)q-1
dx.
II).
c:i
a)
w
X
u
-e
Z
b) Demonstrap ca Iip, q) = I(q, p), oricare ar fip, q ~ 2.
Calculati 1(3, 3) .
e)Aratatica
+1.
pI(p,q)=(q-I)I(p+I,q-I),oricarearfip,
a) Calculati
q EN,p~2,q~3.
j(x)
f'(x)
dx .
b) Calculati volumul corpului obtinut prin rotatia grafieului functieij in jutul axei Ox.
e) Calculati aria subgraficului functieij,
o
cr:
Z
c(
194
19
Solutii
Ml
~
Partea 1. ALGEBRA/GEOMETRIE
Tema 1.1
(dasele
c) Propozitia
este
falsa,
pentru
2. Propozitia este falsa, contraexemplu
x = I + J2
egala
[ v'2012 ] + (2 +.J2). {-J2}
b)
cu
3.
a)
[_I +_1 + ... +

1
] =[I-.!.+.!.-.!.+
12 23
20122013
2 2 3
=44+3(
e)
2.
-1))
~I-(
[(../3 +v'7t]
2012
\;;fyE lR
elemente. 22.
.
= 44+ (2 + .J2)( -J2

c)
= 31 +5 2+7
+ 2) = 42.
Presupunem
o2=3+2b2-2b.J6
3 3+ ... +199+10
=>(x,y)=(O,O).
24.
7.
a)
~i
a)
deci
9.
[-a + b] = 0 => b ~ a.
avem
Pentru
[X+J=k+1
;to
inecuatia
Pentru
(m
-I)x
10.
{XElRl(x+2)(X2-4)~0}={-2}U[2,+oo),
11.
A=[I,I~l
deci
B={0,1,2}
~i [2x]=2k+l,
x = -b,
+ 2:5 0
are
deci
cu
maximul
A = (-2,2) => A nB nZ = {-I} . 14. card(A) =26,

card(A)+card(B)-card(AnB)
contradictie.
X2+3XY+4l=(x+Y~J
+13{
26. a) . x2 + l
+(Z_I)2
+ Z2 - (xy + xz + yz) =
Fie
egalitatea
kEZ.
este
Pentru
evidenta,
=34. 15. ~=0,(142857)
eel
[a - b] = 0 => b :5a.
putin
elementul
egal
cu
Pentru
cautat
2.
12.
card(B) =17, eard(AnB)

=>eard(A)=6.
in final
solutie,
este
ca,
daca
x E A,
atunci
23.
(../3 -
=>
= a =>
bJ2f
r+2xy+2i=(x+y)2+i=0=>
cu
AnN={1,2}.
=9
~i card(AuB)
16. 141=0,(36)
~O, \;;fX,YElR.
=0 =>x=-2,y=-3,z=l=>x+
(x - y)2 + (x - z)2 + (y - z
avem
trei
ifb = 0 => a = 4,b
= 2,
cazuri:
b) ~
if].
< .J2 <
y+z=-4.
= 0 => . x = y = z.
b) in a)
a) Se aplica inegalitatea mediilor pentru numerele
a+b~2.,Jab,
b+c~2Jj;
si a+e~2~
(,----;)2
"X -I -I
I
r=:
- ~ x ~ 2" x -I ~
2
~i obtinem
'....
~ 0 . b) Impartim megahtatea
v'x -I + ~ y -I :5 I , care este adevarata din a). 29. Cum Fa , ~~o,

x
y
Fa = 0,
ifb = 2 => a = O,b = 16
sau
~ =1, ~ =1=>a=l,b=1
= O. Deci A = {(0,16),(1,1),( 4,0)}. 30. De exemplu
si b = -.J2 .32.
c) .!. <
2
25.x2+y2+z2+4x+
De exemplu (0,1,9).33.
J5 < .J3
I .J2 =
3- 2
.J3 +.J2
a) In2 <.J2 <
. d) .!. < log32 <In 2 < I <

2
sau
a = I ~i b = 1. 31.
if] .
../3.
a=b.
x=0.
deci
egal
v'
x -I
a) --:5
x
inegahtatea ceruta. 28.
cu xy si obtinem inegalitatea
deci egalitatea este evidenta, b) Daca
avem
usor
../3 = a + bJ2
a,b E Z astfel tncat
~ ~i ~. b) Inmultim intre ele inegalitatile

b
a
{{x}+y}={x-[x]+y}={x+y}={x+{y}}.
[2x]=2k,
arata
=625.
k E {0;1;2} => A =[ 0,)U[I,%)U{2}.
8.
se
~i a=.fjEZ,
+(y+3)2
De exemplu a =.J2
x = -a
inductie
b) Fie x=a+b../3,y=e+d../3EA.
[x] = 0 => {x,x2 ,...,X2012}c A, deci A are eel putin 2012
ca exista
=>b=O
+6y_2z+14=(x+2)2
[v'2009]+3.{-!}-
5. [ ~n2 + nJ = n ~ n:5 n2 + n < (n + 1)2 , inegalitati care sunt evidente.
[X+J=k
XE[k+,k+I)=>[X]=k,
Prin
c)
luam x = a, y = b ~i z = 2 , deci a = b = 2.27.
{{x+y}+z}={x+y+z}={x+{y+z}}.
XE[k,k+)=>[X]=k,
;to
{../3}=../3-IEA.
sunt irationale, iar suma lor este
... +_I_-_I-J
=0.
2012 2013
.J2]+ ... +[.JiOo]
X>I~~E(O,I)~[~J=o.
b)
si y = 1- J2
= 10+[ 2.J2l] = 19.4. a) XE [k,k +}
b) {x} = ~ => B = { -: ,~,~}.
6.
[.fi]+[
= 46. d)
x2 + y2
x = 1000
=l+../3EA,
x" E A, \;;fnE N . Fie acum x =../3 -I,
x = 2, 5 si y = 2,5 . b) Propozitia este falsa, contraexemplu
contraexemplu
21. a) ~4+2../3
xy = ac + 3bd + ../3 (ad + be) EA.
IX-X)
Multimi de numere. Multimi ~ielemente de logicii matematica
1. a) Propozitia este falsa, contraexemplu

x =.!..
3
OE{4,5}.
lema 1.2
Funqii definite pe multlmea numerelor naturale (~iruri)
4n + 4
4n
12
0 d . . I ( )
a = ---=(
)(
) > , eCI siru an >1 este crescator.
n+4
n+3
n+4
n+3
ne
-2.
13.
2. an+1- an = (n + 1)2 - (n + I) - n2 + n = 2n > 0, deci sirul
an+1
3.
1
= __ I + __I + ... +
n+2 n+3
2n + 2
n" I
este crescator. b) xn+l - x, =
a)xn+1-x
deci suma
deci sirul (xn)
10
cerutliesteegalacu 10. 17. - =0,(769230) =>al +~ +"'+~OI2 =335.(7 +6+9+2+3+0)+7
+6=9058.
13
18. Numerele I ~i 2 sunt printre radacinile ecuatiei x2 + mx + 4 = 0 , deci m E {-5, -4} . 19. Solutia 1.
lnIocuind
solutiile
I
si
2
in
ecuatia
x2 + mx + n = 0 ,
obtinem
sistemul
m+n+I=O
{ 2m + n + 4 = 0 => (m, n) = ( -3,2) . Solatia 2. n = XI. x2 = 2 ~i -m = XI+ x2 = 3 . 20. Observam ca
solutiile intregi ale ecuatiei se gasesc printre divizorii lui 4, deci solutiile posibile sunt 1,2 sau 4, adica
e st e
descrescator.
c)
n
I v4. a)xn = ~k(k+I)(k+2)
xn+1- xn = (
n+2
I(n
I
=2 ~k(k+l)
und e marginirea
..
. I'
b)
~
21:+1 2
siru
U1. ',I x" = L..
k=lk(k+l)
I
)(
(an)n~1
n+I
n+2
este crescator,
I
... __ I = = __ I +
2n
2n + I 2n + 2
rn+2
1 Fn+l
~ n + I + .j;;n < 0,
n+2+ n+I
n+1
) > 0,
deci
eCI
n
1
- ~(k+I)(k+2)
~ ~-_1-2J=I-_1_2
trl..,k (k+l)
siru I
>0,
n+I
deci sirul (xn LI
()Xn n,,1
I(
I
= 2 1- (n+2)(n+3)
(n+l)
este
crescator.
( I) d
E 0'2 ' e
E(O,I). c) Xn=_1_ E(O,I).

n+1
l'
5.
a)
b)
Fie r ratia progresiei.
= 18r = 36 =:> r = 2. Os = 00 + 5r = 7 =:> 00 = -3.
023-05
0n=2015=-3+2n=:>n=1009,
deci
=6~1(02+02012)=671.2011=1349381.
al +0:1+as +a6 =30=4a1 +llr=>al
2015=01009.
6. Fie
ratia
c)
013 = 00 + 13r
T=02+0S+0g+
progresiei.
04-a2=4=2r=:>r=2.
9. 2{Z-+2 +1) =20-1+ 20+1 +1,
~i notand
20=1>0
1)2013
obtinelll
1- --2
(
4
) /
8
2 ( -+1 =-+2t+1=>/1=--'/2=2,
ecuatia
tenneni, deei 1+4+7+
10. a) In suma sunt
a=1.
... +100=3 4(1+100)=1717.

2
503
2+ 6+ 10+ ... + 2010 = -(I
2
deei
deei
b) In suma sunt 201~-2
+ 2010) = 503 1006 = 506018.
100-1
--+1=34
+1=503
tenneni,
suma
sunt
2n + 3 - I
. d .
()
(
)2
.
2
+ I = n + 2 tenneru, eel I + 3 + 5 + ... + 2n + 3 = n + 2 . d) In suma sunt n termeni, deci
1+ 5 + 9 + ... + (4n
-3) = ~(4n
2
2
1+ 3 + 5 + ... + (2n -I) = n .
....I
W
a:
I-
4n-3,
x=2n-l,
><
....I
-e
a..
::::I
V
12.
obtinern deei un sir in progresie
::::I
o
u.:
- 2) = 2n2 - n .
n~l.
11.
Suma
1+3+5+
este
2(
egala
ell
echivalenta
eu
I) 2
122 -1 = II 13
evident
...+(4n-3) =~(l+4n-3)
2
... +(2n-I)=n2=225=>n=15=>x=29.
.
. .
.
Fie q ratia progresiei geometrIee,
x+J
=-2-(3x)=45=>x(x+I)=30=>x=5.
d)
= %(3n + I) = 57 => n = 6 => x = 17.
Fie
x=3n-l,
14. Ratia progresiei
c) x+(x+I)+
... +(x+x)=
2+5+8+
... +(3n-I)=
n~l.
aritmetiee este egala eu 3, primul tennen
termeni,
r < 0, 3k e N' :
ak+1
ca
Presupunem
I-l
S8 = bo-l-q
deei
al
q e
alO=28.
15. a6+aI6=a3+aI9=10.
21
=> al + a21 = 4. al +Oz ++Ozl =-(al
;;
~
~
10
+Ozl) =42. b) Oz+a4 ++Gzo =-(Oz
17.a) al +a4 +an_3 +an =2(al +an) =300=> al +an = 150.

b)S3n=9Sn=>
=>al
=.3
S; = ~(al
. b=-2-a + c ~I.
18
( a+
=>r=2al
2
b =ac=>ac=
+Gzo)=5(~ +azd =20.
+ an) = ~ 150 = 600 => n = 8.
3n(2al+(3n-l)r)=9n(2al+(n_l)r)
a:
~
c}
16. a) Oz+a3+aI9+a20=8=2(al+0z1)=>
C)2
-2-
()2
=> a+c
~i 2b = a2 => b = 512.
=4ac=>(a-c)
=O=>a=c=b.
19. a -17 = 17 - 2 = 15 => a = 32
a+b+
~
Z
;
par, de unde eoncluzia. 21. (x _1)2 = X + 5 => XI = -I, x2 = 4, deei x = 4. 22. Cum aeR' =>4 ,-Xi ;cO
24. Sirul este
198
20. Fie q ratia progresiei
progresie
geometrica
eu ratia 2, deei
(aa)=1
Daca x=l,
29.
Daca
x;c I,
Q\Z
Fie
peN
Tennenii
= 511 .
q=-
Avem bp+2""
din
1-
-S1)12
(
_.!.
este echivalenta
a2
32.
serierea
suma
eu
egalitate care se verifica irnediat.
=>bo=1
al = r e Z.
a) Fie q ratia
b2=4.
Daca
ea
fractie
b) Suma
ca
presupunem
b
Q.
q = ~ e
si
a>1
ireductibila,
=os"
36.
) =
din enunt este
+ kr < 0 contradictie. Deei r ~ O. 33. Ratia progresiei este
9
2 -1
+ ...+29+9=22_1
+9=1031.
S2:: 1;(1(0)+
egalitatea
egalitatea
bP+1
bP+1
(2
SI=31-3+3
S2
=aPa--=a--IlN,eontradletle.34.
aP+1
a
ratia progresiei, deei ~ = q2 = 4 => '" = :~ =% => ~ = "'q6 = 96.35.
=2+2
b=
=4=>q=2
-3
sunt
1(11)) =210 .37. a) SI =(-5)+(-5~+
in
1(2)+
+ ... +3
progresie
... +(-5~+
10)
I{ 22)+
II
Fie c
... +
31-(-3)"
1-(-3)
aritmetica
1(50) =-125+250-1
eu
I{ 29) =
+11-
ratia
3,
=124.
25-ori
geometriee.
= a{1 + q + q2) = a[1 + q(q + I)J ~i cum 1+ q(q + I) este numar par, rezulta ea a este numar
. xi = 3XIX2=> x2 = 3xI => XI + x2 = 4xI = 4 => XI = I => a = 3. 23.Avem
"
:: ~(1 + 311) + 11.
"=aPa
UJ
parte
... +--wi2 =
2
1-
b3 +b4 b3(I+q)
2
-= (
) = q = 4 => q = 2 . 31.
b, +b2
bl l+q
este I, deei
alta
1
III
s = 1--+---+
2 4 8
(I-XZt -xl(1-4 =( l-XI)(I-}3),
n = II => x = 41. b) Fie

are
de
adevarata.
b4-bo=bo{l-I)=bo{l+l){q2-1)=3{I+l)=15=>l
=2n2 -n=23I=>
din suma este
Pe
progresiei.
a termenilor
s > 1.
1
I-IT
5
I
a=_5
=-(I-IT)e(I,2)=>[a]=I;
I-.!.
4
5
aritmetica,
13. a) Forma generals
Evident
27.
in final [a]+[b]=l.
1-;ZJ2 _Xl = I_Xl .1-}3 =>

( I-x
I-x
I-x
26.
( 1-- 1) <2
2101
.
1+->_ 28.
2013
3
2
3
==~(J+5!2)e(0'1)=>[b]=0.
30
=> q = 2 => b, = 3.
an+1= (al + a2 + ... + an+l) - (al + a2 + ... + an) = 2n + 2 => an = 2n ,
Fie x=4n-3=>1+5+9+
n~l.
ceruta
I
101
1__ 2_-2
I 1__
2
=_
==-;_(_~)
c)
b3 = 24 =
geometrice
I
I
I
-1+-+2"++---uiQs=
2 2
2
=0; -Xi =3.
=2. ~ = ~(~ +".!J)=420. 7. 2(x-l)2 =x+(x+2)=>4
8.2(I-x)=(x+I)+4=>x=-1
= 23.
... +02012"=
b) Tennenii sumei sunt in progresie aritmetica, deei S2 = ~(J(O)
c) S3 = 5( 1- 2 + 22 - 2 + ... - 2 ) = ~(1-
210)
+ 1(50)) = 51124 = 6324 .
xi =4xi =>4 =1=>a=-3.
4 = a3 = a023 => ao =.!..

2
25. Fie q ratia
199
Tema 1.3
1.
j(X), \ix
Functii. Proprietiti generale. Lecturi grafice.
f()=H}+{l}=~*f(O)=O.
1(0)
f(X+2)={X;2}+{X+2}=H}+{x}=f(X)=>2
3. a)
este
perioada
pentru
functia
g(X+6)={X;6}+{X;6}=g(X)=>6
5.
f(x)
7.
decifeste
= 41x - 21-412 - xl = 0,
Pentru
este
) < 0,
-I
\ix, y
f(x)=O.
E (I, +00), x
* y,
g.
4.
l-a2==0=>a==1
x E[3,8],f(x) =(8-x) +(x-3)

f(x)- f(y)
x- y
8.
este descrescatoare,
==5.
f(g(x))
~(x)
==
f(l(O))
descrescatoare.
11.
Punand conditia
g(x;) =0,
f(
f(O)
= O.
12.
i=I,3=>aE{-1,1}.
deci max A = 2. 14.
a) = a ~ a
15. Pun em conditia ca ecuatia
f(x)
13.
f(J(I(x)))=3-8x,
f(x) = 0 => x( x2 -4)
f(x) Q=>X(X2
9a = 0 ~ a E {-3,0,3},
=
\iXEJR, decifeste
= 0 => XI=
0,x2 = I,X:J=-L
deci suma ceruta este egala cu O.
x2 (y -l)-x(y
+ I) + y-I
= 2" I(x)
::
solutii reale daca ~i numai daca
deci
Imf==[~,3l16.
YE[O,+oo) , deci
Imf=[O,+oo).
Ecuatia
imaginea
functiei
fog
(gof)(x)=(x-I)2,
este [-1,+00).
Ixl=y
admite
(Jog)(x)=x2-1,
deci
deci imaginea
s=!
functiei
<=:>x,",y~
este
[0, +00). 18. a) I j!' Im f
f(x)=+-:o;.!.,
~i in plus
CL
:E
f (x)
ecuatia
(-I
c)
f-I)=2~-2"EImf.
x +1
I
= I nu are nicio solutie, ceea ce este adevarat, b)
\ixEJR.
19.
f(x) ~ -I, \ix
ffi
b)
d.
x2E[4,9]~XE[-3,-2]U[2,3]=rl((3;8]).
11\
::t:
E JR.
20.
Deci
f(I)=-1
x E r'
a)
max(J)=.!.,
~i
in
1 (x)
Z
CC
:E
!OO
~:o~
f(x)
numar natural,
31.
deci
Ecuatia
l
rl:
(x)
I(
x3
atunci
f2 (x)
~i
-I),
deci
1 nu
deci
x+~
x + I ),
nu este
este surjectiva.
2
y ~ x - yx + I = 0 ~
f(x)=y
(y)
(0,+00) ~ JR,r
devine
29. a) Functia j" este strict
1(0)
injectiva, c)
egalitatea
= 2" x + 2" -I,
: JR~ JR,II
vv E [2, +00).
are solutie unica
E[I,+oo)~X=y+~.
singura
are
= i(1 + IOg2y).
unica
solutie
32. Determi-
1-
solutie
=0 ~
strict
x = -I+~
pozitiva
> 0,
\iy
f(X)=y,YE(I,+.
ecuatiei
E (1,+00),
deci
rl
:(1,+00) ~ (O,+oo),r
(y) =
2
= -I+~.
f (1) = ~
g(3)=a~/(a)=3=>a=0,
33. Daca
plus
de maxim
x=l.
fiind
g(3)+ g(O) = -I
f(x)
x E {I,v'3}
d) Ecuatia
are
({0;2}).
f(X)E[3,8]~
c)
f(x)=m
= rl
x E [1,+00) => I( x)
pe intervalul
rl (4) = a => I(
1(1(1))
a) = 4 =
fof=IR~f(l(x))=x,
x4_2x2=(X2_1)2_1~_I~
E {0;2} ~
. 34. Pentru
este strict descrescatoare
hElR.
({0;2}) ~
g(O)=b=>/(b)=O=>b=-L
Deci
b)
~i cum
este
injectiva
\ixEJR~a2x+ab+b=x,
Deci perechile
TEH~f(x+T)=/(x),
E [5,+00) = Iml =
(1,0)
35. Functia
\ixEJR~7;
cu
x-T
rezulta
cli
a=
1(1)
a=1
36. Fie
= 2.
37.
b=O sau a=-I

38.
verifica cerinta fo/=IR
obtinem I(x-T) =/(x) , \ixEJR~-TEH.
\ixEJR=>
~i (-I,b)EJRxJRcubEJR
\iXEJR ~i inlocuind
f(x+7; +T2)=/(x+7;)=/(x),
[a,+. => a = 5.
(-00,1] si strict crescatoare pe [1,+., deci a:O;-I.
~i
~i
a)
+T2 EH.
sigura radacina daca ~i
numai daca m = -I .
21. Punem conditiile
f(l)
==0 si
f(O)
= -I,
deci n = -I
~i
m = O.
22. a) . f(
-x)
_x3
lerna 1.4
-f(x),
\ix
JR'.
f(-x)=ln(-x+v'x2+1)=ln
b)
x+
~=-f(X),
~+I
f(-x)=-x3+--=-f(x),
\iXEJR.
d)
+2x
-x
\ix
Funqia de gradull.
..!:
Funqia de gradul alII-lea
+.!. =
o
a::
punctul
f(X)E(3,+.~x2>4~XE(-oo,-2)u(2,+oo)=rl((3,+oo))
CC
Z
Daca
n= I
Pentru
CC
ffi
adevarata.
+ IOg2y) E JR, \iy E (0,+.,
U
~
n.
dupa
+ 2" -I = 2" (2x+ I) + 2" -I = 2"+1x+ 2"+1-I.
;:)
inductie
1(0) = f(l) = I, deci 1 nu este

1(x) = 2 nu are nicio solutie
30. Arlitlim cli ecuatia
x = ~(I
x ~ 2(ax + b) + I = x,
11+1-00
2
<=:>x+x+
17.
f(g(x))
27.
c;rescAtoare,fiind suma a doua functii strict crescatoare (1I'/2
nlm
~~~0~(-y+3)(3Y-l)~0~YE[~,3l
=0
o
~
E Gf
~_x(e-x+ex)+a=
\iXEJR
.\iX EJR , deci f(I)~f(-1)~~~b~4==

atunci f(l) = f( -I) ,declfnu este injectiva,
strict
-4) :O;O=>XE(-00,-2] U[0,2] = A,
sli admita solutii reale ee
Prin
evident
deci este injectivli. b)
= g(l(x)),
28
=-2".
f(x) '"'i x + z' -I
y-X
(x- y)(x-I)(Y-I)
9.
f(-x)=-f(x),
conditia
injectivlL d) Ecuatia
10.
I-
deci
\ixEJR~2(x+a)-1=2x-l+a~a=0.
...J
pentru
constanta. 6. Pentru
XE(O,+oo) +E(O,I)=>
x +1
(x-I)(y-I
perioada
Punem
= - f(O) => f(O) = 0 => 0(0,0)
J6.
\fxEIR~a=2"'
b)
.23.
..._[x(ex+e-X)+a] ~a=O.
24. Avem f(-x)=f(x),
_(0+ b)+4 ~ a + b = 0 .25. Dacajeste functie para,
f(X+)={3(X+)}={3X+l}={3X}==f(X).
2.
E (-3,3)
1. Fie
f(x)=ax+b=>f(I)=2,f(-I)=O=>{a+b=~
-a+b-O
=>a=l=b=>/(x)=x+l.
2.
G/noX={(-~,O)}EGg
~i
(O,I)EGfnOy,deci
g(-~)=o
JR'. c)
f(_x)=ln3+x=
3-x
a)
si g(O)=-1
=>g(x)=-2x-1.
201
b) Gf nOy={(O,I)}
c) Gf nOy
3.Avem
eGg
~i (-~,o)eGfnOx,deci
gGJ=o
= {(O,l)} ~i ( -~,o J e Gf rsOx , deci gG)

A(I,O)eGfnGgnOx
~i
=:>g(x)=-2x+I.
, 1 Xv
= 0 ~i g(O) = -1 =:>g(x) = 2x-I.
cum
~I
B(0,3)eGgnOy=:>C(2,3)eGf.
a+b =0
{ 2a+b=3=:>a=3,b=-3~
/(1)=0,J(2)=3=:>
si g(O)=1
/(x)=3x-3.
4.
Deci
= 2 =:>- m = 2 =:>m = -4.

2
. X2 + X + I - y = 0 =:>6. > 0 ~ 4y - 3> 0 =:>y e [~,+oo).

-
(0,2)
~i crescatoare
[1,+<1:l) ~ Iml
Im/=[-5,-I]=[a,b]~
::::I(m+x),
a=-5,b=-1.5.
deci
a=2,
Se impune conditia
b=-I
(-00,-1) u(I,+oo)
sau
a=-2,
. b)
/m (I)
Im/=(1,7].
6.m2-2<0<=>mE(-.J2,.J2).
b=9.
=0~
Avem doua cazuri {/(I)=I

/(4)=7
-%.
Functia
c)
/m
7.
sau {/(1)=7
1(4)=1'
m-I
>O~
2m+2
a)
este descrescatoare, deci
y.?
o,
V'xEIR<=>dreapta
deci
mE(-oo.!.)n(.!.
,2
a=-2,
::l
d) Pentru XE( --<XJ,3)

~(3-x)+(
4-x) =O~x=~
pentru XE(4,-+00)~(x-3)
n[O,+oo) = {1,4} . c)
f1'( --<XJ,3)
; pentru
f1'(4,-+00).9. a)
+(x-4) =O~x=~
2
b)
x
x +I
-4x-2
x+2 - x-I ~O<=> (x+2)(x-l)
a ~
xE
pentru
22.
a=-4,
{x 2+ 2
:=1=>m=.J2.
=0
xE[3,4] ~x-3)+(
28.
a)
(IJ
~O<=>XE -2'-2"
-00,0) u( 4,+00)) \ {-4} . d) (x- 2)( x2 -3x+
10. a) xEG,IJnZ={I}.
_1__
x+I
2 ~ 0 <=>-2x-1
x+I
xE[-I,I]~I-x+x+I::;4~xE[-I,I],
2) = (x _2)2 (X-I)
12(x) = 2X2 - 2x + 3,
iar
iar pentru
d)
e)
(.!.,
{m > 0
~ mE
+00).
6. = -12m + 4 < 0
3
~O ~ x E (-oo,I]u{2}
12. a) x+ 2 E [-1,1] ~ x E [-3,-1] nZ = {-3,-2,-I}
sau
XI
pentru
in
\ {OJ .
Finalizare mE(O,+oo).
=2x2-a>0,V'xEIR,
deci
A >0<=>9( a_I)2 -4( a+ 1)(a-I)
a<O.
>0
31.
x E Z rezulta cli avem 3 cazuri:
IX+21=0
{ Ix2_41=0~XE{-2}.
13.
Ecuatia
/(x)=O
nu
are solutii
E 0,
E0
~i
1X2 - 41= 0
in intervalul
(0,+00),
2m-2::;0~mE(-oo,I].14.
Fie l(x)=ax+b~/((J(x)))=a2x+ab+b=4X+3~{a2=4
202
~i
b(a+I)=3
cum a>O obtinem a=2,b=I,deci
/(x)=2x+1.15.
+ x2 =
2(m-I)
m
( IJ
::;0 <=>m E 0'3 .
m+1
=--~o
m
conditiile
32.
a)
Daca
a+I*O
a=1
~i
ecuatia
6. < 0 <=>8( a + 1) < 0 <=>a E (-00, -I) .
4x + 2 > 0 admite solutii, deci nu convine. Daca a * I avem conditiile

I
a+1
Q -I < 0, 6.::; 0 <=>8( a + I)::; 0 <=>a E (-00,-1]
. c) 6. = 0 <=>a = -1 . d) Xv = 2 ~ - a -I = 2 ~ a = 3'
34. Functia
deci punem conditia x, ~ I ~ a ~ _.!.. 35.Functia/este

2
I este
strict crescatoare pe intervalul [xv, +00) ,
strict crescatoare pe intervalul (-00, x.] , deci
xE(-4,2)nZ={-3,-2,-I,0,I}.
16. Notand a = X2 + 2x obtinem ecuatia a +.!. = 2 ~ a = I =:>X2 + 2x -I = 0 => x = I

a
cazun
b) Daca a = I inecuatia
33. Y = -6. = 2 ~ 4a + 3 = 2 ~ a = ~.
v
4a
4
4
0(
doua
deci
Avem
<=>aE((--<XJ,I)v(,-+oo
)}{-I}
4x + 2 = 0 admite solutii. Daca a * 1 avem conditia
{IX+21=I
Avem
2
30. (Jog)(x)=/(g(x))=2(x -a)+a=
29. 6.=0~1-4m2=0~m=~.
. b) 413-xl::; 21x-31 => 21x -31::; 0 ~ X E {3} .

{IX+21=0
2
~
1x - 41= I
j)
mE(o,~J
x-4
=-x->O~
xE(I,+oo)~x-l+x+I::;4~xE(l,2].
'"
=x2 -4x+7~
lex)
Img = 12 ([-1,1]) = [%,7]'
c)
~ 0 <=>XE(-I-.!.J.
' 2
b) Pentru xE(-oo,-I)~I-x-I-x~4~xE[-2,-I);
U,I
b=7~
Im/2 = [Yv,+oo) =[% +(0) .
c) x2 E(I,4)~xE((-2,-I)u(I,2))nZ=0.
final x E [-2,2] . c) x2 - IE (-1,1) ~ x2 E (0,2) ~ x E (-.J2,.J2)
Fie
~ X =.,-2.
4-x) =1~XE[3,4], iar
x2-16
c) x(x+4)
U(I,+oo).
b) XE[ -1,%JnZ={-1,0,1,2}.
c). Cum
23.
~I
b)
XI~
11. a) X-IE(-3,3)~XE(-2,4).
~
U,I
21. xv>O
=.
6.<0<=>4(m-I/-4m(m+I)=-12m+4<0~mEG,+oo).
I(x) > 0, V'x E IR <=>m E (~,+oo )
ffi
Gf<=>m=xv=l.
f im -x)
27. Xv =-1 ~ I( -1) =m2 -1 =g( -I) =
~i 1(1) =2~b=-1.
0(
c)
deci I:IR~IR,/(x)=~+x+l.
U
~
pe
Im/=/(IR)=
a)
IYvl=I<=>la-II=I<=>aE{0;2}.
Xv =2 si Yv =3~
=2~a=4
20.
a> Xv = 1.
c=l, a+b+c=3~a=b=c=l,
b =3.25.
x = 2 ~ m -1 = 2 ~ m = -I.
.s
este axa de sunetne
+oo)=('!','!').
8 2
Avem a-b+c=l,
~i Yv = 2~
b)
(-1,1) .
x +x-2=0
8'
1m/=[Yv,+oo)=[-3,+oo).
= 1([1,+00)) = ~I,+oo!.
x=m
= y sa admita solutii reale,
este constanta, deci m = I .8. a) Ix + II = 21xl <=>x + I = 2x ~ X E { -~, I} . b) Avem
. x ~ 0 , d eCI. x 2 -4 = 3x ~ x E {}-4,-1,1,4
con diItIa
deci
I I = /(1([1,+00)))
I(x)=d+bx+c.
2". x, =1
(2,+00),
I(x)
19. Functia I este descrescatoare
pe
::> 1(3) = 4. 26. Xv=2~~
d) Functia I;
18. Punem conditia ca ecuatia
.J2 E IR\ Q .
PUUemconditia x ~ 2 ~ a ~~.
I
v
2
36.a) ~+~=I<=>xl~
~ ~
=XI +~ <=>m+I=-(2m+3)
~m=--3'
i
I
>C(
~
~
U,I
~
~
203
2
+~) = 0, avem deci doua cazuri: daca XI = ~ ~ 6 = 4m + Sm+ 5 = 0 ~
b) x~ = ~ <=>(XI -~)(XI
I -~I=I~~
3 C) XI
~ m ~lR, daca XI +~ =O~m=-2'

d) XI +1 =x2 ~XI
37.
+~-2xl~
_m2 -2m-I
XI =-m-2~
+X2 =2xl +1 =-2m-3~
=I~4m
x~x2+xlxi=xlx2(xl+x2)=(2m-l)(m-l)=2m2-3m+1
cu
=O~
valoarea
+Sm+5=I~m=-1.
m =-1.
minima
[~J = 1 <=> ~
2.
egala
E [1,2) <=> I::;;n < 2" ,
3. a=J(2+J3t
+J(2-
5.
Functia
J3
=4.4.
este
inegalitate
~+ :2 =(x+~J
strict
40. XI' x2 < 0 <=> ~ < 0 <=> ac < 0 ~
au eel putin
coeficientii
scadere
42.
o
u.:
-'
>cC
0(
~
::::l
b)
43.
I I r=r
XI
daca
b) m > maxi =.!.= 1(1).

2
c) n::;; mini
=-.!.=
2
::::l
(-00,2)
X2
+ 2x
13
presupunem
SiEZ,V'iE{O,I,
7. X = ~S-a
a)
atunci
x2=1-.J3,
11.
So=2EZ,
s=Xj+x2=2
45.
+~4+a
2"
...
.!.-1:
2 I-.!.
2+22"+"'~
=a
=a
~ X2 =9+2~S-a,,4+a
...if6
~2,fi '!'+'!'_3. 2.
__
=22 4 6=212=2a~a=-.
if4
(,fi + I)(~ + I) (t12 + I) (I~
12. _1_+
1+ ,fi
,fi + .J3
13. ~3-~29-12../5
fi
obtinem
solutiile
X2 +4x-S
= 0 ~ XI = I, ~ = -S.
sunt (1,1),(1,-1),(
rr=:
c=r rrr;
x2-2x-2=0
2"
S
12
I)(~
+ I)
(t12 + I) (t12 - I) = ... = 1,
m
l
=(,fi-I)+(.J3-,fi)+
99 + JiOo
100
... +(JiOo-m)=9
- I) = ( ,fi +
+ I) (I~
47.
+ .J31.J4+"'+
3+ 4
a=xl+x2=3,
-../5 =~3-~(2../5
-3t
-../5 =~3-(2../5
+V3+x)~
VS-x
(1,2)
-s,~),(
~i
(2,1).
Pentru
49.
Adunand
cele
X = I ~ Y = I, iar pentru
doua
ecuatii
X =-S ~ Y = ~.
obtinem
Solutiile
-s,-Ji3).
15.
JiOi = 10,049 ... ~ a2 = 4.
16.
a)
Conditii
de
.V3+x
I:.
X+2~0
{X ~ 0
existents:
::t
-Ii = 1(26
< if5 = 1:tJ53< if4 = 1{j44. b) .J3 = 1(}4 <
../5 + .J3
2
J7 + ../5
si
d)
Se
*'
devine
.Jx = a ~ 0,
= I~
<~
cunoaste
= I~
x2 -llx
+ 24 = 0 ~ XI = 3, x2 = 8,
deci
solutia
finala
mediilor
0(
o
a:
a +b
max { a,b } ~--~"ab
2
204
2
~-I--I
a=b.
Luam
2ab
.
=--~mm{a,b},
a+b
_+_
a
0(
t=;
a,bE(O,+oo)
a2 + a - 6 = 0 ~ a = 2 ~ x = 4. d) Conditii
este
deci
de existents:
..
cu egalitate daca
~I
devine 3X2 - Sx = 0 ~ XI = 0, x2 = ~ , deci solutia finala este X = 0 .

3
17.a) Conditii de existenta X ~ -1. Prin ridicare la patrat avem x = O.
.
numai daca
X~O
b) Conditii de existenta
b
~i
deci
. c) Numerele sunt
inegalitatea
de unde
1. Avem x2 - 2x + 1= 0 ~ x = I solutie.
{ X~2
-../5 =-1
Ecuatia
x2 _ X - 2 = 0 ~ XI = 2, x2 = -1 , deci solutia finala este x = 2 . b) Conditii de existents:

Ecuatia
Puteri ~i radicali. Ecuatii iratlonale
-It
-3) -../5 =~(../5
iar
.J3 +,Ji
2
EN.
x2-9
=-2-'
~ "S -a,,4+a
>cC
1. a)
2"
I I I
1
I I
I
2-1
_...!...
1
=62+2.3+B4++~ <62+22"+"'+;; =6 12 =6 2" <6.
14. 27 =S-x+3+x+~S-xV3+x(VS-x
=a
XIX; + X2X~= XIX2 (XI + ~) = 3b = 6 ~ b = 2 . 48. Din a doua ecuatie obtinem ~ =.!. sau ~ = 2 , deci
Y 2
Y
lema 1.5
"
~
radicali
si p=xl~=-2,
VI
W
cum
cerinta,
Sk+I=-Sk+13Sk-IEZ
va
9. 1<~6~6~6
10.
...,k},
46. Luam
XIX2
ecuatia
si
I-...!...
1(-1).44.
XI x2
37
-+-=--.c)Prininductie(compLeta)dupan.
x2
XI
13
X2
a=-(~+~)=-.!.,b=~.~=-.!.
XIX2
3
deci
Fa
vava"a
a) l(x)=y<=>yx2-x+y=
deci
xi + 2X2 -13
iar
intervalul
1-'-
Alegem, de exemplu a = 2
si XI' x2 E lR . 41. Cele doua ecuant
2a=xl+x2=-2~a=-1.
Avem
i::::l
pe
-3(X+~)=S2.
radacina comuns. Observam ca ecuatiile nu pot avea doua radacini comune (nu sunt
2
proportionaLi). Fie a radacina comuns. a2 - a + m = 0, a - 2a + m + 10 = 0 ~ prin
a=1O~m=-90.
-'wa:
K+ ~ =(x+~J
V'n E N, n ~ 2.
=0 <=> t:. ~O <=> YE[-'!','!']

=Jm/.
2 2
l-
pentru
cu
.39. XIX2 < 0 ~ m -1 < 0 ~ m E (-00,1)
t:. = b2 - 4ac > 0 ~ XI ;to
-2=14.
descrescatoare
-6 = _.!. . 38. x~x2 = xlxi <=> XIX2(XI - x2) = 0, daca 0 rlidlicina este nula, atunci m = -1, iar daca
4a
8
radacinile sunt egale atunci 6 = 4m2 - 3 = 0 ~ m = ~
adevarata
X = 8.
devine
X+I~O
{ X _ S ~ O
c) Notam
x+l ~ 0
E
t'
{ 1_ 2x ~ O cua ia
c) Conditii de existenta
{X~1
x~2 . x-l+2_
d) Conditii de existenta
{xx ~~ 5-I . x
18. a) Conditiile
o. ~
-Ilx + 24 - 0 =:>
-
de existenta
2
a
de
II
3
existenta
2
3
a + - = - =:> al = 3, a2 = - =:> XI
19. a) Conditii
8'
fi I
3'
.
= ,In ina x = smgura solutie,
'X2
XI
.Jr=':
x +4
=a>0
obtinern
"x-4
52
= 5, x2 = --,
solutia finala este x = 5
5
t
.
x+4
sunt
-> 0 . Daca
notam
x-4
52
= 5, x2 = -ambele solutii sunt bune
5
.
(x+2)(x+3)~0,
iar ecuatia
devine
obtinern
III
a::
ambele
20. a) Conditii x> 0, x
* -I.
Notam
b)
Notam
x +I
= a ~iobtinem
x + x -I = a ~ 0
o
u.:
Fa + .Ja + 3 = 3 =:> a = I =:> x2 + x -
-e
...I
c) Conditia de existents este x> O. Notam
f;:)
o
(3+.J33}2
a - 3 =:> x = l--2-
;:)
21. a) x=7.
u
Z
~
III
~
;
2 = 0 =:>
XI
a +.!. = ~ =:>
~i
al
a2
ecuatia
-!Q
3
_ I
-
2" =:> x = I
se
serie
_ 3, a
al -
_ I
3
2 - -.
Pentru
a
~
1=:> x E [-1,1] .
_log32+log39
5 IIJ,I Iogl2 I8_log3I8
log3I2
log34+log33
I
60 - log, 60 _ log23 + log, 4 + log, 5 _ a + 2 + ab
og6
- --,
log26
log, 2 + log, 3
I+a
I 2
n(n + I)
+...+n==---Iogax;
2
e) E ==loglO!2 + loglO!3 + ... + loglO!10 ==loglO!I O! = I .
22. a) Conditiile sunt x ~ I, x + 8 ~ 6.J x -I . Ecuatia se serie (.J x -I - 3)2 = I =:> x = 17 X = 5

b)Notlim
I
, 2
.
7. Daeli pEN,
1 =11
I
=!..-.
3 -.'
-2
XI -
x2
p=o
_10
-
L P . lOP
9.
8.11) Ig( a; b) = Iga;
23. a) f(x)=I.Jx-I-IH~
{2.JX -1-3,
-21 = I, xE[2,5]
3-2.Jx-l,
b) 1mf = [1,+00) =:> m E [1,+00).
24. a) f(x)
d) D=_n_._I
n + I Ig2 2
19b <:> ab = ( a; b
==Ig a+1
2 g b <:> (a+3b)2
2..)3
n In x
Inx==--;
n+I
n_Iog22==0;
n+ I
P ~ lOP+1 -1. Suma din enunt este egalli
<:> a2 + b2 = 7ab; b), c) - se procedeaza analog;
==ab<:>a2+6ab+9b2=12ab<:>(a-3b)
e) (-00,3) u (4,00) ; j) R \ {-I, 0, I} . 10. a) Avem f(x)

strict crescatoare, deei injectiva; b) Analog, f(x)
= l.Jx -I + II+1.Jx-I
I)
=0<:>a==3b.
9. Se impun conditiile de existenta; obtinem: a) (2,00); b) (1,00); c) (-1,1); d) (-2,2) \ {I};
Deei f(x)=I<:>XE[2,5].
d) Ig (a+3b)
2..)3
I
5 -I
3 I
5- b
og2 - og2 . og3 - a .
10
==-( 2007.102008 - 2008.102007 + 1)+ 2008.
9
x E (5,+00)
xE[I,2)
eoareee
. ,I I
_ a+2 .
, CJ ogls 45 - -,
a+I
... +--n(n+I)
23
atunci [Igk] ==P <:> P ~ Igk 10k

2007
cu 2008+ 9
(I I
b) B== -+-+
12
d) Ecuatia se serie x + I = (I - 2X)3 =:> 8x3 - 12x2 + 7x = 0 =:> x = 0 .
=3=:>/1-3/+/2/-1/=3=:>
d) 0; e) 5;j) -.
16
- a+2 . b,1 I
20I
- --,
'J ogs
- -2a+1
1-2a
c) c=lg(L3..~
..... 998. 999)=lg_I_=_3'
2 3 4
999 1000
1000'
)(/-3)2+)(2/_1)2
a ==0, b = 2, c = 27 .3. a) ; b) 2; c) -;
3
c) Ecuatia se serie 1- x = (x + 1)3 =:> x3 + 3x2 + 4x = 0 =:> x = O.
.Jx-I=/~O=:>
x2 - x - 2 ~ 0 =:> x E [0,2] .
< 5 < 8 =:> 2 < log, 5 < 3; b) 8 < 9 =:> 3 < log, 9; 125 < 128 =:> 3 = logs 125 < logs 128 = 7 logs 2.
b) ~x-l=a=:>a3+a=0=:>a=0=:>x=1.
206
x ~ 0 inecuatia devine
FunClia exponentiala ~ifunctla logaritmica.

Ecuatii ~ilnecuatll exponentlale ~i logaritmice
6. a) A=logax+
4.11) 4
.fl
.J
.
I
, iar pentru a = 3" =:> x = I .
a::
~
Pentru
Finalizare xE[-2,2].
1. a ==16, b ==3.2.
u
~
~
1\[0,+00) = (2,+00)
x+2~0.
1 6
Tema
= I, x2 = -2 .
_x_
= a > 0 =:> a +.!.
I-=:>
2 +"x
a
cu solutia (2,2).
.
.
x2 -- -6 smgura
solutle
_ 2
-
=0=:>x==2,y==2
x - 2> 0 =:> x E (( -00,-1) u(2,+oo))
Pentrli x < 0 inecuatia este satisfacuta.
x2+5x-6=0=:>xl=l,x2=-6,
I -
+(~Y+2-2t
x+2~0,x~0.
c) Ineeuatia se serie 2 - x2
l-
i;:)
(.Jx-I-It
Inecuatie devine x2
b)Condipi
fiind x= I
...I
soMia unieli x = I .
j\Il8log se rezolva ~i eelelalte ecuatii: b) x = 3 , c) x ==I , d) x = I , e) x = 8 .
27. a)Condipi
+4
--=a>O
x-4
x + 2 ~ 0, x + 3 ~ 0 , iar ecuatia devine x2 + 5x - 6 = 0 =:> x - I
= m admite 0 singura solutie
realii, pentrli oriee m E [3, +00) .
26. Eeuapaseserie
solutii sunt bune.

b) Conditii
strict crescatoare rezulta ea ecuatia f(x)
25. a) Funepa f: [0, +00) ~ R,f (x) = ~ + if; este strict crescatoare, deei ecuatia f (x) = 2 are
x + 4 > 0, x - 4 > O. Daca notam
sunt
II
2
a +- =-3 =:> al = 3, a2 =- =:>
a
3
Conditiile
XI
-I = 2 =:> x = 9 singura solutie,
b)
peci f(x)=3<:>x=1.
b) Itnf ==[3,+00) si eumfeste
e) Conditii de existenta x ~
x+ 2yrc x- 1)(2-x )-1

- =:>xl- -I ,x2- -2
+ 21= 2.Jx-I
+3 .
12. Se inmulteste
relatia
log, x + loge x = 210gb
= x(l + log, 2), deci f este functie de gradul I
= x(1-log3 2), este functie strict deseresclitoare.

X
cu log, a ~i se foloseste a doua formula de la
:E
probabilitatea
eerutll este
.!.Q
=~
53
25
. 27
Trei dintre numerele
AB = ~42 + (_3)2 = 5, AC = ~(-5r
f(O),f(I),f(2),f(3)
iar al patrulea cu I. Sunt 4 cazuri favorabile, deei probabilitatea
este
=....!.....
~
4
64
sunt egale cu 0
28. Sunt doar dou'
<I
"
functii nesurjective - cele constante; deel sunt 2s - 2 = 30 d e fun ctu.. surjective;
p
29. a) 9s;
b) 4x4x93=16729;
AJ=6!=720.
c)
30.
a)C~=56;
= -30 .
d) 125; e) 32;
23 -I
7
--=-.34.
26 -1
63
1) 2Cs
I
-.35.-.
10
6
a)-;
90
=20.33.
243
b) -;
900
4
c) -;
90
C~
32
b) C;=45;n=1O;
d)
-3
CiO
10
=-;
120
c)
36
e) -;
40
r::t+22s = J306 ,
.J81
-t- "'
c:lutat es
v
(-:
-')
16.
1) -'
g)
30 '
27
5-:
AB
BD
ABP dreptele BC, PM sunt mediane ~i Neste centrul de greutate al triunghiului,

in triunghiul ABD dreptele AO ~i DE
Fie
_ _
I _
j~BG=-(BA+BC)=3
I(
1-.rJ_5
5-.
2
__ AC-AB=-3ib) BC -
_"'--
-J
a) Vectorul
6_
5
(-:
_.)
-3l+4} .
mijlocul
BC.
laturii
2 122 = 13
g;d
'" 5 +
36
~.,
~i cum 1~1=lall-3i+4jl=5Ial=5~a=
17.
. 15.
\-\=lal\4i+3)\=5Ial=6~a=-u.b)Vectorul
m- =__ =-I~a=3.
AC
1. in triunghiul
te de forma v = a 41 + 3} , a e R ~l cum v
13
l'u-
-:
-.)
-71-4}
1(-4)2 32 5 AC
+ =,
=
. 18.
AB="
D'10
teorema
Fie
., I
picioru
A.
di10
bisectoarei
bisectoarei
avem
_2-
DC
t;
r2",2.
AD",.!.(AB+AC)=21+2}~
12
Vectori in plan. Geometrie vectoriala. Geometrie analitica
Tema 1.9
+ 12" ~,
at- ~nv-r.~
.
.'
e al eu 18 + J306
deei perimetrul triunghiulut ABC este g
- _ (-3-: 4-') aeR

, c1utat este de forma v - a
1+ } ,
Cn3 = 35; n = 7 ; d) C;. C~ = 100 . 31. a) A~ = 28 ; b) Ai = 120 ; c) 54 = 625 . 32. a) 64; b) 9; c) 16',
3
A.
AD=_I-AB+
TB.AC = AB.ACcosA
2
118~272 +99 .
13 AC=~(-27i+99})~IADI=
5
18
1+13
__
5
1+13
=10.
20.
Q(x,y).
Fie
MN(-4,I)=QP(-I-x,2-y)~x=3,
deci M, N,P sunt coliniare. 2. Fie 0 centrul paralelogramului.
-'wa:
sunt mediane, iar F se afla pe mediana din D la
.!.
19.
de punctul E, adica este centrul de greutate al
:;)
o
o..L
~
::
Deci
FeAO=AC.
3-
:;)
Q.
~(BA+BC)+~(CB+CA)=O.
:E
aw
de
unde
~i b=-l.
-e
a:
w
AB = BD =~~
AC DC 4
5. AC +BD =(AD+DC)+(BC
+ CD) =3BC ~ lAC +BDI = 12.6.
AE=~AB+~AC~
7
cerinta.
9.
a =~
b=~.
7'
Daca G este
centrul
avem
al
ABC,
adunand aceste relatii obtinem MN = ~ ( BC + AD) . 11. Fie G este centrul de greutate al triunghiului ABC
i
~
<
~
210
10.
-=-
centrul
de
greutate
al
triunghiului
MNP.
MN=MA+AD+DN
~i
)+GGC+%GA
1(-
GG'=~(GM+GN+GP)=
)]=~(GA+GB+GC)=O,
deci
G=G'.
AD=xi+y}
22 ,~).
5 5
~~=
1+1
a +1
_1~~sinB=Jl-cos2
.'
1)
-C)
12.
- (::: U
Fie G este centrul de greutate al triunghiului ABC, atunci 0 = HA + HB + HC = 3HG , deci H = G de

unde rezulta cli triunghiul ABC este echilateral. 13. Fie E piciorul bisectoarei din A. Din teorema
.
AB BD b
b c 1bisectoarei avem ==- ~
AE = --AB
+ --AC
= --AD,
de unde rezulta cerinta.
AC DC c
b+c
b+c
b+c
-)
= -6 .
-2
:i = (_)2 _~2
u +v -
1u +.\
b)
- -
All este
4Jl3
c(_.!. .!.) ,
2'2
50
. 32.cos
~ .~
J3
u,v =~=-2~u,v-
2Jl3
24
=
31.
15 ...[10.-,;:;.
",50 -_.
2
2
__ __
- -)_
a) u.v=\uI\vIcos(u,v
- -I
"3
1u+v =",b.
~
'
76 ~IAD+TBI=fj6
7
SASC
+~2 +2~.~=13~
(~)
AD-.!.(AB+AC)=3}~AD=3
- 2
BA.BC.sinB
1[(2-: 3-')+(-2i-3-})J=-}~AG(0,-2).
='3
I-}
u+v = u +UV = __
lul'I~+~1
B=
15..[10
. Avemconditii1e
26. ~.~=5.2+(-4)3<0=>cerinta.
=(AD+ AB)2 =Aff +AB2 +2ADABcosA=36+16+
JiA.Bc
29.cosB-
4.3. __
( 2
H(~GA+%GB )+GGB+%GC
25.Fie
30. AG=3 AB+A

este
~a=2+J3
__ 22 =~~AD(5'y
5
AD.lBC
{X+2Y=0
__
~ x+4 y-3~X{ BDIIBC
-IBAIIBq
G'
24.COS(~'~)=~II~I=
lu v
..[50
atunci
MN=MB+BC+CN,
triunghiului
{a>1
~{a>1
2=> 2(a-l)2 =a2 +1 a=2J3
28.IAD+ABl2
W=~(M4+AC)=~(MB+MD)'
greutate
O=MA+MB+MC=3MG,
si
27. AB = AC = 5 => MBC este isoscel. Fie D prciectia lui A pe Be.
11\
a:
~
M=G.
de
Din teorema bisectoarei
7. AN +BP+CM =.!.(AC+AB)+
2
8. Fie 0 centrul paralelogramului.
deci
~.~=m(m-2)-3=
22.
b=.!..
3.
4. CE=CB+BE=--AB-AD~a=--
:;)
__ ) ~.~ _1.3+2.(-1)=_1_.
23.cos ( u,v =I~II~I- -/1+4-/9+1
O~m=3.
MBD.
~a_I)2+1~a=12J3
1~1=1~~J4+9=
\j\
l-
21.
y=I~Q(3,1).
cl
cos(~~
+ ~) ,
_ 57r 33 Mijlocul segrnentul

6'
\uI\vI
tului AB, atur
panta dreptei AB este
mAB
= 1. Daca d este mediatoarea segrnen
( X+- 2I)
d: y --=-1
2
=::;,d'x+
.
.
y-O.34.
a)Fleddreaptaciiutatli.
1.10
Trigonometrie. Aplica~ii ale trigonometriei

scalar in geometria plana
a)
S = sin2lo +sin2 2 + ...+sin2 44 +!+cos2 44 + ...+ cos2lo +0 =44,5.
Tema
me= mAD=-I=::;,d:y=-x.b)
~iale produsului
Fie C(x,O)=::;, mAC'mAD= x~.\(-I)=-l=::;'x=O=::;'C(O,O).

35.
este mijlocul segmentelor AC
37.
38.
~(U_6)2
deci
=~(u_12)2
+(v_12)2
unde panta dreptei d este m=-~,
d:y-5=m(x-2),
unde panta dreptei d este m=-I,
segmentului
deci
[BC] ,
y- YA = mAM(x-xA)
=::;,AD :4x- y-7
=0.41.
deci d i x+ y-3=0.
din
AB( -4,2)11 CD(3,a+3)
xG=
XA+XB+XC
IXA+YA-11
~
,Jf
+f
'YG=
3
=,fi'
44.
YA+YB+YC
=::;,-4 =_2_
md md, =-1 =::;,

md, = 2 =::;,d':Y- 2 = 2(x-3).
d:y-2=-3(x-I).
egala
:::I
d(M,d)=,I-S+31
~,fi
=_1 . 48.
A( -2011,0)
si
cu
=::;,a =_2.
a+3
2 .
deci
Fie
d'
d(A,BC)=
cum
;;
v
B(-4,3)Ed2
dreapta
are
ecuatia
cantata.
d :x - Y + 3 = 0 ,
mAD = 4 =::;,mile = -3 =::;,

hc :Y + 3 = --3 (x - 2) .
dreptele
sunt
d2
si
d,
50.
2=::;,a=20112,fi.
sau
d(d2A)=d(d2A)
Cazull.
[AB]
Fie
d(A,dz)=d(AA)=::;,1-6+41=I--6+4+al=::;,a
nu convine. Cazul 2. deB d )=d(B

'1
'3-
=0
cazuri:
~i
dar
c:i
nu
convine.
Cazul
~i
di A d )=d(B
'3
51.{A(-4,0)}=d2(JOx
~
~
B'(0,2)=SimOxB.52.{1+2a+b=0=::;,a=_2b=3=::;,a+b_1
-1+a+b=O'
~_ I _ -b
I -;-2=::;,a=2'
212
tg89
= tglO . tg2
'3=::;'
=d2 (JOy,
1-6+4+al
5
=::;,a=2a=-4
I'
2
deci
1-12+12+al
5
..... tg44 . tg45 . ctg44 . ctg43 ..... ctglO = I.
sin(30 + 10) = sin 40
egalitate
adevarata,
2
3 . 2
2
2sin a+1 = sm +~os a =1+3tg2a=13
2
cos a
cos a
I.
.
0) 2+F3
2(sm900+sm60
=-4-'
23Jr.
b) cosUsm
J6
. (Jr)
. (Jr Jr)
-,fi
c) sin 12 =sm '3-'4
=--4-'
12.
53 m_m-2
.'3--=t=::;,m=2
55. a) AB:2x+y-I=0
12a + b -II , de unde cerinta,
sina
6. a=tg(7S0-ISO)=F3,
Jr
12=2
1[.
sin
tga
b=sin(lOSO-4S0)=
8.
b)
~.
a)
I
U+12Jr) +sm. (23Jr
U-12Jr)] =4'
(23Jr
. Jr
. 3Jr
sml>sm'4=sm >sm
9'
. 3
. 2 . I 2' I
3
. sin -sm = sm2cos2>
I = 2sin x cos x =::;,sin 2x = I. 14. Doar numerele 0 ~i Jr din multimea A verifica ecuatia, deci
2
2
sinx-cosx
probabllitatea ceruta este - 15.

(
)
5
sin !!"-x
4
sinx-cosx
r;:;cosx-
,,2
-V
t:
2. 16.
idi
Prin n icare a
~sinx
,,2
dar
unde
3
sina+cosa
----=1+-=-
a)
(0 !:) . Finalizare numarul cautat este egal cu sin 2 . 10. I E (!:,!:) =::;,sin I > cos I .
'2
42
.
16
4.
.
24
sin a
3
a) cos2 a = l-sm2 a =-=::;, cosa = -- =::;,
sm2a = 2smacosa = --.
b) tga =--=
--4'
cosa
25
5
25
sin2 x + cos2 X
2
. 2
I
I
tgx + ctgx = 2 =::;,.
2 =::;,
13.
cos x=l-sm
x=-=::;'cosX=--.
smxcosx
9
3
pentru cii ! ~
2'2
11.
5.
sin4Osin140=sin2 40 =cos2 50 =( -coS1300t =cos21300.
=::;,a=l.
dl=AB':x-2y+4=0,
-.
a)
4 ~
- F3 = 4 ~ !coslOo - F3 sin 10 = 2sinlOo cosf O''~
2
2
. sinlOo cos l O''
54
le
2sin(a+b)=
7
b=-4=::;,a+b=-2
:E triunghiului ABC este egala cu
{B(0,-2)}
d)
= sin 1+ sin 2 + ... + sin I80 + (-sin 1)+
tglO. tg2
patrar obtinem sin2 a + cos2 a + 2sinacosa

a=2
+ (-sinI800) = O. b) P = cosIo. cos2 ..... cos20110 = 0, pentru ca cos900 = 0 . 3.
-0
a-
ac
~
a)
(-sin 2) +
cii
A(-2,I)Edl
I'Gz,
d )---..1-12+12+21_1-12+12+al
Punctul
trei
=4
deci
rezulta
Avem
d(d3A)=d(d3,dz).
49.
paralele,
.sin20 ..... sin20110 = 0, pentru ca sinl800 = 0 2.
7.
46. Fie d dreapta cautata. mAD' md = -I =::;,md = -3 =::;,
segmentului
d(dl,dz)=d(A,d2)=1-201+al
d(dl,dz)=d(dIA),
'S
_
Mediatoarea
d,
'"~
45.
.
ecuapa
47. Punctul C(-1,2) este mijlocul segmentului [AB], panta dreptei AB este
-I .
=::;,C2,-2 . 43.BC:x+y-I=0,
I
I
ml = mz =::;,-a = 2 =::;,a = -2
:::I
39.
are
P= sin1.
b)
b) cosIo+cos2 + ...+cosI79 = cosl'' +cos2 + ...+cosS9 +cos900 -cos89 -cosS8 - ...-coslo =0
4o. Fie D mijlocul
3
42
M(7,7).
deci d:x+2y-12=0.
Mediana
D(2,1).
deci
=::;,u=7,v=7,
~i
(I)
5'-~ .
().
D 0,-1 .36. Fie M(x,y)=::;,AM(x+I,y+S)=sAB(3,6)=::;,M
+V2 =~u2 +(V_6)2
d:y-2=m(x-I),
_1=3+/c=::;,C(I,_S)
2-
-1+ YD
-I =-2-=::;'
2+XD
I =-2-'
~i BD,
1=1+2xc,
de unde cerinta, b) Aria
19. cos!:=
S
deci
adunam,
-3 =::;,sin(a+b)=-~.
4
S
~lH<"'O
tz=t:
4 = ,,2+,,2
. 20.
=! =::;,sin2a = -~. 17. Ridicam la patrat fiecare egalitate

9
9
sin2 a+cos2 b + 2sinacosb +cos2 a+sin2 b+2cosasinb=% =::;,
18. I = tg ( a _ b) = tga - tgb =::;,tgb - tga + tgb . tga = -I .
1+ tga tgb
sin2x =!(sinx+sin3x)
2
=sin2xcosx=::;,sin2x=0 sau cosx=l
21
=>xe{o,f}
21.Din formula lui Heron SABC=12=9r=>r=~.
BC 2 =36+16-246
b)
--
I)
2
=76=>PADc=lO+.fi6.
SA'DC=
22.0)
J6
BC.J76
-.-=2R=>R=
c)
r:;=-.
smA
2~
2 2 2
.
.
a2
b2
c2
+ -2 = -2 => a + b = c => triunghiul ABC este dreptunghic
4R
4R
4R
23 sin 2 A + sin2 B = sin 2 C ~ -2
"
"))
4R
"tr.
tr . tr
=-cos cOS +SLD SLD =
4
3
4
3
../3
BC
3
SinA=T=>R=2SinA=2../3=../3
27.
b2
2
2
sin A +sin B = 2sin2C ~ ~+-2
2 B) = 2(I-sin2 C) =>
(l-sin
2S.cosC=cos ( tr- ( 4+3
cos" A+cos2 B =2cos2C=> (l-sin2 A)+
24.
c.
ipotenuza
cu
a2 +b2 = 2c2
= 2~=>
4R
4R
-J2 +..J6
4
.
26.
b2+c2_a2
2bc
cosA=
162
24=3
A =8.
b)
sin A = )I-i
....
w
a:
l-
i::::I
o
u:
29.
a + c = 2b => 2Rsin A + 2RsinC
/J5'
= 4RsinB =>sin A +sinC = 2sinB.
30.
25'sinO
=---=>sinO=-.
2252
24
32.AC=vAB2
SABCD= 48 => SAOD= 12=
2
ADIXsinD
=,,76. Aria SADC
<
ACh
6 r:;3= -2-
h 12../3 33
. S
6176 7 hm,n
h
12..J6 34 F'
.
=> =.J76
. Aria ABC= ,,0 = -2=> min = -7 - .
. te a cea mal
cateta,
deci
ridicare la patrat avem 1+ 2sinBcosB
ii:
w
"j
. x
\TIlCa
CL
11'1
<
=ffi
""Q
.:.
laturile
triunghiului
(a+2)2=a2+(a+I)2=>a2_2a_3=0=>a=3.
2sm
2B-2C
cos
2B+2C
sunt
a, a + I
tgA+ tgB = I => C = !:.. 37. Triunghiuleste dreptunghiccu aria

1- tgAtgB
4
~
,..,
~
S = 6 = p . r => r = I' , lar R = -5 . 38 F'Ie A unghiul

2
< 0 => a - 2a - 3 < 0 => a e (-1,3) n Z = {O, I,2}.
-~+%;
.:
14
c) ~-(-~);
a +2 .
Deci triunghiul are laturile 3,4 si 5. 3S.Prin
QC
~i
= I + 2sinCcosC =>sin2B = sin2C =>

tr
= 0 => B = C sau B + C = - . Dar triunghiul ABC este ascutitunghic rezulta
2
cli B = C . 36. tgC = tg (tr - A - B) =
0btuz.
cos A = a +(a+I)2-(a+2f
<
2a(a+l)
Singura solutie este a = 2. 39.
d) ~+arcctg(J2)+tr-arcctg(J2)=
4;;
e)
)
1,0
. (01)
~l
"
COSX=0 sau sinx =~=> x
o)!:. +!:. = !:. ;
~-(,,-~).
deci
solutiilor este lR.
b)
XE{OE-}
,2 '
b)
40.0)
deciI X=-.I
2
.1.
=~.
-8
41. 0)
d)
b)
xe{E-,5tr};
6 6
a+b=1
{2ktr I k e
x=
arcsin.!.)=../3'~I_.!._L.!..
3
2
9 2 3'
notam a = sinx si b = cosx obtinem sistemul { 2

2
a +b
Z}
u{(
d)
x=tr_E-=2tr;
e)
a=2-a
2xe{-2tr+
.1
tg x = 2
eu
2sinxcosx=cosx=>
5tr ,-2tr+ 7tr}C[_2tr,0]=>

4
4
1C),
(x + 1C)=eos(1C
-(x+ 1C))=eos(x_
3
2
3
6
c)
=1
_I)k ~+ktrl k ez};

g)
tr
tr 2 +!:. 3tr + !:.} .
xe {4,tr+4,
tr 4'
4'
I tr
e) arcsin-=-,
BOAOsinO
tz:
+BC2 -2ABBCcosB
a2 sin2B = abc =>
AC=10=>AO=5.
.,
solutllie
("
SLD3-
3tr k I k 'R} .. \ Daca

C/
{4 + 2 tr E
/U
.\'
c/
2tg(arctg3)
tg(2arctg3)-I_tg2(arctg3)
e)
.
a=sinxe[-l,q,obtmemecuapa
2a2 sinBcosB = 4 acsinB => acosB = c =>cosB = ~ =>triunghiul ABC este dreptunghic. 31. Fie 0
2
a
dreptunghiului.
X E
5tr _
7tr} 42 0\ sin
xe {-tr+ , tr+ 8 . . v
8
centrul
::::I
= ~ => R = 2s~nA = 2 ~
2(
I) 7
I)
.
cos ( 2 arcsin"3 = 1-2sLD arcsLD"3=9;
I)
_cos(arcsin"3 =-VI-9;
BC=2RsinA=6.
2
AB AC = c-b-cos
b)
j)
28.0)
is ;
sin( 2arcsin~) = 2Sin(arcsin~ )cos( arcsin~) = 2~~1-
6.4'sin 2"
2 3 =6../3.
=>a,-I,
=> x e {-~ + kr: I k e

--2'
a2 -,LD
-l
d)
deci multimea
Dacli notlim
final xe {!:.+2ktrlkez}
2
"
ec:
==/2+ 2:C:2k-IB
k
k-I
Partea 2. ALGEBRA (clasele XI-XII)

Tema 2.1
Permutari. Matrice. Determinanli
= ( 51
1. a) OT
2 3 4
3 2 4
5),
1
TO'
= ( 31
2
4
3 4
1 2
5).
6
5 ,b) o = e. 2. a)(l,
2), (1, 3), (1, 4), (3, 4); E(cr)
1
= 12 +-B
2
;:.[~~~l'
"I
2:C:2k
k_1
3"-1
2)" -1] = 12 + B '--.
2
12 +-B[(I+
2
M3=03~Mn=03,n~3.
A=/3+M,
24.
unde
este matricea
de la
000
= I. b)
0'-
1(41325)
= 1 2
c) X=O'-I.(I
4.a)
* o,
0'-
.3.a)k=4.b)412012~a212=e.
2 3 4)=(4
431212344312-142
(I 2 3 4 5 6)
Vx
= 6
1 4
S6' 5. a) x
=a
_I
3)(1
4)_(1
4 )'
3
b) m(cr) = m(cr- ) = 7. c) X4 este para, Vx
n(n+3)/2]
1
0
-n
S6, c e impara ~ X4
k -- 5 . c/.\ C e I mal. ITIlCnumar

.
P E
N*
tr(X)X+
tr(X)'X~tr(X)'X=(~
'
b'' = e este 6. Daca k = 6c + r, 0 ~ r ~ 5 atunei a = o'" . 0"
--0'.r
C aurmare,cy=e<:><J'=e<::>
k
= 0 4~ k = 6c <:>6 k.6. a) ~a. b) Prin calcul, a4 = b4 = e. c) xb3 = a3x <:> axb3 = a4x <:> axb3 =
r
axb - xb <:> ax = xb. 0 solutie este c. 7. a) m(cr)=4. b) IA = 5 . c).\ cr este para ~ 0" e para,X V<::>
n
8. a), b) Calcul
EN".
b=3~A=B.
10.
direct.
AB = (a +
a+4
9.
~J
AB=G
BA=(~
X + X2 + ... + XIO = (10
55).
~2
2
... +XIOO=02'
~l'
b) (BA)"=B(AB)(AB)
a) tr(aA) = ~aaii
15.
a=l,
(I
X =
10)
a)
obtine
AB=(6)
a)
(2) => XI 2 = ( 2
M2 (lR) , nu
solutie
xG
b)3 + (a-b)3 = 2 si (a + b)3 -(a-
== -I
if3
det(X)
+bii) = tr(A)+tr(B).
b=
-1,
= 0 ~
-6 12)
( -4 -6 ~tr2(X)=-12.
~tr(X).X=
~)=tr(X)'X
X =
~a+
if3
2
~)=X3 =X x=G
a=
tr(X)=4
avem solutii.
antenoarli rezulta a = d, b = c ~
3) .
-I
I:)-G
det(X)=-7~(~
2
tr (X)=16
tr(tr(X)X)=16~
~) X.
(a b)a
X =
~i
A=(a ..) B=(b ..)

Y ,
-4
~)=
I~)+(~
deci
Se
Ii)
l6. Fie X
k)
0 i l'
Cum X
5a + 2 ' deci a = O. 14.
... (AB)A=6,-IBA.16.Fie
':1'
= a ~aii = atr(A) . b) tr(A + B) = t(aii
Rezulta
X2=-I2,X3=_X,
11.
12.
BA _ (2
- a
10)
2'
(I3-A)(I3+A+A2)=/3-A3=/3-03=/3'
b)
BA=[~I
AB=(BA)'.
deci
AB = (2 + 5a
a
13.
10
b + (2),BA = (a + b 3a + 4b)
b+16
5
19'
~).
~X+X2+
3
A =03'
=> +4X = ( 8
7/2=02~(~
I:) ~
cu
=49 ~ det(X) =7 . Distingem cazurile
25 F
i) det(X)=7~X2-
(I 2 3 45 5) ~
ab =
2
-n
ieXo solupe. Rezulta det(X2) =49 ~ det(X)2
5'
b. b)
I
i iul anterior. Rezultli ca An = (/3 + M)" = 13 + C!M + C;M2 = 0
[0
~erc tJ
+1.
Fie
X =(:
:).
(a+ b)3 + (a _b)3
Din egalitatea
(a + b)3 -(a _b)3]
(a+b)3 ;(a-b)3
(a+bi
bi =4 ~ (a+ b)3 = 3 ~i (a_b)3 =-1 ~ a+b=if3

Fie X
27.
solutie
;(a-b)3
det(X3)=0~
,a-
det(X)3 =O=>
X3=tr2(X)X
tr2(X)X=(4
6)
-2 -3
tr(tr2(X)X)=1
3
tr (X)=1
I).
i=1
17.
Ca1cul
direct.
18
Inductie
t
I) 'A"+IA
.
-"
2012
- tr(A?OII
det(A) = 0 ~ A
P(n)~P(n+
~ JJ]
21. A = 2
J3
__
22. Fie B = A-I
-.
= (4
1
-8)
adevarat
. exercitiul
dID
anterior;
" A. 19.det(A2012)=0~det(A)2012=0=>
2012
tr~~~l=
3
7!
7! ~
-SID-
-2
. A2 -- tr ( A ) A,
. A = ( tr ( A ))"-1 A 2 = ( tr(A))
[co~;
_
P(2)'
cos-
0 ~ trCA)r=0 ~:2
""
=2
Jfl _
- 2B ~
""
15
= 2
eos-
= ~(~:l=
O 20. Inductie dupa n.
SID3
. n7!
n7!
-Sin)"
cos)"
k-I
2013
~ A
= _220131 .
2
.
. B. Apoi, A = 12 + B ~ A" = (h + B)" ==
tr(X) = 1 ~
X=(4
(A - At)2 = -/2
6).28
-2 -3
~ (A _ At
A2=3A~a=3.
a)
tOO8 12 .
=
29.
b) A_At=(2
Din
2)_(2
1)=(0
1 1
teorema
2 1
lui
Cayley
-I
avem
A2 _ 5A _ 212 = O ~ A2 _ 5A - 12 = 12 . Determinantul este egal cu I. 30.

2
A2-3A+212
Prininduc\ie.Cazul
n=l
Obtinem A2 _ B2 =
= 3( A _ B) = (22 -1)( A - B) , deci cazul
afirm
esteevident.Cum
a) Da. b) Vom demonstra

ca
2
=02 ~i B _3B+212=02,prins dere
t'
a ia este adevarata pentru
reZU!ta
succesiv
n -I
n = 2 este adevarat. Presupunem
n -I'
~I n. Din A" - 3An + 2A

+1
= O2 ~I
Bn+1 3B"
-
2B"-1 - 0
-
i
~\,.
ca
2'
:i~
nI nI
An+1_ Bn+1 = 3( A" - Bn) - 2( A - - B - ) =
21
-1
AA'= (
2
90)
=:>det(AA)
, =81.
,
b)
Ca1cu1
direct.
32.
p ';fPEZ,B=1
,
a
I(a)
Q)
dot (A' A)
= dot A' dot A = (dOl A)' > o. b) Prin
unde <=>(a-d)(b-c)=o
calcul obtinern
a) det(A) =-4.
33.
A A'
b) A2=[~1
= A'
=:J
~1
-I
-I
= ab +cd ; do
. A=> oc+bd
~i A2-A=21
I
c
34. Q)
I
b
=6
~ :]
I 2
~i A2 - A = 213 35.
4511,,\ !l = I
a) Calcul direct. b) Folosind binomul lUi
BE2 = E2B
Br
(A +
= An +
s',
a) A4 = -412
36.
b = c = 0 ~i d = a, deci
rezulta
b) Fie B = (;
:).
demonstreza
~-2 ~-2
t~
~
'Sa;:
'n=l~
-Sin!:']
(
2 =:>A 2008 = COS
. I004
004
JT
sm I
~='6.
3s,
'((I+I)'-(l-i)')=4;'
/X:3
X~3
; /_ X:3
x
x
x-3
3x-3
=27(x-I).
Rezultli x= l.
u
::l
X~3
3x-3
JT
sin I004
004
cos l
)
JT
3/
; =3(X-I)
-3
~3 -~
I
I
43. dl
=1;a
ci
~
b~a
b3 _a3
c~a /=Cb-a)(c-a)!1
2
2
C-a
c~a
c3 _a3
44.
b)
!l
d2
A+ 21: :
;H~:
; /=
b +2b+3
il=A
'J
c +2c+3
3
1=
Fi, P""'"''
a'
a+3
bI
b
X(aJ(a).
1/11
3
2a
46.
1= I
a+2=2<=>a=OsauQ
<=>1
d 1=2 <=>1a + 21-2<=>
-
7
7
. .
<=>!l -_ 0 <=>a = __3 . Cum -- 3 IEZ,
I1 = 3a + 7 . a) Punctele sun! coliniare
sou observand ca punctul
avem
det(AA'
obtinem
49. a)
a=-3.
!l
= 3
1 = 0 . b) Prin calcul
D este rmj1ocu I se gmentului BC 50. a) Cu notatia
)I
~a;
~a;b;l_
= ~a.b.
I
~b.
E {I"2 3} , deci vectorii
"
(a.b.-a.b;)2~o.
'-'
;"je{I,2,3}
_
-:
O~ =o.!
b) Din
~Xk
=xl
+X2
+.lJ,
det(AA')=O
I .
+ bJ-.
k = I 2 3 sunt coliniari. Cone
k'
"
UZIa
Sisteme de ecua~ii liniare

.
lR _ {3} .
) 0 Cum d et( A) = -a + 3, avem A inversabila <=>a E
* .
~) 8 -7. 8 =-4
Tem 2 2
; ;/+/;;
2b
2c
;/=
3
A-I =~C
*0 ~
.
A inversabila.
3. det(A) =-5
-4}
Z('J(,).
A' -
Cum
A -I -- _I_A';
detCA)
* 0 ~A
, (8
11
A = 8
12
U21
22
inversabila.
s:
II -,
A-I = det(A)A
28213 831]
811=1;
821=-~;
831:~
~ 1=.!.[~1
s:22 8
812 = -3;
822 = 1, 832 5 0
Un
U
32
.
--5
[
= 0;
823= 0, 83313 23
8
8E MnC33
13
4. ,,=:>"1
Z ) ~ det(I)
E Z , dar det( A)det (A-1)=det{In)=1
~I
Y(b./(b).
6 1I =0<=>-2x-y+6=O.
8
I
= I , aria este egala cu 2.
.
1.Aesteinversablla<=>det(A
c + a
1 -1 I
2, det( A) = 29
rezultli.
~+w+~
-I
rezultli a;bj = ai;,i,j
(C-b)(c-a)(b-a)(ab+bc+ca).
a +2a+3
= I
13a+71 = I, a E Z
I I=(c-b)(c-a)(b-a).
C+a
~+~+~
B=I;
3
b+a
=Cb-a)(c-a)!
(C-b)(c-a)(b-a)(a+b+c).
o
~
218
b~a
2
b -a
III
~Ill:
=1;2
42. a) ~
-1
prin calcul
::E
-I
rezulta cerinta. b) Din -2-
~Il=
-31kl
I = 2 + a, . S ABC = 2I d
-1 I
a I
2
3
= 1 . 38.
2
JT
x
1 = 0 , deci punctele sunt coliniare,
..
b\~ AC. . -1
0
1
OIl2
/~I ~ :t~1 ~ :/=-18. 41.
=-4 ..
=(3X_3)/X~1 3 X~3
;
3x-3
!l
= -4. 48.
JT
21 1
Z . Cum SXYZ = 1 B ~ SXYZ
B = a12. 37. a) Se arata prin calcul direct. b) Se

47.
cos!:.
2
prin inductie. c) A =
[ . JT
I
I _ 0 b\ = I
I I =O<=>-x+ Y- - . 'I il
2
2 1
Din BEl = EIB ~i
c1 = 6k , k
x
~ AB:O
Newton rezulta
I
b
-1 8
det( A) = 2. b) A2 =[~
1
a
, t512= 2;
21
8 =3
22
~1
0
-:].
5
det(A)
=l.
daell det(A)=
,,<:::"
A'
I,
Mn (Z), deei A-I
1
1 = det(A) . A';
=> A-I = A'. Pentru ell AEMn(Z)
cum A-I = (det(A)rIA'

Mn (Z). S. det( A) = _ I
0;
[0Il
A' = ~2
0;
21 031J Il =
022 032 ~2: I:
==>
pe care
0 => A inversahila,
;c
[0 0
21 =
022 =~;
31 = 1
032= 0 => A-I = 1
033= 0
0
01) 023 033 013- 0,
IJ
0 . A/ternativ,
0
0
1
023= I,
3
observam ca A = 13 , deci A-I = A2 .6. det (A) = m2 + 5 > 0 , deci matricea este inversabila,
2
7,a)
A2=[:;
16
:~
::],
16
17
30+b =17
{ 20 = 16
'
ca
aA+bJ3=[3~:b
de
unde
obtinem
A= -I
~:
2a
30 + b
0 = 8 => b = -7.
J.pentruca
b)
A2=aA+b1
este necesar
=> A inversabila.
det( A) = 7 '" 0
rezulta
2 -2. Avem
14.
x=l,y=l,z=O.
det(
A)
-52 -5'
-22J A lternat
.
"IV,
A2
-2 -2
...
=> A inversabila,
S. a) det(A)=heO
8A =- 713' deci
eCI A- I =--7 I ( A-8J3)
16.
Cum
s, =-60,
~I ~I
1 =_I_'A*-[~
det(A)
w
a:
::::I
0
u.:
.
<
...
c(
l-
~) ~i B = (~
A = (~
rezulta
(inmultind
~I).
aceasta
I
0
-I;
A' =(0;1
0;2
c(
021) ~I =5;
~2 = -3;
012
021=-2
-I (-5
012 = I
=> A = 3
2)
-I'
(-1
1
deci X =
B=(I
-I
~1=-8"'0.
Bordatii
lui IIp sunt:
1l1=4
5
(A)
A' .
1 = _1_.
I:~I
= 2, trebuie ca III = 0,
'"
<
III
a:
aceastaegalitateladreaptacuA-I)caX=B1
vem
11)
-6'
b) Notam:
d(e:(A))
A= 1 ~
A- _(2
-
-7J
-I
.
(2
, deci X =
~i
tl.2
-4
Deoarece
este
matricea
A.
12.
a)
(_~
-;r
=G
:)=>x=G :)(~ ;
-n=G
11.
adjunctei
I:
~J
b)
0
a:
220
:)=>X=[=: 5
=~r=(=:
0
Z
-e
~
2, deoarece
11
0 = -1 '" O. Cum
2 -1
~i 3 in
A este 2, pentru ca
0 = 0 si 2
0 = 0 . 21. Consideram
626
2 3
a =8a-32
~i 1l2=4
0
5
= 4. 22. rang
1 =32-8b.
(A)
b
= 2, deoarece
det(
A) = -m + 2.
0 = -I", 0 . 24. Rangul matricei este cel putin
l2 J.
~3
caz
contrar.
-I
2 -3 -I
25.
Avem
1
= 0 ~i
2 -3 -I = -0 + 44, rangul este 2 daca

3
I~
-1
2
1
:1'" 0,
a
2
3 1 -1=0,
4 3
:)=[-~
-~J.13'
A vem dot ( A) "
1 4 = -5b + 20, deci rangul este 2 daca 0 = 3, b = 4 si 3 in caz contrar, i.e. a", 3 sau b", 4 .
1 -1 3
2
5 = -52 '" 0 , rangul este egal cu 3.27.
NotamcuAmatriceasistemului,
-3 -2
-131 0 doc' """,,"1
dat este Cramer, A vem solutie
urn",
=50-15,
a) rang(A) = 1, deoarece liniile matricei A
4 -2 0
~J(=:
I 2 -1
3
sunt proportionale.e)
A " [~
26. Cum 3
u
-e
19.
2 -1 3
= 0 => a = 4,
Este necesar ca m = 2. Este si suficient, deoarece 11
a = 44
-7)
15 .
A' - det(A)A-1
.
-I,
,lpoteza
A =A impune det(A)=I~-m-3=I~m=-4.
Cum det( A) = 1 avem 1 = A' Atun . AA' _ '
.
..
.
,
.
CI
- A A = 13 . Dill definitie rezulta ca mversa
10.
""
ci
(x,y,z)=(I,I,I).
= 3 '" 0 ~i orice minor de ordin 3 este nul, avand doua coloane egale. 23.
~) . Cum det(A) = I '" 0 => A inversabila => 3A-I. Cum X . A = B, rezulta (inmultind
CL
~
::::I
0 =
1 24 '" 0 , iar bordatii lui IIp sunt nuli: 2 4
6
626
Pentru ca rang
::::I
a:
w
18.
x=-5,y=5,z=3.
= -4 '" 0 => rang (A) = 2.20. Rangullui
a) Notam:
sistemului.
3 -1
::::I
0
Z
matricea
rezulta
(x,y,z)=(2,I,2).
I~~I
CL
2 -1
9.
cu A-I) cii X = A-I . B.
la stanga
_14
- 2
IIp=l~
0 => A inversabila => 3A-I. Cum A . X = B,
Observam ca det(A) = -I",

egalitate
~J
= -.L. Cum 6x = -131,

6
cu
s, =36,
Ily =60,
(x,y,z)=(-I,2,0).17.
Cum det(A) = 0 si 3 un minor: III =
Up
= Il = 12 '" 0, deci sistemul dat este Cramer. Solutia este data de
Il
Il
Il
x= ;. ,y= ; ,z=-:;.
15. (x,y,z)=(I,I,2).
Notam
2 -I
1
A-I = detl(A) . A* = -7 [~2
144
formulele
3a :b
2a
III
s, =0,
Il y =-131,
determinam eu ajutorul formulelor lui Cramer: x =-2.., y = ----L,
Pentru K"
m"
L" (a b c) avem A " KL.
a2 +2ab +3ac
2
c) A2 = 2a +4ab+6ac
[
~+~+~
ab+2b2 +3bc
2ab+4b2 +6bc
W+W+~
A/ternativ,
= K(a + 2b+3c)L
A2 = K(LK)L
ac+ 2bc+3c2 ]
2ac+4bc+6c2
=(a+2b+3c)A,
~+~+~
= (a+2b+3c)KL
=(a+2b
deei d = a+ 2b+3c.
2 =2*
o.
a+1
1
m
m = m2
-I
sistemului este
+3c)A .
rnatricei A a sistemului este

28.a)
A2=[~
I
~
0
~]'A3=03.b)
0
13+A+A =[:
I
: :].Cum
1 1
det(13+A+A')=0
~itotiminorii
", E lR
de ordin 2 suot nuli, rezulta ca rang (13 + A + A') = 1. c) 13 + A = [:

1
~
1
~J;
x+ y+z =1
det(h
+ A) = I;
Pentru
- {1,2} .
m = I,
3 = 23* 0,
deci
3m + 2. Sistemul este compatibil determinat pentru
-2
sistemul
x+Y+z =3.
si
Conciuzia rezulta din teorema lui Cramer. 34. Determinantul
este incompatibil,
m=2,
Pentru
rangO)
= 3 > rang(A).
deoarece
sistemul
este
in concluzie
prime Ie doua ecuaii

ineompatibil,
m e {1,2}. 35.
suot
deoarece
Determinantul
3 -1 12
(J3+Ar'=
1
.(J3+Ar=[~1
det(J3 + A)
~].29.a)A*=[~
-1 1
-~
-~].eumdet(A"}-O
,-
-2
-2
3 -4
matricei A a sistemului este -1
toti minorii de ordin 2 suot nuli, rezulta rang(A"} = 1.
b) Daca X
=[;]
EM3,1( C), ecuatia este echivalenta eu sistemul
m2
I
considerand A _
Cramer. 36. Determinantul
matricei A a sistemului este 2
x+4y-3z=5
Este
1 22 -0 ]
matricea sistemului,
[2
I 4 -3
u:
2 = _m2 -37 * 0, \;1m E lR. Concluzia rezulta din teorema lui
{;::~;Z:: ;
yl
neeesar
I -I
ea
rangul
rang
(A)
=2,
deci
a = -1.
11
"
112
= a + 1 . In plus, avem
a -1
Sistemul
este
compatibil
pentru
b+l
b =0:>-b-2=0:>b=-2.A~adar,
a=-I
~i b=-2.37.DeterminantulmatriceiAa
-1
sistemului este
2 -1
1 = O. Rangul
matricei A
este 2, deoarece
I~~11
= 3 * 0 . Sistemul este
1 -2 2
compatibil, deoarece minorul earacteristic
2 -I
este nul. 38. Determinantul
matricei A a
1 -2 -I
sistemului este 2a
2a
~ = -4( 2a2 + a -I) . Cum sistemul este omogen, rezulta a
E { -I,
~} . 39.
-2
II) inIocuind Xo = 2, Yo = 2, Zo = 1 in ecuatiile sistemului, obtinem n = 2 ~i m = 3 . b) Sistemul admite
1 2
matricei A a sistemului
solutie unica daca determinantul
Rezulta ca n
1
Determinantul
222
Conform
matricei extinse a sistemului este
teoremei
lui Kronecker,
sistemul
este incompatibil.
{3} . c) Daca
E lR -
det A = 2
-I
-3
1 = 3- n .
2
{3} , sistemul este eompatibil determinat. Pentru n = 3 re~tli
ci mogul matrieei sistemului este 2. Pentru ca sistemul sli fie eompatibil, rangul matricei extinse trebuie sli
fie 2. Obtinem m = 1.
5 -1
3 -4
E lR -
este nenul;
deci
rang(A) = 3> rang(A) .
33. Determinantul
matricei A a
40. a) Fie A matricea sistemului.
Avem
det(A)
este compatibil determinat daca ~i numai daca m e lR - {1,5} .
t:;:~::,
I~~I
b) Pentru m = I,sistemul devine:
atunci
A=[~ ~
lx+Y-2z=1
Consideram un minor 1:1p =
1:1c = I
= (m -l)(m - 5), deci sistemul
m-3
1 rang(A) = 3. Daca m = 1, rang(A) = 1. c) Daca m = I, rang
1
m
1 2m-l
~l
~i det(A)
=:
I I -2
II
2~
3 =0.
I I -
= I * 0 , deci rang(A) = 2. Pentru a determina
rang(A),
calculam
",:1' ,
I = 0, deci rang(A)
= 2.
Rezulta cli sistemul este compatibil nedeterminat.
Pentru m =:
I -2 I
S, sistemul devine
+ 9 Y + 3z
=I
x+Sy+2z
a=,4 ~i b =' -2 . c) Pentru b = -2 , avem sistemul
x + 2Y + 3z = 6
a::
care este compatibil pentru orice
a E 'l si pentru care (0, 6, -2) este solutia cu toate componenteie intregi.
1 a 0
1:1 = det(A)
=0
2
a = a + I > 0 , V'a E lR , deci det(A) * 0,
101
s~
b) I:1p=l~
...I
~
nedeterminat
IU
Q.
~
~
III
IU
trebuie
6-3m=21(n+12)=21(p+2)=0,
ca
sistemului.
Avem
conform
-I
IU
I:1c= I
"'"
ci
-I
IU
-I
I:1c= -I
o
a::
-3
=0.
Cramer.
Rezulta
224
la~
l1.=a 1
=1,l:1y=O
10
= 1 9
n
S -6
S -6
42.
a) Fie
3 =0,
adica
-I = -6
m = -I.
formulele
lui Cramer
(a2 + 1)2
= -_.2 I
la~
=a,I:1,=O
Daca
m=l,
ca sistemul
* 0 , deci
b) Pentru
avem
este compatibil.
1:1
; ,Z=-:;,
cum
este
matricea
a_a
d+l'z-
* I,
sistemul este compatibil,
rninorul
1:1
Daca
=11 -II
I I =2 *0
1:1
m=-I,
= I-I
-I ~I*0
~i
-- a
a + I a2 + I
= X
"
deci x, Y, z sunt in progresie geometrica.
Z ,
2
-1
I
1
7 -I
= -Sa
+ 20. Pentru ca sistemul sa fie
compatibil determinat, trebuie ca det(A) * 0 ~ -Sa + 20 * 0 ~ a E lR - {4}. b) Daca 1:1* 0, sistemul

este compatibil.
sistemul este incompatibil. in concluzie, sistemul este incompatibil
atunci
incompatibil daca ~i numai daca I:1c= 2
1 P
=:det(A). 1:1= I q
I m
= (m _1)2. b) Dacii
p2
1
P
ll-,-L,
0 q-p
L,-L,
r2
0 r- p
4, un minor principal
2
-I
1 0~ b
* 4.
estel:1
p2
l-p2
=\q-p
I~~II
Sistemul este
r-
r - p
q2 -P2\=(P-q)(q-r)(r-p).
r - p
f-
ar + bt - e = 0, se obtine:
*
este solutie a sistemului. Deoarece 1:1 0, ea este unica. c)
z=a
CUrn (-I, I, l)estesolupaslstemuUl,atunclp

.,
1.
47. a) Fie A matricea sistemului ~i 1:1
lX = e
y=-b
IC sunt distincte, fiind solutii ale ecuatiei
e- pb + p2a = p3
C-qb+la=l
. Rezulta ca
c-rb+r2a=r3
det(A) = 1 m
Daca 1:1 = 0, deci a
7 -I
~i
d+I'
101
2
46. a) Fie A matricea sistemului. Avem 1:1 = det(A) = 2
b) Daca p, q, r
43. a) Fie A matricea sistemului,
1:1
x= ; ,y=
I
x= d+l'Y=
=a .atunci
pentru
Avem: y2 =
ll~
III
2
folosind
2 -3 -I
-3 -S
se obtine
-I -m
m = 3(1- m2).
I
-I
Z
<C
2
= I
m=2,n=-12,p=-2.
lui
19m
o
~
are solutia
=> rang(A) ~ 2. Pentru ca sistemul sa fie
GO
<C
Z
~1=21*0
det(A) = m
teoremei
:z:
v
deci
I
>C(
a::
Sx- 6 Y=P
S -6
Z
<C
a:
{2X-3Y=-1
x+9y=3
.
. Sistemul
x + 9Y = 3
2
compatibil
sistemului
101
de unde p=-2.
>C(
<C
Q.
b) Solutia
=-1
2X-3Y
ind in
n ocum
m si
sistem Zo = to = 0 , 0 btitmem:
41. a),11"1
x=O,y=~,
"
ceea ce insearnna ca sistemul este Cramer, deci compatibil deterrninat.
=4
o
u..:
deci
=-2
1:1
IU
ax+Y+Z=4
. Din prima si ultima ecuatie, rezulta ca 1 = 4, fals. in acest caz
sistemul este incompatibil. in concluzie, sistemul este compatibil nedeterminat pentru m = I.
...I
(:4) = 2,
45. a) Fie A matricea sistemului, atunci
X+SY+2Z=1
iar rang
. mul este incompatibil. Daca m I, sistemul este compatibil. Deci m = 1. 44. a) Inlocumd 10
SlSte
I tia (I I 1) obtinem a = 2 b = O. b) Pentru ca sistemul sa fie compatibil nedeterminat,
. tern so uu
"
'_
'
SlS . ca rang(A) = rang(A) < 3 (un de A este matricea sistemului).
uebu1e
1
I 4
a
I
I
1:1c = 2
3
6 =b+T,
~i
avem
2
3
=
-a
+
4;
luand
det( A) =' 1
-I
-2
b
3 -I -2
3x- y-2z
(A) = 1,
i
I
i
~
-p -p + I =,0
2
..2
q -q
-q + 1 -- 0 y.i ? - ? - r + 1 ~
225
= ,a c p,
en
'Pal,...."=1,-=~_
I. Deei, orieum Je-arn alege douli di
= U <:::I(1- rt "F 1,= U ell raaaeInlle7
,
tntre numerele p, q, r vor fi egale eu 1.
_1
48. a) Fie A matricea sistemului i d = dettA) Atunci

v=rCI d b) Sistemul fiind omogen, el are solupi nenule d
a
ac
A
Ll
om
I"
ogen, e are so utn nenule daca d =

2X + Y + Z =
{ 3x - y =
-x+2y+z
<::>-5
_
m -
-I
<::>m =
O-{-2}
d=!: :
....J
a:
l-
"'
:;)
u..:
~
~
:;)
Fie
matricea
I~b~ :-Cb:;!_/b_a- a-bl
::;IL,~L,
a+b L,-L,
a)
c-:
C-a
;;
~
"'
;
-'
Ii}
Z
ffi
c:i
~
U
~
~
o
Z
II(
:it
226
Fie
a)
ecuatia
x, y, Z E 1R .
a)o z =xo(yz-6y-6z+a),
eox==yoe=x,VxEZ<::>
8.
0
neutnl
~i
det(A).
Atunci
xe+5x+5e+a=x,VxEZ
daca
y)
Fie
exista
9.
x,y,zEZ.
eEZ
Avem
astfel
a)
Legea
incat
are
Avem
a)
eLement
exista
Tema2.3
xiog,,<= e!og"x = x, Vx E (0,00) <::>e = 27 E (0,00).
Legea
are
i numai
daca
eLement
z), Vx,y,z
z), Vx,y,z
neutru
daca
e lR
b) Deoarece
VXEZ <::>e=-4 si
E Z.
cu
ceea
are
ce
element
revine
a E Z -{6}
exista
La
legea nu are
e E (0,2)
astfel
b) x E (0,2)
Incat
este
xox'=x'ox=l<::>xx'=2-x-x'+xx'
sunt simetrizabile.
eE(O,oo)
deci
b) Legea
= 0, Vx E (0,2) <::>e = I E (0,2).
x'E(0,2)
exista
daca
e lR
<::>x( e-7)+
<::>a=20.
neutru
E (0,2), deci toate eLementeLe din (0,2)
nu este
xoy=5(x+6/5)(y+6/5)-6/5,
0
om
xoy=(x+5)(y+5)+a-25.
eox=xoe=x,VxEZ,
simetrizabiL daca
(:) x' = 2 -
-x) = 0, Vx,y,z
x(5e+ 5)+ 6e+ a = 0, Vx E Z <::>e = -I,a = 6. De aici rezulta ca pentru

neutru.
z = x 0 (y
<::>x(e+4)+5e+a=0,
nenule daca d .
- , ceea ce am demonstrat la punctul ante .
.
cu 2,. z e.ste necunoscuta secundara, z = A A E lR .
I nor. c) Rangul matncei sistemului este egal
solutia sistemuhn, avem ca a + b + c = -I'd
. ' re~ ta,r = A, x = -{a + b + C)A. Cum (I I I)
, eCI sOlulllle slstemului sunt (A A ') ,
"este
,
, 1\" I\, E lR .
10. a) Avem x y = xlOg"y.

0
astfeL Incat
eox=xoe=x,VxE(O,oo)
b) x E (0,00) este simetrizabil daca i nurnai daca
Structuri algebrice
exista X'E(O,oo)
1. a) Fie XYEZn[5
,00 . Atunci xoy~5+5-5=5~xo

EZ
(xoy)oz=(X+Y-5)oz=x+y+
-10(
y
n[5,(0). b) Fie x,y,zEZ.Avem
Z
-xo yoz).
2.
a)
Fie
Avem
(x 0 y) 0 z = x 0 y)5 + Z5-I = 5/x5 + 5
5
X, y, Z E lR. .
V
Y +z -2 =xo(yoz)
b) Cum
<::>5/5
5
.
eox=xoe=x
VXElR<::>
+ e -I = x Vx E lR
5
'
di
'
<::>e = I <::>e = I E lR rezulta a
irecr, b) Trebuie demonstrat ca ori
fi'
c I este elementul neutru. 3. a) Calcul
-I:::::> x + I >
care ar x, y E (-I (0) rezulta a
d .
,Y+I>O,deci(x+I)(Y+IOObp
,
c x*YE(-I,oo).Avemx>
1 Y>
eCI 3xy + 3x + 3y + 2 > -I 4 a) T b .' d nemxy+x+y+
1 >0~3XY+3x+3Y+3'>0
x*
(
.
re uie emonstrat ca oricare ar fi
'
Y E 3,(0). Fie
x> 3,y > 3 ~ (x- 3)( _ ).
I x,y E (3,00), rezulta
y
3 >0, deci
x*y-2(
3)(
)
X,y,ZElR.
Avem
(x*y)*Z-2()(
xy-3
+3>3.
b) Fie
'
1(
"X
este
7.
z = 25(x + 6/ 5)(y+ 6/ 5)( z +6/ 5) - 6/ 5 = x o(y
element
a-c =0. b) Sistemul fiind omogen, el are solutii
a)
R <::>(a-42)(z
AVetTI Xoy"*-5,VX,YEZ-{-5}<::>(x+5)(y+5)"*20-a,Vx,YEZ-{5}
a::20.
(x
e e x = x o e = x, Vx e lR <::> xe- 6x- 6e+ a = x, Vx E lR
b) Deoarece
+(2-2e)x
,,*"
6e+a==O,VXElR <::>e=7 si a-6e=0<::>a=42.
Atunci'
nu are solutii, deci -2
Avem
Vx,y,z
eox= x=e = x, Vx E (0,2) <::>(e-l)x
0(x'+2)=4
o
Z
6.
Daca x=-2,
_
.
m - -5m. b) SlstemuJ fiind
.
slstemuJui
2) = 4. Daca x"* -2 ~ x' =-x-:-2 -2 eQ , deci toate elementeie
sunt simetrizabile.
<=> a ==42.
II
(xo y)
SO.
ee- (x+2)(x'+
<=> (xy-6x-6y+
_X02
sitTIetrizabil.
3.7
orma. x= A,y= 3A, Z=-5A.
x; + y; + z; 35,,1 7
z; - y;
= 15,,12=)
-'''--::lRTI111-'~~~_
,t0X'==x'ox =
<::>m = 0. c) Daca m = 0, sistemul devine
deci orice solutie nenula a sistemului este de f
=0
1 ~113 =: -
2 = 14m _ 4 .
4
<::>14m - 4 =
49. a) Fie A matricea sistemului i d = dettA) A

.
12
\ . tunci d = 3
_
12 -
II
1
3
-1
I
_I
_
I -
asociativa.
cs
t:* y-3
z-3) +3 = 2(X-3)(y-3)(Z-3)+3
=x*(y*z),
u am
e E lR astfel
(2e-7)(x-3)=0
V lib
meat
x*e=e*x=x,VxElR,
' En. Obtinem e = 7/2. 5
I
tnI
a) Avem
xoy=-(x+2)(y+2)_2.
x,YE'\l,X,y~_2.
Cum
2
X+2~0,y+2~0~xoY>_2
eox=xoe=x
Vx Q
I(
-.
b)
,
E
<::>2' x+2)(e+2)-2=x,VXEQ<::>(x+2)(e+2)=2(x+2),VxEQ:::::>e=0
c)
deci
"
adica
Fie
Cum
cu xox'=x'ox=27
x = I, ecuatia (x')o
= 27
<::>(X,)log"x=27.
X'EZ
cu
x"*l,
nu are solutii, deci multimea elementelor
11. a) Cum x 0 2 = 2 0 x = x, Vx E Z rezulta cerinta.

exista
Dad
xox'=x'ox=2
atunci x'=2iogx27
simetrizabile
= 12 ~
(AB) (ABr = ABE AI
= AI~I
Daca
este (0,00) - {I} .
b) x E Z este simetrizabiL daca si nurnai daca
<::>x'= 7x-16
3x-7
~3x'=7+_I_.
Atunci
3X'EZ<::>
3x-7
3x -7 E {-I, I} <::>x = 2 , deci singurul eLement simetrizabiL este 2. 12. a) Daca A, BEG
BIt
>0.
~ AAI =
= AAI = 12 ~ AB E G, deci G este parte stabila a Lui M2 (R)
In raport cu inmultirea matricelor. b) Cum am demonstrat a), ramane sa verificam In continuare

axiomele grupului: GI Operatia .,;" este asociativa. G2 Operatia "." are elementul neutru hE G. G3
Orice element din G este simetrizabil fata de ".": Daca A E G este simetrizabil 3A-1 E GI astfel lncat
1
0404- = A-IA = h. Avem A E G ~ A . AI = h ~ 1 = AI In M2(lR). Verificam AI E G. Rezulta din
AI(Alr = AlA = 12 Asadar orice element din G este simetrizabil fata de ".".
13. a) Cum 0'=(1
234
23415
5) ~
0'2=(1
dCCiG contine 4 eLemente. Avem: G = {e, o,
234
34125'
d,~}
5)
0'3=(1
234
41235
(e fiind permutarea identica).
5)
~icr4=e,
a-
a-2
a-
b) a-
a-
a-2
aa-3
a-3
a-3
/o,b fl
0'2
0'3
0'
0'3
0'3
0'
0'2
este compunerea permutiirilor
verifi _,
.
contmuare axi
ill
element din G este simetrizabil fata de ". ", ceea ce rezulta din ~bla ::~~~nt
J-U II
a) Trebuie demonstrat
ca oricare ar fi A, B E M rezulta
l4
Ca
AB
E G.
I
orne e grupului. G .
neutru ~are este e. G3: Ori~

permutiirilor pe G.
.
Fie A
(a
31.]
'1
,ai, b,
l
3(alb2 + aA)]
I a
ala2 + 3~b2
si ala2 + 3blb2, alb2 + a2b
l
E Z, rezulta cii M este parte stabila a lui M (Z) in raport'
.
,
2
cu inmultirea matricelor. b) Fie
:; 0, 1 sau 2 (mod 3). Pe rand, if + I :; 02 + 1 :; 1 (mod 3
if
_ 2
a E Z :::>a
) sau. + 1 = 1 + 1 :; 2 (mod 3) sau if + 1 ""
22 + I :;2 (mod 3) deci if + 1 ;j; 0 (mod 3) c) Pr
2
esupunem pnn absurd ca det(A) - 1

2
21~a-+l=3b2,falsdinb).d)DacaAEM
'A-I
-~a
-3b =_
_I
_I
~I
EM:::> det(A) E Z, det(A-I) E Z. C
det(A )=det(AA
)=detI2=I:::>det(A),det(I)E
{-I I}
.
umdet(A).
15. Pentru orice x, y, Z E JRavern (x*(
* )_
' . DIn c) rezulta ca det(A) = 1.
y Z -x+ y+z+xy+xz+
yz+
_()
.
xyz - x * y * Z , deci ,,*" este
asociativa, b) Se arata prin inductie ca x * * *
1
1
3
I x2 xn = (XI +1)(x2 +I) ... (xn +1)-1,
de unde
3b2] ,
a2
~i B = (;2
2
u:
1*2
OS
I
1
( -+-+x Y
~
;:)
u
;:
III
Q.
-I =2008.
16.
1]-1
xyz
-xy+
+
,rezultiica
xz yz
(xoy)oz=
a)
Cum
(x 0y) 0 Z =
(I 1 ]-1
-+-+~
x y
-.!L..
~0~0~0
2
(
'"
... 0_1_ =(~o.!.o~)
3 4
100
1
2+3+4
2 3 4 56
lIP
"este
... 0 100 =(2+3+4rl
1 I) 1 1
1
56
0708 ... 0 100 = (2+3+4+5+6)-lo~0.!.0
xyz
\;I/a.b E G, deci ii,o este element neutru. 3. V'/a,b E G, 3 f~..!!.. astfel 'incat
= fl
;.~
= It,o
b fo,b
;.-;;
aplicand
<Xl).
b)
100
deci x
1 sau y
GI: Operatia ,,*" este asociativa. Pentru orice x,y, Z E H avem (x * y) * Z =

(xIOgY)) * Z = xlog)yI08)z , iar x * (y * z) = x * /08) z = xlog)zloS)Y , adica ,,*" este asociativa.
G2: Operatia ,,*" are element neutru. Cautam e

xloS)e
=X
\;Ix E H, deci IOg3e = I :::> e
=3
H astfel incat x*e
= e*x = x, \;Ix E
H astfel incat x*x'
x'*x
3. Avem
xlO8)x'= 3 :::> logjr'
. logjx = 1 :::> x' = 3log)x
CD
a:
III
1
(
1 I)
0
2+3+4+5+678
1
... 100=
8
(2+3+4+
... +100rl=
in concluzie,
H este grup in raport cu operatia ,,*".
u(a)=[~
19. a) Notam
~a
0
cerinta.
= U(I) E G, iar
U(ar'
~l'
U(a)U(b)=[~
b) Inmultirea
u(~)
E G,~ > O.
matricelor
in
~l=[~
Ina;lnb
ab
este asociativa.
In(ab)
1
0
0
ab
Elementul
lito
c::i
III
o
~
~
CC
228
demons tram prin inductie
1
5049
y_
a) Calcul direct. b) Vom verifica axiomele grupului: Go: Trebuie demonstrat cii oricare ar fi A(x),
A(y) E G, rezulta ca A(x) . A(y) E G. Aratand deja punctul a), avem A (x) . A(y) = A(x + y) ~i cum x, y
E R, deci x + y E R :::> A(x) . A(y) E G; G1: Inmultirea matricelor este asociativa; G2: Existenta
elementului neutru, observam ca Iz = A(O) E G, deci elementul neutru este chiar Iz. ; G3: Orice
element din G este simetrizabil fata de inmultirea matricelor. Daca A(x) E G este simetrizabil, 3 A(x')
E G astfel incat A(x) . A(x') = A(x') . A(x) = Iz.
Atunci
."
-:3 ,...,
*'
neutru este
20.
Altemativ,
ox
( 1
1
1 ]-1
2 ... ox = -+-+
+_
P
1
1
1
n
x
x'"
. entru XI = - X X _-_
I 1
I
2
x;
2' 2
n
100
:::> -0-0
1
(2
1
2 3 ... 0 100 = +3+ ... +100)-1 =-17
5049
a) Trebuie demonstrat ca oricare ar fi
f f 10,,,, ,fo,1>, E G, rezulta f f E G Cum
a,,,, 0,1>, - 10,0"0,1>,+,,, E G (deoarece ala2 0 pentru a
a,,,, 0,1>,
.
ararat. b) Cum am demonstrat a) ra-ma'
x'fi
I 0 ~I a2
0), obtinem ceea ce trebuie
1 C
ne Sa yen icam in c ti
.
. ompunerea functiilor este operape asociativa. 20. 3;n Enuare axiomele grupului:
1,0
G,fi.o(x) = x, \;Ix E lR astfel inciitfi.o 0
t'
1=U(ab).
concluzie, (G, .) este grup.
= -x,
deci A(x') = (1- 2x

x
-4x
1+2x
3
( -I
*e =e*x
In
4
-1 =(A(l)Y=A(n).
21.
a)
Observand
ca
J si
cum
x' E R, obtinem A(x') E G si orice element din G este simetrizabil. c) Observam ca (~I
(102 .99)-1
2
cum
3108)xE (0,00) \ {I} rezulta ca orice element din H este simetrizabil.
Avem A(x) . A(x') = 12:::> A(X + x') = 12:::> x + x' = 0 :::> x'
100
III
>CC
H, adica
E H este element neutru.
G3: Orice element din H este simetrizabil fata de ,,*". x E H este simetrizabil daca ~i numai daca 3 x'
I)
a) avem
... o_I_=
6
... 0_1_=
x E H:::> x * y > 0; presupunem prin absurd
rezulta cli
= I. b) Vom
ca \;Ix,y E H:::> x * y E H. Avem x * y = xlO8Y) si
x * y = 1:::> xloS)Y = I :::> x = 1 sau y = I, absurd,
in baza 3 avem log, y . log,
= 0,
=I
deoarece x, Y E H. Deci x * y E H.
si
yz
__
=
xyz
+ Z xy + xz + yz ,
~I
cUID
18. a) Din x * y
, deci orice element este simetrizabil.
veri fica axiomele grupului: Go: Trebuie demonstrat
Cum ab > 0, rezulta
xy+XZ+ yz
.
' oncare ar fi x, y, Z E (0,
esocranvs
0fo~o
0Z =
x+ y
Pentru orice x, y, Z E (0,00), avem (x 0y) 0 Z =

XYZ.
.
xy+xz+ yz' lar xo(yoz)=xo
adica ,,0" este asociativa. c) Folosind fa tul ca
0"
...y
~
;:)
AB = (alGz + 3~b2
alb2 + Gz~
E Z. Cum
i .....~:
;:)
Z
CC
as, b2
*...* 2008 =22

Z
= /a,b,
xIOSY) = 1, de unde logaritmand
Ii"
. .
,
earn
Ope rapa
" . este asocianva, ceea ce este evident. G2: Operapa . "
14.
ii,o
a'
0'2
C) Cum operatia "."
= /a,b
/a,b
~1 = A(l) .
x* y=(x-5)(y-5)+5,
din
= x , \;Ix E JR, avem (x - 5)(e - 5) + 5 = x, \;Ix E JR, adica (x - 5)(e - 6) = 0, \;Ix E JR, deci
e = 6. b) Din x * a = a * x = a, \;Ix E JR, avem (x - 5)(a - 5) + 5 = a, \;Ix E JR, adica (x - 6)( a - 5) = ~

0, \;Ix E JR,deci a = 5. c) Trebuie demonstrat ca oricare ar fi x, y E G, rezulta ca x
*Y
G. Avem x >
0, y > 5 :::> x - 5 > 0, y - 5 = 0 deci (x - 5)(y - 5) > O. Obtinem xy - 5x - 5y + 25 > 0 :::> xy - 5x - 5y +

30> 5, deci G este parte stabila a lui lR in raport cu legea ,,*". d) Cum am demonstrat c), camane sli
verificam in continuare axiomele grupului abelian: G1: Operatia ,,*" este asociativli. Pentru orice z, y,
Z
E G, avem (x * y)
* Z = (x-5)(y-
5)( Z - 5) + 5 = x * (y
* z),
deci
,,*" este
asociativli. G2: Elementul
!;i
:iE
III
:iE
229
neutru aJ opcranej ,,*" este 6 G
0 .
lernent di G
.
.
nee e emen
10
este sunetnzabil
*" F'
e"
. re x e G
'-5
1
.
.
"'-' x - +--e(5
G4: Operatia ,,*" este comutativa, Pentru x y e G arb'trar
x- 5
,co).
.
'
I
e, avem x * y = (x _ 5)(y
deci
operatia
,,*"
este
comutativa
in
I'
- 5) + 5 = Y * x
.
cone uzie,
(G *)
este
'
e) 1* 2*3* ... *2012 = (I * 2 *3*4) *5 *(6 *7* ... *2012) =5
d'
grup
abelian.
.
'
eoarece
x*5=5*x-5
V
1ll>
Inductie dupa n. 22. a) (x*y)*z=x.(y*z)~(a-5)(z_
)_
- , xe"".
J)
x -0, VX,y,zEZ
~ a=5. b) Cutn
ell tarn
u
'
meat
x*x'=x'*x=6.
neutru,
c)
~a=5
((-I)*2).((-I).2013)=a
~(
a
x* y=6(x+I)(Y+I)-I.
Prin inductie rezulta ca x .~.
,
Obtinem 1* 2 * 3 ... *2013=620'2. 20141-1
~ A
j) Avem
~p=-I.
. e
_6)2
_ 5
,e - --6
.
deci
!1: Z,
legea
nu
are
)
a-6 =0~aE{4,6}.
d) A
* -6'-'()(
vetn
... x. x, +1 x2 +I) ... (x +1) I
- .
xP=p,VXEZ
~6(X+I)(P+I)=P+I
vem
2(
x.x*x=287~36(x+I)3-1=287~x=1
c) Legea
t: ~
are element neutru
Daca(-co).]
e = I,a = -3 d)
daca
~
~
concluzie
a:$-3,
"2
a/
X,y:$~
I. 2 .3
Ca la
2
2 .
II).
:z:
U
Zc
~
Z
c
~
230
s: -3
e) F'
.
punctul antenor,
-2e+2
= 1 (2 .3)
de
.2.3 ...*10
+ f(y)
Reciproc,
~<
9 3
a+ 2 _a+ :$-
2
2
G_(
3)
ie
-CO'2
In
=/(8)*
~X'=~
element
2 (2x + 3) < 2'
neutru.
x, *x2 * ... *x.
Fie
XEG.
. Avem
rezulta ca G este parte stabila. Legea este

Cum
de
=(-2)'-'._IT
1-'.2......
(XI'
_~)+~,
2
deci
j) Prin inductie se arata di
sunt simetrizabile.
grad
... *2013=3-1.3.5
.... 4023
T este
Jl(, ceci
bijectiva,
deci
a E lR
I,
rezulta
... +17)=/(125)=118.
26.
este
~b=-3,
a = 1,/ (x) = x -
i b = -3 . b) Alegem
ca
J1JVIU~LLl.
izomorfism.
bijectiva,
deci
v'"u
b)
a)
deci I
3 . Deoarece
izomorfisrn
este
Atunci
27. a)
~ oX o ... ox. == I(x,)o l(x2)o ... oI(x.) = I(x, +X2 + ... x. +3n) = x, +~ + ... x. +3(n-I).
2
Y
f(Xo Y) == I(x+ Y -I) = ex-'e -' = I(x )/(y),
deci I este morfism. Cum I este bijectiva, rezulta
cI
functia
este
izomorfisrn.
QI(x)4==/(S)~e4X-4=e4~x=2.
0
I(Y)
b)
xoxoxox=S~/(xoxoxox)=I(S)~
28. a) Avem
= (J(x)+
1)(J(y)
xoy=(x+I)(y+I)_I.
este morfism, atunci
I(e) = p
este morfism. Cum I
are elementul neutru p = 2 . b) Daca
=> a = -I . Pentru a = -1 se veri fica usor ca
Trebuie sa demons tram ca I ( x + y) = I ( x ) I (y) , adica
I:
X,YElR'
x e x = (x + I)S -1 => (x + I)S = 2 => x = ifi -1 .
29. 0) Legea ,,0" are elementul neutru e = 3 , iar legea "."
Pentru
+ I) -1 = = xy -1 = I( xy), deci I
este bijectiva, rezulta cal este izomorfism. b) xoxoxo
7X+ Y
= T' 7 Y
este morfism.
30.
ceea ce este adevarat, deci j
Z ~ Q' sa fie izomorfism, stiind ca I morfism (din a), este
necesar ca I sa fie bijectiva, Cum pentru y = -1, nu exista x E Z astfel lncat 7x = y => I nu este
SUJjectiva, deci I nu este bijectiva, ceea ce inseamna ca I nu este izomorfism. 31. a) Trebuie
demonstrat ca Vx, y E G => x* y E F. Avem x > 4, y > 4, deci x - 4 > O,y - 4> 0; obtinem (x - 4)(y
Cum am demonstrat a), ramane sa verificam in continuare axiomele grupului: G,: Operatia ,,*" este
asocianva. Observand cli x. y =(x-
xe=e.x=x,
24. al
v
1* 2 = 0 ~ ~9 + a = 0 ~
- 9 b
r:;--~~-a-. ~ Avem (x*y)*z
=3IX3+y3+ 3+2 _
(
c
"
z
a -x
y*Z), VX,y,ZEIR.
~ Lege:! are element neutru
~3eElR,x*e=e*x=x,VxElR
~3/x3+
3 __
\-I
~ e=r-ila
dl
V
e =a -x, vXEll'
.
v Legea
este asociativa
i are element
neutru
F'
1ll>
"
3/
.
ie
XE""
Atuncr
xox =Xox=e~vx3+x'3+2=_~
~x' __ 3'4:3.
.
'if 4 + x E lR ,
deci
toate
elementele
sunt
VXEG,
e = S E G este elementul
x
1.2*3*
este
ax+b+ay+b+3=a(x+y)+b,Vx,YEIR
rnorfism daca si numai daca
fiJIIctle
+ y), V'x,y
ca
rezulta
1(9)* 1(10)* ... * 1(17)=f(8+9+
EG
este simetrizabil,
= _1_,
x'- 4
4)(y-
4) + 4, avem pentru Vx, y, Z E G, (x* y)*z
4)(z - 4) + 4, iar x*(y*
+ 4, deci (x * y) * Z = x * (y * z),
xox'=X'OX=I~(x+~)(x'+~)=.!.
2
deci toate elementele
I,
- 4) > 0, de unde rezulta xy - 4x - 4y + 16> 0, deci xy - 4x - 4y + 20 > 4, adica x* y E (4,00). b)
i
are
+ 7 = x + y -7 = f[x
grad
l(x)./(y)==/(x+y),VX'YEIR~
Il)
+3e+a=0,VxeJR
de unde a:$-3.
X*Y=-2(X-~)(Y_~)+
2
a
= f(x)
morfism de grupuri. b) Pentru ca
atun . 3 3 3
CI 22:$2'
este parte stablla daca i numai daca
~
ffi
rezulta
~x
* I(Y)
functie
4)(y- 4) + 4] *z = (x - 4)(yasociativa
1&1
pentru
X. y=-2(X-~](Y_~]+~
A.
~
::l
atunci
(-co~].
;;
:$
a::
este parte stabila
2'
~
>cc
~ 3e E lR x*e = e*x = V
lR
,
x, XE
f(x)
este
rezultli ca I(x)
23
~ a - -3 . b) Daca legea este asociativa, rezulta din punctul ant'

a _
3](
3) 3
(
)(
enor c a - -3. Pentru a = -3 avetn
( x-2
x*y=-2
y-2
+2=> (xy)*z
=4 x-~
y-~)(z-~)+~=x*(y.Z)'
Vx,y,zElR.
~
(x-5)(x'-5)+5=6_
Avem
eox=xoe=x,VxEZ~x(6e+5)+6e+a=0,VEZ
element
fata d
t"
G astfel
adica
z) =x*[(y - 4)(z- 4) + 4] = (x - 4)(y- 4)/z - 4)
,,*" este asociativa.
adica (x-4)(e-4)+4=x,
VXEG,
de unde rezulta
x' = 4 + _1_.
x-4
Cum
e EG
adica (x-4)(e-S)=0,
x' E (4, +00) => orice
simetrizabil fata de G. c) 1:(0,00)~(4,00),f(x)=x+4

(G,*),
G2: Cautam
astfel ineat
VXEG,
deci
neutru. G3: Orice element din G este simetrizabil fata de ".". Daca
3x' E G, astfel incat x * x' = x'* x = S, adica (x - 4)(x'-4) + 4 = S, deci
x-4
g1Upul
= [(x-
deoarece
I(x,y)
element
din G este
este morfisrn de la grupul
= I(x) */(y)
(pentru
ca
((O,oo),.)la
l(xy)=xy+4
iar
1[])
fey) = (x + 4). (y + 4) = xy + 4, deci I(xy)
f(x).
unde reZUltli/izomorfism.
= I(x) * I(y
si de asemenea,
32. a) Prin calcul se verifica usor ca I( xy) = I(x).
I(Y),
bijectiva de
Vx,y E (0,00) ,
simetrizabile. e) Prin inductie dupa n se demonstreaza ca X

I
*X * *X
2'"
_ 3
f.
LJXt
(I)
+ n-
a, deci
decif este morfism. Inversa functieij" este

b) Fie
(-I)*0.1*2*3*4-<Ili4
E (0,00) cu I(u)
= x. Atunci x*x.x
h'
-.
j) Avem
x*x*x*x*X=~5x3+16=>5x3+16=1=>x=_<I3.
~ u
= ifj , deci
x =
g:
1(\13) .
(-2,2) ~ (0,00 ),g(x)

== 1~
I(u)
* I(u)
= 2+x
2-x
* I(u)
, deci f esu:
= 1(3)
izomorfism.
3
~ I( u ) = 1(3)
33.a)
A(X)A(Y)=[~
x+ Y
y),
~ j=A(X+
x+ yelR.
b) lnmultirea matricelor patratice de ordinul 3 este asociativa.
concluzie,
13 = A(O) e G este elementul neutru
=> orice element din G este sirnetrizabil. in
Fie A(x) e G. Cum A(x)A(-x)=A(x-x)=A(O)

(G,.) este grup. c) Functia f:R~G,
f(x)=A(x)
grupul (G, .), deoarece f(x + y) = A(x+ y) = A(x)A(y).
este morfism de la grupul CR, +) la
De asemenea,f
injectiva pentru cll dacllj(x)
= fly) => A(x) = A(y) => x = y ~if swjecti~~ p~ntru cll .ori~e element din G este de forma A(x) == j(x),
deci apartine irnaginii luif Am obtinutj" bijectiva, d,eclf Izor~orfism;
.
.
34.a) Ca\cul direct. b) Cum am demonstrat a), rlimane sll verificam lD contmuare axiomele grupului:
GI: Inmultirea matricelor este as~ciativll. G2: ~xistenta elem.entului neutru; ~bse~lim cll lz. == A(O) E
G deci elementul neutru este chiar 12. G3: Once element din G este simetrizabil fatll de mmultirea
matricelor plltratice de ordinul 2. A(x) e G este sirnetrizabil, 3A(x') e G astfel incat A(x) . A(x') '"
= A(ill'+x+x')
A(x') . A(x) = lz. Avem A(x)A(x')

prin absurd, x'
-.!. => ~
2
2x+1
-.!. =>
== A(O)
=> ill' + x + x'
{-.!.}.
I, fals, deci x' e R -
= 0 =>
x' = 2~: I (daca,
Am obtinut A(x') e G, deci
orice element din G este sirnetrizabil. In concluzie, (G, .) este grup. c) Deoarece f(x)f(y)
I
= A( XY2- )A(Y;
I) = A( 2 (X-I~y-I)
+ x;
+ y; 1) =
grupuri. Functia f este injectiva pentru cll f(x)
.<u.:
I
XY2- ) = f(xy)
,f
este morfism de
}:::> x = y
~i este
det(AB)=detAdetB=I,
deoarece AA- = 12,
deci
ABeG.
det(AA-I) = det Z, = I, detAdet(A-I)
+ 1), deci apartine imaginii luif
Daell
AeG,
atunci
si
A-leG,
= I si cum det A = I => det(A-I) = 1.
36. a) Fie
1=
ordH
x,y e U. Cum
= x" => H cU
(~).
y
= x = 1 => ~ e U., rezulta concluzia.

r"
y
De asemenea,
ca
(akrl
rezulta
a:
~
1= COS-+ISlD7
cj
grupul
(5".
ordinul
U42este
x e H. Atunci
b) Fie
V'a", al e H => a" . a' = ah+1 e H .
= a" e H (ao = e), deci H este subgrup al grupului

lui
este
6.
5,,)k
5k".
. Skr:
=cos-+lslD-~-e2Z
7
7
7
38.
5k
7
14. c) H este subgrupul generat de
is
~(a-I)x=o,V'x,y,zeR,
x a y = -2 ~ (x + 2)(y + 2) = 0 ~
11.1
deci
a=1.
X
= -2
a)
(Ss,-). b) Din calcul
&42= cos30" + isin30"

..
deci ordinul
~I4Ik,
e.
=> &42= I.
elementului
b)
39. Avem
40. a) Observam
cll xoy=(x+2)(y+2)-2.
sau y = -2 . b) Pentru a determina elementele inversabile
de unde
xo x' = x'ox = -1 ~ (x + 2)(x'+ 2) = 1 ~ x+ 2 e {-I,l} ~ x e {-3,-I}
e=-IeZ
este element
in
Avem
232
2 este morfism de inele
eoarec
e vern:
T x'=x'
T x=6,
x'eQ-{5}.
adica
Y
sa fie
{}
3x' Q-{5}
x EQ - 5 ,
E
Daca
inversabil.
5x _ 24
(x-5)(x
incat
1I
verificat
x-5
,
rlimane sll arlltllm cll x "*5~
Cum X'EQ,
..
Mal trebuie
x' = -.
, )
_ 6 deci
-5 +5 - ,
astfel
x-5
If1I I(x)
Q ~ ",!,
"*5 ~ 5x - 24"* 5x - 25 , ceea ce

.
= x + 5 este morfisrn de corpun,
.
D
(1f1I 1.. T) este corp. c) Functra I:
este evident. eCI ",!, ,
_ 5 = I (x) 1..I (y)
o I(x+
)-x+y+5=x+5+y+5
deoarece 'lfx Y E Q , avem: 1 .
Y . bii ctie deoarece
,
Q l(x)-x+5
este ~I IJe I '
20. l(xy)=xy+5=/(x)T
f(Y) Funcpa
I:Q~,
-.
.. d) Se
"
() _
A adar f este Izomorfisrn de corpun
V'yeR3Ix=y-5EQ
astfe\ mcat I x _yo
~
)
N' si
, .
.
T T T x =(x -5)(x2 -5) ...(x. -5 ,cu n E
demonstreaza prin inductte dupa n, ca XI x2 .
I
43. Demonstram
relativ prim cu n.
,,=>" presupunem
;;t, == ~b== 1
neutru fatli de ,,0". Apoi,
este elernent inversabil al inelului
'1l
ca a E !LJ
daell ~i numai dacll este

( Z.,+, )
3b E Z.
cll ~ este inversabila in inelul Z . Atunci
~=
rezulta
n \ ab -I
cll
_ y e> x:; y( rnodn)).
(arn
Bxista
folosit
deci
faptul
k EZ
cll
~b = i.Cum
astfel tncat
y~
x(rnodn)
incat
y(
rnodn) ~
ab - 1= nk .
A~adar
astfel
xo(y.z)=(xoy).(xoz)e>
CC
x-
_2=x-2+y-2+2=/(x)*/(y).
/(x+Y)=x+y
V'x eZ.
10/(xy)=xy-2=/(x)0/(y),
,Y
.
'd.
versa rl:Z~Z,rl(y)=y+2.
Prin
2.
'1l I ( )= x _ 2
este lDversablla, avan lD
. IZ~!LJ,
x
41.Avem
x.y=eIOg,.IOg,y,
fUflctta.
d I inelul (Z +,.) la inelul (Z,.,o).
e a tneuu u=
. .
_ _ log,. = x deci
e I este lzomorfism
urtJIaf ,
I
(
).
deci legea este asoclatlVlI. Cum x 2 - 2 x -:-e
,
10g,.log,yog,' = x. y z,
2
~.(y*Z)=e
) {} C
.z!0gx =2 rezultliclixesteinversabil.Deoarece
um x
,
(0 00 - I
elernent neutru. F ie x e,
.
If1I
2 eSte
I y+log'
log,yxlog" = (x. y) .(x. z}, rezulta cerinta. 42. a) Cliurnrn e e "'!
log,>"= X og,
'= x
I
~.(yz) = x
V' If1I adica x + e - 5 = x, 'lfx e Q, deci e = 5 e Q este elernentu
't x 1..e - e 1..x = x , X e",! ,
1.." tli
astfel inca
. x
tru inceput elementul neutru 11 al operatiei "
,cau m
.. 1.." b) Determm"m pen
neutrU al legll "
.
_ 'If
R adica x + 11 - 5 = x, 'lfx e Q, deci 11 = 5 e Q este
,
..
"C
lim
tfel incat x 1..el = el 1..x - x, X e
el E IQ! as
".
d t rminam elementul neutru e2 al operatiei "T.
aut
tul
tru pentru ,,1.. . Apoi, e e
.
T _ 'If EQ
adica
(x-5)(ez-5)+5=x,'lfxlQ!,
deci
elemen
neu
astfel incat
x T e2 = e2 x - x, x
,
..
"
e2 E IQ!
loX _ 6 E Q este elernentul neutru al operatier "T (am
6) - 0 V'x E Q , de unde rezu L<1 ez .
(x - 5)( ez - -,
_ (x _ 5)( _ 5) + 5). Pentru a dernonstra cll (Q,1.., T) este corp, trebuie ca
/I \ x
ale inelului, trebuie mai intiii sll determinam elementul neutru fatll de operatia ,,0 ", cautam e e
astfel incat x=e=e o x.v x e Z, adica (x+2)(e+2)-2=x,
V'xeZ, deci (x+2)(e+I)=0,V'xeZ,
Deoarece multimile au acelasi cardinal, rezulta cerinta. 37. a) H este parte
stabila a lui Ss in raport cu compunerea permutarilor, deoarece
11\
(x)
11-
Z /
z~ ,
observat faptul ell x T y d.

Q _ {5}
orice elernent
lD
= fey) ~ A( x; 1) = A( y; 1
surjectiva pentru cll orice element din G este de forma A(x) = f(2x
Ci! 35. Daca A,BeG,
.
/ .
O.
4x+y
.
fUflctta
xeU(Z)~3x'eZastfe\
~ U(Z) = {-3,-1} .
incat
ab+n(-k)=I=>(a,n)=I.
"-,,
-Reciproc,
1'" ~
=~ +
da
;:;Jc = ~
ca
(a n) -I
, -,
0 = ~h,
3h,k
rezulta
cll
~)-I
I
I 1 . (Z
(a
== h . Deci elementele inversabtle a e me U ill
A
astfel
t
es e
+.)
element
inversabil
al inelului
Cum
Z.
~I
sunt U,5,7,9.
10"
~}
d
44
ah+nk=l.
tncst
,\ D
x A
M (Z ) este inversabilll dacll ~i numai
aJ emonstrllm c"
E
2 12
1I detAE{l,5,7,1l
ac
. Fie
oeste
A e M2 (ZI2)
AA Ainversabila
~
det(A)e . {1,5,7,1l}.
~i
fire
inversa
ei;
atunci
det(A)det(B)
Reciproc, fie det(A) e {AA

A~} . Din
.
1,5,7,11
= det(AB) =1
AA = det ( A)12'
cum
detA,
e CI
b) Fie X=(a
b).X2 _(a
c'
- 0
~}X2=(;
I
A2
~2J;
2
XI2X2 2=02A=>det(XI)det(X2)=0=>det(X
I)=0
A
al + bl = 0 , de unde al = b. ==0 , deci X I -
ab+bcJ
2;
coo
[1
X 2 = A 0)
A , rezulta a2 =
cu inrnultirea.
(A
o
u.:
X =a b 2ha ; X2 = a +2b
A
2aA
b
-<
c;!
a = 0 nu exista[ be Z3 astfel incat a2 +
v::>
VI
IU
i
~
ecuatiei sunt
o~ ~AI)~i [o~
1' c2 -- OA.~I
2(a,b2+Aa211)l=(a
ala2 +2qb2
b
sau det(X 2)=0 .
F'ie
2hJ
a . Daca
d et ( XI ) = O.
A
Atunci
2' fa Is. Rezulta ca H este parte stabila a I . G A

Ul
2 (-b.)
al
J *-2, rezulta
in
raport
ca H este subgrupo b) Fie
2 A2
ab
2
a2 +;;L2
I y-I' ab = 0A . Pentru
= . Daca X = 12 rezulta a + 2h ==A
2h2 = 1 . P entru
b -_ 0A., obtinem a = A
I sau a = 2. Solutiile
2
2~l. 47. a) Cum in Z 7' 0 -- 0
A
A2 A
A2
5 = 4 si 6 ==1, atunci X2 e {OAl
} H.
; ;;2A4 =
~j
b) F
[~~
ie A = ~ ~ ~ eM,
001
'
b) x 2000= ( xlOOO2) ad'IC..

x
x 20001 x e Z7 } c H .
[I ~ bj
B= 0
1 0 eM.
AAA
001
[I c;;a b-f1j
Obtinem A- B = 0
001
~
z
0(
::::E
234
(XI x21
X=lo
1) si
a) Fie X,YeH,
AtunCI. XY = (XIYI
0
d'eCI x = I sau x = 6. b) Cum

A
Presupunem ca e . t
rfi
XIS"X un roo Ism
(3) 6 = i ~i (3)* *-1 _
t ..(Z 6' +) --+ (Z' 7'")
XIY2+
i)'x21
AA}, rezulta XIYI e {-1,1

AA}. Deci
Cum XI,YI e { -1,1
tn8tricelor. b) Fie
X=(~
r(1lo
mn i+ n\
:2
(
"'z :: -1. Daca
~}
ordX=2
dad
A
' k -1,2,3,4,5,
ord(3) = 6. c)
deci
eCI f ( x+Y)=f(x)'f(y),V'X,yeZ6'
2
X =12,X*-12
~i numai daca
Obtinem
01)' do unde rezulta m2 ~ A

A. Dm m'", A obtinem m, ~ A
1 ~ O.
1 ,.. n( m + A)
1 si
m = i,atunci n = 0 ~i X = 12, care nu convine. Ramane m = 4 ~i n e Z5' deci Hare
5 elemente de ordin 2.
Tema2.4
Polinoame cu coeficienti intr-un corp comutativ
1. a*-I=>
grad(l)==4;
a==l=> grad(l)=I;
a=-I=>
(1)=2.2.
grad
C=3X2+X+6,
r ==_ 2X + 9. 3. a) I (I) = 320+ 1 ; b) ao + a40 = 4 . 4. r = 1(1) = 1. 5. Se impune I ( -I) = I (2) :>-a

2
4
3
=2a+ 15 :>a==-5. 6. a) c=X4 _X3 +5X2 -5X +3, r=2. b)c=X
+ 2X + 8X + 16X + 30, r
=6S. .f=(X2-I)C+aX+b.
7
Lr=/(-I)=O:>
l(l)==a+b
I(-I)=-a+b
a+ 8=0:> a==-8.
=>{a+b=3
-a+b=9
9.
+b-2.
I=X4
=>{b=6 =>r=-3X+6.
a=-3
+X3 +2X2 +X2 +X +2 +(a-I)X
10.
+(b-2)
X2 +X +211 :> a=1 ~i b=2.
A2 A
c) Cum M este 0 submultirne finita a grupului matricelor inve

"
.
stabila :at de inmultire, rezulta cerinta,
rsabile din M 3(Z5) , ~I M este parte
a
2
49.
. a). 3x ==-4 , adica x2 = 1, de unde (x - I)(x + 1) = 0 si
y cum (Z 7'+" ) este corp, nu are divizori
u ro,
Y21
i
1=(X2+X+l)(X2-X+I),
g==(X2+X+
1).
I)(X+
d==X2+X+I
I 2
b) X +X
X X X+X
si
m=(X2+X+
.2
1)(X2_X+
(
I)(X+
)2
1).11.
a) xl+x2+~=3.
)
., +X2 +X3 == XI+X2 +X3 -2 XIX2+XI~ +X2~ = 5+

X:=-5~+2xi-3,
e emente.
~I
=(X2 +X +2)(X2 +I)+(a-I)X

12 =1,2=4,3=2,4=2
A A2
A2 A
Incluziunea inversa provine din 02000= 0,12000= I; 22000= 23'666+2_ A. A2000 A6333+2 A
b Z
{AAAAA}
-4,3
=3
=2.48
a)
a,
.
I e 5 = 0,1,2,3,4 . Adica fiecare poate lua 5 valori . Atunci
CI mu Itimea
M va avea 55 =25
ci
~
~
Deoarece XI-I ==(det X

[2
A2
I
XIX2=[ala2+2blb2
alb2 +a211
r'1 (a-bll
~
~
SO.
Xf E H . Folosind proprietatile lnmultirii in Z5 se arata ca H este grup in raport cu lnmultirea
46.a)FieXI=(~
(A) (A) (A) A A A A A

2 f 2 f 2 =333=6*-1.
=f
45. a) a.b,c e {0,1,2.3} , deci fiecare poate lua cate 4 va Ion.. A tuner. numarul elementelor multiunn" G
b(a+c)=0,a2
=1 pentru ae{U},c2
=0 pentru ce{O , 2} . D ac
X_A
A atunci. b = 0A D
a -I,c = 0,
A
A
A
. aca
a = I,c =. 2, atunci b = O. Daca a =:3,,_
c = 0 atunci b - OA
. D aca a = 3A c - 2A atunci b A A
concluzie, avem 4 solutii.
' -,
CI = O. In
3
::>
~=
..
A A A)
1(0),:;/2(+2+2
t= y
rezulta ca f(6) = 1. Avem
~i 1 element neutru in (Z;,.),
element mversabil in Z 12 , rezulta A (d et(A)- I)A' = 12, deci det(Arl A' este inversa matricei A ste
. b)
Se d emonstreaza prin calcul ca A-I = A
este 4.4.4=64.
...I
element neutru in (Z6'+)
de'
ie{l, 2, 3}.
Fie
=2
Sk ==x~+x~ +x~.
I 2 3
. b)
-~
7 . 12. a)
XIX2+ XIX3 + X2~ 2 .\ A

=-.3 ct vem
XIX2~
Prin
insumare
rezulta
ca
+ 2S -9 ==-164.
13.
a)
I =(X -xl)(X -x2)(X -~)(X
-X4)
=>
1
2
4
(1- xl)(I- Xz)(1- ~)(1- x ) = 1(1) = 2. b) (1- xl)(l- x2)(l- x3)(l- x ) ==l(l) = 2. 14. a) Avem
4
XIX2~X4
S3 =-5S
x: = x~ _ 3x + 5 , i e {I, 2, 3}. Prin tnsumare rezulta S3 = S2 - 3S1 + 15. Analog, deoarece iI

i
x: = x: _ 3xi + 5x , i e {I, 2, 3}, prin insumare rezulta S4 = S3- 3S2 + 5S,. Cum SI = I si ~
,
5
=> S3 =-5 -3 +15=7 ~iS4 =7+15+ =27.
b) ~
S2 = (Xl +X2 +~)2 _ 2(XIX2 +X X3 +X2X3)=-5
I
c
~(x, + X, +x,Xx,x, +x,x, +x,x,) -3x,x,x, ~ -12.
t..:x,
+( Z
15. Q)f(-X)=(XZ-X+lrO
.
.
mfirutate
b)
de
radacim
d
,
.
eel
)4
X +x+l
g
=f(x)
O.
"Ix elR.
ca
Rezultli
g=/(X)-/(-X)
Polinomul
I(X)=/(-X)::::>
=0
Zk+1
ao +al +az + ... +aso = 1(1) =340 +
I. c)
_ 1(1)+
0+ az + a4 + ... + aso -
1(-1)
::::>als-O
-
1(1) = 340+ 1
XI
2
b) (XI- x2) + (X2 - X)/ + (XI- X)2 ==2(X2 + X2 + y2) _ 2(
I
a)xl2=I'X:!.4==2;
18.
bl r=l a 8)X-7.
c)
::::>a ==---4, b == 12. b)
~
at:
;:)
u.:
><
iJ
;:)
Z
l:
U
1(1)==80a+2b=2(40a+b).
b)
a)j{I)=j{_I)_
1(2)==1
.*0::::> XlR[X]
"
3
a2 nUdlvldepOlinomulf,decignudividepolinomulj
.24.a)
. Din 1(1)==a+b
~i 1(2)==2a+b
rezulta cli a+b=I,2a+b=1
a) 1(0)==n::::>n=01(1)-1
,
- +m::::>m==-1. b) S =-2m==2
_ I
1)(X2 X
)
2
::::>m--.
- + I.
26.
a) g==(X_I)(X2+X+2);
1(1)==0::::> a+b=-2
::::>b ==-2 - a
Din
'
~rhr
unparp ..ea
2
lui
X2+X+2
la
se
bti
pne
-3 ~ .+X+2.
27. a) I==X(X -1)-9(X2-1)==(X2_1)(X_9)::::>
b) Rlidlicmlle sunt l 3
.
,
,care verifica relatia cl 1(3x) - 0
I"
"/
~
==I si
..
tul implirtirii lui I
,res
la g. Atunci
(_I)==-a+b,f'(-I)=a.
/
Pe
r = aX + b ~I 1= (X + I) c + aX + b,c e lR[ <x]. Obtinem

de
alta
1(-1)=-20,
parte,
1'(-I)=7~
34 F'ie r = aX2 + b'"v + c res tul Jimpar

~rh";'
I".I IUI. /
la g. Obtinern
20
== a + b + c,f'(1) = 2a + b . Pe de alta parte,
/(0) = 0,f(1) = 2 ,f'(I) = 80.219, de
7 b == -13, r = 7X -. 13
0": ,
/(o)
unde
= c,f(I)
X2 - 38.220 X.
== 39.220
35.
J":(X _I)z c+ aX +b,c e lR[ X],

J=(X
_I)z C+X -21,
Viete aplicate
IUI
deci 1(-1)
= 4c( -1)-22.
din enun] este
restul
impartirii
lui I
la g.
Atunei
a +b = /(1) = -20, a = /'(1) ==1.
deei
Cum /(-1)
Rezulta
obtinem c( -I) = 0 . 36. a)
= -22,
X4 - X3 + 3Xz - 5X + I . b) Prime Ie doua relatii ale lui
. I'
I
I
I
I
5 0 d .
d ..
g Imp ica 2"" + 2"" + 2"" + 2"" = - < , eCI nu toate ra acinile sunt reale. 37. a)
l1 Xz X3 x4
X4 - 2xi + x; + Xj-I = 0, deci
Avem
r = aX + b
Fie
S3-2SZ +SI +4-(~+~+~+~J=0.
l1
oX:!
xi - 2x; + Xj+ I-~

Cum
X:! ~
SI =2,
= O,i = 1,2,3,4.
Sz =2
~i
Prin insumare
obtinem
~+~+~+~=2=1,
l1 oX:! X:! ~
rezulta S3 = -I. b) Avem S4 -2S3 + Sz + SI -4 = 0, deci S4 = -2 < 0, de unde rezulta concluzia. 38

II)
Suma ceruta este egala cu Sz + 2S1 + 4 ==4az - 6b - 4a + 4. b) Pentru a = b ==2 , suma anterioarli
IT
a e {-5 I} 31
, .
. a)
pot fi'
I
numai numerele I ~i -. Calculandj{l)
2'
j{-I)
I~)
(
rezulta
rlidlicinli reala a. Daca a ~ 0 , rezulta I (a) < 0 , fals. Deci a > O. b)
cli /
xI,XZ,X3>0.
are radacinile
Cum
xl+xz+x3=p=3
si
f"= 12XZ +6aX +2a, avem !!. ==3a(3a-8) ~ 0, deci a e (-oo,O]U[~,OO),
XI - 0,x2 ==2. 28. a) (I - XI2)(I_ xi)(l-x;)(Ix;) == (I-x.)(l + x) ==/(1)/(-1) _ (

2)2
b) X2 + X2 2 2 2
',a+
.
I
2 + X) + X4 ==SI - 2S2 = 4 - 2a ~ 4 - 2a = 8 ~ a ==-2 2
S2 = 6, S) = -3m
i S _
2'
9. a) XI ==X2 ==I,X:!==-2. b) SI = 0,
~
4 - 3S2 - mSI ==18. c) ~ + X2 + X2 - 6
XI + x2 + X:!==0 ~ X ==r; -I
.
2
) - ~ XI == oX:! = I ~i X) ==2 . Cum
I
--L ~l X:!==-2 ~ m - 2 sa
.
U XI ==x2 = -1,x3 ==2 ~ m ==-2.30.
Radacinile
I I I I
este 3, rezulta cli polinomul are
3x ==I,Y=9~
I I
= r = I , rezu Itli ca-
(I)
.
.obpnem
1=(X+I)(X2+(a-I)X+I)
Itdlicinile lui XZ + (a
g (x)
xI+xZ+X3
/(x)==xZ(x+2)z+(x-3)z+a-9>0.
avem
= X3 -12x
g(-2)~0
si
~(x-~J
Deci
rezulta cli /(-1)=0,
-I) X
~~O~aE(-oo,-I]U[3,oo).
,
,I -2
2
Un cmmdc este X2 _I
.
(
~I un cmmrnc este X2 + I)g b) MI'
are 2 elemente deci U U U
.
u [rmea U4 U6 ==U2
,
4
6 are 8 elemente 32
a) Fie
C
.
lui I la g. Atunei reG) = I( ) _ 2
.:
ee
0 rlidliclOli a lui g ~i r restul implirtirii
e -3& +2&+6.Fle
h==3X2+2X+6
Cum ( -h)()
.
.
r
e = 0 , g are trei
236
&5
V3r::::-::xIXZX:!, d eCI. XI = Xz ==X:!=. lOb' tinem q =. 3 40

3
Presupunem cli / are toate radacinile reale. Atunci f', deci si f" au toate radacinile reale. Cum
at:
/(
r(6)":
XIX2X)
ratIOnale ale lui
Q
z
c:c
:E
Avem
a==-3,b==l.
b)
r=O ~i
- 0
I.
&) = &4+ 3&2+ e + 6 . Cu argumentele de mai sus rezulta eli r = X4 + 3X2 + <X + 6. 33. Fie
Un polinoro cu proprietatea
rezultliconcluzia.21.
radacina a lui
+3.
Din punctul anterior
==
c X -9.
1&1
X -y
a)I(3)-
2&+ 6 ==-& +3. Fie p =-X
= 3&2+2&+6 ==3(-&-1)+
de mai sus rezulta eli r ==p. c) Fie e e C
rlidlieinli a lui h si r restul
C)I==(X2+X+
;;
u
c:i
.,gurnentele
este egala cu 0, deci toate radacinile sunt egale cu -I . De aici c ==4, d ==I. 39. a) Cum gradul lui I
I==(X-I)(X
at:
~
==a _ r
um x-y
_.
XIX2+ XIX)+ X2X) = 32a2 -120.

I
1
I
I
19.
a)
-+_+_+_==XIX2X)+
...
XI x2 X) x4
XIX2X)X; = a
reG) ==1(&)
la h. Avem
::::>a== _
,~e
0,b-l::::>r-I.25.
CL
. ii lui/
s.
:E
II)
1&1
14
C
.
.'
.
a/
0) ==l{l) ==L: 0 ::::>I nu are radlicini'
Z
"
Ireduetibil in Z 2[X]. b) Daca I ==g . h cu
h e Z
i
in
z : Cum gra~ (f) = 3::::> I este
dOminanti
I ~i deci grad
'h > 1
[X] ~ grad!, h ~ I ::::>g ~l hare coeficientii
,
g, - . Rezulta
J=s- in Z [X]
c.
1(0) + 1(1) + 1'(2') ==3' , _ '
,
.
2
,lals.
23.
a)
a + I - I b) X - 2 cl f
d ibil
(
.
IIre ucn I ~ f tus are rlidlicini inZ ~
-I'
~
1&1
1
+.
2
2
2
2 -2
XI +x2 +x) +X4 ==9<0.20.
.. g== X-I)(X-2).b)
~ c)l==gc+aX+b
I..}
-,
,x2--1O,X3==-2
X2 - a, X3 = a + r ~l X + X +
- 3
3
XI + x2 + X) ==2r2 + 3 ::::>2? + 3 ==II ::::>2? ==8
2 _
I
2 X3 - a::::> a = 3 ::::>a = I.
::::>r-4::::>r==2::::>x ==-1
-I
4 b = 12 22
. 1'('
"
"
,
I
,X2- ,x3==3::::>a=_
i
Q
b)h=4X4_5X2
l(x)-I(y)==a(x4_y4)+b(x_y)
2
a) XI + x2 + x) = -a ::::>a = 0 . X X +
.
,
I 2
XIX) + X2X) -- b -- b = - 3 ,XIX X:!= -c ::::>c = 2 b)
r;::
r;::
2
x2 = -,,2 ::::>x) = -a e Q. c) Presupunem
lil
"
.
XI = ,,2 ~
.
e
are 0 rlidliemli k mtreaga Notam
'
,
polrnomului/la
X +k , Atunei I(O)I(l)=(-k)(I
-k)
(
.
g eatullmpartirii
2
g O)g(l)::::>k(k_
1) impar, fals.
17. a) I=X(X
+12X +20)=X(X
+1O)(X +2)::::> ==0 _
16.
. . distinete ~i grad (r - h) ~ 2 , rezulta eli r = h. b) Fie s
are
fals. 41. Pentru X e lR ,
nu are nicio radacina

iar celelalte
reala. 42.
doua radacini
Cum
ale lui / sunt
+ I . Cum !!. = (a _I)Z - 4 ,fare toate radacinile reale daca ~i numai daca
43.
Folosim
sirul lui Rolle pentru functia derivabila
g:lR~lR,
+ m . Avem 2 radacini pentru g', / are toate radacinile reale daca ~i numai daca
g(2)~0
+2(x-~)+a+2==0
me[-16,16].
:>
44.
Fie
IZ + 21 + a + 2 ==0 , unde
xeC.
1
1 ==X - -
X
Avem
Dacli
/(x}=O~
e lR ,atunCI
1E
lR
deei 6~O(:::)4-4(a+2)~O(:::)
-1. Daca as -1 , atunci ecuapa 1 + 21 + a + 2 = 0 are r.1dlieinile

11,/2
reale. Cum r.1dl!.cinile din IC 1 I f
..
1
2
a e Ul
sunt solutiile ecuatu or x - t,x -I = 0 i = 1 2 eU
2
6 = I. + 4> 0 rezulta clifare toate ..x ..~ . 1
9
"
"luaCIDI e reale. In concluzie, a ~ -1.45. a) Avem al = fl{O) .
a
Cum /'=30(X2
+x +2f
Cum x2+x+2>0
.
{2X +1)+30(X2
~i x2-x+3>0
-X
pentruoriee
. .
+3t
XElR
(2X
-I),
"
rezulta eli a =30(229
_329).
rezulta ca /{xO'v'
"
1!l>
X E A,
if
eel
b)
rationale.
fJ
= I.
Cum
q
a , rezulta cli / are radacin! rationale daca si numai daca a = -3 sau a = I
Dacli
/ (I)= a + 3,/ ( -I) = Iin concluzie, valorile intregi
/(
= O,p,q
E Z,q;e
ale lui a pentru care/
Daca a = 0, atunci /(0) =0. Dacli a = i, atunci

cerinta. 48. Avem /(0)=a'/(1)=a+3,
daca si numai daca a E
...
UI
a:
l-
/1,
p,q
este ireductibil peste
/(2) = 0 . Daca
gradul lui /
a=
unde
rezulta
deci
sunt a E Z _ {_3, I} . 47:
2, atunci /(i) = o.
Deci/
Rezulrg
are riidlicini In Zs
este 3, rezulta cli polinomul este ireductibil peste
Zs daca ~i numai daca nu are radacini in Zs, i.e. a

de
atunci
/(2)=/(3)=/(4)=a+4.
{o,U} . Cum
/(x)=x4+4x4+3=3;e0,
0,
P,4} . 49. a) Cum
concluzia.
b)
XS = x, 'v'x E Zs , rezulta cli
/=(X4+1)(X4+3).
50.
3. ANALIZA MATEMATICA (clasele XI-XII)
3.1 Limite de ~iruri. Limite de funqii. Funqii continue. Funqii derivabile
fel1'la
.llinl/(x)=limxl
,.
11,/
nu are
rucio radliCIDlllireala. 46. Cum gradul Iuij" este 3 rezulta cli polinomul est . d
ibil
..
..
.'
e ire ucti I peste Q daca
~I numai daca nu are radacini rationale.
Vom determina valorile intregi ale I .
tru
UI a pen
care / are
radacini
,.rtea
gul
In(x2 + 1))
x ....co
X4CO
.
'S
;:)
/=(X2+1)(X2+X+2).
b) Cum
3
x3=X,'v'XEZ3,
= g( x), 'v'x E Z3 , unde g = X + X2 + X +

rezulta cli g este ireductibil peste Z3 .
2.
.1
2. 0/
Avem
lim lex)
x ...->
= -I
la gra ficul functieij''spre

I
UI
;:)
(cu
+1
2(x2 -I)
(x2+lt
(cu L'Hospital!)
~i lim (f(x)
-00. Cum xlim

lex) = 0, dreapta y = 0 este asimptota orizontala spre +00.
... oo
Oarboux (fiind continua), este descrescatoare
are rlidlicinile reale

functiei/pe
="25. ~I
XI
X23
x-+co
X-+"""'l
= 2(2x - 5)(x2 - 5x + 5). Ecuatia
f'(x)
=0
5.J5 . AI ternativ,
. a firmati
= -2ana rezu It"x ap I'
tcan d teorema IUl. R0 IIe
~E
-00
f(x)
Cum gradul lui g este 3 ~i g nu are rlidlicini In Z3'
+>
'\.
+++
-I
= 2x+I_2x.inx+I,'v'x>0.
x +I
x
= lim/(.!.)
y.j.o y
5. a) /'(x)=e"
~E
"2
-2-
f'(x)
avem /(X)=X4+x3+x+2=X3+ 2+x+2=

X
c) lim lex)
lui
intervalele [1,2] , [2,3], [3,4]. b) Calcul direct. c) min j'(x) = -1 (vezi tabelul de variatie) .
a)
4.0) f'(x)
c) Deoarece / are proprietatea
si lim lex) = +00, lim lex) = 0, rezulta 1m/ = lR .
3. 0) Avem lex) = (x2 - 5x + 4)(x2 - 5x + 6) ~i f'(x)
HOO
+ x) = 0, deci y = x este asimptota oblica
x ...->
= - eX1+I < 0, 'v'x E lR, deci / este strict descrescatoare,
b) f'(x)
CC
A.
2x
X400
pUllctele de inflexiune sunt -I ~i 1.
o
;:)
00
deci j este crescatoare, c) /"(x)
;:)
u.:
x400
(x _1)2
b) f'(x)=---~O,'v'XElR,
x2+1
lui L'Hospital).
[ooJ .
. In(X2 + I)
lim
=-=hm-2-=0
=+oo,intrucat
-2-
* '\.
+++
-I
b) limf'(x)=
lim(2X+I_2in(I+.!.)X)=2_2ine=o.
X +I
x
x ... oo
X-+OO
[Q]
= lim y -in(1 + y) =
= lim 1- y+1 = lim_lyO
/
0
y.j.o 2y
y.j.02(y+l)
-I, 'v'XElR.
+00
Functia j' este strict descrescatoare
=.!. (cu L'Hospital!) .

2
pe (-00,0]
si strict crescatoare pe
[0 +00). Singurul punct de extrem al functiei este x = 0 (punct de minim). b) lim

,
x-+o
eX -x-I
2
I
= -2 (se
III
UI
Z
>CC
CD
a:
UI
\110
aplica regula lui L'Hospital).
UI
f(x)
7. a) f'(x) = __ x_
rex)
,,/x +1
238
-I =
Z
CC
=e . c) Din tabelul de variatie rezulta 1m/
/(x))"
-I
-00
(x2 + I) x2 + 1
-,
>t
1
,,/x2+J.(X+,,/x2+d
1
----);===
> 0, 'v'x E lR,
0 +++
f'(x)
e
o
a:
c) Din a) rezulta ca lex) ~ /(0) (:::)eX ~ x + I, 'v'x E lR.
2
6.0) /'(X) = l-x
, x e R. b) lim(l+
2
x +1
x ...eo
-"2
+00
}I
"2
-,
< 0, 'v'x E R , deci
deci / este convexa.
=[-~'~J.
c)
>t
0
este strict descresclitoare.
.
.
hm lex) = lim
x ...ee
x ...00
b)
1
- 0 deci
~I
- ,
x+ -q x: + I
dreapta y = 0 (axa Ox) este asimptOtli orizontala spre

si
-toO.
Apoi,
j;2;1 + y _
= lim
y->",
limf'(x)
- -2
_y
-0
~
-,
y->","y- + I + y
deci dreapta de
1
= -2 , rezulta cll
Is '(I) = 2, fd
'(I) = ~ ' decifnu
Inf(x)
In(x+lnx)
x-I
xJ.1
e derivabila in x = 1 .
f '()
2x
x = 3/'
VxeJR\{-II}
3~(x2-lf
' .
Deoarece lim /'(x) = -<Xl ~i limf'(x) = +<xl, conform unei consecinn, a teore
. I .L
x...-I
x->I
t
met UI agrange,fare
derivata, dar nu este derivabila in punctele x = I ~i /'(-1) = -<Xl f'(I) - +oo b) U'
I
'
-."/
nicu punct de
e) \itJl(J(XX-1 =~we
~
este continua pe JR, derivabila pe JR\ {-I, I} si
ecuatie y = 2x este asimptota oblica spre +co ,

8. a) Functia
= 2 si limf'(x)
tl
x
lim(v'X2+1+x)=lim(v'y2+1_Y)=lim
x->-oo
y...'"
lim(f(x)+2x)=
-oo
x ...
lim f(x)
x->-oo X
II)
urn
;r-+OO
f()
InJ(x)
x-I
=e
~W~-I~W
,deoarece
=[~J=lim
1+:; =2.
0
xtl x+ ln x
=.!. deci dreapta de ecuatie y = - este asimptota orizontala spre +<xl. b) Deoarece
2 '
2
1 V >0
x,
<"2'
o<.f(x)
_.
rezulta O<a
(I) ,
< -
..
Vn~l,
decl lima. =0.
"
c) Avem g (x) =
n ...'"
. .
ul lui g" obtinem ca punctele de inflexiune ale functiei g sunt X, = stUdiind semn
,
I.
r;;
,,2
6(1-2x2)
(2x2+3)
3 ;
1
I x2 = r;; .
,,2
extrem local al functiei j' este x=O.
c) f"(x)=
9(x2
2(x +3)
VxeJR\{-II}
_1)~(X2 _1)2 '
,
S'
. mgurele
puncte de inflexiune ale functiei sunt x = -I ~i x = I (vezi punctul a).

9. a) f'(x)=--(
X
I I)
X +
~i f"(x)=
22x+12 >0, Vx>O

X (x + I)
15.41)
x
f()lim --=
x - x ...-ool+\x\
.
x~
f'(O)=hm
x ...o
f(x)- f(O)
Ii
I
= m--=I.
x-O
x->ol+\x\
continua pe JR ~i derivabila pe JR. , intrucat !,(-<o,O)i fi(o,,,,) sunt ~ctii
c) Funcfiafeste
b.l p
convexa. "/ utem scrie
deci f este
x
lim -=-I.b)
x ...-<oI-x
.
tuI al rezulta cafeste
J)in punc
v
derivabila pe 1R si este stnct crescatoare.
Cum
elementare:
hm f(x)
x ...-oo
=-1
este asimptota verticala
la
lim f(x) = 1, rezulta ca 1mf = (-1,1).

f(x)
uj
= In(x+l)-Inx,
c) Avem f"(x)
f=
~
10. a)
~n?f
de unde obtinem ca a. = In(n+I)-1n(2n+l)
=-;'---1-2
x
(x+l)
(x) = -<Xl i ~
,deunderezultaca
f (x)
= In(~)-;
2n+ I
b =1- __ 1_-;1
(n+I)2
In~= -102
2
.
;~"'a) limf(x)=-<Xl
si li~f(x)=+<xl,
x.!.-I
dreapta, iar dreapta
= 0, deci x = 0 este asimptota verticals la dreapta, iar y = 0 este
deci dreapta de ecuatie
x=1
este asimptota
Singurul punct de inflexiune
al graficului
verticala
asimptotli orizontala spre +<xl. b) f'(x)
= l-x~x,
Vx> 0 . Singurul punct de extrem al functiei j" este

xaf(~)=xa
;i
x-
01
f"()
- e . c/
x =
21nx-3
x3
.
' Vx > O. Obtinern cafare
11. a) Se arata prin inductie matematica. b)
;;
graficul functiei spre -<Xl. Graficul luifnu
c) lim .t;(a) + h(a)+
it:
un singur punct de inflexiune, anume x = e.,fe .
}!.I!/.(X)
= 0 , deci y = 0 este asimptota orizontala la
functiei
/,
... + /,,(a) = lim (p+ p2 + p3 + ... + p)epa
_.
_
p'te!"
.->a>
lim
a-eee
p(p.
-I)
17 a) Deoarece
(p _ I)p
rezulta
=~
p _ I.
12. a) x = 0 este asimptotli verticala la stanga, y = -x -I este asimptotli oblica spre -co iar
y - x + I est
. t - bli ,
e asunp ota 0 rea spre +<xl. b) Functia f este continua pe JR\ {O} i derivabila pe
JR\{-2,0}.
teoremei lui Lagrange, rezulta elifare derivate laterale in x = -2 i
Se arata ca !t~f'(x)=-.,fe
x = O. c) Pentru
i cum
;~[(I+
f(x)=e
In
x
J()
(I)
1+-
I limlnf(x)=liplXln
x.!.o
nO
i !i~f'(x)=.,fe,
orice
x~JX~lr~1
ca
limf(x)
c) !~x(I-lnf(x)=
~!!(X-x21n(1+~))=~FoY-~~+
1L a) f'(x) = -~,
y) =[%]=~~2(yl+l)
Vx> -1. Functiaj" este strict crescatoare pe (-1,0]
. f"(
~I
)_
-toO.
=~.
si strict descrescatoare
pe
x +I
.
= -.,fe, fd '(-2) =.,fe, adica)"
2
=e ,
=e'~:~1
= eO= I. b) y = e este asimptota orizontala la graficul functiei spre
x.!.o
de unde, conform unei consecinte a
Is '(-2)
x > I avem
_.
10(1+ y) _ [<Xl]= lim _1_ = 0,
-Iun
- <Xl y->"'y+l
y->'" Y
are asimptote verticalg i nici asimptota spre +<xl.
( )
x~JX~lr~1
este
Vxe(-I,I).
rezulta ca limita ceruta este egala cu 0 daca a 1 .
n...;",
=xa-I.In[(I+
.In::~
4x
= (l-x2/'
la stiinga. b) f"(x)
C
>0(
x=-1
x II
[0,<Xl).b) Din a) rezulta f(x)
~ f(O) = 0, Vx> -I, adica 10(1+ x) ~ x, Vx > -I. c)
f(x)
~~7
-"2'
&AI
0""nu este derivabila in x = -2.
x
f"
* O. Functia
(0,1)
240
f(l-
U (I, co]
derivabilape
daca x < -2
= 3x - 2
X4
'
3x - 2
---4
pentru x> -2 ,
x
se anuI aza doar i
2
.
e
oar III Xo =
care este unicul punct de inflexiune aI functiei f, intrucat
ii schimba semnul de
13. a)
f"
c) f"(x)
3'
0 parte
i de alta a acestui punct (faceti tabeluI de semn!).
0) = f(l) = f(l + 0) = I, deci f

(operatii cu functii continue),
(O,I)u(l,<Xl),iar
este continua
rezulta ca
f'(X)=I+~,daca
x
in
x = I.
Cum f este continua
si f'(x)=x-I-Inx,daca
~x-1)2
I '(x)
daca x> 0 . Deoarece
= 3x -1
teoremei lui Lagrange, rezulta ca

pe
este continua pe (0,<Xl). b) Functia este
xe(O,I)
.
. b'IX
este continua
pe JR, d enva
I <1 pe
19. a) Functia
x>I.
limf'(x)
A vem
Trb.
IN...
= +<xl si Iimf'(x)
Is '(0) = +<xl i fd
-3x+l
2h ' daca
x<
.
I
= -<Xl, conform unei consecinte a
3'
iI
~
'(0) = -<Xl, decifnu
. .
1
b) Singurul punct de extrem local al functiei f este x =
I '(x)
f'(X)----
c)
este derivabila in x = 0 .
f"()~
x - - 4xh
1
= 3x + 1 , daca x> O. Singurul punct de inflexiune al functiei j'este x =

4x~
-3 .
'
daca X<O
~
si
!
~
:t
241
f(x)
20 IIr) Iun--=I
X-+a>X
..
~I
bm(f(x)_x)-lim
X-+a>
-
3
4
x+
x-+a>1(x3+3x+4)2
d
e ecuape y = x este asimptoia oblica spre +00
f'(
b)
)_
'/
212
+x2'
_
x-+-I
1(-1)
x+1
3
= Jim :Vx +3x+4
x-+-I
x+1
= lim 1(x+l)(x2
x-+-I
'<IX>0
-x+4)
+1
x2 -x+4
::: lim
21. a) I este continua pe lR (operatii cu functii continue!) si 1(0 - 0) = 1(0)
:::
(x+ 1)2
x-+-I
co.
_<
- 1(0+ 0)::: 1, decij
este continua pe lR . b) Avem I(x):::

{
z- In 2,
x <0
Folosind
consecinta a teoremei 1m Lagrange
.,.
deducem cl1 /. '(0) :::In 2

'
a:
i..
S
22. a) y - 1(0) = 1'(0) x<=>y = -x + 1 b) Jim I(x)

X-+a>
= Jim
X-+a>
3/(
'(0) _
-
-2'
f. '(1)
::: ~
~i atunci u(x) < u(O + 0) = 0 pentru orice x ~ 0., deci I'(x)

strict descrescatoare.
e) Avem 1(0 + 0) = 1
+00. e) Conform eu
a), Iimita de ealeulat este nedeterminare
-I))f(~>-I JUCn>-I)
= Iim n[ {In 3 + 3n2 + I-(n
~i lim n(f(n)-I)
';!
:::I
rezultli ea lim (f(n"

n-+a>
23 a) I(x)
ffi'
~
n->a>
I)] =
n-+a>
:::e-I
~(/(:2 )- 1(;)) ~~(:2

I) .
c.
un
6)
I(x) - 1(0)
1 lim
., xto
x- 0
+1-(;-1))
I ( 1- xto
x
Jim
-3n2
n->a>1(n3+3n2+1)2
+n{ln3+3n2+I+n2
Jim I(x)
x--+--<X)
= Jim (1+----h)=1
X-+--<X)
xe
->. b) /,(x)
~i lim (J(x)-x)=
- a-I
1- cosx
-7+-X-2-'
= 1+ e"> 0, '<IxE lR => I
Cum I are proprietatea lui Darboux ~i lim
I(x) = <Xl
21.
'<Ix<O. Rezulta ca 1(0-0)=2
daca 0=1,
1(0-0)=->,
II)
iJ(x)1
= x2 ISin.!..1S x2,
~
dad!
1
I'()
x =2xsin--cos-,
x
1
X
'<Ix 0 => limf(x)

x->o
'<Ix<O,~i
~. b - 1
I
cli I este derivabila in x
a:
~
~
~ /.'(0)
2 .e
lim(x+I)=->=>
x-+-<X)
b) Deoarece lim I(x) - 1(0)

xto
x- 0
e) limn(l(ifi)-/(I))=r
n-.a>
eCI
=0
.
~I
Id
'()
3
0 = => I nu este derivabila in 1.
lim/(x)=->.
este asimptota
=> I
1a
este injective.
I (lR) = R , deci I este
surjectiva,
= /,(0) = 2 .
'(I) = /,(rl(l))
'<IXElR.
. l(x)-f(O)
lim
x->o
X - 0
Deoarece
1- cosx) _
..
I(x) - 1(0)
- 1 ~I hfD
x
x 0
X - 0
0 ~i 1'(0) = 1 .
xto
[A2;;L/(I)
n~.!.
2n -I
2;;-1]
-1n
vecinatate
a lui O. Este
Fie sirurile un =
. (
= lim
xJ.o
eX -IJ
x + -x
Inu este monotona
sa aratam
vn =
~l.
ca exista
= 1 ' rezulta
11.
Ii
II)
= In2 .
(cu
~i
iteriul
cnen
derivabila pe R .
a,b,e E V,
<b<e
cu
Iim Un = lim vn = 0 ,
n->a> n-+a>
3; + 2nf( , n ~ I. Cum
Din faptul ca larctgxl <~, '<IxE lR, rezulta ell. lim f(x)
2
x-+a>X
= UN' b = 0 si C = vN , rezulta ca
= O. Pentru a doua limita avem:
I)
~
oC
1.1
1
( --2/' ()x +g' ()x =-2-+
=0, '<IXElR. .
X +1
x +1
c) Confonn unei consecinte a teoremei lui Lagrange, rezulta ell.
pe lR
pe V.
arctg.l
arctgy
rnxg(x)=lim--x=lim--=l.b)
...'"
x->a>.l
y-+a> y
= 1'(I)In2
= 0 . Asadar, I este
suficient
-f - 'Inr:
. xsin-v=
.1
0
=Iim
x->o
X
ex.ist!i un rang N ~ 1 astfel incat Un'VnE V pentru n ~ N . Luand a
x-+-<X)
= lim(l-
c) Fie
lntervalele (->,0)
+ g este constanta pe fiecare din
1 {C
~i (0,00), deci exista C1, C2 E lR astfel incat arctg x + aretg - = C

X
242
are derivata in
= O. b) Functia I este derivabila
I( 0) < f(b) > I(e).
11.1
deci I
= co ,
este strict crescatoare
rezulta ca
=-1,
+x
x-+-co
r'
origine daca ~i numai daca a -1
de
= +00.
c) Folosind teorema de derivare a functiei inverse obtinem: ()
< 1 ~i 1(0 - 0) = +00, daca a > 1 . b) Functia I este continua pe lR. Pentru ca I sa fie continua in
24. a) l(x)Sx+I,
discontinuitate
11.1
lim eX =O=> y=x
x-+-co
are in origine
~i /,(0) = 00 .
IDajoririi), rezulta caf este derivabila in origine ~i /,(0)
lim I(x) - 1(0) = li m

xJ.o
x- 0
xJ.o
= co ~l
:0
a:
< 0, '<IxE (0,00) . Prin
= (0,1) , decij" este marginita.
:2X)
(I I)
= ~(2+
origine, din a) rezulra a = 1 . Cum 1(0 + 0) = ~~ ( x + bex) = b = I ( 0), rezulta ca I este continua in
x>o
u este strict
lim I(x) = O. Cumj" are proprietatea
~I
rezulta cli 1(0,00)
x-+oo
ca
X-+CIO
Darboux ~i este strict descrescatoare,
'D. II)
deci dreapta de ecuape y = 1 este asimptota (orizontala) la graficul functiei/spre

= [(1 + (f(n)
u:(O,co)---+lR,
'<IXE(O,OO). Rezulta
...-.are leste
= 1,
V x + 3x + 1) + x~ x3 + 3x2 + 1 + x2
de tip [Ia>] . Cum (f(n"
'<IxE (0,00) . Functia
este derivabila ~i u'(x)=-~<O,

(x+l)
graficul1uilspre
~
'
~sclitoare
x =0
2.--In(x+l)
x+l
x2
I'(x)=
Solupe altemativli: cum 1(0 - 0) = -1 ~i 1(0 + 0) = 1 , rezulta cal

speta. decij" nu are proprietatea lui Darboux.
3x2 + 1
3
b)
la
prima
~I Id (1).::: +00, de~1 x = 0 este punct unghiular, iar x = 1 este punct de intoarcere al graficului IUif
e) Ecuatia tangentei este y - 1(5) = /,(5)( x - 5) <=>x - 4Y + 3 = 0 .
.
u:l
+00.
orizontala
-'11) f(lR) = (->, -I) u {O}u(I, co) , care nu este interval, decij" nu are proprietatea lui Darboux.
,x>I
I"
, Jd
spre
_~-In(x+l)
( ) - x+1
,,:J
tui
.J
2 x-I
lui I
UI~-'
x <0
.JI- x, x E [0,1) ~i I '(x) ::: _-_1 =', x E (0,1) .

~I
I
2.JI-x
vX-l
x>
.,
Jfaficul
12(X)'
Jim I (x) = Jim _1- = 0 => y = 0 este asimptota

x-+a>
x-eec X + 1
Cu regula lui L 'Hospital,
,I
apla
+1
X
--
1(x3+3x+4)2
e) /,(-1)= Jim I(x)-
.
deci dre
=0
+X:VX3 +3x+4
2'
(-00,0)
(0 +CO) .
XE ,
E
CIIi=
~
~
::i
24
~l.
Pentru x=-l
30. a) f'(x)
X= 1 0 bti
pnern
= xcosx;
x
C1=-- tt si
sin x , '<txE (0,'::').

2
~i u'( x) = -x sin x < 0,
derivabila
f(O+O)=1
are proprietatea
si f(%-o)=;,rezultaca
1'( x)
31. a)
, '<Ixe
descrescatoare.
"" .
f'(x)<o,'<Ixe(o,%).
lui Darboux
Ca unn
este descrescXt
C1
n+
e
tJIICle Cn -
I (I
'
II
-O-tO,
f(b.)-
- I -
g(x)
.<....
v
I.)
I~
din tabelul
-m-l-oo
0
singura solutie pentru m =-1
[0, <X> )
= ~,
"Ix> -1 ~
x +!
este strict descrescatoare
:::)
f'(x)
f(x)
ffi
-1
----------0
++++++++++
+ex>-
..
':i
a:
Daca a = lim an , trecand la limita in relatia de recurenta rezulta a = a -In (I + a) , de unde a =
f(xo
ca f-I,oo))=[O,oo).c)Deoarece
an > 0, '<IneN.
Sirul
(an ).~O
este
pentruorice
x>O,prin
descrescator
strict
intrucat
Fiind descrescator si marginit inferior de 0, sirul este convergent.
n-+oo
33. a) f este derivabila pe lR ~i f'(x)
o
~
z
C
b) intrucat f are proprietatea
2x + I
2 ,J x2 + X + I
=.!..(
lui Darboux ~i
lim f(x)
Hi<o
rezulta
ca f(lR)
n7i) ~oo
-in
avero
f(an)=I~1
x>
si
avero
"'-.!...
2
de unde rezulta ca:
'
I~
I
2(J;+i+-in)
Fx(2-Inx)
'-'
,vx>.
.intrucat
f(n))
0, deci lim(!(n+I)"""".
'.I
(n,n + I) astfel
n-+>
>0 '<IxE(0,e2)
b'\ f'(x)
=0.
liro(!(n+I)-f(n))",O.
-too,obtinero
2"cn
si f'(x)~0,'<IxE[e2,<Xl),decifeste
'
[2
2x
strict cresclitoare pe (0, e2 ]
~i strict descrescatoare
pe
e, co . c) Deoarece
1n3.[s - JS 1n3 ~i
.fj
<5
. xa-3 , pentru orice x >
1n3 inS rezulta JSln3<J3ln5~3.[s

J3 < JS '
1n3.[s = JS 1n3 si, conform cu b), f(3) < f(5) ~
2x -1
,J x2
- X
= (-1,1), decifeste
= lim
)>
+I
Ixl.
x->i<o
surjective. c) Din b) rezulta
~(X+2)2 +~x(x+2)+1fx22
.
2
lim xa f(x) = - . b) f'(x)
3
decif e strict crescatoare-
2x
h + 1. +...L + h _ 1. +...L
pentru
~(
'ItX
- (~I+~t
+~I+~+I
a>~
'
_1_)
I (I
= -3
2)2
'<IxE lR \ {-2,0};
de unde obtinem ca x = -I este
if? ~
<~ -
if) ~
b) Egalitatea se probeaza prin inductie sau cu formula lui ~lbD1Z.
ca Xn E (-1,1), '<IneN.
) = I ,
c)
1 n
I n
3L.t<k)(0)=3~)k-I)k=";;3"
n k~
n k~
Cum Xl < Xo
kr:
f"(X)=-A2sinAx,'<IxelR=>xk=T,ke
b) Inductie dupa
n. c) sau /n)(o)
i-2
~
.
n . ntt
It
\,
\f(n) (0)\ < lAin

-
-t
0 => lim /n)(o)

n->OO
t unctele de inflexiune ale funcl1el.

sun p
2, '<IneN=>
'" A sm
..:
tC
39.11)
f(5) < f(3) .
(n-l)n(n+I)=0=>lim2-'Lik)(0)=-.
3
3n2
n->oon3k=1
'
x->OO
singurul punct de extrem al fractiei f c) Inegatitatea s~ sene :
. f tul x f'(x) < '<Ix> adicafeste strict descresclitoare pe (0,00).

FoIosim
apoi ap ca
,
,
. .
t
38. II) f'(x) = (x2 + 2x)e '<Ixe lR, deci punctele de ex~em .Ioc,al ale functieij" sun
a ="3
lim x f(x) = +ex>, iar daca
obtinem
v312'
x-
+~)
X,
~if este strict crescatoare, prin inductie se obtine cli (xn ).~O este strict descrescator. Fiind monoton ~i
mlirginit, sirul (xn ).~O este convergent.
xaf(x)=
x .eo
l:
VzC
'-
2
I" lim xaf(x)
Pentru a < - rezu l4
3
x->oo
an+l - an = -In(1 + an) < 0, '<IneN.
d.:.
21Sin
)=_sinF,.
cn
+ex>
~
Y.I
J;+i
sin
37.11)
Cumj este continuaobtinem

obtinem
--inl_
2
+ex>
a.
inductie
J;+i
I ~2sm
-in .
2xa
f este:
A.
(7i
= -+
2
b) Tabelul de variatie al functiei
pe (-I, 0] ~i este strict crescatoare pe
~i
f ( n + I) - f( n ) -
ca't
m
36.1I)f'(X)'"
(pe I) si doua solutii pentru me (-00, -I) .
1'(x)
2 ~oo
=(2mr)
. It mativa: Conform teoremei lui Lagrange, pentru orice n ~ I, exista cn

Solul1e a e
.
<X>
obtinem ca ecuatia f(x) = m nu are solutii pentru me (-1,00) , are
~ 32. a)
:::)
an
-f'(
c) Folosind sirul lui Rolle pentru functia g: (0,00) -tlR, g(x) = f(x)-m,
<X>
(Fx)
nO
ae[-I,oo).
ca n-+OO
lim c, =
~=_I
x-O
\f(n+l)-f(n)
. Valoarea maxima a functiei este f(l) = -I; rezulta ca
...
intervalul [n,n + I), n
d
It' ca f nu are limita la +ex>. b) Pentru orice
de un e rezu a
-cosFx
'
__ tirol-cosFx
=_lirol-COSY
2
,deunderezultaca
fAO)x~O (Fx)2
y->O
c) Avero.
....-00
este convexa. b) Existenta punctului
'f(n+I)-f(n)=-2sm
+ex>
. J;+i
-00
b) Conditia este echivalenta cu a ~ maxf(x)

iil
.!..)n . De aici rezulta
"1
~ PentrU sirun e
J5.
oare
strict crescatoare pe (0,1] si strict descrescatoare pe [1,00) .
Functiaj'este
881&--
Tabelul de variatie al functiei este:
----------
deci
N*, iar unicitatea

f'(
) d
este strict crescatoare pe (0,00). c) Avero fen + I) - fen) =
cn'
e
din teoreroa IUI

rezultA
d f tul ca f'
.'ratA e ap
____
are,
-I
+++++++++
vx 0
x-x'
. Lagrange aplicata functieifpe
deci f este strict
(fiind continua),
"( ) -.!. > 0
j'(X)",lnX+1,'<IX>0=>
llb
u: (0,.::.) ~ R, u( x) = xcosx - sin

2
x eSte
deci u este strict
ca
()x
f((O,%)J=(;,I)-
= 1- x, '<IxE (0,00).
x
x
f'(x)
f(x)
b) Functia
de unde rezulta
c) Deoarece
deci
17!
eCI arctgx-+arctg-=-'sgn
'<IxE (0,%),
u(x)<u(o+O)=O,'<IXE(O,%),
descrescatoare.
C2=-,7i
'"
40. a) I(n)=
lim(f/(k))'
*=0
00
(X+I)~X+2)
=.!..b)
e
= X~l-
/,(x)=
extrem local al functieij'{maxim

c)
f{n}(x)=
(-I)"n!
(x + 1)+1
lim t (-1)* l*l(1)

*=0 k!
X~2'
00
estesinguruip
VneN*
de
'
x ...ec
eY
-I
y...O y
Singurul punct de inflexiune al functiei
f este
f'(x)=--ex
b)
Xo =
-.
unde
rezulta
.!.
~i /"(x)=(2X+I~
x2
-'
c) Ecuatia este echivalenta cu
e! - m ==0
eX
(2
este derivabila si g'(x)==
x+l)e
X
z 1
:>
Q
~
a)
0
-m
-m
1+00
b) Functia
solutii reale daca ~i numai daca me (e,oo) (vezi tabelul de maijos!)
;;
gW
i:
IU
g(x)
-00
:>
~
I
-00
este derivabila
~i
e-m
(inductie)
~ a.+1 ==e;;: > I, Vn e N ~ (a )
~'-
~!!
a., atunci
are limita, Daca I ==
este
strict
0 < a. ~ +00. Daca am avea I e (0,00) ,
I ==+00 . Prin urmare,
lim
(J ( a.) _ a.) ==lim
a-eec
n-+oo
43. a) Deoarece {x}==x, Vxe(O,I),
ea. -I ==Iim eX - I = I .
-L
x-+o
x
rezulta ca Qiimf(x)==limx(l-x)=0
n~
0, Vx e [-1,1] . b) Deoarece
deci f este continua
xe[-I,I]\IQ,
atunci If(x)I==lxI3~lxl,
0 ~ If(x)1 ~ lxi, prin trecere la limita rezulta ca
in
x = O.
c) Fie
g(x) = f(x) - f(O)

x-o
-Ii
Y. = -,
~l
bel
am e e convergente
xtl
{X(l-X),
. b) Explicitand functia j'

t
xtl
pe
= (-00,0),
f(x)
=a
/"(X)=
2L--3
k=1(x-k)
unnare,
1"((k,k
fiecare
dintre
k = I,n.
sau folosind corolarul teoremei lui Lagrange, se obtine ca/nu
c) Cu definitia,
este derivabila in x ==I ~i x ==2.
la O. Deoarece
intervalele
47.
a)
< 0, decif este strict
(-00,1), (1,2), (2,3), ...,(n-I,n),
f( (k,k + 1)= JR, pentru orice k = I,n -1 , ~i f(n,+oo)

are
n solutii
daca
a'# 0
~i
n -1
solutii
daca
(n,+oo).
'
c)
= (0,+00) , rezulta
ca
a = O. c) Deoarece
+ I) = JR si, cum
=+00 ~i f(k+I-O)=-oo,
I"
1_ < 0, Vx > 0 ~
x(x+ I)
pentru orice k=l,n-l.
este functie continua, ecuatia
n -I
/"(x) = 0 are
are proprietatea
Din
surjectiva. b) (j-I)'(ln2)=
solutie pe
puncte de inflexiune .
este strict descrescatoare,
Iui Darboux.
Ca
este
= 0, rezulta
ca
deci este injectiva. Cum
f(O + 0) = +00 si
lim f(x)
x ... oo
(~
)=_1_=_2.
/'r
(In 2) /,(1)
Vx > 0 ~ , r= f(1) + fi2)2 + "')+ fen) = ~(n2+ 1), (V)n ~ I. Rezulta ca

Inn+1
Inn+1
2
==lim In(x+l) =[~]=Iim
x +1
=.!..
x ...co In (x2 + 1)
00
x ...ec 2x(x + 1)
2
I(x) = In(x + 1) -lnx,
limu
~-.",'
intrucat
--
' rezulta ca f(k+O)
ri x) = __
descrescatoare,
= +00,
x.i.k
b) /'(x) = - t--1-2
*=1 (x-k)
fiecare din intervalele (k,k + I), k = I,n -I . Asadarj'are
xe[O,I)
obtinem I(x) == (x -1)(2 - x), x e [1,2) . Se arata usor ca I este continua pe [0,3].
(x - 2)(3 - x), x e [2,3]
f(x) , x'# O.
x
= 0, folosind criteriul cu siruri pentru limite de functii, deducem ca g nu
xtk
Iml = (0,+00), decifeste
~
~
46
Daca
ex:
si
pnn trecere la limita in relatia de recurenta ar rezulta ca I ==kef ==I , ceea ce nu este posibil. Deci
atunci If(x)I=lxl
= I si lim g(y.)
descrescatoare
+00
15
IU
x ...0
adicli dreapta x = k este asimptota verticala,
ecuatia
to
(cu regu Ia I'Ul L'Hospital)
n-eec
f(-oo,I)
-m 1+00
> 0, Vx > 0 ~ a. > 0, Vn e N
crescator. Deci (a.
are limita in x = 0, ceea ce este echivalent cu faptul cafnu are derivata in x = 0 .

46. II) lim f(x) = 0, deci y = 0 este asimptota orizontala. in plus, limf(x) = -00, lim/(x)
+00
a.
f(x)
I x dH x
intrUcat
.t...J
k=1
(cu
/,(0) = 1 , obtinem lim f" (X!+~x' = nt"(O) .
Daca xelQn[-I,IJ,
If-+CX>
-m
g:JR*~JR,g(x)==f(x)-m
c)
ri ==--/"(0)2
Jim f(x) - x = [0]

- = lim I '(x) -1 = [0]
- ==lim -0 x2
0
x ... o
2x
0
x ... o
2
II)
este
1'(0)
=-= /,(0)
1+ 1(0)
=f(x)-x'~/'-*(X).x*-I=/(X)-x.~(f(x)'-k
.+I.t...J
2
X
*=1
X
x ...
x->O
.
I '(x)
lim--x ... o 1+ I(x)
x...oo
:E
'tal) .IA
f"(x)-x'
ospi
. c) vem
.+1
x
x ...
lim g(x.)
4e 2 - m
.!.
eX, Vx e JR. Cu ajutorul sirului lui Rolle deducem cli ecuatia are exact doua
-e
. In(I+ I(x)
lim
:<-+0
x
~l
~,
~
(x) ==f'( x)
==e
I.
Considemm sirurile de termen genera I x. = -
VxeJR*.
x-I
==~.
'H
. M= Jimof(x)x - -0 0
.!.
x-I
/'(x)==~.ex,
I'
de doua ori derivabila. Cum 1(0) = 0, /,(0) ==1, rezulta ca f' e M .

1n(1+/(x) .
" ...0
Cu sirul lui Rolle, deducem ca ecuatia are exact trei solutii reale daca ~i numai daca m e ( 0, 4e -2) .
42.
IUl
liJOf(x) = 0 = f(O),
VxeJR*
4'
l-
--.Ia
~...
450
-00
g(x)
J) Ite
IiJD
X4
(1+ I(x)x
+ cosx), Vx e [-1,1]. Si functia
g'(x)
~
zultA din
IntrUca't
Functia g:JR*~JR,g(x)==2-m
ca
2' .
I este
.!.
unct de
= eX(sinx
este derivabila pe [-1,1] ~i /,(x)
.terivabila pe [-1,1], deci
_ I
-
3.+1
.-+00
.
e- -I
limx(J(x)-I)=lim-I-=hm--=I.
x ...eo
local).
(-I)"n!,
VxeJR\{-2,-I}
(x + 2)"+1
.) Functial
-s i , Se obtine
n+
2x+3 )2'VXelR\{-2'-I}~x=_i
x2 + 3x + 2
= lim f(_I
I_) = lim(I--I-_.!.(I-_I_))
... *=0 2*+1 3*+1
2.+1 2
00
41. a)
VxelR \ {-2,-1} ~ i:/(k)=I-~2

*=0
a)
1(1 + 0)
= -00 ~
= 1 este asimptota
verticala
la dreapta;
lim I(x) = 0 ~ y = 0
x ... oo
este
==
v
==
~
==
247
asimptota orizontala la graficulluifspre
+00.
x(x
c) s.:= i:.1(k)
k=2
Inrr(I-~)
= In(fIk-1
k=2
k
k=2 k
~-Q~.
49. a) f'(x)
x2'
-I
2n
lim S. = -ln2.
~i (0,1) ~i
este strict crescatoare pe (1,00). b) lim I(x) = 00, lim I(x) = 00, deci f mx admite asimptota la +oo
x-+oo
Cum lim
.....-ec
~fof(x)
to
.'
.1
= +00, dreapta x = 0 este asimptota verticala, c) Pentru orice n e N* , exista c. e (n,n + I)
asa incat f(n + Q - f(n) = f'(c.)

(n - Qe
~~-::-2 <
(c _I)ec
(n+
f (x) = 0 , dreapta y = 0 este asimptota orizontala spre +00. Deoarece lim I (x) = -<Xl
c.
(c. - ~)ec. (teorema lui Lagrange). Cum n < c. < n + I, deducem

c.
ne+1
so. a) I este continua pe
n ...eo
JR*(operatii cu functii elementare!). Cum lim f(x) = lim e'" -I = I = 1(0) ,

x-+o
x-+o
I-
.1'
X- 0
xex-e"'+I..
~I I (x) =
x2
ca exista c. e(-I-,~)
If
[0]
b.'/1 1'(0) = lim I(x) - f(O) = lim eX - x2 -I = .,
.....
0
' daca x
2x
* O. Aphcand teorema lui Lagrange pe intervalul
asa incat I(~)-
n+1 n
f(-I-))
n +I
1(_I_)=(~
n+1
= lim-n-f'(c.)=~
n ..."" n + I
[I 1'-;;I],
n+
lilll
M= 1 ~i lim (f (x ) - x) = 1~
X
s-+<"
b)
'(x)
rezulta
limf'(x) =.!..
0
2
Iimn2(/(~)...""
n
A=JR\{O,I,~, ...,~, ...}, care este

x ...eo
2
n
reuniunea de intervale deschise, functia este nula si, prin urmare, continua ~i derivabila, In puncteJe
~ (n e N*) , I este discontinua deoarece limitele laterale sunt nule, iar valoarea functiei este ~.
.1'
x"
= x~
P,,(x)
(
= -
I)" 2.
.
= 1 este asimptota verticala la stanga ~i la dreapta.
=x
+ 1 este asimptota oblica la graficul lui f spre
<Xl
x-+:t>
2
= x - 2~ ,'Ix e JR\ {I} . Tabe\ul de variatie este:

(x-I)
-<Xl
+ + + + + + O ----o:
/'
I ---<Xl I +00
++++
/'
---
+00
++
+00
Punctele de extrem local ale functieifsunt 0 (punct de maxim local) ~i2 (punct de minim local).
1
.'
(.)
u
(x)
(-I)"n!
(x _ Q.+I ' 'Ix
,pentru
= x + I + u( x) , oricare ar fi x e JR\ {I} ,obtinem:
orice n e N* . Avand in vedere ca f(x)
Qk
~(-I) f(k)(3)=3+"-'=--'--IP)(3)=3+LkT=3+
~
k'k
LJ_ k!
k=O2
k=O .
- o
54.a) f'(x)
R \ {I}~ JR,u(x) = x -I este indefinit derivabila ~I
Atunci
__ I_)f'(c.)=_I_f'(c.).
n n+1
n(n+l)
pentru ca c. ~O ~i limf'(cn)=
2
...""
f (1- O)= -co si f (I + 0) = +00~
c) Functia u:
eX -I = -.I c) Functia I este derivabila pe JR

= lim -.1'
ctierj.
e?- 1() (x)
de grad n cu coeficientul dominant (-I)" 2 . Pnn urmare,!~

53. )
fun . i f.
unde P : R ~ R este 0 functie polinomiala

'
rezulta cafeste continua ~iin origine. Prin urmare,Jeste continua pe JR.

uj
a:
e)
j'(x)
f(x)
Iimn2(j(n+I)-f(n))=+oo.
<-2-FoloslOdcntenulcle~teIU1,rezultllca
sunt puncte\e de inflexiune ale
.
. d x
e arata _x f() (x) = P (x)e-?l<1 W1
prin lnductte upn s
...""
* 0 ; Functia I este strict descrescatoare pe intervalele (-co, 0)
J2
T
= 2e-?- (2X2 -1), 'Ix e R ~
t) r(X)
X-+CIO
:too.
II) x-+:t>
) > 0, 'Ix > 1.
IJ= In(~' n+l) = In n+1 ~
.fIk+
k=2 k
= 0 ~ y = 0 (axa Ox) este asimptota orizontalilia graficulluifspre
lim I(x)
b) f'(x)
(I).
I-~
~ (- Qk
~IimLJTf
n ...eo k=O
(k) (
3 =4.
= x~; 1, 'Ix > 0 . Valoarea minima a functiei este 2, ~i se atinge in punctul x = 1.
b) f"(x)=";'>O,
x
Vx>O~f
esteconvexa.c)
f(xO,
VneN.Deoarece
'v'x>O~a.>O,
a. =...!... > 0, 'In eN, rezulta sirul este strict crescator, deci are limita. Daca I = ~ a., atunci
a.
Ita I I + I adicx! = 0 , ceea ce nu este

0<1 ~ +00. Nu putem avea Ie R+, pentru ca ar rezu
=
I ' .. I
Q.+, _
a:
':iz
a:
~
1&.1
51. a)
b) Pe multimea
l(x)=O,Vx>l~lim/(x)=O.
n-+OO
Studiem continuitatea in punctul Xo = 0 . Pentru orice x e JR avem if(x)1 ~ lxi, de unde rezulta ca
!~/(x)
= 0 = 1(0), decij'este continua in origine. Asadar.j'este continua pe multimea Au {O} .
c) Nefiind continua cu punctele ~, functiaj'nu este derivabila in aceste puncte. Arlltlim cafnu
derivabila in Xo = O. Pentru aceasta consideram sirurile u. = ~ ~ 0 ~i vn = .fi
n
a:
Q
Z
CC
248
Ss. a)
este
CC
ibil.Deci
.'
Iimf-(a.)
poSI
I. Deci I = +00 ~Iatunci
~ O.
Cum
f(x+l)
f(x)
hm --x .""
1(0)
, -0
-;;-0
I(v.)= -= I ~ 1 ~i
~-O
n
1(0)
, -0
0-0
.
= -= 0 ~ 0 , deducem ca I nu este derivabila in
un-O
an
b) f'(
'/
)=3x2+1>0
"
VxeJR
deunderezultacal
.
..,
. a . lim f(x) = +00, rezulta ca
este strict cresclltoare, deci este injectiva. Cum I este contmu ~I x ... :t>
.. . deci te i rsabila c) Pentru orice

f(JR) = R, decifeste surjective. In consecinta,jeste bijectiva, eCIes e mve
.
l
x>1
avem fW-;)=x+if;+I>x
I
I(un)-
n-+CD
2
x3+3x +4x+3_1
3
x ec
x +x+1
.
= hm
)-1
1 - .
= Lim(l+ 2"
an
~i f(if;-I)=x-(3(~fxf
1
crescatoare, rezulta
f'(x)
if;-\ < rl(x) < if; ::> i- if; < if;
Cum
-4if;+I)<x.
lirn rl(x}
< 1, 'Ix> I , de unde
x-+""
if;
este
=1.
origine. Deci I este derivabila pe A.
,ox
56.0) I(x)-x
= Ax;
-I)=~.ln
~
V'x>
X,
o.
Cum
lim Inx = 0 ~i lim Inx = co, rezul.~

X
X~<D
x-+oo
14
.1/
Inx
X
lime
-;-
c) Conform
teoremei
.(x) ==3x2
~i x~~(J(x)-x)=co.
-,._
(,+~
JinX
X
=>f'(x)=/(x).
b) /(x)=e
(()'
x+I)lnx
x
lui Lagrange
cxE(x,x+I)
astfel
mcat
aplicata
functiei /
. t
pe in erva
/(x+I)-/(x)=f'(cx).
Calcuilim
,V'x>O .
lul
x , x + I) , x > 0 ,elUstli
.
lim/'()
lox
limx:;=lime-:;-
. m
obtJIIe
=/(x).X+I-lnx=x:;.x+I-lnx
x2
x.
X--+te
si limX+1-lnx=lim(I+.!_lnx)_I
=eo=I
x-+""
z-eec
x-eco
-,
x--+oo
c, = co, rezulta cll ~
Intruciit ;~
. /(x).
57.0) hm--=
X
.e-e-ec
I
limcos-=I
x ...co
asimptota oblica la graficullui/spre
(I(x + I) - /(x))
= lim /'(c )
x
x-+oo
i lim(/(x)-x)=-lim
x ...""
punct
= 0 => y = x
este
(x,x + I) astfel incat /(x + I) - /(x)
= /'(e)
X
Cum /,(
)_
I I.
x -COS-+-smx x
I.
~I
I
0<-<1
x
pentru x> I , rezulta cll 0 < 1'( x) ~ I + ~ < 2 pentru orice x> I , de unde se obtine concluzia.
c) Aplicam din nou teorema

dn E (n,n + 1)
astfel
mcat
~(I(n+I)-
;;
58. 0) lim
U
~
/(n))
I (x)
x-+""
= lim/'(dn)=
n-+oo
= I i lim
lui Lagrange
functiei /
I(n + I) - /(n)
lim/'(x)
= I'(dn)
pe intervalul
.
Cum
[n,n + I],
d ~ co,
n
n ~ I;
obtinem
ca
= I.
x-+<o
_"
.
.
2 => Y - x +"2 este asunptota oblica a graficului functiei /
este asimptota oblica a graficului funcpei/spre
-->.
a functiei inverse obtinem:
derivabila, bijectivll i I'(x)
= I +_1_
> 0 \I
x2 + I
,x
(1-')' (I + ~) =,
ffi
I
I (r'(I+~))
/(x) > O
= _1_
<:
250
lR , rezulta cll / este strict crescatoare, deci este injectiva.
==CO ~i / are proprietatea
lui Darboux, deducem ca / (lR) ==lR , deci functia este
0)
Din
t~,
relatia
E lR
bl
'.I
..
functi
Folosind continuitatea
cnei.. inverse
0 bti
nnem
astfel incdt /
lim xn ==lim/_,(n+I)--
n-+co
n-toClO
n~ I
=,
avem
Din
a+l
I
==(r')'(I)== f'(r'(\))
g(x) ==eX - (a -I)x -I,
teorema
de
(x.)
==n + I .
==/ - '( I ) ==0 . Pentru orice
derivare
e" - (a -I)x
-I ~ 0, 'Ix
avem g(x) ~ g(O) ==0, \Ix
E lR ,
I ~ / (x ) ~ x + 1,'Ix
ci f(lR) ==lR, decifeste
lR => lim / (x) ==CO

x :t<>o
surjectiva. Apoi, f'(x)

,atunci
lR. Consideriind
lR ,propozitia
Cum / are proprietatea
==I + cosx ~ 0, 'Ix
rezulta
f(x)
g: lR ~ lR,
functia
==f(a), 'Ix
lR => f
adevarata.
lui Darboux, deducem
este crescatoare. Daca ar
[a,b], de unde f'(x)
==0, 'Ix
[a,b],
contradicue. Deci / este strict crescatoare. Concluzia se obtine din faptul cll f este bijectiva,
r' (~)
~r' (0) ==0 . c) Cu teorema
fun ctiei
... mverse,
Q. /I) lim f(x)
==lim(1 + in(1 +x)~) ==I + lne ==2. b) Cum f'(x)
1'(1) 3
fi
inverse
de unde, conform teoremei lui Fermat, rezulta
ci g'(O) ==0, adica a ==2. Pentru a ==2 obtinem eX ~ x + 1,'Ix

X-
a functiei
I
1
==/'(0) =="2.
3.
- a (I
)
..
d
.
n+' - n - an , pnn m ucpe obtinem an E (0, I), \In E N..
b) Avem
2
an+!- an = _a < 0 \In E N => ()
t
. d
an,
an n~' es e strict escresclltor. c) Fiind monoton si marginit, sirul
( n
este convergent. Fie 0 = lim 0 (0 ~ 0 < I) . Trecand la limita '
1h d
n ..."" n
m re al,a e recurentl\ rezultll
59.
n ~ I ,existA x.
bijectiva, oricare ar fi
I = I + arctg I , adica I = 0 , contradicpe. Deci I = co .
~
...,;
b) Din continuitatea functiei inverse, avem x. ==
f'~I)==
lR A li ' d
.
. P ican teorema de denvare
==1+ e' > 0, \Ix
1'(/-'(1))==
...
' oncare a
x> 0, pnn inductie obtinem an > 0, \In EN. Din
an+,- an = arctgan > 0, \In E N rezulta cll irul ( )
.
I
.
,
an n~O este stnct crescator, deci are lirnita. Fie
= lim a 0 < I < +co Da II I lR
.
x ... '"
n
C
E,
pnn trecere la limita in relatia de recurenta obtinem
ci
~
e) Avand In vedere ca
a functiei inverse
teorema de derivabilitate a functiei inverse avem:
==(r')'(I)==
exista a 
12. II)
(J (x) - x) = ~
x-+'"
;;
~
11)0
(x)
Jim /
c) Propozitia se rescrie sub forma

exists
a::
~
1'( x)
este strict crescatoare,
Cum
r'(I)
~_I
Deoarece
~nx.
OS
r'(n+')-
0, .
este surjectiva,
bijectivli. b) Cu teorema de continuitate
(n n+ I) ~ 1-' (I) ==1. c) Folosind
==I-i
SUJjectiva. Functia /fiind
[x,x + I], x> I , rezulta existenta unui
::>
~
rezulta cli
an+, ~
+co.
=:too => I(lR) = R => I
lim I(x)
x-+ao
x E R,
0, -
1. I-cosy
- - Y 1m
--- y
... O
x ..."":;
b) Din teorema lui Lagrange aplicata functiei / pe intervalul

C
= I.
CutD
lui Darboux si
I este
.
obtinem
a,2 + a22 + ...an2_-
V'kEN,
- 0h"
x-+ao
1'
cos; _
= lim f'(x)
I '(x) = 1
II)
ak
+ 1> 0, oricare ar fi
Jinln(u.-I)==~
Deoarec e
d d
e ucem cll lim
.,1.
2_
Ok -
se obtine din faptul ell
~Iuzia
I'
x-+""
are proprietatea
.,
-I
limeY-I
-= y-+O --=1
y
-In-x
X-+CCI
a 2 , deCI. a -0
- . Curn
(J -
c~
x ...
o x
btitmem: lim nx. ==limr'(~)-r'(O)

... eo
n...'"
~-O
x ...

1(0)=0,
==(/')'(0)
-
deci este injectiva. Intrucat
limf(x)=co
~i/este
crescatoare,
rezulta ell
sUJjectiva. c) Functia / fiind bijectiva, rezulta ca sirul (an

a. > 0, \In EN.
ell
a.+, = f-' (a.) >
Intr-adevllr,
r' (0) = 0
a It - a n+l = In(1 + a n+I" ) > 0
(pentru
'In
ca
din
ipoteza
r'
este
lui Darboux (fiind continua),
f([O,co))=[O,co),
t~oeste bine
avem
strict
-- I_I - f'(O)
2
==1+_1_ > 0, \Ix ~ 0, rezulta cll/

x+ I
are proprietatea
x ...'"
inducpe
I
f'(r'(O))
de derivare a
ao > 0,
deci functia
este
defmit. Demonstrlirn prin

iar daca
crescatoare).
a. > 0,
Din
atunci
faptul
ell
N rezulta ca (a n ) n~O este strict descresclitor. Fiind descresclitor ~i
'" Hill am ' treeiind la limita in relatia de recuren\A obtinern
marginit inferior de 0 , sirul este convergent. Daca / = lim an (0:0; / < 00) , trecand Lalimita in relati
recurenta
rezulta
a
In (L+ a )
_n =1+
n+1
an+1
/ + In(l + /) = /
1+In(L
a +
n 1
,
-.!.....
= n-?!--Ii f(an+l)
lim ~a
, n-+oo
n+l
X" X
{2k I k E
0n+l
. f(x)
sunt: 2~-1' 2nl_2' ... ,
I.
1-
65. a) Cum n" V (n + I) _ I (n ))
rn+i2n + Fn
~.
egala eu 0 daca. a < ..!.

2 ' cu I daca a _ I
~::
din teorema IUl Lagrange pe intervalul
l(k+I)-/(k)=f'(ck)=
-"2
~I.
ca l(x)=k,VXE(2k,2k+1)
"K~.C)
.Jk+1 </(k+I)-/(k)<
I'
= 2(1--.!...)n
':i
66. a) Functia
este continua
I.esteIi derivabila
I()
CIC
IU
bii
~l
x =:too
.Jk+l
Ck
E (k,k + I) astfel incat
.
.Jc: < Jk1 ' de unde obtinem
~-2(rn+i-Fn)=_I_"n+1
Prin urmare, xn > 2
m
x-+oo'
rn+i
1
F.<O,vn~l,
1(1) = IV(k+I)-
. .
I(k))
<
I-I .
k=1.Jk
k=1
2> -2, Vn ~ 1 , deci sirul (xn ).~I

este marginit inferior de -2.
ca
.
0, Vx E lR , deci I este strict crescatoare. Cum I
l(lR) = lR , d eCI. I este surjectiva. Functia I fiind
""
ci
ijectrva ' pentru ori ce /I.'1OIE "" exista
un singur numar real U(A)
rezulta ca U _ I-I
.
' astfel mcat I(u(x)) = A . De aici
IU
-.
b)
Din
teorema
de
derivar
functiei
i
:z:,
I
ea
cpei inverse rezulta ca U este derivabila pe R ~i
:!i
z
CC
U(A)=f'(U(A))
67. a) Demonstram
a-I
3(2(~)
U
I)'VAElR.C)limU(A)=limU(A)-U(O)
'<-+0
'<-+0
A- 0
'(0)-
. . d
.
3 U (0) + I)
pnn in uctie. Conform ipotezei avem al E (0, I). Daca a E (0 I) di
3
I
"m
re ana
n+1- - an - an), rezulta ca an+1E (0,1). Deci an E (0,1), Vn E N* . b) a
_ _(
)2
Vn ~ 1 deci (a )
.
n+1 an - an -1
> 0,
y
'
n n~1 este stnct crescator, c) Fiind monoton si
marginit , ~ irul este convergent . Daca
(1
=0=
I (0)
, deci
I este
continua ~i
x-O
rezu ca.fnu este derivabila in acest punct (nu are nici macar derivata),
ltA
c) \f(X)\ ~ lxi, Vx E JR:::>IXn+11
= If(xn)1 ~ IXnl, Vn EN:::> (lxnlLo este descrescator.
inferior de 0, sirul este convergent. Fie I = ~!!IXnl intrucatfeste
rezulta cll lim Xn+1= lim I(xn)
n-+OO
n~
= n-+CIO
lim f(lxn\)
= f(t)
= _e-x + 2nx - 2, Vx E JR:::> I:(x)
(n) = 0
continua ~i f(lx\)
Fiind marginit
= I( x), Vx E R,
.
x
= e- + 2n > 0, Vx E JR:::> fn este convexa.
are cel mult doua solutii reale si distincte. intr-adevar,
[a,b] si [b,c] , ar rezulta cll exista a E (a,b)

Aplicand teorema lui Rolle functiei
incat
f:(r) = 0,
l'-L
f.(~),
ca pentru
adica
e-r + 2n
1) - ~ <0 "
fiecare n~l
= 0,
f~
daca ecuatia
contradictie.
f.(1+ ~),
exista XnE(~,l+~J
-Xn
astfel tncat f~ (a) = I~ (fJ) = 0 .

[a,fJ] , obtinem ca exista
E (a,fJ) astfel
~i fJ E (b,c)
pe intervalul
Se observe cll 0 este solutie a ecuatiei. Cum
> 0 , continuitatee functie
astfelincat
e -x. -1 . Intrucat x; ~ 0 , rezulta ca lim nxn

nxn = 2 + __
In(xn)=O.
f. imp!'" faptul
c) Din f(Xn)=0
obtinem
=3 .
n-+OO
70. a) 1'( x) = nxn-I +..!. > 0,
I.(0 + 0) = -<Xl,
= 3(X2 + I) >
rezulta
~/(x)
[k ' k + I] , k E N* . Atuncict exista

. sx
;
~
si f'(x)
ine
b) ArlItam ca ecuatia fn
~ 2
-_ ~I2n+ a~ + I ,Vn ~ I, rezulta ca limita ceruta este
deci (xn).~1 e strict descrescator, Din b) rezulta si l(n+I)-
.
mtervalul
ca
are trei solutii reale a "2.
xn+l-xn=
JR*. Cum
. b) I(x) - 1(0) = sin..!., Vx E JR* . Cum functia x ~ sin..!., x E lR* nu are limita in Xo = 0,
.~ orig
II'
x E JR* , rezulta
= Ixl. \sin ~\ ~ lxi, pentru orice
69. a) f'(x)
~i 1(2k +0)= k , rezulta ellI
Z} . Din faptul
"ci:-.CumckE(k,k+l),rezulta-I-<_I-
pe
X-+Xo
I.f
\/(x)\
2I
1- an+1- 1- an+1 d
d
-----,
e un e
l
1- an
1- a
x-+o
..
de discontrnuitate
1-(t)"t
Rezulta ea t, =
..
I = /2 -I + 1, adica (1-1)2 = 0, deci
1- a2 1- a3
.a; =-_.-_
..
1- al 1- a2
lim I(x) = I(xo) , deci I este continua
41
Prin
multi
fill urmarec
unnare, multimea
punetelor de continuitate
Punctele
al,a2,
tAca lim(al,a2,,an)=0.
n-t'"
in orice punct Xo E JR* avem
ae
n,.ojnz
k
_:O;2
~1~kE[2
n
b.
0 poem
retU I
I k E Z}.
functiei este (0,00) \{2k
i~
I'"
.
.
1- an+1
Dill relatia an =-.
1- an
= 1+ In e = 2 .
1(2k -O)=k-I
Deoarece
rezulta ell I este continua pe (2k , 2k+l) , k E Z
'}
I,a de
rela!ta
Din
= hm-- = 2
Qn+1
este discontinua in fiecare punct al multimii
/=0.
E (0 00) este JR , d e un d e re zul ta ca Im(f) = Z .
b) Avem: l(x)=kEZ~XE[2k,2k+1).
,I]
obtinem
n-+CXI
64. a) Imaginea functiei x ~ log,
[21n
unde
+ an+1)a , deducem cll Iim ~
Solutie alternativa. Cum a n ~ 0
c) Avem:
n-+"".
de
~...",
lim
f (x)
Vx > 0:::> fn
este strict crescatoare
= +00 ~i f este continua, rezulta cll
:::>fn este injectiva.
I (0,00)) = R,
deci
I este
intrucat
surjectiva.
x-eco
Functia
fn fiind bijectiva,
In (0 + 0)
= -<Xl ~i
exista un singur numar real
Xn > 0 astfel incat fn (xn) = O. Cum
fn (1) = 1, deducem ca xn E (0,1) . b) Daca ar exista n ~ 1 astfel incat x; ~ Xn+1'
atunci 0 = x; + ln x, ~ x; + Inxn+l ~ X;+I + lnxn+1 > x;:: + lnxn+1 = 0, absurd. Deci Xn ~ Xn+1' Vn ~ I.
c) Fiind monoton ~i marginit, ~iruI (xn)
deducem ca A E (0,1]. Presupunand
:E
este convergent. Fie A = lim Xn . Din cele de mai sus

I
~
~
0 < A < 1, deoarece xn < A, rezulta x; < An si ln x, < lnA, ,deci
~~
0= x: + In x, < An + In A , de unde In A = n-+""

lim (An + In A) ~ 0 ,adica A ~ 1 , absurd. Deci n->OO
lim x;
=I.
IU
~
251
Tema 3.2. Primitive.
= (2x + l)e2.r - 2(
1. a) F'(x)
b) Cum F'(x)
= I(
x2 + X + l)e2x
< 0, V'x E IR => F
x) .
.
este strict descresclitoare pe IR .
c) F"(x)=(-4x)e-2X-2(-2x2_I)e-2X=(4x2_4
) -2x
.
> 0 , deci F este convexa pe lR
+2 e
limF(x)-F(I)
x ... 1
x-I
b) Fie Goprimitivaoarecare
~
V'XE(O,+.
a luij
Deci G'(x)=I(xO
V'
3. a) Se verifica ca F'(x) = I(x),
G(X)=F(x)+a,
G'( x) =
0
x2 + X + 1 > , V'xE lR => G este crescatoare.
10. r(x)
-
d) F"(x)=
2x+1
( x 2 +x+2 )2 -
;:)
.
'S
12. Functia
f. (n)
I este
=/(1)=0.
;:)
= 9 -4a:5; 0 => a
F'(I)=e(4 +a)==>a=2Ie
2
b) ~F(;~~(i)
;:)
Z
c) Ecuatia
x + 5x + a + 3 = 0 => 6
5. a).lim F(x)-F(O)
x ...o
x
;:)
b) F'(x)~o,
>C
ID
c) F"(X)=I'(
f5
""
ci
F'(O)=
= ~J!(x-(n-l)(l-[
-x( -ax
lim In2X=+>.
c)
x ....
c=2.
2
= x sinx => a
= -I,b
= c,2a+
= 0,
deci
de speta I, ea trebuie sa fie
I este
continua pe lR \ Z. Aratam
( n -I cos
(1+ 2x)
II
Id(n) = ~(x-n)(l-(x-n)
= 0;
I(n)
= 0,
primitive.
ca I este
continua intr-un punct oarecare
n EZ .
= 0;
.
Id(n) = lim(x - n )cos (I + 2X)ll
E[~4'
0;
x\.n
+co
I( n) = 0, de unde rezulta continuitatea lui!
14. Daca F este primitiva unei alte functii
continua pe lR . F'(x) =
J.
I:
lR ~ R , rezulta ca F este functie derivabila. F este
4X3 + 1 pentru x < 0

2x
,deci a = I.
-2-+ a pentru x o O
x +1
15. Daca G este primitiva unei alte functii g: lR ~ lR, rezulta ca G este functie derivabila. Din
continuitatea in Xo = 1 gasim b = 1 , iar din derivabilitatea in Xo = 1 gasim a = 0 .
16. Functia F este derivabila
_
a-I
pe
IR. Din continuitatea
in
Xo = 0
gasim
a = c = 0,
iar din
derivabilitatea in Xo = 0 gasim b = 1 .
+2x a-2)+4-a)
=> a
17. F este functie derivabila,
aE[2,+
18.
cu 6=16>0.
= __ 1_, b=~=
In3
__ I_
In23 .
In3
f. (0)
=0
= Id
F. (1)
= a + b = Fd (1) = 1.
(0) = b si f's (0)
= a-I = Id
(0)
F", (1)
= a = Fd '(1) = 0 => b = 1.
= I => a = 2 .
19. Avem lim x" In x = 0 pentru a E (0, + , deci functia I admite primitive pentru a E (0, +>) .
x ... o
nO
7. F'(x)=a,/3x+I
+(ax+b)
-e
~
8. a) lim F (x) - F(I) = .!./(I)

x...1
x2 -I
2
b) F'(X)=I(x)
254
b=-2,
-1)J) = 0;
x-en
x?n
-4.
~i 6=16-4a2:5;0.Deci
V'XElR=>a>O
)_
X =e
4a > 0 => a E ( -00,
6. F'(x)=T (a-axIn3-bIn3)=xF
III
= 13 -
lim F(x)=
x
ax2 + b) + c(sinx +xcosx)
-sinx(
= 0 are doua solutii distincte, deci
~
~
F"( x)
b)
15
x ....
-4
=-
continua pe lR \ Z . Trebuie aratat ca I este continua intr-un punct oarecare n E Z .
I,(n ) = lim (x -
0 => x = --2 punct de inflexiune
2
x +3x+ a) ~ 0, V'x lR => 6
=e
4. F'(x)
= 2axcosx
13. Functia
u:
2
b = -,
IS
b=c=2.
III
de unde rezulta continuitatea luif, decij'admite
.fill + .fill
]
.
3
a'-3 - + a ,deci Gnu este surjectiva.
...
..r;+i
r(x)=aIn2x+(b+2a)Inx+b+c=In2x=>a=l,
I'f, din b)
a w ,
'/ g este strict crescatoare, deci este injectiva.
deci ImG=[-
ax2 + bx + C
r=r:
=x"x+l
=>
2 x+l
11. Functia admite primitive ~i cum nu poate avea discontinuitati

continua, deci f.(0) = I ( 0) = Id (0 ) => a = b = 1 .
V'XElR.
b) Fie Go primitiva oarecare a luif

c) Fie Go primitiva oarecare
x E I,+> => G este crescato
[I ,+>.)
= 2x + 2x => a = -,
2
Sax + (4a + 3b ) x + 2b + c
(I)
2. a) F'(x) = );(inx-2)+2.Jx~=I(X),
r=r:
c) F'(x)=/(x)=(2ax+b)"x+1
3
2,/3x+1
=
= x../x + I, deci
_ ~
-,,3x+1
=>9ax+3b+2a=6x+2=>a=~
3'
b=~
9.
J2
20. a) I(x)=
1(0),
2 .
f e strict
arctgx x
x'
descrescatoarepe
0] .
(_I
,
~!
tri
b) Pentru
ct crescstoare pe [0, + .
1(0)=1
*0
admiteprimitivepentru
I(O)=lim/(x)=I.
x ...o
x=O
functia admite primitive (pentru ca este continua) ~i l(xO,
(pentru ca x ~i arctgx au acelasi semn).
V'XE]
F(x)
c) lirn --
.
= lim
1(x) = 0 .
x-++>
X-H")
1 este
Id{O) = y~{xlox
21.a)
continua
+sinx)
pe
(0,+00)
= O. Deci/este
si
pe
I.{O)=/{O)=O,
(-00,0];
iar
continua pe JR .
b) I este continua pe JR" (functie elementara)
~i
Iim/(x)
x ...
= lim sin
x ...o x
= I=
I{O),
.
b) Fie
deci
este
continua pe JR , deci admite primitive.
I.
(0) =
f(O)
=0=
fd
r . F4 '(x)
J4'
. iti x lui
pnrm IV a
F4(x)
= _x_
x2 + 4 ~ 0, ';Ix e
JR , deci
F4
este injectiva,
x
__16 =>F4(x)=--4x+8arctg
x2 + 4
3
4
2_4+
__ x_=x
14 ( X ) - x2 + 4
litn
c) f este continua pe (O,+oo) ~i pe (-00,0);
F4
= -00 ~i cum
F4 : JR~
x+c,
ceJR.
lim
F4 ( x )
=+00
.
~l
x-+-t<O
JR este continua, rezulta surjectivitatea.
x->-<X>
(0) . Deci j" este continua pe
JR.
dF~. F
f.n . Daca n este
pn'tm'u'va oarecare a lui
numar par
F'(x)= fn(x)~O,
';IxelR=>
este injectiva.
22. Fiecare dintre functiile are cite un puncte de discontinuitate
. ..
primittve.
I. (0)
a)
= 0"* fd (0) = I , deci
Xo = 2
Pentru b)
f(J(x)
23.a)
b)
JlIf f'(x),
c)
ff'(x)-
...
~i pentru c)
+ f'(x))exdx
arctgx +
Xo = 0
Xo = 0
= eX . f(x)
~(x))dx
x +I
de speta a I-a, deci nu admit
este punct de discontinuitate
de speta a l-a,
sunt puncte de discontinuitate
de speta a l-a,
F'(xO,
Dacl n esteimpar
26 ) Fie
';Ix e
primitiva oarecare a lui
arctg
x+ c.
I
b)
a:
i:::;)
eX
f(x) dx= fexf'(x)-eXf(x)

e2x
f-dx=~+C.
xn
I-n
dx= f(x) +c.

eX
27 )
fJ;(x)dx=
f : dx=
x3
d)
-e
...
cr:
A.
e) f(sinx, f(x)-
:::;)
U
:::;)
Z
-e
a:
f(sinx. f'(x)+cosx,
f(x))dx
ccs.r - f'(x))dx
eXf(x)-exf'(x)
f2(x)
1) f
g)
dx
= f(x),sinx+
=-
f(x).
cosx+
C.
ff 2(x)dx=
2
f_x-dx=
x+3
U
11'1
1&1
24.a)
_ eX
f(x)
+C.
b) f(-f'(-x)+
oct
CD
c)
a:
fl"(x)-
f'(x)
dx
= eX.
d) f(U,)2(X)+
>
f'(x) + C.
F4
o primitivllalui
c) Fie
Fn
f4; F4'(X)= xX+3~0,
primitiva a lui
= xn-1 ~3
28._) ffo(x)dx=
f(Jo(x)-
fexf"(x)-exf'(x)
e2x
dx= f'(x) +C.

eX
f{x)f"(x))dx=f'(x)f(x)+C.
a:
F4
';Ixe(-3,+oo),deci
cr:
~
256
25.a)
fJ; (x)dx
f x2:
este crescatoare.
< 0, ';Ix e (-3,0) => xn-I > 0 ';Ix e (-3,0) => n este numar impar.
J;(x))dx=
=-
b) Fo(x)
c) Fie F
fe-xdx=-e-x
+C;
l-x
f7dx=
dx= f'(x)
I(x)'
:x + C => Fo( 0) = C -I = 0 => C = 1, deci Fo (1) = 1- -;I .
primitiva oarecare a functiei
12012=>F"(x)=f'2012(X)
+C
-rdx= eXx +c.
fex _xeX
( 2012
eX
x) < 0 ';Ix e ( -00,0),
deci
este concava pe intervalul
4 dx =lo(
x2 + 4)+
C,
d) Fie G
In
j:
(-<Xl,0) .
l1li
::I
) => F
fn ;
20ll
e) ("(x)f(X)-U,)2(x)
f2(X)
';Ix e [~,+oo
1&1
J:
U
cr:
Z
o
=> F"(x) = lox + I ~ 0,
x+
f(-x))exdx=eXf(-x)+C.
e'
1&1
\1'10
ci
+ f'(x))exdx
b) Fie
Fn'(x)
f(f'(X)f2(x))dx=~f3(X)+C.
f(J"(x)
J; (x)
A.
:E
C .
1&1
:::;)
J;. F'(x)
';Ixe(-oo,O),deciFnuesteinjectiva.
(1- X:3)dx=X-3lo(X+3)+C.
X2
x-3+- 9) dx=--3x+9lo(x+3)+C.
x+3
u.:
F'(x)<O,
I-n
f~dx=
fn(x)
1&1
l-
(0,+00) ~i
este convexa pe [~, +00) .
+ C.
f(x),
~
III
primitiva oarecare a functiei
=> G"(x) = f'n(X)
xn-l~ -x) > 0 ';Ix e(
-00,0) => n este numlir par.
:::I
25
Tema 3.3. Functii integrablle
'
dx= J(X
+2X2 +1)dx=~+3.+1
2)2
+1
o
2
J(x-v'x)
b)
IX 2 +z
+l
x +
= 28
14_~
3
5
dx=-+In2
2
,x
+1
'
Kx+-2x 2)
)
i -x+2
f~dx=
x -1
1.1
t:
OJ
5 ,,2.
'1
IJ
II)
dx=ln(x+.Jx2+1)1'
f J 4-x1
c)
1(2x +TX)dx=(~_
In2
f(2X -2-X)dx=(~+
_I
In2
--2--2.
.!.
e)
f(,Jix __
1- x
TX)/I =
Jdx=[ ,Jix
fY
In,Ji
If
I
1) _lv4-3x2
a)
OX
+1
f-2-dx
.!..!.
1 --x
3
O.
+2
fF]4 _
Ii
6
4(i-1)
- In2 + In3
In../3
J~"'4-3x
_I
_1
1
x../31
1 2"
-- ../33
2
_I
-I
F"'=--~--X
../3
x
d --x
,.,3
4
r;
_JI_x212 =!!..+I-~.
0
6
2
r.-?dx=arcsinxI6
2
0 vl- x
1 If 1
1.
r=re=:_ ,.,3_
r:; Fdx=-arcsm4
../3
142
II
=0.
-I
J.
dx+
-../3 +2ln 3+.J8 .

2+../3
In2
2,Ji
2
- 1+ In(1+ ,Ji)
f ,....,...--:dx=
2
2 Vx - 1
2f I+x
2
J 2 dx= f
o 1- x
0J
-I
e)
_111 =
2
dx+
3
TX)/I =_1In2 +_2_

3In3
In3
3
x+2
x
dx= fJ
x-I
2 x -1
d)
1
""""'--:1
x2 + 1 + In(x + J x2 + 1)1I =,Ji
Jx2 _11 +2Inlx+Jx2
)2 I 2x
2x
2X
2 2
b) ~lex - eX dx = 1(e- - 2 + e2x)dx = (_ e- _ 2x + e )/1 _ e - eIn 1
fJ
27
4)
1(x-ex)dx=..!.-(e-I)=~_e
a)
dx = arcsin. -X/I = -" .
2.
=In(I+,Ji).
' x + 1 If
If 1
fo J x 2+1 dx = J x 2 +1 dx + J x +1 dx =
c)
1
= -.
../3arctg(x../3)11.i.../3"
20
o
I
x2 + 1
b)
o v sx + 1
3ll
1
/1
n
f:; + 3 dx = ../3arctg../3
= 6../3 .
j)
.
f 2 r::;---;31 dx =..!.,.,3x
r::;---;/I
+1
IX-IIJI
5 3
=-+In-.
x+l
dx= (X2
-+In-
-1
g) fl~dx=..!.lnl--21_)dx=..!.o 3x2 + 1
3x + 1
g)
+2arctgx)I"3 =I+!:..
6
15
dx= J(X2_2xv'x+x)dx=
0
2
.i
c)
Jjf3~~X~2dx= l(x+-i-)dx=(x2
I)
{Xr(
a)
If
= arctg x II= !!..

0
S.
fSinxdx= 2.
a)
o
1<
b)
IC
f cosxdx= 1.
"
-1r
"4
c)
258
ftgxdx
o
If
=-lnlcosxll~ =-In
tz :
,.,2
1<
e) jlnxdx=xlnxl~
1<
fctgxdx = In(sin x)l! = In.,fi .
d)
~
6
fln2 xdx
j)
1<
= xln xl: -2
"
e) f-.-2-dx=-ctgxl!=-1+../3.
~sm x
6"
fx2lnXdx = ~ lnx
g)
1'2
"4
1
"
j) f-2-dx=tgxlt=1.
ocos x
tr
tr
"3sin2X + cos2X
"3 1
g) f 2
dx=
f-dx+2
2 dx= f
2
"sin xcos x
sin xcos2x
1C sin x
/C
6.
Q)
(;
(;
f(x-l}dx+
f(1-x}dx=l.
-'
1C
.rK
Q)
f(x -1)dx=2.
I
~
~
:)
:)
-I
c)
!j;
d)
II rr=:
I
/V
x + Idx= 3( x
ii
~
~
-I
f(x-sinx}dx
-I
Idx = 2 f(x-sinx}dx
e)
= 2cosl-l ; altfel
/C
fXSinxdx
'ln2012
I---x
= -xcosx
(I)
xarctgxl~-
f~dx
0 I+x
"3
=1-'::+ln2.
g)
.
SIDX
-I --dx=-ln(l+cosx}\"3
"I + cos x
(;
I~+ fcosxdx
= 1T
s,
Ix../x+ldx
Q)
e
~
!
z
c
c)
II
b)
fx2e-Xdx=-x2e-xl~ +2fxe-Xdx=-.!.+2(-xe-xl~
o
f~
ol+ex
=0.
t:
If
".
(;
=ln~
3
+ fe-Xdx)=2-~.
0
b)
I(/-I}.Jtdl=-(I+.J2).
15
?=,' I I
= J-.-dl=l+ln-.
11+/ 1
f /(x}dx=
2"
2
e+I
F (x)= -xsinx-cosx
2
=/ ()x , "IXE ( O,+> ) .
10. Q)
x+1_,2
fxexdx = xexlo - fexdx = I.
o
d)
/C
fxcosxdx = xsinx I~- fSinxdx = -2.

o
III
I
dx= __ ln2013
xl' =--. I
2013
I
2013
"
b)
3\1
+ 1)20 = 2~ -I
"
III
o"'"
e) .
"
CI:
= 2eJX[ = 2(e.r. -
j) Icosx.sin(sinx}dx=-cos(sinx}\:
Q)
dx
= 2cosl-l.
-I
7.
=0.
j) flx-arctgxldx=2f(x-arctgx}dx=I-2
:)
Z
f(sinx-x}dx+
I
fl x-sinx
0
0
Idx =
fx2dx="6.
e) fl x-sinx
~
III
I
21.rK
dx = -"2cosx 0 = I.
I
, JX
fx{x}dx= fx(x+l}dx+
d)
ee2
=16-2.Je.
u:
}2.Jx~dx=2.Je-4.Jx1:
2
fx2cosx3dx=3sinx3lo
b)
0
2
fx[x]dx= fxdx=-.
c)
".
fo xsmx
(;
_'!'lnx\' + 'r-\-dx=.!.-~+(.!.-~)=3._~
x,
x
ee2
ee2
'
III
i
:)
f~dx=
x2
i)
8.
~x2-1Idx= f(1-x2)dx+
b)
f-dx=-.
cos" X
4../3
-2e
"I/X
"3 1
5e
(;
Ie'
-3 fx2dx
h) Jln~ dx = 2.Jx Inxl; tr
"3
.Jlnxdx=e-2.
-fdx=l.
"
F(X}\2/C=2-.
/C
=
IC
"~
21T
260
2f
EI~Jf(t)dt=
c)
n~~(~-~)=~.
11.
a)
n7C
7C
b) limf(x)-f(O)=f'(O)=3.
X2
f(x)dx=T+cosx+c.
c) Jim
X->_
fif (x)1 dx = ~
x2
f'(x)=(x4
c)
- 2.
x2
-+cosx-I
= lim 2
X->_
x2
xIf(t)dt
.l'-+O
If
b) Aria este egala cu
f'(x)=(x4-4x+3).Jx4+1.
II)
7C
-4x+3).JX4
+1
de extreJD
17. II) Aria ceruta este egala cu
=(X_I)2(X2
+2x+3).JX4
+1 ~O \fxElR,
decifnu
are puncte
II f( x) Idx = arctg x I~=~.

o
b) Functia este strict crescatoare, deci exista limita
Jf(t2)dt.
x~
Avem
o
x
C/+l}
12. a) F' ()x
--2
1)21+ ( --2
x
2f(
x4+2x2+2=-
)
x.
+1
=-~(arctg~-!:).
2
2
ff(t)dt
n->_ 0
-~(F(n)
n->_ 2
c) lim
x~(
aretgx-~)Ell~
2
ff(t )dt
+ lim If(t)dt
X->_ I
..
1= f-xf(x)dx=
x=-I -I e-I
- f-_J(-t)dt=
_11+e
11+e
- F(O))
= lim
E~If(t2)dt:5:
e'
c)
...w
If (t2}dt +
ff(t2)dt+
ff(x)dx=-~F(x)11
x-H'" 0
b)
If(t2)dt
lirn
=!:
8 .
cz:
Deci
l-
i~
l
f l+eX
I
21 = _11+ eX f(x) dx= 2aretgxLI
::~
b)
o
I.)
1=;I
If(t)dt=
ff
.!.
f-2
ol+t
_11+e
="
dt
f(t)dt.
=!:.
1)( 1) dy=fif(Y)dy,
-2"
Y
f-I
1L a) f(t3 + l)f(t)dt
u.:
\fx>O.
Z
cC
ii!
w
Q.
~
~
14. a) f'(x)=_x_ex.
c)
l+x2
b)
urn
t2+1e
~O, tElR~
>cC
III
cz:
W
01
t2
ft2+1eldt~O,
X->_ (x -
= lim
arctg
x) = +<xl.
a)
-x t2012
!t2+ldt=-f(x).
b)
cC
c) Pentru x ->
f(-x)
x 2012
_xt2+1
f
t
c)
.
t>
e 0 ,Iarpentru
= x~~(Jt3
f(t)dt
+ Jf(t)dt]
I
f'(x)
x:5:0
notarn
x=-Y,Y~O
si
")""" =---=-.
4
2 4
2X~X8 + 1 = 0 ~ x = 0 este punet de extrem.

X,
f(x) ~ lim ft2dt = +<xl, deei grafieul functieij'nu
=
lim
X40+oo
d.
+ Jf(t)dt]
f' (x ) = 2x~ x8 + 1 .
x->o
!
z
1..
b)
15. a) limf(x)=o.
:J:
.!.
I1m XI-- 1 d.t= lim

. ( aretgx-X->_ I 1 + t2
x->_
c/ X->_
hmf(x)-lim - X->_ f t2 + 1 e Idt ~ rtm f -2-t dt
o
X->_ 0 t + 1
= }i~[ff(t)dt
\fxE(O,+<xl) ..
""
c::i
w
.!.
x
t2
III
x~~ Jf(t)dt
lim
f( x)
X~.f<O
X-.+CO
= lim
are asimptote orizontale la +00.
2x~ x8 + 1 = +00,
deei grafieul functieij'nu
are asimptote obliee la +00.
x-++co
262
f(x)=-f(Y):5:0,
y~O .
2
Xl
,..
20.
lim
II)
= lim2xarcsin-4--
x-I
x'>ol
x'>ol
+--
X4
=- .
3
b) 1'( X) = 2xarcsin
bl I
+2012-1 =
v .+2
> 0, 'tIx ~ I , decij" este strict crescatoare.
+1
+00.
lim I(x) = Iim 2xarcsin~

= +00 , deci graficul functieiI nu are asimptote oblice la +co,
x-++>X
x-++>
X +1
1C
If
"2 sin
2
Jsinxdx=cosl.
f~dxS
I
x
25.
'S
~
::>
U
c)
x-++<o
::>
z
c
ii2
1&1
A.
lim (fe-t4dt+
0
X-H"CO
t4
}e- dt)S
I
lim (fe-t4dt+
x-+-+>
~icum functiaI este strict crescatoare rezulta ca 1mI

23.
II)
25
In--1+2arctg2-2
}e-tdt)=
I
* R , deci functia
In+I-I.=
b)
t4
fe- dt+ lim (~-e-X)eR
0
X-+i<O
e
(I)
,irul
2
2
J(1-4(x -2x)ln(x +I)dxSO,
n~l
2
I
I
f(1-x)
II)
dx=---
(1- X)5 II
e
I
b) 0 S Iim f(1I
(1- )2n+112 lnS

2:+1
=2n+1
~i prin trecere la
.-++>
f, deci
deci
limitliobtinem lim I. = 0 .
26.
'tIxeR .
" .
n-++>
0
dx = Iim _1_ = 0 .
n-++>
2n + I
I
c)
27.
264
2013(n-l)
\2 2 x2
+1)1 -2f + 2dx=2lnS-ln2-2(x-arctgx)11
lI x
c) OSJ(1-xtln(x2+I)dxSlnSJ(1-X)2ndx=-lnS
Dar eX ~1+x2 ~-S--~

Je-x'dxS f--dx=!!'-.
0
0 I + x2
4
ex' 1+ x2
n+1
c) In+1- In = fe-x' dx > 0 ~ sirul (In t;'1 este monoton crescator, Este suficient sa arlitliIn
<nInS
[(l_X)2.+2_(I-xt]ln(x2+I)dx=
b) II = fe-x' dx e J(I_X2)dx=~>~.
o
2013(n+l)
este descrescator ~icum sirul este marginit inferior de 0, el este convergent.
"
I ou este surjectiva.
Din tabelul de variatie deducem ca Xo = 0 este punct de minim pentru
l(x)~/(O)=O,
Consideram functia I: lR-+ R,f (x) = eX - x -I; 1'( x) = eX -I = 0 ~ Xo = 0 este punct de
extrem.
Inn
 0 'tIx e R ~ I este functie strict crescatoare, deci este injectiva.
22.
I.
(
)' 'tin eN .
2013 n+1
If
+2012ln~I.~
Iim nI --n-++>n - 2013 .
"2
c) J/(x)dx=
\{o}.
= 1.+2+ 2012'In ~ In+2+ 2012ln+2 ~ 1n+2S 2013(n+ I)' 'tin e N
Dec'
.
7r
.decij'este continua pe [0'2]
lim I. =0.
.-++>
- x dx S 0 ~ sirul (I)
I este descrescator.
z
I
SinX
--,x*O.
b) I(x) =
x
a,x=O
e,'. I .+2 +2012-1 =-SI

n+1
I
'tin eN .
n+1
- I =fx
,.+Iox2+2012
1<
If n
1
x dx=--,
n+1
.on I
+ Jcosxdx = n .
dx=
= fxsinxdx = -xcos~~
I.
x'
fx21(x)dx
n
Jxn+x2+2012x
+2012
lim I(x) ~ lim J arcsin~dt = +00, deci graficuI functieij'uu are asimptote orizontale la
x-++>
x-++>
0
2
1C
)11 I 2013
+2012 0=2"in2012.
,10< f
x
dx s; fxdx=--~
c, - x2+2012
n+1
c) Functia/este continua, deci nu are asimptote verticale.
II)
(2x
11= x2+2012dx=2"in
o
II)
7r
+1
21.
If
(2
f arcsin-( -dt
+I
I 2 -",+--C I
2n f(1 )2 UA.
.1_ ~
I =C o --CI2 I +-C
2 + I n = 0 -x
n
2n 2 32
2n
II)
F'(x)=_I_+~=/(x),
I+X2 I+x
I'
I - 0.
1m .-++>
'tIxeR.
26:
c)
n+k
lim
lim kDI -n-+_ an = n-+_
n2 + k2 --
1+-
f ( )dx = -4"In+ -22 ,deci

I
r -;;L..,
"" -;;rn = f
n!.~
k-
'
l+_
sirul
n2
convergent.
!!:-I
~-I
28. a)
1
x2+2x+2
f
_I
1
f (
1)2
dx=arctg(x+l)14
_I x+
+1
dx-
.!.-I
-I
=1.
-2n 2 (1--t
fj(t)dt
b) lim 0
x-+_
Jim
x..._x2
O.
c) Ap!icWl criteriul raportului
n)
c) Jim (
+
n
n-+_ 2n2 + 2. n + 12 n2 + 2. 2n + 22 + ... + 2n2 + 2. n2 + 2 = Jim
2 n
n
n-+_ k=12n + 2nk +
I n
I
lim - "
n-+_nL.
k
k=12+2-+-
29. a) IXj(x)dx=
o
e :,
x )dx =arctg2--. "

4
IX~I-X2dx=-.!.(I-X2)%11
3
obtinem
l-
=.!.
3
b) V
fj2(X)dx="
o
=tt
II I
2" .
g(x)
I
4n-
+ 2)'"
=( X; - 2xl + J[
dx =
Ing21"2
1-- =f:Jl-x2dx
!im n-+-n
n2
k
=1
0
-3x+
2 dx =(_ x + 3x- 2ln(X))\2 =~2
.!.(2x-3)'(
2
"
= fl + cos2t d _ 1 (
Sin2t)/"2
"
t-t+-=0
2
2
2
4 .
dx x-;!,='1(I-t2f
dt = t(l-t2f[1
+2n It2 (l-t2rl
dt =
-I
1&1
C
Z
II.
266
=~I
2n+l
_ 2n
n-I - 2n+l'
2n-2
2n-l
~.~.~.~
Z
C
= -2nIn
+ 2nIn_1 ~ (2n + I)In
= 2nIn_l,
'\;fne N, n ~ 2.
c)
O~I
~
212I,
n+
J(2X-3)2
-~
2)" dx =
1"-1 (x)dx =
+9)1"-1 (x)dx = -~ J( 4(X2 -3x+

21
JI"-I (x)dx,
21
2) + 1)1"-1 (x)dx =
I
I X2011
J--dx=-ln2
2012
oX
+1
2012
I
b) 0 s n-+_
!im 0Jxn. j(x)dx
de unde rezulta cerinta.
II)
.
I
n
= n...
lim_ 0J X20~2+ 1dx
s n...
lim_
I n
0J~2
1
= n...
lim_ ---)
2 ( n + I = O.
.....
511 =
J4.J4
(2n+l).(2n-l)
x2 -3x+
22
)"1
- ; JI" (x)dx-~
t2 -1)(1 -t 2)n-1 dt
-2n _I
f(l-
x2 -3x+
-% J( 4x2 -12x
f( 2x-x2f
2ln2 .
"
b) In =
_Ix2
2
2
2
b) JI" (x)dx = f(x2 -3x + 2)" dx =.!. J(2x-3)'(
I
I
2I
f(2x-x2)dx=i.
o
2x
LL
14
= O.
= i(X - 3'"
30. a) II
si prin trecere la limit! in inegalitati
b) Aria ceruta este egala cu
f(l-x2)dx=
!im In
n-+_
oJ J( "')'"
1&1
a:
nIl
4n+2
Jim ~
=.!. e [0,1) ~ lim In = 0 .
n-+_ In_I 4
n-+_
Altfel 0~In=--In_I~-In_I~2In-2~"'~-2II
n2
...
e --fj(
In =--1 n
I '\;fneN
n>2
4n + 2 n-'
,.
I
+2x+2
2)n-1 dx=-2nIn+-In_l~
n
2
2 -- 1)(1 --t
4 4
J 4
c) Functia F: JR~ JR, F(x) = Jj(t)dt

1
sJ4
I <~'(2n-l)'(2n-3)
(2n+I).(2n-l)
1-
11=
Avem lim }j(t)dt~

x .._
. In conc1uzie am obtinut 0 < I < 2" 2n I

li I
- n - 2n + 1 I ~ n!.~ n = 0 .
este strict crescatoare, deci exist! limita
!im }-2-I_dt=
x-+_ I t + 1
lim (arctgx_!!..)=!!...
x..._
4
4
lirn Jj(t)dt.
x-H<O 1
[0,1], pe (1,2] si f(l) = Is (1) = 1*- fd (1) = 2, deeif este integrabiIl\Pe

[0,2] , dar nu admite primitive (pentru cli are un punct de diseontinuitate de speta a I-a,
34. a) f este continua pe
fr(x)dx
f(x+eXf
f( x + eX)dx
= 2 + e2
e.
I
2
dx
lim I
c) lim..!.I--n-++ao
n
= fxdx +
35. g'(x) = f(x)
I dx = ff(x)dx
b) Aria este egala eu flf(x)

o
f(x+lf
~ lim -'-1
dx
lim n+l
n-++oo
n+l =r+co ,
> 0, Vx> 1006 ~i g'(x) < 0, Vx < 1006, deci functia g este strict
- f(1006)
descresclitoarepe (0,1006) ~i strict crescatoare pe (1006,2012), deci nu este injectivli

2
1
36. a) 12 = f-2-dx=arctg2--.
I x +1
~ 0, de unde concluzia.
- f--dx
Ixn+l
n+l
n
40 a) I =2-10--=>1
lim jJ--dx = lim _1_(2-n+I_I)=0.

n->_ I x"
n->_ -n + I
I-I
n+
n +1
b) I =2-10-<2,
n
n
IXI +X2 +x3

I
I
2
dx = xdx = - .
o x +x+I
0
2
1n=
41.
II)
c) O~ lim In = lim f 2 X
dx s; lim fxndx= lim _1_=0.
n->_
n->_ x + X + I
n->_
n->_ n + 1
o
0
t---
t}
t2 + 1
= _1_,
2n - 1
!68
2n-l
I
dx
fq(x)dxeQ.
0
n2 +2n+l
2
n + 2n
>0.
Xl)
f-
dx=I-Io-. 3
2
X
I
1--- 1
x" + 1
Pe de alta parte
11
1
... +--eR
3 5
2011
\Q
o~
f~
...+ ()n-I
-1
2n - 5
=10 +(-1 )n-I 12 =>

n
1 ( -1 )n I =>
--+
1
0
- -- 1
1
2
2x+l
)2
dx= '3arctg J3
1
3
Vol
x++2
4
~ _~
o(f
1 = lim [ _x__
-n+112]= lim ( --i~n->_
lim 2f...:.,}x
xn
n->_ -n+l
n->_ I-n
lim 2
n->_ xn +1
I
lim In =0.
n->_
I 2n-2 =-----+--1
1
2n - 1 2n - 3
-- 1
lncat
n-++CO
.
c) lim I = lim 2 X n +1-1 dx lim
n->_ n n->_! xn + 1
n->_
Vn e N, n ~ 2.
1--31 +---+
1 1 ... + ()n-I
-1
5 7
astfel
. (n 1) = lim. 10( 1+-n1)n =1.
I = 2 X dx=
1-I
x+]
I I x+l
42. a) ff(x)dx=
e'JI I 2n =--- 1
qeQ[X]
cu
2n-l
n+1
divide
~>O.
n-++ao
1 1
1=---102.
11
1
~
c) 10+12 + ...+12012=10 +1+-+-+
... +--=-+I+-+-+
3 5
2011 4
I t"
d) O~ln = f~t~--=>
o t +I
se
exis. tli
-X
b) I =f~~
n I xn +1
b) 12n + 12n-2 = ft2n-2dt

o
- X
n+fl2x -1
lim n 10- +
n
n-++<o
38. a) 13= I?
f--:C--dt=
2
o t +1
deci
eel
n+1
n+2
=10---10--=10
n
n
n +1
c) lim n(2-1n)=
g = ( X2 + X + 1t+
I (x2 +x+lfn+1
+1)=> 14n+1= f
2 1
o
X +
g=q.(X2
d) O~ lim In = lim f_l-dx~

n->_
n->_ I x" + I
a) II + 12+ 13 =
polinomul
2
)4n+l.-1=1 .4n+1
. 0
-1=,
( i +i+l
g(i)=
c) Sirul (In t~1 este descrescator ~imlirginit inferior de 0, deci este convergent.
37.
cli
b) 1n+1- In = f-+-I -dx

Ixn +1
Arlitlim
c)
b) O~ lim fxnf(x)dx
n-H<I)
I = J3
I
I-n
J = 0 .deci.. }~I~..I - 1
n -
"3-6" - 3J3 .
)
I
1
~ lim fxn dx= lim =0.
n-++OO 0
n-++c:c n + 1
c) Arlitlimcli polinomul g = X (X2 + 1t+
+ X3n+2 e
Q[ X] se divide prin
X2 + X + 1. Fie e
269
rAdlicinli a lui X2 + X + I =:>&2 + e + I = 0,
= 1. g(
&3
&)
&( -&
)6n+1+ &3n+2= 0, deci exista
q e Q[ X] astfel Incat g
= q.(
X2 + X + 1) =:> f(x2 +X+ 1)q(x)f(x)dx
n
nIl
= fe-~ dx s; fe-xdx=-e-xln
O~I
fq (x) dx e Q.
c'/ Cum
x +x +x+1
x+1
x+}
1[
dx=-
IimI
n+1
n-++oo
=0.
'S
-e
d) In+I-In=
32
X +x +x+1
I n
dx=fxdx=--.
crescator
rezulta
cli
existsL4 lim In'

n-+.
Dar
In
f-T--d/~
o I + Ion
I
f 3
2
dx~O=>~irul
OX +X +x+1
(In)
In
(3
n+I-2n+l)dl=+oo.
lim f.:.........1l=lim
n-+.210
n-+.IO( n + 1)
X2012
b) Iimf2012(X)olim~
x-+o x2013 x-+o2013x2012
n+1
xn+1_xn
l+/.Jt=.!..
f -:--u
013 + 1
2
n-+-toO n
I xn+3 + xn+2 + xn+1 + xn
In
lim f....;...-a/~
n-+.212 + 1
o
c) In+3+In+2+In+I+In-f
monoton
1= - + arctg3 - arctg2 .
I 4
lim-l-=o=:>
n-++>
n-+....
47. a) f4 ()1 + It ()1
lim fxndx=
lim In=
4'
b) O~ lim fxnf(x)dx~
n~-toO
Altfel.
dx= f
OX +x +x+1
o(X+I)(X2+1)
3
este
convergent.
se divide prin (X + 1)( X2 + I).
g = X4n+2 _X4n+1 + X + 1 e Q[X]

If
(I)n n~O
sirul
Y
este marginit si cum sirul
dx e Q pentru cli polinomul
(I n ).~Ieste
3 14 -I + 1
2
I}
= f 2
dl = I -I + -22 I +1
2
I +1
14
~I
x4n+2_x4n+I+x+1
c) I4n+2- I4n+1+ II + 10 = f
44. a) II +13
deci sirul (In)

n
este ~i monoton crescator, rezulta cli sirul
46. a) 14 = f-f---dl
2 I +1
=---<..!..,
lee"e
"1
c) O~fn(I)=
0 este descrescator.
n~
1
2013
flndl=-=>
1
+1
lim fn(I)=O,deci~irul
n-+....
(In(I))
n~O
esteconvergent.
Q.
~
V
U
In+3+ In+2 + In+1+ In = -- 1 ~ 4In+3 => I >

n +1
n
-e
In+3+ In+2 +In+1 +l, =--~4In

n+1
4( n - 2) ,
1
=> In ~-(
--)
4 n+1
Din
ultimele
douli
relatii
avem
ii2
IU
Q.
__ n_<I<
n
4(n+l) _n n - 4(n-2)
limnI-1
=> n-+. n-
III
IU
II:
IU
!no
R (x
-x
45. a) fg(x)dx=
o
~
I
b) fxSg(x3)dx=
o
270
2n-1
IU
2n
c) I.+I-In=
+x
2n-2
- ... +I)--]dx=----+
x+ 1
... +I-ln2
2n+ 1 2n
elR
'Q
=I-.!..
fe-xdx=-e-xr
0
0
I
~-t
fxse-~ dx .;
.!. fle-tdl=-.!.Ie-tr
30
n+1
fe-~dx>O=:>In+I>In'
+.!. fe-tdl=
0
30
e-2.
3e
monoton descrescator
~i cum sirul este marginit inferior(pentru
cli 0 ~ In = flgnx dx),
rezultli
"6
convergenta.
27'
1<
'4
tgx=t
"
In
t +1
fz-dt.
In= ftgnxdx=
C)
Jj
"6
f -c- dx5, n-+_ f xndx

n-+_ X +
d) O!> fun In = fun
n-+_
lim
Jj
1C
.
um Xn
,,-++GO
d)
Jj
= lim
n-+_
2f(l+sinx)
!:.
b)~ic)
O!> limln(a)=
fun
n-+-+-<o
n-++oo
lim ftgnxdx5,
1C
4
0
= fun _I_tgn+lx
b) Fie F
I~=_1_
n-++>
n +1
n +I
= 0, deci sirul (In(a))
21f
n-+--kO
= lim
n-++oo
"3
"
ftgnx~
lim
[ 4"3
1C
ftgnxdx+
n ......
-t<IO
0"
"
ftgnxdx
"3
19:<=1
= lim ftgnxdx =
n-++oo
fun (!!..+n(I-COs!!..))=+00
n-+_ 2
2
X
cosx
2 - cos2 X
. 2 dx
0 1+ sm x
1C
x
UA._
, deci
f--2I
lim
, =+00.
n-++>
COSX
dx= f
)-'->
sm x=t
0 1+ t
I
Ii
dt =arctg tlo=-
cosx
[ Ii]
= 2 -cos2 X ~ 0, X E 0'2 .
2!l"
COSX
f
cosx
dx
dx+
x
2
- f 2-cos2x
2-cos x
0
!l"
Pe de altli parte
"
x=1C+I"f ) -cost
dx (t + Ii
X2_COS2x
- 0
2-cos2t
21f
"
4
x dx-
1 "
I'
C2nsm
.2 x+ ...
1+ Cnsmx+
primitivlia functieij; deci F'(x) = f(x)
este convergent la
c) fXf()
Ii
n~1
O.
d) lim In(-)
ff
-)
1C
lim f(1 +tg2x)tgnxdx
n-+_
(x)dx=
n-+_
f(
.
dx= lim
1C
If
n-++cIO
. i (1+ CI sinx)dx=
liDl
,,-++dJ 0
n
ftg xdx5,
!:.
2
= lim _1_(1_(_1
)nJ = O.
n-+_ n + I
..fj
COSX
dt = - t
0
cost
2-cos2t
dt
!l"
- Ii
f cos
02-cos
cost
2-cos2t
d. - -
dt
2'
If
.fj t
lim f-2-dt
n-++>
I t +1
50.
~ fun
n-+_
.sf -dt
r
I
= lim -( --)
n-+_ 4 n + I
a) 12(Ii) = j(1 +sinX)2 dx J{I

o
~l
()
..fjn+1 -I
= +00, deci
lim In !!.. = +00.

n-++> 3
21C
Deci fXf(x)dx=
o
1<
"cosx
fX2_COS2Xdx-
cost
t2_cos2tdt-1i
1<
t-
"
co
st
liol+sin2t
dt =0
+ 2sinx + 1- COS2X)dx =31i .

2
12012 (a) 0 lim (I +sma

. )2012=. I
b'/ li m---=
.1
0-+0
0-+0
c)
lim r(I+Sinxf
n-++oo
J'
o
dx= fun C(I+C!Sinx+C;Sin2

n-++oo
x+ ...)dx~
lim f(I+C!sinx)dx=
n-++oo
lim (a+n(l-cosa))=+oo.
n-+-tl
!:.
2
"
51. a) XI= f(I+COSx)1 dx=(x+sinx)IJ=!!..+l.

o
2
54.
!:.
2
b) xn+1- xn = f (I + cos Xf (cos x) dx ~ 0 , deci sirul (xn

o
72
a)
"
11= fcosxdx=sinxl~=O.
o
t~1este strict crescator,
!:.
b)
ct,
I='xdx s In
o
7r
Jdx=-:5:"2'
0
1r
273
c) Din b) avem 0 < 1
55.
<!!..
- n
~l
!!.
"
"2
o
1x
b) Iim - fl(/)d,=
Iim
x-++oo
1n
h ,(a) = g (a)
lirn ~=O
X
I'(X)
,I
X-i>.fl
h(a)~h(3)=0,
adieli
-fCOS'd'=
X 0
-1 ~ 0, pentru eli g
= 1---
= --
x2
l+x2 l+x2
I(O)=O=>I(x)~O, V'x~O.
Il,
(a)
E [0,1], V'a E [1,3] . Deci functia
este descrescatoare,
V'aE[I,3].
"
1x
X 0
x-.+oo
lirn
....
= fcosxdx = sin x IJ= I.
nf(x)/dx
a) Aria ceruta este egala cu
prm trecere la limita rezulta
V'x E lR => I
~0
este
functie
crescatoare
JR
pe
~i cum
Aria ceruta este egala eu

c) Aratam eli sirul
(Int~1 este
monoton ~i mlirginit.
I
x211 -(xaretgx)
n/(x)ldx= j(x-aretgx)dx=-
Monotonia:
JI
o
222
In+1 - In
= I cos'"" xdx - feosn xdx = feosn x(eosx -I)dx -< 0 ,

O
este desereselitor.
I
If X
10 + --2
ol+x
I"
dx=---+-In2.
2
I este strict crescatoare, deei este injeetivli.

din lim I (x) = +!X), lim I (x) = ~ , rezulta cli I
x-++>
x-+~
b) La punctul a) am aratat eli functia
.1
eel ~Iru
I .. lR --+ lR
este continua ~i
eonseeintll functia
I este
I-~
..
-I
I (x)=t,
facem schimbarea de variabila
.lx [O,I-!:.]
-I&d,=e-
;:)
V
a)
III
a:
b) In
1&1
g(x)=t,
1&1
274
consecinta functia
I este
x4~
bijeetivli.
fr'(x)dx
facem schimbarea de variabila
. {XE[I,4]=>tE[0,1]
deci
x = I(t) => dx = f'(t)dt
rl(x)=t,
faeem sehimbarea de variabila
Pf'(t)dt=tl(t)l:
z
-e
~
-I
x-++oo
4 21+ I
~
2
dl=In(/2+1+1)/4=In37.
+1+1
0
16
1g(x)dx=
-I
b) I' (x) = 3x2 + 2x + I > 0, X E JR rezulta cli functia I este strict eresclitoare, deci este injeetivli.
I : JR --+ JR este continua ~i din lim I (x ) = +!X), lim I (x) = ~ , rezulta eli I este surjeetivli. in
deci {XE[I,3]=>tE[0,1]
x = I(t) => dx = I'(t)dt
-2
obtinem
""
c::i
-2
c) in
Ig(x)dx
f(x+I)(x2+I)dx=
= f _(x3 +X2 + x+ I)dx+ f(X3 +X2 +x + I)dx ="2.
OCC
f-(x+I)(x2+I)dx+
-2
21+ 1
(r.)dl=
01 vIol
fl/(x)ldx=
Aria este egala cu
III
1&1
eI&d,.
Ie~ dx+ II(x)dx=e.
4"
57
[0,1]
I
I
deei
x=/(t)=>dx=f'(t)dt
I
I
=> t
/=te
dx = Jt(&)ldl=I&/e
fe
"11 (X)dx =st IInxdx = ,,[XInX I~- Ix. "!"dxJ=st .

I
c)
deci
I~
este surjeetivli. in
bijeetivli.
.
f rl(x)dx
c)in
b) Volumul cerut este egal eu
I
2
..
~l
- fl(t)dt=>
o
c) Considerlirn functia h: [1,3]
--+ JR, h( a)
obtinem
10.
fl(x)dx+
fg(X)dx=3.
fl( x)dx + fg (x) dx _ a .

o
a)
fr'(x)dx=
fif'(t)dt=tl(t)I~-
fl(t)dt=4-
fl(t)dt=4-U=12
fl(x)dx=
fX(I-X)dx=-.
006
b) Functiaj'este
I,(n)
= lim(x-(n
x?n
25
x-en
23
continua pe JR \Z.
-I)}(I-[
.
~l
-I)J)
Trebuie arlitat cli/este
continua intr-un punet oarecare n E Z.
Id(n)
= 0;
= 0;
unde rezulta eontinuitatea luif, decij'admite
= lim(x-n)(I-(x-n)
x~n
I(n) = 0,
de
primitive.
275
~ C
onsiderllm functia
g :JR ~ JR, g (a ) =
f f (x) dx .
Cum g
este
derivabilli
Pentru x e [0,1) =:> sinx e [O,sinl] =:>
fxf(x)dx
61. 0)
x:;'_
-I
b)
Xf(X)fO(X)+
=>
-I.
(J(x))2]dx
c)
-t)dt = - fif(t)dt
fXf(X)dx = O.
= 2 f!(X)dx,
I
~=arctgxl~=
4
f-2
= Ff'(X)f(X)]'dx
ol+x
= [f'(x)f(x)JI:
= -2012.
65. 0)
s ff(x)dx
b)
s l.
ff(Fx)dx=
fx~en=
fdx=l.
b)
c)
f(x2+2)
arctg
If(x)dx=x1n(x2
o
I
-x
b)
g(-x) = ff(t2)dt
o
...(t3+n)
x
t~II'2f
d,
I
I
2
+1\1 - jx+en=1n2-2
110 o x + I
t=-y
dx=
f'.!.(-I--_I_)
_
2
2
02
=:> lim
x ..._
g(x) = tl =:> graficul functiei f nu admite
liI(x)dx=(~~(x+I)31
en=
o
c)
lim
x-I
..... ndt=-;;!,
R 1-_I_)en=1n2_2
0
x2 + I
"-++<0
Vx~l, Vn~l.
tl.
=~(2J2-1).
fx(ex +l)en= fxexen+ fxen=xexlo -exlo +-=-.
I~In = f.Jxn +Ien~ f(x" +1}n=_I_+I,

I" = 1=:> sirul (I")
I
n~
VneN",
deci, prin trecere la limita, obtinem
n+1
este convergent la I.
3 I
~
+2.
67.
If rrt:
0) II = x-ix: +Ien=
o
12(X2+1)2
2
2J2-1
=--.
3
3
o
= - ff(i)dy=-g(x),
tl.
x-++oo
fX[iI(ex)]
b)
VxeR.
J2 -(
g(x) = lim g'(x) = tl =:> graficul functiei g nu admite asimptote oblice la
x +1 x +3 dx-
IU
A= ~iI(x)fJx=
66.0)
In
63. 0)
(x +1)(X2 +2)(X2 +3)
lim
x-++.l
g[) H~- OJ,)
It,(t3)dt= Il(t3+1)(t3+2)
f(x2+2).h(x2)dx=
~( arctgr ~ - ~
=3Ji-3'
g(x) = oft2,k + Idt ~ 0ft4dt = ~5
c)
f hO'2(x) dx= f(X+I)(X+2) ...(X+2012) dx= fX+2013

_
hO'2 (x + I)
I
x+ 2012 dx =x + 1n(x + 2012) + C
(x + 2)(x + 3) ...(x + 2013)
I
dx:51 =:>
g'(x) = f(x) ~ 0 =:> g este crescatoare pe R.
asUnptoteorizontale la
62. 0)
dx _.
<1
1 (X2 + 1)"2
2
3
1
"...-osin"x+1
dx s; ff(x)dx~
f.
OSlO"x+l
3 I
deci inegalitatea este echivalenta cu ~

I
<
I'
_1m
_I
If(X)dx
:5
1
l=lim.
"...-I+sin"1
J( -t)f(
l+s1O"1
s'( a) = f (a + 1) - f (a) = 0, Va e JR => functia g este constanta, adica ceea ce trebuia demonstra
I
1.
n + I) fx.Jx2 + len+ J2 -(n -I) fxn-2.JX2 + len = 2J2 -(n + 1)1. -(n -1)In_2
=:>
68 .
276
21
alta
de
pe
parte
0:5:1
x+1
Ifxn+1
O~ f.J
dx:5:-dx
02x+l02
jxJ2dx=--=>
n+l
lim In =0
..-
~i
n+1
---.,---:- => lim f_x--dx

2(n+2)
J2
:5:
=0.
..-02.Jx+1
in [mal n..
lim nI n = .fi .
-eec
If
69. a) fX'/(x)1x=
I
fX'lnxdx=~lnxl~
I
2
b) fl"(x)1x+n
I
'f2.
a)
4
e
rf
2"
= flcos2xldx=
o
s.
s:
fcos2xdx-
fcos2xdx=l.
s:
fl"-I(x)1x=
fx'ln' xdx+n fln-I xdx=xln'
xr -n fln-
x+nfln'-I
x=ee.
22x dx- bl Y- = 1{If COS

~
1f
Ifl+COS4Xdx=1f[~II
2
2 +.!.Sin4xJI]=1f2
8
0
4 .
c)
1
0:5:ft'e dt:5: ft'edt=_e_=>
o
0
n+1
...
1.11
relatia
II:
l.
"4'+a)
=> lim I
n.. _ 0
fl"+l(x)1x+(n+l)
fl"(x)1x=ee
I X,,+l
xn+3+ X.+I + xn
x +x s I
= OXf 3 +x+I
- X
n-HI
(n-l)
trecem
la
n--++co
!!.
4
1C
'4
==(n-l) Jcos-2(2X)(I-cos2(2X))dx=
n.. -scc I
e
(x)dx
s:
lim fl"(x)1x=o.
fl"-2(x)dx-(n-l)
fl"(x)dx
de unde cerinta.
limitA
70. a) In+3+In+I+I.=
b) In+1- In
lim ft'e1dt=
n4>+co
II"
o
I,
n+I .
e
e
(x)1x+ lim -.
lim n fl" (x)1x = e" => lim n fl" (x)1x =e' .
n+1
s:
'4
Jcos (2x)dx = sin 2xcos"! 2xl: + (n -1) jSin2 (2x )cos-2 (2x)dx =
2
1C
.!!
0
I
- f~=~.
12
ft'e1dt;
u:
Inx=t I
c) fln' xdx
i
~
73. a) j.t;(x)dx=
jl+(:_x)dx+
!1+(X_l)dx=2ln2.
dx=--.
n+1
b)
Fie F
primitiva
1
, X E [0,2013]
I'
()
2014-x
12013; F '()X = J2013
X =
1
'.
--=-=-=-, x> 2013
x-2012
oarecare a lui
12'XE(0'2013)
dx s; 0, '<In~ 1 , deci sirul este descrescator,
F"(X)=f'2013(X)=
c) Avem 0:5:In :5:fxdx = _1_

o
n+l
=> lim In = O.
..-sec
(2014;X)
2,x>2013
(x-2012)
,deci F este convexa pe (0,2013) ~i concava pe
(20l3,+ .
Pe
de
alta
parte
3In+3:5: In+3+ In+1+1. =_1_:5:31 => __ 1_:5:1 :5:__ 1_

n+1
n
3(n+l)
3(n-2)
c)
.
3n
lim n f I. (x)dx=
n
n .....+rc
.
3.
lim n f --dx=
X -
n-++oo
3,,-1
3n-1
n +1
(2n +
lim nln -2n
n-++<o
I) _--2'I
74. a) F' (x ) = I (x ) > 0, '<IxE lR, deci F este strict crescatoare,

" IfI(x)
~ o~I
b) /.+1 -I.
= f(x+ -x).Jx+Idx:5:0,
o
c)
'<In~l, deci sirul este descrescator,
_ If
x2 + 2
0(x2+1)(x2+3)
+....E.-) .
dx =.!. 1((_1_ + _I_h = .!.(!!..

2~lx2+1
x2+3T
2 4
Din teorema de medie pentru integrale aplicata functiei

2x
2x
ca fl(t)dt=(2x-x)/(cx),deci
278
x~x
fl(t)dt
x
I: [x, 2x] ~ lR, exista Cx E ( x, 2x) astfel
(2x-x)/(c)
x
=}~'!
3J6
)
x =!~/(cx
=1.
Partea 4. VARIANTE DE SUBIECTE
X(P) X(q) = X(p + q + pq)

P,q E R \ {I}~ (p + I)(q + 1)*- 0 ~ p + q + pq
lema 4.1 Subiecte date la examenul de bacalaureat in anii anteriori
pentrUorice X(p)
Testull
(30d e puncte)
SUBIECTULI
(I + i)z
2i
2p-
f(x) = g(x) ~ x2 +3x+2=O

I
XI--I~
YI-
2p
2p
Ip
2p
2p
Ip
2~Y2
2<+1< 22
x+IS2
S - (-00, I]
4.
P = nr. cazuri favorabile

nr. cazuri posibile
Numarul submultimilor cu 3 elemente este C~= 10 ~ 10 cazuri posibile; p = ~ .
6.
2p
c)
A~(: !J
c)
2.a)
3p
3p
3p
Ip
2
detA=O~1.1 I
~I
X(p)
Ip
3p
Ip
(30 de puncte)
3p
2p
2p
limf(x)=+00
x"''''
.ex
hm-=+oo
x.._ 6
g:lR~lR,
functia
g(x)
pentru
Rolle
lui
Sirul
-00,16 a, 16-a, +00
Ecuatia are trei solutii reale distincte daca ~inumai daca a E (16, 16)
3p
f(x)
F'(x) f(x) pentru orice X E (-1,+00)

f(x) > 0 pentru orice x E (-1,+ (0)
F este strict crescsroare
I
I
I dx
vex) dx- J 2x+3
dx= J~+
J-=
ox + 1 - 0 (x + 1)(x+ 2)
0 x + loX
+2
a este
3p
2lp
Ip
Ip
2p
3p
r~
2p
=In(X+l)\~+ln(X+2)\~ =ln3
c)
detA 3m 6
Sistemul are 0 solutie unica ~inumai daca det A*-O
Finalizare m E lR \ {2}
X(_1-)esteinversullui
I+p
.ex
lim_e_-lim~=
lim-=
x"'_ f(x)
..- 3x2 12 x"'_ 6x
(30d e pune t e)
2p
2p
j'(x) - 3x3 -12

j'(x) > 0 pentru orice X E [2,+ (0),decifeste crescatoare pe [2,+ (0)
II)
2
I
b)
,...
3p
SUBIECTUL alII-lea
p )=X(O)
aUL a 1111lea
SUBIE
;;..-
2p
4p
Ip
2p
u~=3:::>a+2=3
a I
AB2 + AC2 _ BC2
cosA=
2ABAC
cosA =_1
5
l.a)
3p
(x(P)i
+ Ii -I)
(P + 1)3 = 8 , deci p = I ~isolutia este X(I)
II)
Submultimile cu 3 t~rmeni consecutivi ai unei progresii aritmetice sunt: {I, 2, 3},

{2, 3, 4}, {3, 4, 5} ~l {I, 3, 5} ~ 4 cazuri favorabile
s.
p) astfel incat
= X(7)
= XP
(x(P)i
Ip
X2
3.
G , exista X(-I:
J!-*-_I~X(-1-)EG~i
-1+P
l+p
1211-2
2.
*- -1 , deci X(p + q + pq) E G
Examen Bacalaureat, iulie 2012

X(P).X(-I:
1.
Ip
3p
2p
Sotutia este (xo, Yo' zo) - (1,1,-1)
f(t)dt = (2t -In(t + 2
lim
x.._
2x_In2x+2
x+2
x
= 2x -In 2x+2
x + 2 ' pentru x > 0
3p
2p
po
:E
I
<
U
*- 0 , deci matricea sistemului are rangul doi
{2X+ y=-3a
z=a~
~x=-a,
x+2y=-3a
2 2 2
2
xo+Yo+zo=3~(-a)
+
2
+(_a)2 +a =3 ~ a E {-I, I}
y=-a
2p
Ip
Testul2
Examen Bacalaureat, iulie 2012, subiect de rezerva
(30 de puncte) ~
3p
:E
SUBIECTUL I
1. (1+2;) =-3+4;
~J[p~art~e~a~re~al~a~e~st~e~eg~a~~~c~u~-l3
~
:E
2
---------------~~~
281
2. I x,
+X2
=3
pare radacinile
=a
1, 3 ~i 4
== (X - l)(X -3)(X -
f(i) == f(3) , decifnu

Imfnu
3p
4) = (X
+4)(X + 2)(X + 1)
2p
2p
este injectiva
poate avea 5 elemente, decifnu
este niei surjectiva
t;"ECTUL allll-lea
.
3p
(30 de puncte)
3-9x
(x2 +3)~X2 +3
~f'(x)
4p
Finalizare
lim f(x) == 1
I
~
3p
.1'--++00
vTt:ill'l4
U" """at'" r - , "~L';asimptota
orizontala spre +00
x-+-<IO
,l'--+-t<IO
Din monotonie, valoarea maxima a functiei este
Ip
M3~
sinx+2eosx=3eosx
2p
sinx=eosx
Ip
x=!!..
4
2p
este derivabila ~i F'(x) = lnx, pentru oriee x >
f(t)
2p
= 2J7
Ip
Imaginea functiei este (-1,2J7)

6.
2p
2p
lim f(x) == I, lim f(x) =-1
F'==f
b
2p
rt)
2p
Aria este egala eu ~ In xjdx =
1
== F(x)
3p
I~1
Ip
e)
(p+l)IfP(t)dt
= It,(p+l).
fP(t).~t
lit
= It. (lnP+1)'dt
3p
;:)
---1
b)
I~~I
;:)
V
Exista minorul d =
'"
!AI
rangA(O,l,x) = 2 <=> D(O,l,x) = 0
>C
CD
D(O,I,x) = 6x(x-l)
!AI
""
d
c)
%
V
C
282
~ x = 0 saux =1
I I I
Ip
Ip
2Jl)
= xlnP+1
3p
x- IlnP+1 tdt
1
Ip
2.T
Finalizare
3p
+ nIX + 4 = 0 are solutia x = 2 ~ m = -4

Pentru m = -4 eele doua multimi sunt egale
I x
2p
2p
b 3
x =-_-_
v
2a-2
I .\ = 1
I 2p
I !(3).= 6
(30 de puncte)
Ip
f(l) = 6
6(b - a)(e - a)(e - b)
Examen Bacalaureat, mai 2012, sesiunea spedala
SUBIECTULI
2p
D(a,b,e) = 0 ~ a = b sau b = e sau e = a deei triunghiul este isoseel
Testul3
1.
I 2p
I 2p
D(a,b,e)
o
u:
= 2 ~ 0 ~ rangA(O,l,x) ~ 2
D(a,b,e) = 6 Ia b e
a2 b2 e2
!AI
Q
Z
C
tl~ - IlnP+1 tdt
Finalizare
A.
u:
Ip
z
-e
ii2
!AI
= t lnP+1
+,P
1
Y
v
Ip
=_A=_l.
2p
4a
4
Conditie: x> 0
310&, < 3 <=> x < 1

xe(O,l)
2p
p!C
Ip
~
~
~
!AI
283
nr. cazuri favorabile

= nr. cazuri posibile
4.
P
2p-
?" .<Hsi
m= 11
2p
rn 1
hF
?"
Q\
sunt 90 de numere => 90 de cazuri posibile
P=18
5.
6.,
~)
a2 - 6a + 9 = 0
a=3
SABe
R = abc
2p
4S
l.a)
Ip
[-I
[-I
A(;rr)= ~
...
1&1
i;:)
o
u..:
::
A(;rr)= ~
b)
;:)
[,",,(x+
z
c
ii2
1&1
A(x+ y)=
::E
;:)
Finalizare
A.
c)
In
1&1
Z
IIC
1&1
I
z
c
::E
284
I
0
i'in(X+ y)
isin(x+ y)
0
cos(x+ y)
y)
Ip
l.x
2
"2
2.Lx_l-x+1
2
2
Finalizare
3p
2p
Ip
+
e' +
3p
Ip
2p
..
pentru orice x e R
2p
I "(x) > 0 pentru orice x real, deciI este convexa

e.fX + e-Ix
e.fX + e-lx
g(x) =
2
=>g'(x)=
ifx
pentru oricex> 0
2p
2p
x> 0=>..Jx> 0 => e.fX > e-lx
2p
g'(x) > 0 => g este strict crescatoare pe (0,+ (0)
2p
Ip
1C
2"
2p
Ip
Ip
b)
II
3p
II
=-~~(I-x2)31:
II
=3
Ip
c)
2p
1C
2"
'5
3p
Cu schimbarea de variabila sin x = t obtinem J2n
'--
i
I
J2n -J2n+2 = fSin2nxcos2xdx
2p
!l--
= fxJl-x2dx
0
t,
JI =1
2p
=x , pentru orice x e G
tel
eX _e-x
, pentru orice x, y e R
= x pentru orice x e G
x~+>
"2
2p
I 0x
e' + e-x
JI = cost
x- kx k Z
-1006' e
xol=
2
X-H"(I)
rIm---= 2
Ip
x- I
2
2x.l-x_l+1
2
2
(30d
JI = fsintdt
A(2012x) = 13 ~ cos(20I 2x) = I ~isin(20I 2x) = 0
2.a)
Ip
pentru orice x,ye G
I'(x) = eX~ e- pentru orice x e R
2.a)
A2012(X) = A(2012x)
pentru orice x,y e G
= (X-I!'-I)
rIm---=2x
f(x)
f"(x) =
2p
0 i( cosrsin y +sin xcos y)

I
o
,V'x,yeR;
0 cosxcosy-sinxsiny
)(;-1)
= (~-I
rIm--=x
---""}
c)
i(cosxsiny + sin xcosy)
;:)
""ci
~J
~J
3p
[ cosxcosy+sinxsiny
A(x) A(y) =
0
o
u
1&1
(30d
,
--
(x-I)(y-I)
xy
Ip
2p
2p
-0
b)
0
I
y) = --I =
xoy
--- --~V"'--- - --1111-1
ULalll-1
3p
l(x)I(Y)
x~+oo
R= 25
Ip
,
"
1 = x x, pentru once x,x e G
....
I~
=12
l.a)
x'x
xox,=l=>x'=l-x
2
x e (0,1)
feste biiectiva
I(x
2p
I 2P
a
2a-3
~=
xr '
x x = 2'
, 1 = 2'
,
xx-x-x+
x x-x-x+
0
ab cu a,b e {1,3,5, 7,9} sunt 25 de numere => 25 de cazuri favorabile

nh ""
'b)
J2n+2 = ft2n Jl0
t2 dt = I2n
s
~
285
2p
Testul4
SUBIECTULI
1. IOg2(J7 + J3) + IOg2(J7
-J3)
= IOg2(J7 +
2.
Finalizare
f(x)-O~x
3.
Distanta este egala cu 3

Notlim 3x = 1 ~i obtinem 1+ 31 = 4
Ip
J3)(-J7 -J3)
2p3p
2p
3p-
Isaux--4
I-I~x-O
4.
(Fx J
i
20-i
Thl = C20. X
.
2p
2p
i
20-i= C20 . X
i2
5.
md=-2
Ip
2p
Ecuatia paralelei este Y - YA = _l{x-xA)

222
-'
6.
1&1
I!
adica
j,
= _lx+!1
,,,,)
....-
--
b)
c)
2",)
feste derivabila pe JR ~i /'(x)
2p
b)
SUBIECTUL alII-lea
1.a)
detA=
(30 de puncte)
2p
-I
a+2
a+1 =
a+1
2a-1
a
2a+4
= 3a+3
a+l
2a-1
3a+3
c)
2a+4
= (3a +3) I
a+1
1 2a-l
1
=0
0
2a+4
-a+1
a-I
-2a-13
Sistemul este compatibil detenninat
o~
detA
c)
E {
~ detA"* 0
3p
x-+-oo
1 '
I = X eX dx = _ex
1
120
e-l
2
2Ip =
1, 1, - 3}
Ip
2Y
=1
-2y-z=1
X
a=-2=>
-x-5y+3z=2
X=--
286
4p
1
4
1
y=-z=-9'
9'
9
A
AS
A AS
AS
AS
2.a)
b)
f =X8 +X4 +3X4 +3 = X4{X
c)
AS
= 0,1 = 1,2 = 2,3
'I'
xP-'{2xer')dx
= 3,4
+1)+3(X4
+1)
2p
f = (X + i)(x +3)
3p
f(O) =3
Ip
3p
=
..
1( ,
er' )xp-'dx = xp-ler'lo - (p -1)
continua
functia
3p
er' xp-2dx
2p
f: [0,1] ~ JR, f{x) = xer' sirul
0 ~i punctele intermediare
n
(I'en--, + 2e -;t2' + ... + ne"--,.' ) =lim-I-e
. Ink
X->
__ n
hi
I If
= lim _.
X->
__ n i=1
(k)- = IJf{x)dx
n
E [k
de
diviziuni
Ip
-I,!]
(il'
- =
2p
2p
= e- I
2
..
$UBIECTULI
1.
-24:'>x+l:'>24
2.
-25:'> x:'> 23
CardA = 49
2x-I=
-3x+l
Sp
=4
'
-1)Ip_2 => 2Ip +(p -1)Ip_2 = e
Considerlim
TestulS
X-++CIO
2p
.
I
lim-
X->
__ n2
1-
2p
ecuatia are solutie

/'(x) > 0, '<IxE JR => f este strict crescatoare => f este injective, deci solutia e unica
n i=O,'
Ip
2p
2p
2p
2
ID
2p
2p
Finalizare
b)
s, = (!) _cu 11,i.11 ~

1
+1
3p
/,(0) =1
deci
2Ip = e-(p
3a+3
= X->
lim__ x+,jx
x2 +1
X->
__
lim(f{x)-2x)=
lim{,jX2
+1-x)=O
x->-V - 2x este ecuatia asimototei oblice sore +<Xllazraficul functiei f
f este continua pe JR, lim f{x) - 0 ~i lim f{x) - +<Xl=> f este surjective
lim f(x)
x->-- X
,,
= I+ ~
lim f(x) -I = lim f(x) - f(O)

x->o X
x->o X - 0
3p
BC = AB =>C=.!
sinA
sinC
2
m{4:C} - 30, deoarece m{4:A) > m{4:C}
i:)
3p
(30 de nuncte)
2p
SUBIECTULallll-lea
::----
2p
20-k-!=14~k=4
2
Rangul termenului este 5
Finalizare
(30 de p uncte)
3P=-
x=2x=.!
I
'2
I
>0(
3p
2
Punctele de intersectie sunt ( 2,3) ~i (~, 0)
2p
~
~
1&1
~
~
28j
3.
= 1+3x+ 3x2 +X3

x(x +3x-4) =
XI = 0, x2 = I, X:J = -4
1+ 7x
4.
5.
Ip
Alegem 2 numere impare din cele 5 in
10
20
Ip
-31
~
2p
....-
2p
c)
1
.Jj
=> smx=
1&1
d=
...
ac
i
::;)
I
I
u.:
b)
c)
::;)
::;)
2.a)
1&1
A.
b)
::;)
'"
ID
m2
I n - I n+l =
x2(1- x2)" dx ~ 0 pentru orice n, deci sirul este descrescator
(x. y)* z =.l(x-l)(y
-I)(z -I) + 1 ~i x* (y
4
Finalizare: legea este asociativa
2p
2p
Ip
Finalizare
Ip
2p
* z) =.l(x-I)(y
4
-1)(z -1) + 1
Ip
Ip
x*e = x <=>x+e-xe+
3p
x -3x
1 = 2x <=>(e+ I)(x-I)
*X
= 0, Vx E lR ,deci e =-1
= x, Vx E lR
""
C
Ecuatia x * x * x = 3 este echivalenta cu (x - 3) (x2 + 3) = 0 => x = 3
~
V
-e
ac
z
C
288
3.
2p
2p
Ip
b
Axa de simetrie a parabolei . este dreapta d'e ecuatie x = Xv = - 2a
2p
X-~E
(30 de puncte)
I
5.
2p
3p
{(-It
~ -n(n
~+klflk
n(n-I)
=--2-
n(n
1)
a
1
-=1
2
2p
~~
1)
c;
a=-- 1
3p
z}
3p
2p
lim x -3x+2 =-1

x3 + 3x+ 2
-
(30 de puncte)
x E {f,lf}
>0
f(-x)=-x3+3x+2
f'(A) = 3A2
Ip
4.
x-.__
b)
_m =2=>m=-4
Rezulta ca 2 este singurul numar intreg din intervalul dat
3p
SUBIECTUL allll-lea
l.a)
2.
2p
-I](l-x2)"-'dx
2<J5 <3
1&1
x(l-x2)"-'.(-2x)dx=
Ip
+3x+3
x*x*x
In =X(I-x2)"I>n
SUBIECTULI
1. I<..fi <2
Ip
2p
2p
3p
4p
Trebuie sa aratam ca exista e E lR astfel incat x * e = e * x = x , pentru orice x E lR
3p
In ~ 0 deci sirul este marginit inferior
Testul6
ac
1&1
I
I
Ip
= -(m3 _1)2
Daca sistemul are solutii nenule, atunci d = 0

In acest caz, sistemul se reduce la x + y + z - 0
Aceasta ecuatie nu are solutii cu toate componentele strict pozitive
Pentru m - 1, rangul este 1
Pentru m f. 1, rangul este 3
c)
3p
- -2nIn + 2nIn I=> (2n + I)In = 2nIn_ Vn ~ 2

"
3p
Verificarea relatiei (-1)
1&1
-c
(30 de puncte)
m2
Finalizare: m - 1
~
~
3p
Ip
lx4dx=
+x;)I:
= -2n n(l-x2)
m are trei solutii reale
Ip
SUBIECTUL alII-lea
1.a)
1
m
ca ecuatia f{x)
2p
--00
=15
2p
.Jj
(If)
= 4, x--++oo
lim f(x) = -tJ, lim f(x) x--+~
2 . 2
1
sm x=3
XE 0'2
-I)
12 = lldx-21x2dx+
=(X_2;3
smx=
= , f(
f(l)
2p
1 + 35
Ecuatia me diiatoarei . es te y = -3x
3p
f' (x) ~ 0, 'f x E [-1, 1]=> f este descrescatoare pe [-I, I]
Din studiul variatiei functiei deducem

distincte daca ~i numai daca m E (0,4)
2p
Alegem un numar par din cele 5 in 5 moduri

Sunt 50 de submultimi
Mijlocul sezmentului are coordonatele (2, 1)
cos2x=I-
3p
C; = 10 moduri
Dreapta AB are panta 3, deci. me diiatoarea are panta
6.
--
Ip
12 => n - 4
2p
2p
Ip
0-
~
I
3p
2p
~
~
I
6.
ip
x
1
A(X)A(Y)=[:
X']['
b)
X']['
Y'] = ['~
1 2 X. ~
1
2:
x-y
A(x)- A(Y) =[:
= 0
[0
0
0
2(X + y)
(A(x)r'
=[:
b)
:)
IJ
-e
2(xt']
I~O
A= !'1/~)ldx=-!,/~)dx,deoarece
a::
1&1
""c::i
c)
2p
=1-2102
2
2p
= 0)
c)
Ip
4p
!'I" (x)dx
3p
!'(2x-3)'r
=~
(x)dx
= ~(2x-3)(X2
-~ !'(2x-3)2 nr-I (x)dx =
x' ]
= -i f(4X2 -12x+8+1)r-l(x)dx
2p
1(-1)-0
3p
Polinomul
IJ
::z:
coniuzate
Conform punctului b), rezulta
CC
o
a::
Q
Ip
2p
=- ~
+ a +(a - 2)i E IC[X] are doua radacini distincte complex
Testul7
~i a+(a-2)iElR,
de unde a=2,
care
290
i:' (x)dx,
de
unde
2p
(30 de puncte)
2p
24 = 6g'
2.
Ip
2p
Ip
q=2
l-a2 =0
a=1 sau a=-1
(tr
2p
3p
2p
Ip
=(%f
2p
Deoarece "2
3 > l , inecuana
i
. d evme
.
x <-x
convine
2p
r(x)dx-i
SUBIECTULI
1. b) = big' .b, = b,l
3.
aElR
-3x + 2)"[
concluzia
Ip
2p
+a+(a-2)i)
1&1
Ip
Radacinile lui g sunt de forma XI = U + iv ~i x2 = U - iv , unde u, v E lR

Din relatia lui Viete rezulta XI+ x2 = - P si XIX2= q
p - -2 E lR ~i q = u2 + v2 E lR
h = X2 -aX
[1,2)
Ip
-~x =A(-x)
1 -(X +1)(X2 -aX
peintervalul
2p
~i numai daca II< 0 , de unde p2 < 4q
l1li1
3p
+-
2 2
= x-++>
lim x-I = 2
2p
b)
Ecuatia. X2 + px + q = 0 , cu p, q E lR , are solutii distincte complex conjugate daca
III
1&1
-x
-2
Ip
I( 1)--I+I-a-i(a-2)+a+(a-2)i
Finalizare:
( x+l )-1 - ( x-I )-1
2p
4p
2.0)
2p
1 (x)
Ip
Matricea A este inversabila
-x
Ip
continua pe (1,00), deci nu are alte asimptote verticale
= A(x+ y)
X'-Y']
(A(x) - A(y))) = 0) ~ (A(x) - A(y)tll

c)
2p
este asimptota verticals
Cu regula lui I'Hospital, limita este x-e+ee

lim
4P'
2 (x -y)
0
0
(A(x)-A(y))2
(x+ Y)']
x=1
2p
1, de unde conc\uzia
= Iim 10 x + 1 = 0 , deci y = 0 este asimptota orizontala spre +00

x-+-+aD
x-H<o
x-I
1o(x+l)-1o(x-1)
.
0
Jim xl(x) = lim
_I
- nedetermmare
de forma x-++'
x-+~
X
0
lim
Ip
y']
x+y
[:
1este
1 2y
1
0
2t . ~
x>
, 1
~
(30 de puncte)
SUBIECTUL alII lea

1.0)
< 0 pentru orice
lim 1(x) = +00 , deci
Ii;-
sin2x
I'(x)
2p
sin" X + cos" X
=2
sinxcosx
1 2sinxcosx
SUBIECTUL allll-lea
loll)
f'(x)=_I
x+l
S =(-00,0)
I_=--=:L
x-I
x2-1
4.
Th' = c,ko,fik,k E {0,1,...,10}
2p
291
,.
2p
Ip
2p
3p
T.+l E IQ>ee- k par
Sunt 6 termeni rationali

5. I BC: x + y -I = 0
12+2-11
Ji
Distanta este
6. I
cos
600
3
=.fi
2p
=2"
ABACcosA
2p
Ip
=10
(~
(30
,
.
~J=(~
~J(~
( A'
4p
...
~JEH
f = A2, = ( A2 r =
~
~
::;)
Q
u:
A.
b)
::;)
o
u
::;)
Z
iiC
1&1
A.
c)
::E
::;)
v
:3
z
Restul impartirii polinomului fla
X - i este f (i)
c12:i2P(I + (-It) = 2C12: (-JY E IR , pentru
1.0)
limf(x)f(2)
2
x-2
Testul8
Iz + il = Iz - iJ
3p
3.
(30 d ~ c --
4.
6.
f" (x ) = 20x3 se anuleaza in 0
3p
Deoarece f" are semne opuse de

punct de intlexiune.
c)
==14 ==2
x2+x+l-y==0
1D
el este convergent
I"
2p
1p
~=4y-3~0
2p
2p
1m! ==[%,+00)
Ip
b, =2"
2p
2p
2p
3p
log. x ==log. 9 -log.
md ==-2"1 ~ md ==2 unde d 1- d'

Ecuatia dreptei d' este y ==2x - 4
2p
=1'(2)
9
9
log x ==log - ~ x ==
8
8
1p
2p
3p
-,
1'(2) = 75
,deci~irulestecresclitor
==4
b7 =96
2p
1&1
b)
2p
e-xdx =,!, _1.. <'!', 'v'n E N' , deci sirul este marginit
e e" e
\l-i~\==~I+(~r
2p
2p
1t e-' dt ==
\~ ___
2.
x ...
:z:
I" (
Deoarece sirul este monoton si marainit
I--
1p
2p
J'(X)=5X4-5
292
c)
1.
""ci
L.---
5.
1&1
c
::E
==-,!,te-'\' +,!,le-'dt==e-2
3
0 3
3e
l
1,+1- ,=
g x 3) dx=
e" xl dx~O,'v'nEN
1
1p
orice p E {0,1,2,3,4,5}
Daca z este rAdlicinli, atunci (z + iYo = -( z - iYo , deci
SUBIECTUL allll-I
CIC
2p
3p
L..---
3p
4p
2p
Punctul de afix z este egal departat de punctele de afixe i , deci apartine axei reale
Cu schimbarea de variabilli x ==t se obtine ~
3p
=_210
10
10
I= L(ClkaXIO-kik + ClkOXIO-k(-it) = LClkOXIO-kik(I+(-it)
k-O
k-O
a2p+1 = 0 E 1R, pentru orice p E {0,1,2,3,4}
a2p =
0 ~J apartin lui H pentru orice x E IR
f(i)=(2iYo
'j
SUBIECTULI
Finalizare
2.a)
2p
e-I
==--
2p
. C
Matncele
1&1
\...---
~J
= A' , deci A' E H

c)
2.0)
~---'-I
1p
Asadar (~
b)
19(x)dx= le-xdx=-e-x(
L--
o ~ I, s
111-1
1.0)
2D
3p
Finalizare
1-bf
ABAC=
..-
2p
3p
2p
cos' x==1-sin2 x=,!,
Ip
cosx=,!,
2p
3
XE(%'1l')~cosx=-~
parte ~i de cealalta a lui 0, rezulta cli 0 este
2p
J'(x) = O~ X4 -I = O~ X= I
1p
Tabelul de variatie a functieij"
2p
Ip
SUBIECTUL al II-lea
1.a)
(30 de puncte
[0 -4 16]
I
A(2)-A(O)=
(A(2)-A(O)/
-8
2p
A(x)A(Y)=
c)
4l +8XY+4X
-4x-4y
A(x)A(-x)=A(O)=13
2p
2x
4X2j
1
0
4x
...
x*l=l*x=x
2
'"...
IX
'
Legea "
* .are element
neutru e =
u:
C
Go
;:)
c)
0< x' < 1, deci x' e G

Justificarea faotului ca functia
~U
x*y
b)
~Z
v
c
I'tm
"--+-
294
c)
x +1
Ip
=
Ip
2p
2p
X 2 + 1 divide ( X2 + X + 1)4"+1 - X
c)
Ip
2
(x +x+lt"+I-x=g(x),unde
x2 +1
geZ[X]
1 (x)dxeQ
= I(x*
2p
y)
Testul9
(30 de nuncte)
2p
(30 de puncte)
3p
SUBIECTULI
n-I
=
1. I ((l-i)(i-l))4
= (2i)4 -
16
2. I
n-5
_4_)"
n-5
=e4
1(2) = 1,/(3)
2p
Ip
Ip
X
1(_x)=1n3+3-x
, I
n+1 -1 J" --- lim n-I "

(()II(
n) - 1
- n--._ ( n - 5) -
= lim (1 +
Z
C
J-2-dx
10_!E.Q
=3 2
x-5
l(n+I)-1
l(n)-1
"--+-
o
IX
Ip
(X-l~-I)
"--+s
=6
=lim(x-2)(x-3)(x-4)=
IX
=lQ.-2IJ~=
2
3
0 x +1
xy
I(X)/(Y)=(~-I)(~-I)=
"--+S
Z
~
biiectiva
SUBIECTUL allll-lea
1.a)
lim/(x)-/(5)=
lp
3p
2p
2p
2p
f i x y)=_I __ I= (x-l)(y-l)
f este
Ip
)2
12 -10 = J x + x + 1 -1
o
x2+1
dx=
lp
Orice element din G este simetrizabil si x ,= 1- x
I( 2
b)
3D
= 1n2
2
42
J(x2 + 2x+2)dx-
b)
+1
1)\1
Ip
2p
VxeG
=11n(x2 +
2
10=!E._1n2
Verificare
i;:)
1!
'4
2p
oX
2.0)
J x2 +1
=r
Ip
II
=arctgx 0 =
J+dx
det ( A (x)) = 1 *- 0 , deci matricea este inversabila
I'-!-dx
hi;
Ip
dx=
lp
este de gradul trei rezulta ell f'(x)
10 = x2 + I
o
I-
2D
r\
(2,3),(3,4),( 4,J J
pe intervalele
IJ1-X
3p
Finalizare
1(x)=A(-x)=
~.II)
Din teorema lui Rolle ~i din faptul ca f'
lp
-2x-2y
[2,3],[3,4],[ 4,5~
exact trei solutii reale distincte
2p
(A(2)_A(O))2010 =03
1
pe intervale Ie
Iderivabila
\..--
=03
b)
Ocontinua
Ip
=1n(;::r
I(x)
Ip
3. I x2 + 2x -8 = (x - 2)(x+ 4)
= 1,/( 4) = 1,/( 5) = I
=-1n;::=
x e (-4,2)
2p
Ip
(-4,2)
la
IlZ =
{-3,-2,-1,O,1}
2p
2p
..
~J
Ip
2p
2p
Ip
29
-4.
S.
25 de numere sunt divizibile eu 4

20 de numere sunt divizibile eu 5
5 numere sunt divizibiie eu 4 si eu 5
Deci 40 de numere sunt divizibiie cu 4 sau cu 5
Fie Q(a,b).
MNPQ este paralelogram

I
1)7+(b+2}]
(a
Avem MQ
~ MQ
~i NP-27+3]
NP~a
1- 2 ~i b+ 2 - 3
Punctul cautat este Q(3,I)
6.
2../14
AABC
.~IECTUL
Ip
Ip
Ip
2p
2p
AD= 4.Jl4
5
V)
limj(x}=!!:'
x-+OO
2p
1
2X2 + 2x+ 1
2p-
f'(x}
Ip-
2X2 + 2x + 1> 0 pentru orice x real, deci f'(x)
3p
Functiaj este strict crescatoare pe (--<Xl, -1) ~i pe (-1, -toO) .
2p
'C)
r(x)=
2p
2.11)
2a
a.b
3>0,y
31
3a >O,z
Ip
a>O~
= In
2p
b)
=(2x-lnx)\.
=2-ln-n-
n+1
Ip
3a-~
b)=(
a
-a-3b
> 0,
Vn
N' , deci sirul este strict
2p
1 < I. < 2, Vn
3b+a J
-b+3a
c)
2p
Ip
N' , deci sirul este marginit,
limn(2 -I.) = limnln n +
?h+aA J = (6A 6J
A = b ~i ?h = -a .
A daca 3a
-b+3a
0 0
n-+IXI
"-+00
Ip
(-:-~
2p
2
1)\ = In n -;-2n + 1 = In(1 + _2_1_)
n n+2
n + 2n
n + 2n
1<2_lnn+l<2
n
3p
2p
Deci multimea A are 25 de elemente.
(t
l<n+l~2<e~0<lnn+l<1
n
Ip
2p
5.
Zs ~i card Zs
!}(:b
2p
.+1
crescator.
Ip
b)
(~i
}u
-I =lnn+l_lnn+2=
.+1.
n
n+1
{2,3,4, ...,10}
2--:;
este punctul de inflexiune al functieij.
Sunt 9 solutii in N x N xN .
2.0)
.J
.+1 (
I. =
20
3p
=a
3<a<l!
2 - 3
a
Ip
2,x;t-l
Din tabelul de variatie rezulta ca x = -~
2p
Minorul caracteristic este nul, deci sistemul este compatibil nedeterminat

De exemplu,
luand z a necunoscuta
secundara
se obtine 'x = 2a - 3,
2p
lit \ {-l}
2p
-2(2x+l)
121= 7 (sau orice alt minor de ordinul2 nenul), deci rangul matricei A este 2.
c)
r(x)=O~x=-~
3p
y =31-3a,z
> 0, Vx
Ip
(30 de puncte)
I~
b)
2p
orizontala spre -toO.
(2X2 + 2x+l)
SUBIECTUL alII-lea
det(A}
3p
% este asimptota
Deci y =
.
1.0)
(30 de puncte)
allll-lea
= lim In (1 +.1
n-+OO
n
2p
3p
= In e = 1
2p
Un exemplu: M = (iA
lit
W
CIC
IU
lito
I c)
Daca X =
ci
IU
:z::
v
c
z
Testu 110
-3 1
c
CD
~J .
si xy
()
-y
atunci
X2 = 12 ~
(
-y
A
_2xy
2xy J=(~
x2_/
Z
C
296
SUBIECTULI
1.
4~
{2;3} ; daca
y = 6 ~ x2 = i ~
0
CIC
Q
?J~X2_y2=i
01
=6
Daca x = 6 ~ /
..
Obtinem rnatncele
Examen Bacalaureat, iunie 2010, subiect de rezerva
Ip
A02031040
A) (AA A)
A)
A A)
A' (A A A'
A' (AA A
( -2 0
-3 0
0 1
0 4
X E
{i;o4}
2p
2p
(iJi-l
2p
c
v
2p
2p
~
~
+2(iJi-l)+3=
I = 2i2 - 2iJi
I .
I =0
2.\
..
(30 de puncte)
Ip
+ 1+ 2iJi
j(g(x))=2(x2-a}+a=
=2x2-a
2x2-a>0~a<0
- 2+3=
Ip
2p
~
~
297
---
3.
=x+1
2p
Asimptota oblica este y
lp
xl-3x+2=(x+1)2(X+2)
2p
2p
l(x)-/(-2)=l
IX-11=x+I
x
4.
0,3, 6, 9, ... , 2010 suntinprogresiearitmeticacuratia3.

Numlirul termenilor este 67 I.
[Be]
S. I Mijloculsegmentului
m
~
6.
Eou* modi ,; "Ie y ~ 4%- .

. .E. = sin (!!...-!!...) =
Sill 12
3 4
x->-2
Deci
2p
. In (Xl _ 3x2 + 2)
lim
In l
x->-2
X
Cu substitutia
(30 de puncte)
x+z=-I
y+z=o
~
YI
a::
b)
l-
i:::)
-2
u.:
f
:::)
-1
-2
1/ =
A=2.
'5
c)
2a
f)
aelR\{l,t}
a::
YI
A.
2.0)
:::)
~
a::
YI
~
d
c)
lp -I
z
C(
~
298
2p
prirnitivll a functieij,
I(Y)
= 1(2;r-
atunci F'(x)
cosx2
=.,
c~~~L. ~ 0, '<Ixe
,'<Ixe [o,!!...]
2p
[o,~]
2p
Ip
y)
Ip
2".
Cu substitutia x = 2;r - Y se obtine I
3p
f (2;r - y) 1(y) dy
Ip
=
lp
=2;r fl(y)dy-I
o
2".
2p
Ip
fl(y)dy=O
x) =2+i=>X2 =2-i
Xl
=3-
= -1
x) - x
o
Deci 1=0
2p
Ip
2p
Restul este r = X ( m - 3) + 1- n .
m=3 ~i n=I.
Presupunand prin absurd cll x) ~
3p
Adunand cele patru relatii se obtine
rezultll x~ ~ 0, - 3xi ~ 0, mx) ~ 0, - n <
= 1(x))
<
m= lim I(x)
X-H")
Testulll
3p
contradictie,
2p
;;:::.:'-------
1.
k
I.....
=1
n = lim (J (x ) - x)
x->_
H-1(
lim
3x + 2 -
Xl -
Xl
Xl -
3x + 2) + x~ Xl
3x + 2 + x2
2p
SUBIECTUL allll-lea
1.0)
Cum cosx e [-1,I), '<Ixe lR, rezultll F'(x)
a+1
~
z~
3p
=
2.-
c)
YI
f-.!!.L
1+ t
F este strict cresclltoare pe [ 0,~ ]
m=l,n=-5
b)
dx =
2-cos
3p
Folosind relatiile lui Viete, obtinem
III
YI
f cos x
o 2 - cos!
Dacll functia F este
:::)
se obtine
I 1=-2(2a-I)(a-I)(a+l)
2a
=t
3p
Sistemul este comoatibil, deoarece ranz A = 2 .

I
I
a
I
o
u
sin x
) ="4;r
I--
= arctgt
S = {(O,I,-I)}
1
p
Finalizare: lirnita este e alll cu I.

2.11)
2p
nu e derivabilll in -2.
hm---=
x->-2 In X
SUBIECTUL alII-lea
1.0) I {X + y = I
Ip
=00
X+ 2
In 1(x)
3p
Ip
l(x)-/(-2)
~
2P.
J6-J2
Ip
(X-I)2
(x + 2)
x+2
3P.
este M(2,I).
=x
(30 de puncte)
2p
2.
__
2if6 = V48
2p
3V3 = jf8\
2if6 <3V3
2p
Ixl ~ 0, '<Ixe lR=> 1m1
x ~ => x
2p
3.
- II
[0,+00)
= 1(x ) => [ 0, +00) C Im1
Ip
.,
2p
2p
Imj" = [0,+00)
Ip
Il= I-4m
2p
2!
Ecuatia are doua solutii egale <=> ~

~ = 0 <=>
Ip
2p
m = +1.
-2
~+I
~+I
2p
=C!IW =C!124
e Q ~ 4 divide k.
mAR= -"2 ~l mCD
20
Ip
a+3
sin"x+ cos' x
= -3-
e A, numai pentru x e
= I,x
{o;%}
3p
...
- ---
~
~
u:
'S
B,
70
=
c)
:E
;:)
a I3
'"Z
a:
1&1
=[: iJ
~
z
c
~
300
b)
b)
Ip
Ip
'* 0
2p
-2p
2p
1(1)+/(2)+
2p
... +l(n)=I-V2n+1
I
V2n+l
.-
-I
l/2n )
I/2;;+i
r"'l~
Ip
Ip
=
Ip
I
=-
V +x 2 +x dx=
1 3
2p
3p
aelR\{O;l}
Ip
Ip
'* ~ , adica
x *y e M
2p
O:Sx :SI ~ x ~ x+1

x2 + X + I > 0, V'x e IR
deci
eel m= 6
Asociativitatea
Justifiearea faptului eli elementul neutru este 2
c)
Ip
2p
n+l
> 2X
,V'x e [0,1] ~ I. ~ 1.+1V'n
, e N" , adieli sirul este descrescator
x +x+1
x +x+1
x
x2 +x+ I ~ I, V'x ~ O~ O:S 2
:Sx', V'x e [0,1] ~
x +x+1
2p
~O:SI.:S
2p
2p
fx'dx=~
n+
Ip
lim.,J, = 0
.....
i
I
Ip
0 * 2m - 3 = 1
6
2
Ip
2p
M re zultli O*-6-EM,
2m-3
-""'J
y - 0 asimptota orizontala spre +00
detB. =a'(a-l)2
Cum 02m-3
'-6-e
I"
x'*!
3p
o
2p
sau a=1
'* 6 ,atunei
2
3~(2x+lt'
B. =A-1B1
Daca m
(30
d
,
= fxdx=!
Daca m = 6, atunci oricare ar fi x,y e M rezulta cli x * Y
%
V
3p
1+1 +1 =
1230x2+x+l
x* Y =2(x-~)(y-~)+~+m-6
1&1
2p
lim l(x)=O
lim
. [(1---
2.a)
""c:i
fey), Vx,y e M
~i 1'(0)=0
2oa)
1&1
= f(x)
- --
2
3~(2x-I)2
.. ec
2p
A +A' +A'
y)
x ..._
=e
B. inversabila ~ det(B.)
meat
Ip
2p
67
det(BI)=O~a=O
A.
astfel
y+2-0
2p
Z
1&1
lim( _
det(B1) = a( a _1)2
I'(x)
=e
;:)
Ci2
ULallll-1
x,=3x 4eM
2x-3
l/2n
Ip
b)
f;:)
o
- -- .,-....... '"
A20lO= ( A3
b)
=[~ ~J
A3 = aI3
;:)
....
A'
Verifiearea relatiei f(x*
1(0)=-2
c)
1.a)
1&1
l.a)
2p
.,---
2p
p='l:.
----
c)
2p
Fma rizare: a = -"29

6.
existli
xeM,
Ip
mAll- mCD
1.
cli pentru
Justifiearea faptului ca f este biiectiva.
Sunt II termeni rationali.
5.
faptului
x*x'=x'*x=2
k
4.
Justificarea
Testul12
Bacalaureat 2010, Model MECTS(www.edu.ro)
Ip
SUBIECTUL I
II!.
21!.
11.1 z=2 (J3

2+"2i
I) (
=2 eos%+isin"6
(30 de puncte)
1i)
'5
~
~
III
~
f2Pl~
301
=2
Z6
2.
3.
COS
6; + isin 6;) = _2
f){512)
= f(~)
=2
6.
. (t
-I
01 x=
-i
~i sin x = 1 .
..
r;+ktr,keZ.
"
x-+'"
'"
ac:
!::
:I
~
J5
v'2O =10
AC AD = (AB + AD). AD = AB AD + AD
l.a)
u:
'S
0(
Q.
~
0
U
Z
..
2p
3p
2p
3p
c)
b)
a+b+e
1 b
b = a+b+c
b =(a+b+c)
1 a
1 e
a+b+c
'"
Q.
c)
~
v
III
1 a
b = a2 + b2 + c2 - ab - ae - be , de unde rezulta eonc1uzia
'"c::i
2.a)
:z::
'"
b)
Luam A=G
ac:
Q
0(
I
302
..
"
3p
det( A) =
2, det ( A2) = 0
x=(~
b) =>X
c)
= (a
f'(x)
2
= x +2~
(x+l)
(x + 1)2
3p
2
= (x+l)3
f"(x)
2p
Isin 2xl dx =
(-00, -I)
, deeif este concava pe
sin 2xdx -
(-00, -1)
2p
2p
sin 2xdx
2p
+ eos2x\"
2 ~
2
Ip
3p
I = t
n
fn(x)dx5.
ldx
X
2p
=ln2
2p
2p
:}
t"ISin/ld
I =
n
"
I
Isin II + .., +
I = rmlsin/l
c::.:.Jdt + ['+2" c::.:.Jd1
n
1r
t
Ir+tr
t
1
I >
r tr+tr ISin/f't+
n - ,,( n + 1) 1<
1""
nrr-Jr
2p
Isin/ld I
( 1 ) [+2"1 sinr ~ 1+"'+-2 1" n + 2 1<+1<

n"
1""
ns-
Ip
I'smr ~ I
Ip
2p
Din :+1)"[sm IJdI = 2, Vk e Z rezulta conc1uzia.
Ip
I
n:;,
,
3p
~J
2
eu 4a2 +4a-I5.0.
3p
+x+l)
3p
2p
a,b,c pot lua fieeare 4 valori
Z
0
-4a),
3p
Ip
c)
infinitate de solutii de forma x = a,y = j3,z = 1- a - j3 .
Avem 43 = 64 matriee.
0(
f'(x)
t~dx=lnxJ:"
Cum solutia este unica, aeeasta este solutia cautata,

a2 + b2 + c2 _ ab - ac - be = 0 :} (a - b)2 + ( a - C)2 + (c _ b)2 = 0
2p
(2x+l)(x+l)-(x2
I
b)
Observam ell x = O,y = l,z = 0 verifica sistemul.
(30 de puncte)
1= -eos2x\I
2
Putem lua j3=i(-I+~1-4a2
CD
Ip
:}a=b=e
'"Z
\no
2.0)
Ip
2p
1 b
Sistemul are
10(
ac:
..
3p
0(
ii2
2p
..
f"( x) < 0, "Ix e
(30 de puncte)
1 c
deci exista 4 solutii.
x-+'"
3p
SUBIECTUL alII-lea
0,
lim (J (x) - x) = 0 , deei avem asimptota oblica Y = x .
2p
Punetul A ( 0, 3) se aflll pe prima dreapta.
AB AD = 1 2 eos60o = 1
ACAD=I+22
=5
...
e {O,Z},b =
limf(x)=I=>m=1
b)
C: = 20 .
12.0+4.3-111
~
22 +42
3p
SUBIECTUL allll-lea
1.0)
Numarul eerut este egal eu numarul submultimilor eu trei elemente ale multimii M
Distanta este d(A,d2)=
....
3p
"
Ecuatia devine 2 sin 2 x - sin x -I = 0 , eu solutiile sin x =
Aeesta este
{U},c
Obtinem a e
Ip
c) = O,c = 0 .
."
5.
=> Rez =-64
2p
Obtinem x=2+2ktr,keZ
4.
Ecuatia devine a2 = l,b( a +
3p
f(512)=~
(J
.(
2p
b(a+c)]
c2
2p
II
Tema 4.2 Variante de subiecte propuse spre rezolvare

Testul1
'(x) > 0 pentru x

pentru orice x
Subiectull
0
+ lOr = 2al +14r =2(al + 7r) =2a8
g)(x) = f(g(x
Deci a8 = 10.
= 6x + 4 + a . Rezulta ell
3a + 2 = a + 4, deci a = 1. 3. Pentru x> 0, avem 910113=x Xlog,9= x2, deci ecuatia se serie
2
2X2 = 8 ~ x = 4, deei x = 2, deoarece x> O. 4. Numarul submultimilor nevide este 2s - I '= 31.
Numarul submultimilor cu 2,3 sau 5 elemente este
-
- uv
5. cos<J:(u, v) =
2+m
I~I.I~I
= I~I.I~I
> 0,
6. sinx+
C; + C; + C; = 21. Probabilitatea
'.
.
deci unghiul vectonlor
J3 COSX= 2 (.!.Sinx+ J3 cosx)

2
-.
U
= 2(SinX cosE.+sin
3
2).cum
-I
-2
!)
b) Fie X = ( :
A2=(4
b) 11.1= " feX cosxdx
::.!. ICfexsinnxdx
n 0
2)(4
-I -2
-2
2)=(12
6)=3A,rezultacliA
-I
-6-3
EM
IC
, dx = --eXsinnx I" - fe
If
I "I
~.!.fexlsinnxldx~-feXdx~-(e"
n0
sinx
I
dx = -- fe smnx dx, rezulta eli
n
no
IC
-I).
X'
. I
Cum lim-=O,rezultacli
,,-to;)
Subiectull
si, din X2 = 3X, rezulta
z,
X
(0,00).
Avem
11.1 =
. Z, =0.
Iim
"-+00
( 1 1)-1 ( 1 1
-+= -+-+y
z
x y
1)-1
l). Obtinem
2. fe-x)
.1'-+00
.1'-+1
.1'-+00
.1'-+00
I 2
2
-
x+1
I
2"x +2x+4
"x2+2x+4
deci f este strict descresclitoare.
c) Fie g : R ~ R , g(x) = e' - x-I.
x+1
2= I
,,(X+I)2+3
- 2 < 1- 2 = -I < 0 orieare ar fi x
JR,
+ qS) = all(l
, V'x E D
= -Jn x-3 = -f(x)

x+3
E
(-00, .!.J
2
[1,
,decifeste
imparli.
00) = 0, deci ecuatia nu are solutii,
5. 3 ii- v = 3(21 - 3]) -(4i
(-00, 0) ~i
J104 =
2m.
cosx<O,deci
+ j) = 2i -lOj
25 _ 144
6. Din sm x + cos x = I, rezulta cos x = 1- 169 - 169 .
cosx=_ll.Rezultlicli
13
tg.:!=~=-5.
2 1+ cosx
Subiectulll
(AB)
-I
-I).
= det(AB)
(-I
3) = (-3
8) . Cum det(AB) = -5 ~ 0, rezulta
4-9
1 -2
.(AB)
. =-51(-9 -8) = [~
--4 -3
~l
ca AB
este inversabila si
1. .
55
b) A + xB = ( 2 - x
-I+x
+ 4x - 1 = _x2
100 =
XE(7r , 37r)
avem
2 '
-I
2x+4
=1 decidreapta
.J x2 + 2x + 4 + x '
Cum g'(x) = e' - 1 ~i g'(x) < 0 pentru x
I = )4+
1. a) AB = ( 2
de ecuatie y = -.x + 1 este asimptota oblica spre +00.

2x + 2
= hi x+3 = hi(X-3)-1
x-3
x+3
1-2x~0
Atunci 13 ii-v
.
. .
,decllegea,,*"esteasOClatlvli.
~i lim(f(x)+X)=lim(-!x2+2X+4-x)=lim
= hi -x-3
-x+3
3. Sistemul de conditii {3X - 2 ~ 0 conduce la x
Subiectullll
=_1
1
2
al(l + q + q )
l) ~i a4 + as + a6 = al(l
. 3
= 8 , deci q = 8, de unde q = 2.
= 24 + 120 < 840, deci solutiile sunt 0, I, 2, 3 ~i 4.
1)-1 .
~IX*(y*Z)=x*
q+
aq3(I+q+l)
4. Dacli n ~ 5, rezultli ca n! + (n + I)! ~ 5! + 6! = 120 + 720 = 840, deci orice valoare a lui n care
verifica ipoteza apartine multimii {O, 1,2,3, 4}. Daca n E {O, 1,2,3, 4}, atunci n! ~ (n_+ I) ~ 4! +-.?!
(x*y)*z=(.!.+.!.)_I*
X
Y
c) x * x * x * x = (.!. +.!. +.!. + .!.)-I = (.1)-1 =.:! . Ecuatia devine .:! = 5 , deci x = 20.
xxxx
x
4
4
I" n
Cum
= "feXlcosnxldx ~ "fexdx = e' I~= e -I < 34 -I = 80, V'n E N*.

0
x sinnx
I. = fe (--)
o
n
E.cosx)
3
(0,00) ar fi element neutru allegii ,,*", atunci 1 * e = 1 deci _e_ = 1 de unde e = e + 1.

,
e+1
'
Rezulta 0 = I, fals. Deci ,,*" nu are element neutru.
b) f'(
s "~eX cosxldx
IC
1.a) limf(x)
x
c) Deoarece
Dacli det(X) ~ 0, rezulta cli X e inversabila
b) Dacli e
It
1. Fie q ratia progresiei. Atunci al + a2 + a3 = al(l + q +
EM.
x*y=~=~=(.!.+.!.)-I,
x+ y _+_
- ( 1 1
-+-+x y
IC
.
~l v este ascupt.
X = 3/z, deci a + d = 3 + 3 = 6. Dacli det(X) '= 0, atunci )(l = (a + d)X. Cum)(l = 3X rezulta cll
(a + d)X = 3X, dacli (a + d- 3)X = O2.
Obtinem a + d-3 = 0 sauX= O2. Rezulta cli a+d= 3 saua+ d= 0, deci a+ d E {O, 3, 6}.
2
c) Daca X,Y EM, rezulta ca X + y2 = 3(X + Y). Cum X + Y EM,
obtinem: (X + Y)2 = 3(X + y),
2
deci (X + Y)2 = X + y2. Rezulta X2 +y2 +xy + YX = X2 + y2, deci XY =-YX .
*z-
I"
" - I + "f e x sm
xdx --e
" - 1+e X' smx o
Testul2
1.a) Fie A=(4
a)
e +1 .
II . Rezulta cli 211= -e - I , d eCI. I1 = --2-
Io
= 2Sin(X + E.) < 2

3-'
"f
.
+ e X smx=-e
IIC
_ fex cosxdx = -e" -1-
este l!. .
31
Subiectulll
2.
"f(eX)'cosxdx=eXcosxo
= 3g(x) + 2 = 2(2x + a) + 2 = 6x + 3a + 2 ~i (g 0 f)(x)
lui g rezulta cli g(x) > g(O), V'x E JR*, deci e"> x + I,
strict descrescatoare. rezultli cli f(eX) < f(x + I), V'x E JR*.
JR*. Cumfeste
2-11) II = Iff eXcosxdx=
1. as +all =al +4r+al

2. (f
(0, 00), din monotonia
-1 + 3X) , deci det(A + xB) = (2x - 3)(x - 2) - (3x - I)(x - I) -_ 2x2 - 7x + 6 _ 3x2
3-2x
3x + 5. Avem det(A + xB) = 0 ~ ~ + 3x - 5 = 0 cu solutiile XI.2
==
~
-3J29
==
305
c) A + B = (
~) . Cum E2 = O2 si h . E = E . h = E, rezulta din formUla
= 12 + E , unde E = ( ~
binomului lui Newton ca (A + Bt = (h + E)n = 12 + C~E = 12 + nE . Daca exista n eN cu (A + B)"

ca h + nE = li. deci nE = O2 Rezulta n = 0, fals.
""
1. a) Avem x * y = 3(x + I)(y + 1) - I, x, y e Z . Fie x, y e H, x = 3k + 2,y = 3p + 2, k, p e Z . Re
ca x * y = 3(3k+ 3)(3p + 3) -1 = 27(k+ 1)(P + 1)-1 = 3s -1 unde s = 9(k+ I)(P + 1).Cum x :Ul~
3(s - I) + 2 ~i s - 1 e Z, rezulta cli x * Y E H. b) Daca legea ,,*" ar admite elementul neutru e eY""
Z,
atunci 1 * e = 1, deci 6(e + I) - I = I, de unde 3(e + I) = 1. Rezulta cli 3 divide I fals Deci *"
2
'
"nu
ar
element neutru. c) Avem (x * x) * x = [3(x + I) - I] * x = 9(x + Ii - 1. Atunci (x * x) * x = 8 ~ 9 e
I)3-1=8~(x+I)3=I~x=0.
(x+-
h, rezulta
Subiedullll
1.a) Jim
x/(1.)
x
X~OO
ttezu1tli ca mu1timea
solutiilor ecuatiei este {(_I)k . ~ +
7.
.s. + ktrlk
= 1. ~ sin(x -!!...) = 1.~ x -!!... e {(_l)k

2
4
2
4
__ 1_ ~ _I_sin x __ l-cosx
J2
J2
J2
J.sinx-cosx-
= [1(2),00) = [a -4,00), rezulta a -4 = 3 ~ a =
z}
% + k1+ e z} n [0, 2n") = {~; , ?;}.
veoarecej{-I)
= j{1) ~ij{-2) = j{2), rezulta cli numarul cerut este egal cu numarul functiilor de la
1 2} in {l, 2, 3}, deci 33 = 27.
Prelungim semidreapta (DC cu CC' = DC. ~
ACe Beste
paraleIogram rezultli cli
to,
1s
+ AC = 2 AM , unde M este rnijlocullui BC. Atunci 1AS + AC 1= 12 AM 1' unde M este mijlocul
=..Js.
= lim x(e~ -I) = lim e~ -I = Jim e -1 = l.

.r-ecc
x-+co
1 y-+O y
. g(x)-g(O)
b) lim
:a,oo) [f( - :J,oo)
= [-
luiBC. Atunci 1AB + AC 1=12 AM 1= 2AM = 2~1+~
~e' -I = lim
.
-_. lim --
x ..
Im/
cum
x ...0
x ..0
(ii'
-I = lim
.
l -Xl
x ...0
ffl'
l --.
-1 - 1 = Jim
.
x2
x ..0
SABC
x2' = +00 Rezulta cli g nu e
l -
= AB . A C . sin A = 24../3 = 6../3 . Din teorema cosinusului rezulta cli Be- = AF + A
ACcosA=16+36-24=28,decl
BC=2,,7
r;;.
.Dbtinem
2 SASC
A=~=
e- - UB
12J3
[3
2J7 =6 "7
derivabila in 0 si g'(0) = 00.
Subledulll
uj
a:
....
c) j{-I)
'S<
CI.
::>
+ n =
lim
1.. = 0,
n ...=e"
2. a) II =
rezulta
II ~
ca
dx = ~ x2 + 1
II
0"x2+1
+ ... +
1.. _
e
I+n-
1 1
-+-+ 2
e e
1
... +-=
en
orice x
[0, 1], rezulta
,,20
s 1. Cum
II
c) In+1= ~
s Ix
dx.
Cum
_I_xn < ~
< x" pentru
J2
- ~ x2 + I -
n+1/1
x+lo=n+I'
IXn dx = ~
n-+oo
dx = Ixn ~
dx = Ixn (~X2 + I)' dx = xn~x2 +
x +1
0"
x2 + 1
0
2
rezulta
R~
a-ecc
11 0
fnxn-l~x2 + I dx
n1
+ JT;Ix - dx = J2 - n(l
+ I ). Cum Jim In+1= 0 ,
2
2
"x + 1
x +I
n+1 n-I
n...co
rezulta cli limn(ln+1 + In_I) = Iim(J2 - I
n+l
) = J2 .
~ Testul3
Z
306
cl
1 rezulta cli
a = b = c, rezulta A = [ :
b-a
c-a
al
bl _al
cl _al
=(b-a)(c-a).1
1
b2 +ab+a2
c2 +~c+a21 =
I: ~I I: :I
=
= 0 , daca b - a = c - a
= 0, de unde
a = b = c. Pentru
: ) . Cum top minorii de ordinul 2 sunt 0 ~i A "*03, rezulta rangA :: I.
al
al
c) Presupunem cli A-I are toate elementele intregi. Cum det(A) det(A-I) = det(A- A-I) = detIJ
detAeZ,rezultlicli
Q~
-e
al
concIuzia.
n
a
a
b) Dad rang(A)
~ Ix' dx ~ I.
cli
a:
a) det(A) =
= (b - a)(c - a)(c2 + ac _b2 - ab) = (b - a)(c - a)(c - b)(a + b + c) .
1.
1
Cum
= J2 -1.
nI
= J2 - n fx - ~ 2
dx = J2 - n
0"
x +1
b) Fie x e [0, 1].Atunci I ~"X2 + 1s J2 , deci _1_s __1_

J2
~ x2 + 1
1.. -I
w
CI.
Iimita ceruta este _1_

e-I
1. -I
::>
+ ...+ j{-n)
i
::>
u.:
+ j{-2)
1
1 1- en
-'-e 1-1.
sau b
=c
2.
C~
II)
detAe{-I.I}.Atuncic-b,
c-a,
b-ae
= I si
{-I, 1}.Obpnema=bsaua::c
deci det(A) = 0, fals.

2
e este solutia ecuatiei ~ - x + 1 = 0, rezulta cli e -e = -I, deci (ZI + e)(z2 + 1:) - I: =
= ZIz2+ EZI+ EZ2+ e2 -
I: = ZIZ2 + EZI+ EZ2- 1 = ZI * Z2

.
b) Fie G = C \ {- s} ~i Zt. Z2 e G. Cum ZI + &"*0, Z2 + &"*0 rezulta cli (ZI + &)(Z2+ &)"*0, deci ZI Z2
E G. Rezulta ca ,,*" este lege bine definita pe G. Vom verifica axiomele grupului:
Avem (ZI * Z2) * Z3 = [(ZI + &)(Z2 + &)- s] * z3 = (ZI + &)(Z2 + &)(Z3 + &)- &~i~I * (Z2* :3) = zl ~ [~Z2 +
+ &)(Z3+ &)- &]= (ZI + &)(Z2+ &)(Z3+ &)- e= (ZI * Z2) * z3, 'v'ZI, Z2, z3 e G, deci legea,,* e asoclattva.
e e G este element neutru ~ Z * e = e * Z = z, 'v'z e G ~ (z + &)(e + &)- & = z, 'v'z e G ~
~ (z + &)(e + &) = Z + e; 'v'z e G ~ e + e = 1 ~ e = 1 - e. Cum I - e e G, rezulta cli ~
Subiectull
e = 1 - seste elementul neutru allegii *".

'"
Fie Z e G, Z este simetrizabil ~ 3 z' e G astfel incat Z * Z
1.a) (1+ i)S = (1+ i)4. (1 + i) = (2i/(1 + i) = -4(1 + i) => Z =_3_2_

= __ 8_ = -4 + 4i => Rez = -4.
-4(1 + i)
(1 + i)
.......
( + ~\(z'+ &\ = 1 Cum
.. Z
e>/
= Z Z= e ~
+ I: "* 0 rezulta cli z' = -& + _1_

Z
+e
( + ~(' + &\ &_ I e ~

Z
&/ Z
/ ::::E
e G , deoarece _1_"*
Z
+e
0 . Rezulta cli
toate elementele G sunt simetrizabile.

c) Avem H = {z eel
jz + bj = I}. Fie Zh Z2 e H. Atunci l(zl * Z2) + bj = l(zl + &)(Z2 + &)- s+ lj
= J(ZI
30A
+ &)(Z2 + &)1 = IZI+ bj IZ2+ bj = 1, deei ZI Z2E H. Fie Z E H. Din punetul b) rezulta eli z' = -& +--L.
Z+e'
de unde
Iz' + &1= /_1_/

Z+&
= -I
_1_1 = 1 . Obtinem
Z+&
ca z'
H deei H este subgrup al lui G.

'
0)
limf(x)
x-+o x3
=limx-ar~sinx.
x-+o
f'(X). = lim
lim-2
.--0
.--0
3x
_x2
= (-
r.-? r.-?
vl-x2 (vI-x2 +1)
Aplicam
teorema
lui
'X
(-I, 1).
L'Hospital
in
~)
vI-x2
In
!::
::::I
~
>c
I
deci A = - ff(x)
=xlo(2+x)lo- I
::::I
= 1.. (1- x2r3/2 . (-2x) =

2
2(R+r
..,
~
CL
Rezulta ca f"(x) > 0
ca fix) !>0 pentru
xdx
---xlo(2-x)lo+
ox+2
xdx
--=103+
ox-2
f'
Aplicand
Ifx (1----0
x-2
f-2-
1) dx=103+ I 4x dx=
x+2
2+x
2+x
lui
L'Hospital
in
cazul
0
0
i
~
c:i
..,
obtinem
lim f(x)
x-+o 2x
102-x
= lim~
x-+o
2x
2bc
a+ a+b+c
oc
~
308
-2
)_2a2+ab+ac+2bc
a+b+c
2
b +c2+ab+ac+2bc
a+b+c
=2
2bc
. Avem:
a+b+c
(b+c)2+a(b+c)
a+b+c
"* O2rezulta ea rang(A) = 1.

~i P(2) sunt
adevarate, presupunem ca An = A. Atunei An+1 = An . A = A . A = A2 = A, deei Pen) este adevarata "In ~

1. in eoncluzie A2012 = A.
Cum 12 . (3A)
.i;'
= (3A)
.(3A)k = 12+
h, folosind binomul lui Newton obtinem (12+ 3A)"
t.C:
3k A=12
+A(l+ t.C:3k
-IJ=
12+ A[(l+ 3)" -1]=
2.0) Fie (a, b) fji(x,y) E G. Atunei (a, b) (x, y) = (ax + 2by, ay + bx). Cum a = ax + 2bY E z, 13 = ay
2
2
+ bx E Z ~i a - 2/32= (ax + 2by)2 - 2(ay + bxi = tl~ + 4blj - My - 2b2~ = (tl- 2b )(~ - 2y) =
11= 1 rezulta ea (a, b) (x, y) E G. Cum (1, 0) E G rezulta ea G"* 0 ~ide aiei concluzia.
b) Din punetul a) rezulta ca "." este lege pe G. Cum (a, b) (1, 0) = (a, b) = (1,0) (a, b), V(a, b) E
G, rezulta ell "." are pe G elementulneutru (1, 0). c) Fie XI = (3, 2). Cum 9 - 24 = 1 rezultli ell XI E G.
Notaro CUX2=XI Xl>X3 =X2 XI ~iinduetivXn+1=xn XI. Cum "." este legepe G rezulta ellxn E G, V~ ~ 1.
Dacax, = (am bn), atunei eumxn+1 = (am bn). (3,2) = (3an + 4bm 2an + 3bn) rezulta ell an+1= 3an + 4bn ~I bn+~
= 2an + 3bn. Cum al = 3, b, = 2, rezultliell am On E III ., "In ~ 1 ~i an+1> a". Rezultax; Xm "In m, deci
multimea {x, 1 n E III .} este infinitli.
"*
Subiectullll
A
punetul de pe grafieul lui f, de abseisa 3. Cum f(3) = 27 + 1 = 28, rezulta ea
eoordonatele (3, 28). Cum f'ex) = 3X2 +
2+x
are
~i f'(3) = 27 + ~ = 8 2, rezulta ea ecuatia tangentei in A

3
este Y - 28 = 82 (x - 3). Deci, ecuatia tangentei este 82x - 3y -162 = o .

3
~ Testul4
'
Cum BA.BC=-6+6=0,
6 J = A. Vom demonstra prin inductie ea An = A, "In ~ 1. Cum P(l)

-2 -3
1. 0) Fie
is
i
~i BC(-2,3).
"*
10(1+ -2X)
= lim
2 + x . --=.L = -1. . Deci Iimita ceruta este _1..
x-+o _~
2+x
2
2
z} deci
=12 +(4n -I)A .
oX -4
= 102 + x = 1o( 2 - X)-I = -10 2 - x = - f(x) , "Ix E (-2, 2), rezulta ca f este impara,
teorema
5. Avem BA(3,2)
b) A2 = ( 4
= ~C:
-I
c)
Subiectulll
c)
=103+2101=1027.
4
16
2-x
) = 2(
::::I
:,(
x E [0, 1],
deci ff(x)dx=O
2. Probabilitatea este
1. 0) det(A)= O.Cum A
continua in 0, rezulta ca 0 este unicul
1 pentru x E [0, I] rezulta
f'
b) Cum fe-x)
(I_X2)3
2+x
U
;;
~
2-x
--!>
~.
=103+21o/x2-4/1'
este 9 I~
Cum
I
I
I
I
dx = flo(2 + x) dx - flo(2 - x) dx = fx 1o(2 + x) dx - fx 1o(2 - x) dx =
..J
Cum
{(-I/ !!:.+k1r 1 k E
=2(b+c)=AB+AC.
= -( (1- x2rI/2)'
I dx.
.. 2. 0) A = JI f(x)
rezultli cos(ABC) = O. 6. Fie AB = 2c, A C = 2b, BC = 2a. Atunei R = a si r = ... =
cazul
-I
x 1
<x
= -- I rezulta
'" c
imita cern",
este -- 1 .
3~I- x2 (~I- x2 + I)
6
6
pentru xE(-I,O) ~i f"(x)<O

pentru xE(O,I). Cumfeste
punct de inflexiune a graficului luif
~
~J.
E {(-It.!!:.. + k1r 1 k E Z}. Cum X E [0, 21t), obtinem solutiile {.!!:..,51r, 131r, 171r}.
12 2
12 12 12 12
4. Numarul numerelor naturale de 4 eifre este 9 . 103, iar eel al multiplilor de 5 din aeeastli multime
c) f"(x)
deei Im j" = [ -~'
1 _~-I
(x) = 1- r.-?r.-?
vl-x2
vI-x2
Cumf'(x)!>
0, "Ix E (-1, 1) fjif' = 0 ~x = 0, rezulta eafeste strict descrescatoare pe (-1,1). Cum!
este continua in I ~i -I, rezulta caf este strict descrescatoare pe [-I, I).
b)
~J'
3 Avem succesiv sinxeosx =1. ~ 2sinxcosx = 1. ~ sin2x =1. ee- 2x
.
4
2
2
Subiectullll
I
solutii reale ~ d ~ 0 ~ I - 4i ~ 0 -ee- Y E [ -~'
Subiectull
1. Cum 2 = IOg24< lo~5 < log28 = 3 < IOg29< log2I6 = 4, rezulta ca multimea data are un singer
element, x = 3. 2. Avem Y E Imf ~ 3 x E lR astfel ineat
+- =
x +1
Y ~
ecuatia y~ - x + Y = 0 are
b) Avem lim
x~o
.~
iflR) - {d(O)
x
lim
4x'+~
x~o
~r+~= lim r+!= -tOO,
3 = lim k
x~o
k ~
x~o
deoarece k -1 este
numar par; rezulta ca g'(0) = 00, deei g nu e derivabila in O.

c) Deoareee f'ex)
= 3x2 + 1. > 0 "Ix

3
lR , rezulta ea f este strict crescatoare, Aratlim prin induetie ea
e) Fie X = (a b) ; X A
sirul (x.).>!
este strict crescator, Avem x = 1+1 > Xo = 1. Presupunem cA x. > Xn-I' Cumfeste
,
3
crescatoare,
rezulta cAj{x.) > j{Xn-I), deci Xn+1> x . Dad
X.+I = x~ + ~. , rezulta cA /
= /3 +
crescator, rezulta cli x; < I, "In eN,
(x.). e rnarginit, atuoci x. ~ / e lR . CUIll
<=>3/3 = 21 <=> 1 e { -~,
0, ~}.
(x.). este strict
Deoarece
< 1 , "In ~ 0, fals. Deci (x.). este nemarginit ~i fiind
deci x. < ~
.-- I
II
rezulta cliI.~
= 1, b = 2, -
.1'-+0
tgx -1
f(O) = lim--.
x
= Iim--tgx-x
2-
1
_-I
lim cos2 X
2a + b = 8 <=>a
= -3,
b = 2::::)X
("I)xelR
= (-3 2).
<=>e = O. Deci
n+1
II =_2_.J2
0
n+1
Cum lim .J2 = 0, din teorema clestelui rezulta cli lim J, = O.

n-tao n + 1
n-tcc
b)Pentru
xe(o,E.)
Fie g:(O,~)
rezulta
. teorema lui l'Hospital

Aphcand
.1'-+(1)
'
cazul -0 obtinem:
0 '
.
I- cos x
. 2 sin x2 = lim-. sin x = 0 , decij"
. este derivabila In 0 ~if'(O) = o.
lim
2
= lim
x-+o 2x cos x
x-+o
X cos x x-+o 2
2x
x-+o
x-+o
_X__
...
. f(x)1 a) lim
0, "In ~ 1, deci sirul (1.). este marginit,
.+1
c) Cum 0:5: x"'x2 + 1:5:.J2 x, "Ix e [0,1], "In e N*, avem 0:5: I. :5:f.J2x dx =.J2 ~
1&1
2b
siogurul numar cu proprietatea din enunt este O.

b) Legea ,,*" are element neutru <=>3ee lR astfel tncat x * e = e * x = x, "Ix e lR <=>xe + ax + e = x ~i ex
+ ae + x = x, "Ix e lR <=>x(e + a - I) + e = 0 ~i ex + ae = 0 "Ix e lR <=>e= 0 si e + a - I = 0 <=>a = 1.
e) Pentru a = 1 avem x * y = xy + x + y = (x + 1)(y + 1) - 1. Atunci (x * x) * (x * x) = 15 <=>
~ X + 1)2 _ I) * x + 1)2 - I) = 15 <=>(x + 1)4 - 1 = 15 <=>(x + 1)4 = 16 <=>x + I = 2 sau
b) Cum 1.+1- I. = f(x+I", x2 + 1 - x'" x2 + I) dx = fx'" x2 + 1 (x -I) dx:5: 0, deoarece x'''' x2 + I ~0

o
0
~i x -1:5: 0, "Ix e [0,1], rezulta cli sirul (1.).>1 este descrescator, deci marginit superior. Cum
x''''x2 +1 ~O, ("I)xe[O,I]
= (1 2 8) <=>a +
= x, "Ix e R <=>ex+ae+x=x,("I)xelR<=>e(x+a)=O,
subiectullll
2. a) II = fx. '" x2 + I dx = .!. f2x'" x2 + I dx =.!. f(x2 + 1)1/2.(x2 + I)' dx = .!.(X2 + 1)3/2 = .!.(2.J2 -1).
o
20
20
3
0 3
...
*x
J.a) Avem e
x+ I =-2, deci x = 1 saux = -3.
erescator, rezulta cli lim x. = 00 .
strict
COS
tgx
X2
x
x-~inx~osx=
x cos X
2x-sin2x.
2X2 cos' x
cos2x) > 0, "Ixe(o,~),
g(x) = 2x - sin 2x. Cum g(x) = 2 - 2cos 2x = 2(1-
~lR,
ca g
avem f'(x)
este strict crescatoare pe (0, E.), deci g(x) > limg(t) = 0, "Ix e (0, E.). Cumf'(x)
II:
i TestulS
:>
'Ix e (0, ~)
u.:
Subiedull
= I ~i lim f(x) =00 ,dincontinuitatea
1. a) Avem
~if'(O) = 0 rezulta clifeste
,'>0
>0 ,
strict crescatoare pe [0, ~ ), deci este injectivli. Deoarecej(O)
A.
:>
U
Y
i
C
~
luifrezultlicli
Imf= [1, 00), decifeste
surjectiva.
X-+1f12
z+i elR <=> a+(b+l)i eR <=> [a+(b+l)i](1-b-ai)

elR <=> (b + 1)(1 - b) I+iz
I-b+ai
(l_b)2+a2
-Q2 = 0 <=>cl + b2 = I, undez = a + bi. Obtinem izl2= I, deci Izl= 1.
2. f = l <=>(f 0 f)(x) =x, "Ix e lR <=>f(x+a) =X <=>x+a+a = x, Vxe lR, de unde a = O.
J.
c) Cum limf(x)
{(-V ~
+ kx Ik e
Z} u {3;
+ 2k1l" Ik e
.l'-+ao
.-+00
fXln dx=
4. Numarul numerelor naturale de trei cifre este 900, iar numarul celor cu toate cele trei cifre pare este
;;
100. Deci numarul cerut este 800.
r' (x) =E..2
Atunci limr'(n)
n-tCXl
= E.,
2
deci lim x. = E. .
2.a) II
Z} .
continua si inversabilli rezulta lim
Ecuatia se scrie sinx = I - 2 sin2x <=>2sin2x + sinx - I = 0 <=>(2sinx - I)(sinx + I) = 0 <=>
<=>sin x = ~ sau siox = -1, deci x e
=00 ~ifeste
.l'-+~
I'
12
2
e
---
2
x I
- ef--dx=
1.2
x
2
2
-x ) lnxdx=-lnxx
2
b) 1.+, _ I. = fXln' x(lnx -1) dx:5: 0, "In e N* ,deoarece
I'fxdx=
2.
2
e
--2
I'
I+ e
=-4 I
4
0:5: lox:5: 1, "Ix e [1, e]. Rezulta cli (1.).,1 este
5. d(PA)
1-3a+ll
00(
JlO
la+21
~
,,10
,iar d(P,d2) =
10
CD
II:
1&1
II!'
3a+l=a+2sau-3a+l=-a-2<=>
a=--
. Atunci d(P, d,) = d(P, d2) <=>1-3a + II = la + 21 <=>-
1 sau a=-.Decl
3.
4
2
{I 4'2-3} .
ae --
(1.).>1 este marginit.
'
!i
~ 6. Avem .J3 = AB AC sinA <=>AC =

= 2, deci triunghiulABC este echilateral. RezultliBC= 2.
u
2
smA
~
Z
C
Sublectul "
10
b) AB =
(1 -2)
2+m
c) 1.+ = ofXln+1 xdx = '~ ~

1 I
12
= e2
2
n + 1I
2'
lim J, =0.
1. a) Cum Be M23(1C)
descrescator, deci marginit superior. Cum xln" x ~ 0, "Ix e [1, e], obtinem I. ~ 0, "In ~ 1, deci sirul
~l
tlp
II 212
= 0
=2
* 0,
rezulta cli rangul lui Beste 2, "1m e lR .
. Atunci det(AB) = II + 2m . Rezulta cli m = -- II .

2
,-+00
2)'
2
In+lxdx=~ln+IX
deci I = ~
__ 2_. I
n +1 n +1
2,
.+,
I" -
2
f~(n+l)ln'x
12
. Cum sirul (I)
2
e
..!.dx=~_0JXln'Xdx=
x
2
2,
este mlirginit si lim.-L

= 0 , rezultli cli
.-+00 n + 1
derivabila in Xo = 1.
b) punetele de extrem ale luifsunt
Testul6
Subiectull
1. Avem
x;
[X;
I] = 3 <=>3 :5:
r'i
r:' : [2, 00) ~
3. Ecuatia se serie arccos x + 2ft = ft <=>arccos x =! ==>

3
3
s
=> x = cosE. <=>x = 1. . 4. Numarul submultimilor lui A este 2 = 32, iar numarul submultimilor care
3
2
[I, 00), rl(x)
= I +.Jx - 2.
6. ctgx-
+00
A e d, rezulta ea 2 + 2a = 4, deei a = I. Din A e d2 rezulta ea b = I - 2 =-1
eosx
sinx
tgx= 4 <=>-.----=
smx
eosx
4-
""".
eos x-sin
smxeosx
4-
2eos2x
"""-.--=
sm2x
4-
-----
,I
C.,
= 00 ,j{l) = 0, f(e) = 1. si limf(x)
Deoarece limf(x)
x-+o
= 0, din eontinuitatea luifrezultli
x-+oo
ell ecuatia
j(x) =' m are trei solutii reale <=>m e ( 0, ~) .

o
2.11)
A=
II f(x) Idr . Cum
e:
I
2x
f(x) = eX - eX = e
< 0 pentru x e [-1,0],
rezulta ell Ij{x)
I = --:f{x),
-I
1.
. 5. Cum
2
1+++
I(x)
lui B = {2,3,4,5} , adica 24 = 16. Probabilitatea
contin elementul I este egal eu numarul submultimilor
Ole
f'(x)
1 < 4 ee- 5 :5: < 7 ~ A = [ 5, 7) (\ Z = {5,6} , deci A are doua elemente.
2. Fie y e [2, 00). Atuneij{x) = y <=>Xl - 2x + 3 = y <=>Xl - 2x + 3 - y = O. Cum !:1 = 4y - 8 ~ 0, rezulta

ea x = 1 Jy -2. Cum x e [1,00) obtinem
= 1+ Jy-2
. Ca unnare, inversa funetieifeste
ceruta este
.
.,.
.
..
1~l e, asa cum se observa din tabloul de vanape al luij de mal JOS:
'Vx e [-1,0], deei A = I(e-X _eX) dr = -(e-x + e")
LI = e0
+e-2
-\
t 2
2
t
1
"""eg X= <=> gx=-.
2
b) Fie F
primitiva a luif
Atunei F "(x) = f'(x)
I
c) Cu teorema lui L'Hospital : lim2"
x-+o x.b
Subiedulll
e' + e-x > 0, '<Ixe JR, deei F este

f(x)
r f(t
fit = lim-x-+o
-x
= lim~
2x
.-+0
2x
functie convexa.
2x
I
2x
= lim ~
= lim~
x-+o 2x e'
x-+o
2x
= 1.
1.a) Inversiunile lui o sunt (2,5), (3, 5) ~i (4, 5).
III
b) Avem a2 = (I 2 3
14523
~i r e {O, 1,2, 3} astfel ineatk=4c
...I
a:::
g
~
5) , a3 = (I 2 3
15234
5) ~i a 4 = (I 2 3
12345
+ r. Atunei at =a4c+r
pentru ea singurul punet fix allui
't
ii2
cr3}.
Din
,,*" este
enunt,
(x* y) = z' = ~X3 +
l +2012
lege
pe
JR. Pentru
x* V-2012 = V-2012 *x = </x3 -2012+
III
Q.
Deoareee
neutru al legii ,,*". Fie x e JR ; din x * x' = x'*
si x* y = ~X3 + l + 2012 =0 eN.
asoeiativitate,
l +Z3 +4024
*z = ~X3 +
y, z
fie x,
=e
cos! x - sin"
elementele lui JR sunt simetrizabile. Ca unnare, (JR, *) este grup.
c) Fie f:
a:::
III
"'"
c:i
+) ~
(JR,
*),
f(x)=Vx-2012.
1.
(5-k)!
--ifi012
probabilitatea
este elementul
Cum
este
1= 1.
6
eosx = -.JI-
sin" x = _~I_
5.
6. Cum
2 AB+ AC +CB = 2AB + AS =3AB.

rezulta
f(x)*f(Y)=Vx-2012*</y-2012='
</x + Y - 2012 = f(x + y), '<Ix,y e lR ~ifeste bijectiva, rezulta clifeste
ceruta
25 =
169
Avem
-If,
_11. Atunei
13
ft),
2 AM - 2BN = AS + A C - (BA + BC) =

2
avem eosx < O. Din cos" x+sin

2
312
120
1.a)detA(m)=-3m2-m+1.
Inx
--,
1. a) Deoareee
f(x) =
xe (0, I)
x
-,Inx xe ()1,00
jlnX-1
--2 -,
avem f'(x) =
j x
_ill.
izomorfism.
Subiectullll
Z
CC
x=1
Subiectulll
::t:
o
a:::
etg 2x = eos2x = eos x - sin x =

sin2x
2sinxeosx
III
CC
Z
se serie
<=>cos 2x = 1. . Cum X e [0, E.] => 2x e [0, ft] ,deei 2x = E. . Rezulta x = E. .

2
2
3
6
VI
III
(JR,
JR si avem
se obtine x' = -</4024 + x3 e JR , deei toate
a
<
~
2. Deoareee j{1 - x) = j{1 + x) ~i j{2 - x) = j{2 + x), '<Ix e JR rezulta ea j{x + 2) = j{2 - x) = j{1 -
4. Pentru k ~ 2 avem ~ = _5_! - = 54 ... (6 - k), care este numar par. Cum ~ = 1 ~i ~ = 5 ,
=x*(y*z)
2012 = x rezulta ea e =
X
Subiedull
1.Avem (l + .J2){2012 +.J2} = (1 + .J2){.J2} = (I + .J2)(.J2 - [.J2]) = (1+ .J2)(.J2 -I) = 1eN.
- (x - I = j{1 + x - I) = j{x), '<Ix e JR, deei f este periodica, de perioada 2. 3. Ecuatia
b)
CC
deeiA = {e, cr,~,
este I, iar i~2.
A are 4 elemente.
c) Presupunem ea (j't = to. Atunei (ar)(l) = (Ta)(I) => a(T(I = T(a(l => a(i) = T(l) => a(i) = i ,fals
2. a) De exemplu, x= y = -~20212 . Atunci x' = l =-1006
:>
= (a4)" -a' =ar
Testul7
5) =e. Fie k.c e Z
in eonc1uzie,
~
U
(0,00)\ {I} . Cum limf(x)=O=f(I),

x-e
Lagrangqi
x
I-Inx
--,
rezulta eafeste
b) detA(m) = 0 <=>3m2 + m - 1 = 0 <=>me { -1-6.Jl3
xe (0, I)
, deei f este derivabila pe
xe(l,oo)
obtinem limf'(x)
x/'I
oj ACO)
= -I,
deci f;(1) = -I
si limf'(x)
x'>.l
= I, deei f;(1) = 1. Rezulta eafnu
,rezulta detA(m)"* 0, ~
deci A(m) este inversabila, pentru oriee me Q.
continua in Xo = 1. Aplicam eorolarullui
, -1 +6.Jl3} . Cum me
=[~ : =:J=
1, +B. unde
=[~ ~ ~~}
!
Cl
""
D~,
B'
=[~ ~ -n
si
B' =0,.
31
rezulta ell B* = 0) pentru one
(A(O"
2 3. Tinand eont ell h .B = B . Is, avem:
= (13 +B)" = 13 + C~B + C;B2 = I) +nB + n(n -1) .B2 =[~

2
-r-
~n
-n~:2nJ.
1)
e'
( -----;+--.
l+e
l+e
I
2.0bservlim eli putem serie X. Y = x2iog,y -_ X Ioa.y= (91no~
I
-..
= 9 og,'-Iog,y
a) -I
910a.1089Y
.
X
Y - >
1 > log9 X -Iog, Y 0 > log, X 0 sau log y 0 > _ 1
b) Cum X. -9Iog,.Jos,y 0
9
x- sauy: 1
y > ,\Ix, y > 0, din punctul a) rezultli cli X. Y E (0 co \ I
x, Y E (0, oo] \ {I}, deci "." este lege de compozipe bine defi .tli
_'
) { } pentru once
continuare axiomele grupului.
uu pe G - (0, co) \ {I}. VerifiCli!n '
pentru orice x y Z E (0 co] \ {I}

(
"
,
avem x y).z=x.(Y.z)
(x. y). z = 9 log,x-log, Y z: 9Jos,(9.~9Y)-Jos,z
= 91og,.-log,y-log,z
Asociativitatea:
Existenta elementului neutru: Cum x. 9 - 91og,-10899

=X
(
X E 0,<Xl)\ {I} .rezulta cli 9 este element neutru allegii ".".
Simetrizabilitatea
elementelor:
x E (0 co] \ {I}
Fie
9. x = 91og,9-log,x
_
- x, pentru once
~I
Cum
xx
:9>
= 3 > log3 x-I

I
I,J,.
9 - - > og9 X = > x =
2
~
c) x x x = 3 > 9~'
~
Q
u: Subiectullll
'S
I
2.+1 II
1
I
fx2 dx== _x_
=--.
Deci limn fx2'f(x)dx=
0
2n + 1 0 2n + 1
.-+00
_I
. ~=-.
"~2n+l
festul8
Sllbiectull
..
._
Ecuatia zZZ + z + 2 = 0 are solutiile z ~I z . Cum z- z = 1 , rezulta cli 1z12 = 1, deci Izl = 1.
Daca a
0, atunci f este functie de gradul II care nu este functie monotonli. Pentru a = 0,
p> = 2x + 3, decif este strict crescatoare.
i.
J.Ecuatiasescrie
(~r
-3(~J
+2=0
> ((~J
-IJ((~J
5
;
b) ~f(x)
(x-I)2
x(x+Ii-'
>0
strict monotone
P.::l=-2,
este 2
C;.
Atunci
C; = 20
deci 2a + ~ = 4. Cum ME davem a-2~
Presupunem
>
C; = 10
de unde a
=-5,
=1
~i
cli triunghiul
AD = "/144 - 36 = 6~
orizontalli spre +co, Cum m = Jim f(x) = 0,
=1 sau (~J
=2,
> n(n - 1) =
din A pe dreapta d : x - 2y + 5 = O. Cum md . mAM = -1 rezulta
a-I
\I
XE[I,<Xl).Cum!'(x)=O>x=I,reZUltliclifestestriet
= <Xl,deci graficul lui f nu are asimptota
-2J=0>(~J
cicci solutii1e sunt XI= 0 si X2 = Iog2l32.
simetricullui A fata de dreapta d, atunci x A' = 2a - x A =
1.a) f'(x)=l_~=
x (z +I)!
cresclitoare pe [I , co),
9<12
f(xdx=
=20, deci n = 5.
I. Fie M( a, ~) piciorul perpendicularei
> (X,)log
= 9 > x' = 91089'- 9108,9
E (0, co) \ {I}, rezulta cli toate elementele din G sunt simetrizabile
=-.
Numlirul functiilor
=x.x=e>91og,.-Iog,.,
I
fx2'(f(-x)+
_I
x. (y. z) = X. 910g.y-log.z
_ 910g,.-"'-'(9"'.,...')
I I
=9OS'~OS'~Jos,z
oi
y
IQ
, deoarece:
I
fx2'f(x)=
em
x311
If 2
dx= x dx=0
3
este dreptunghic
YA'
= 2P -
DacliA' este
(1,~) .
= ~ ,deci A'
5
5 5
in A. Atunci BC = 2R
12 ~i AC = 6. Cum
5
~i
p= 14.
YA
, rezulta cli perimetrul MBC este 18 + if3 .
Subiectulll
1.1l) Inversiunile lui a sunt (1,2), (1, 3) ~i(2, 3). Cum m( a) = 3, rezultli cli a este pennutare impara,
rezulta cli graficulluifnu
c) Din punctul a) rezulta clIj{x)
11\
w
~
III
ffi
are asimptota oblicli spre +<Xl.
> j{I) = 0 \Ix E (I

,
x
--1
IIn.:!.>~_X-y
2 y
x
- --,
_ +I x+Y
y
If
2
hi
k+I
In-k->
I
t;2k+I
.
pentru once
,de unde t+t
x y E (0 co)
"
2.
_
=Inr
Z
CC
:E
314
a)
Aria
suprafetei
II - In(1 + I) II = IneI
b)
este
e.
,x > y .
+ ... + 2nl+1 <tIn
_IX f(x)dx=
Of
_l
~ f(x)
I dx = f
1 k+1
1
tunci - In -> -2
k
2k+I'
\I k > 1 deei
-,
(rrk+IJ=IIn(n+I).
hi
k
2
f.
j~
dx. =
e' dx =
=
1+ e
0 e (I + e )
I 1(1+ 1)
/X2f(X)dx=
fI2f(-/)dt+
b) E(f(x)t.= 1 > e(ax) = 1 > e(a) . e(x) = 1 > e(x) = -1 ceea ce demonstreazli echivalenta din enunt,
c) Avemj{x) =./fy) ~ ax = cry ~ x = y, decif este functie injectivli. Fie p numarul permutlirilor pare
din S. ~i q numarul celor impare. Deoarece f este injectivli ~i duce orice permutare para in una impara,
rezulta cli p ~ q. Cum f este injectivli ~i duce orice permutare impara in una para, rezulta q ~ p.
Obtinem
p = q = 24 = 12 . Deci oricum iamultim permutarile

2
produsul este diferit de a.
2.
8) Notand E = [~
o
err.!__
IlI
1_) dt ==
1+1
In(e+ 1)+ In2 = In~

e+I'
x2f
(X)dx+
) d . 1 In
x-I
, <Xl, eCI"2 x> --I' \Ix E (1, co), Rezulta eli
x+
~
~
~
>-+00
EF = FE = F,
avem
~l
~i F = [ ~
0 1
A(x)A(y)
-1 0 -2
1'
din S. obtinem
permutare para, deci
avem A(x) = E + xF . Cum E2 = E, F2 = 2F ~i
= (E +xF)(E + yF) = E +(x+ y+2xy)F
aPartine lui G, deoarece 2xy +x+ Y = 2( x+1)(Y
+1) -t
* -1,
= A(2xy+x+
pentru orice X,Y
y),
care
* -t
b) Din punctul a) inmultirea matricelor este lege pe G. Inmultirea matricelor este asociativli si A(x) .
IX2f(X)dx=
Ix2(f(-X)+
f(xdx=
A(O) = A(O) . A(x) = A(x), deci A(O) E G este element neutru.
Fie x E lR \ {-1} ; atunci A(x) este
000
sirnetrizabila daca si numai daca exista x' E R \ {-1}
astfel indit
A(x) A(x') = A(x')' A(x) = A(O) >
<=> A(2xx'+
+ x') = A(O) <=> x'(2x + I) = -x <=> x' = __ x_ E JR\

2x + 1
simetrizabil in G si (A(x)' = A ( __
{-!}.
2
A (x)
Deci,
este
elellle III
X_) .
S&lbledull
2x+1
f(x) f(y) = A(
c) Avem
.
oncare ar fi X,Y
E=!)A (L=!)
2
JR., decifeste
estul9
= A(2(~-!+!)(~-!+1..)_1..)_
2 2 2 2 2
1. Avem I + 3 + 5 + ...+ (2n + I) = ~:C2k + I) = 2 :tk + :tl = n(n + I) + n + I = (n + Ii. Relatia din
(XY-I)
t=o
= I(X)!)
2 - A -2-
morfism.
daca X,YEJR
Injectivitatea:
Surjectivitatea:
f (2x + I) = A (
astfel locat f(x)=f(y)~A(X-I)=A(Y-I)~

2
= y-I
x-I
2
Fie A E G. Atunci exista x E JR\ {_1..}

" A = A(x). Cum 2x
2 astfie I" meat
2x+I-I)
2
= A(x) = A , decif este surjectivli.
in consecinta.j"
:;)
0
limxf(x)=limlnx-ln(x+l)
. ""
"*
~I
(0,00). Rezulta
C
A.
:;)
:;)
Z
-e
ii
11.1
A.
. co
+ I)
.
x
= - X-+CDX+
hm --I
Z
ocr:
ID
ac
11.1
""ci
11.1
:z::
v
-e
z
-e
~
316
L
L'Hospital
in
cazul
I v I ::
b) Avem 0
'
x2n+I).
02n+1
=.Jj2'
x2n+l.
dx
smx
=2n+lsmxlo-
Cum
= 2sinl + eosl-
IIX2n+1
o
2n+leosxdx=-2
J104
. Deci S =
L= 3.Jj
4R
10. Atunci
echilateral.
Din teorema
sinusului
-~J.
0
sunt coliniari, rezulta cli 2 = m ,deci m

5
. 6. Fie I latura triunghiului
= 256
~J'
Atunci 2X2 = [-~

-I
de unde 2X2 + X + 12 = O2, deci X
M.
-I
in consecinta, A
este inversabilli.
c) A EM<=>
A2 + 1..A + 1..12 = O2. Din teorema lui Hamilton-Cayley

2
infinitate de matrice
*- o.
este suficient sa gasim
A = (a
b)
e d
M2(lR)
cu
a + d = -1..
ad - be = 1...
~i
_1-.
2b
I x
0
2. (I) Avem er2 =
Alegem, de exemplu
bJ
' cu b E JR', apartin lui M.
0
(I
2 3 4) = e , deci ordinullui o este 2.

1 2 3 4
b) Fie 't., 't2 E H. Cum e('t1't2) = e('tl) . e('t2) = I, rezulta cli 't1't2 este para, deei 't1't2 E H. Fie
I
t E H. Cum e(e) = e('t . 't-I) = e('t) e('t-I) =e('t-I) rezulta cli e('t-I) = e(e) = I, deci 't- este para, de unde
't-I
Isinl-_I-Ix2n+lcosxdx.
n+
2n+1
H. Deci H este subgrup al grupului S4
c) Fie f:
S4 --+ S4 un morfism de grupuri. Dacli f(er) = G
rezulta
cli
li II X 2n+1
n~
cosx dx .
o
n+
a = -1.. , d = 0, b E JR' ~i c = _1-. . Matricele (-~
'3
2.
"Ix E [0 "I] deci 0 -< IIx2nsmx dx <

x2n+1 II ::
- II.Jj
-x 2n dx=_V_;}.__
0
0 2
2 2n+1 0
0 -

2 ' 2
2b
s sinx s sin I < sin~3
r:
_ '13
.
,
- 4n + 2 ,pentru once n EN.
c) I =
'
1x(Sinx)'dx:=
2'
2
II
II
-cosx )'dx =-xCosxo+20xeosxdx=-cOSI+2
= +cos l + 2xsinxl~ - 2 sinxdx: = - cosl + 2sinl + 2eosxl~
E {~
b) Avem A EM<=> 2A2 + A = -lz <=> A(2A + lz) = -12 Rezulta det(A) . det(2A + lz) = I, deei det(A)
1_)
2. a) I 10= Ix2sinxdx-Ix2-0(
.J4 + m
1. (I) Fie X = [-~

1
3 e E (x, x + I) astfel incat In(x + I) -lnx = g'(e) = 1..E (_1_, 1..). Atunci In~
E (_1.. __
e
x+J x
x+1
x' z +]
deci -1.. < f(x) < __ 1_.
x
z +]
I
[0, 1t] <=> 3x
E {~,~,
Subiedul"
,rezultli cli limita ceruta este -I
57r} ,iar cosr = 0, x E [0, n] <=> X = ~, rezulta ca solutiile sunt x E {~ ~ 57r}.

6 2 6
2
6' 2' 6
4. Numlirul total de functii este 53, iar numarul de functii pentru care .f{1) = .f{2) este 52. Rezulta cli
(::) X
Cum
c) Fie x> O. Din teorema lui Lagrange aplicata functiei g: [x, x + I] --+ R, g(t) = lnt rezulta ca
z
ac
lui
x2
III
11.1
teorema
~
:;)
Aplicam
1 <=> eos2x + cos4x = 0 <=>
"""
rezultli cli I = 2R sin ~ =.Jj
I
x
x(x
lim0--1...
__
l+cos4x
2
-",,3x . cosr = 0 <=> cos3x = 0 sau cosx = O. Cum cos3x = 0, x
este izomorfism.
+ I), deci f'(x) =1.. __ 1_=_1_ > 0 V

x x + I x(x + I)
,x
t=o
==>x=Y.
cli f este strict crescatoare,
l-
numlirul cerut este 53 - 52 = 100.5. Cum Ii ~i
1. a) Cum x > 0, avem.f{x) = Inx-ln(x
....
11.1
ac
.
l+cos2x
este echivalenta cu
2
J. Eeuatta
Subiedullll
b)
t=O
enunt devine (n + Ii = 625 <=> n + I = 25 <=> n = 24.

J. Avem.f{x) =~(~ - 2) + 3. Cum f(O) = f(.fi) = 3, rezulta clifnu este injectivli.
cosx dx ,rezultli
ca
. n In = -sin
I
lim
1.
...""
2
Atunci,
din
=/(cr)
= G
!~J !~
=G
:).fals.Deci
f(er)*-G
4)
atunci e = .f{e) = .f{if) =
3 4 2 '
~
!~).
Subiedul
III
1. a) limf(x)
subiectul "
= lim x + I. XIn(I +.!.) = lim x + I In(I
x-+oo
X-JoOO
x-+oo
+.1)X
x
= I . Ine = I, deci dreapta y = I este
asimptota orizontala spre +00.

b) f'(x)
= In(1 +.1)_.1,
x
x
b) A eM=> det(A
x e (0,00). Cum f"(x) =_I __ .1+~

= 2 1
> 0, Vx e (0,00) rezul"
x +I x x
x (x + 1)
''<1
f(k) =In(I+.1)=in(k
k +1
k
!
+ 1) - Ink, deci tf(k)

= t(In(k+I)-lnk)=ln(n+I).
1=1 k + 1
1=1
In(ln(x + 1
!In(ln(.+I))
lim(ln(n + 1' = lim e'
....,
< 0, Vx e (0,00), adicaj" este strict descresclitoare.
= 0, decif'(x)
. Cu teorema lui L'Hospital,
.....,
lim
x.....,
= lim
x....,
Atunci
2.a)
fxf(x)dx=
o
1 2'
f21 dt= -2 In 2
-I
-I
fxTX> dx= --
f21 dt=-
= f f(x)dx-
'" 0
-I
1
=_
4ln 2
loa) (fa );,)(x) = a);,(x) + 3(1- a) = a( bx+ 3(1- b) + 3(1- a) = abx + 3(1- ab) = fab(X) , V X e JR .
'*
'*
111+1
-In>
~
~
u.:
x
= - 2ln2
I'
I
0:5;1. =
fTX'
I
dx:5;
f2-X
dx =
fa
limf(x)
xl'I
< _1_
= _I_(.!. -~)
ln2 2 2'
2ln2
c) Din teorema de medie, exista c. e[n,n+I]
lim c, =00, rezulta ca limf(c.)=
lim2-<": = limTx> =0, deci lim ff(x)dx=0
,,-tao
n-+oo
f f(x)dx=f(c.)(n+I-n)=f(c.).
Subiectull
> 23 rezulta
ca 3> 21s > 2./2. Rezulta
ca Iog23
>.fi,
deci
log; 3> 2.
Atunci
Iog23 > _2 - = 2 log, 2 = log, 4 . 2. fix) = 0 <=>X4 - 2x2 - 3 = 0 <=>(Y! + 1)(Y! - 3) = 0 <=>x =
Iog23
p-
2 = -I, deci
Z
4C
6. Avem B + C = 1r - A >
rezulta ca sin B > sin (
318
a-I
0.
P = 3. Deoarece
f' f
fdeci
>B >
C ) = cos C .
M(a,
f -C .
limf(x)
= --00, limf(x)
xl'2
x'\.2
= +00, deci dreptele de ecuatii
2X2
)-; . (.!.)-; = lim(.!.)-; = limyY = limeYlny = e~YInY = 1, deoarece
3x + 2
x
x ...eo x
Y~o
Y~o
I
lim Y-2 =~(-y)=O.

Y~o-y
Y0
P)
e d, avem
0. -
P = 3, deci
0.
= 3 ~i P =
2_.
x-I
(X_2)3
x -1
=2 <=>x-2
x-I
I( 2
)'
Rezulta ca !"(X)=4(_2
(X-2)3
=ifi
= .!.In(t2 + 2)
2
I x+2
2x
I
t +I
= It 2 + t dt = ft dt =o t +2
0
z +]
X
o.
Cum functia sin este strict crescatoare pe [0,
=_4
x-2
- dt =.!. f~dt
2 0 t2 + 2
b) f(x + 2) + 2f(x)
'*
rezulta ca
ot +2
Ji ,
a: rezulta ca graficulluif
taie axa Ox in doua puncte. J. Pentru x > 0, x
1 ecuatia este echivalenta ell
2
t'
c:i x: - 3x + 2 = 0, ecuatie care are solutiile XI = 1 ~i X2 = 2. Cum x'* 1, ecuatia are solutia unica x = 2.
.:. 4. Numarul este cio' CI~' 5. Fie M( 0., P) piciorul perpendicularei din A pe d. Cum md m AM = -1 ,
~
~
Zoi
x2
L:
2x
(x-I)(x-2)
2. a) f(l) = II-t
III
~
~
x ....,
<=>_2_=_I_<=>
(x - 2)3
(x _1)3
J
2
21, pentru orice x e JR , de unde
II~
c) f(x)
1. Cum 3
= lim(
limYlnY=limln~
Y~o
Y~oY
d) = 8x -
= 1 ~i x = 2 sunt asimptote1e verticale ale graficului functiei
Cum
.+1
este grup.
21, conditii indeplinite pentru a = 2.
= --00 si, respectiv,
x'\.l
x ...eo
::~
x-+ao
(G,o)
Ca urmare,
continua pe R \ {1,2}, studiem lirnitele laterale ale functieij" in punctele I ~i 2. Avem
= +00, limf(x)
b) lim(f(x~
'S
~ Testull0
d) = -
.+1
"-+(0
It.
fa = fu' . Atunci !.,(x) = 8x - 21 <=>dx + 3(1 -
, rezulta ca sirul (In). este marginit.
astfel incat
fa =
Subiectullll
0, Vn e N*, deci sirul (In)n~1 este strict crescator, Deoarece
f! = f!
rezultli ca a3 = 8 ~i 3( 1 -
1.a) Cumfeste
iit
'*
b) Cum a 0, b 0 => ab 0, din punctul a), deci compunerea functiilor este lege bine definita pe G.
Compunerea functiilor este asociativa, are element neutru, deoarece fa 0 It = It 0 fa = fa, Va e JR* , si,
c) fa
Cumf{x) > 0, Vx e JR, rezulta ca
f f(x)dx.
A2 = (a + d)A = A', rezulta cli (a + d)a = a ~i (a + d)d = d,
Cum
n+l
ff(x)dx=
cli det(A) = 1.
2
deCi (a + d)2 = a + d. Daca a + d= 0, atunciA' = 0, deci a= b = 0 ~i if + b -a = O. Daca a + d= I, atunci
2
A =At. Rezulta b = c si d= I-a. Cum ad- bc= 0 obtinem a(I- a) - b = 0, deci if + b2 - a = O.
pentru orice a e JR., fa

0
'* 0, rezulta
Cum fa 0);, si fab au acelasi domeniu de definitie ~i acelasi domeniu de valori, rezulta fa 0 );, = fab .
1
(x + 1) In(x + 1)
n+l
b) Avem 1.+1-1.
e M cu det(A) = O.
det(A)
Cum
de unde rezulta ca lim In(ln(n + 1 = 0 . Ca urmare, limita ceruta este 1.

a-eee
0 = A = A' , rezulta A e M
= det(A~ => de~(A) = det(A).
!J
e) Fie A = (:
(I 0)
0 . Cum A 2 = 0
caf' e strict crescatoare. Dar ~f'(x)

c) Avem
(1 0)
,. a) Fie A = 0
I_).
(X_1)3
Avem
<=>x= ifi -2.

ifi -I
=.!.In 1..
2 2
II
x +I
II
c) Cum f(x + 1)- f(x) = IIt 2(t -1) dt :5;0 ,rezulta

o t +2
f(x + 1) :5;f(x),
Vx > 0 . Folosind acest lucru, avem:
3f(x + 2):5; f(x + 2) + 2f(x):5; 3f(x) , de unde, conform b), rezulta 3f(x + 2):5; x: 1 :5;3f(x),
fJ
!"(x)=O
Obtinem
_1_:5;
3(x+I)
f(x) :5: _1_,

3(x-I)
de unde
_x_:5;
3(x+I)
xf(x) :5;_x_,
3(x-1)
Vx >
o.
pentru orice x > 1. Cum
lim_x_
= lim_x_
=.!. ,rezuita ca lim x f(x) =.!. .
x ...., 3(x + I)
x ...eo 3(x -I)
3
x ....,
3
31
Testulll
Subiectull
1. Fie z(= a +
Img =
-00,-
.'* x = e <=:> .!.(x2
i:
''''''''
4a = (-oo,a+4].
3.Ecuatia se scrie 8 + ~ ~~x

stnct descrescatoare,
2. Imf = [- 4~'~}=
[2,~},
(~J+(i- J
= I. Cum functia j": IR ~
JR, f(x) =
(%J +(i-
'/este
este
submultimi ordonate cu trei elemente care contin elementul I

.
..
. .
.
pe pnma pozipe, Analo
pentru submultimile care conpn elementul I pe pozitiile 2 ~i 3. Numarul cerut este 3A; = 36 .
g
5. Fie B' simetricul
xB' =2xA -xB =-2
...
ex:
l-
i:::l
Q
~i YB' =2YA - YB =2.
x ...o
61bledullll
-
1.
Punctul
,I
II,
to[:
1.a)Avern A' -I, =

rangul cerut este 1.
h) A' =aA +bI, .,,[~~

16
~~
16
I I]
1 1 . Cum A2 1 1
h#
-2x,
17
2a
2a
3a+b
2a
2a
x2 ~;
t) Inegalitatea 2j{x) ~ X4 este echivalenta cu ex' -1-
vt
x-+o
x>o
x-+o
X>O
lim I(x) = lim eX' -1X4
x-+o
X4
I.l. 1.(X2 _1)(y2 -1)(Z2 -I) + 1 =

'14 4
~
w
= ~(X2 -I). (y
-1)(Z2 -I) + I =
Element neutru: e
"
x-+o
X>O
1(:) .
Cum,
2
(x -1)(/-I)(z2
-I)
16
2
(x -I)(Y:;
Simetri za bili
. x
I itatea elementelor. FIe
lui L'Hospital
cazul
avem
+-'
1(:)
.-+0
x<o
=-
4~
tn
deci g nu este derivabila in Xo = O.
(X3)
_+x2+2x
\1 = -+3=-.
1
dx~ f2" dx=2",
(x. y).
10
3
X_
deci lim J, =00.
c) I" = f(x + 1)'(x2 + 2x + 2)"dx = (x + 1)(x2 + 2x + 2)"

o
I~-2n f(x + 1)2(x2 + 2x + 2y- dx

l
=25" - 2" -
= ( ~r--(X-2-_-1-)(y-2-_-1)-+-1)*
Z '"
I .
(y)
+ ,~lX*
z =x*
-2n f(x2 + 2x + 2 _1)(x2 + 2x + 2)"-1 dx = 25" - 2" - 2n I" + 2nl"_1 .

o
Rezulta ca (2n + 1)/" - 2In-1 = 2 5" - 2". Cum lim ~ = 0, rezulta ca limita ceruta este 2.
S"
-41(y2_1)(z2_1)+1
n-tCXl
* e = e x = x,
\::IxE (1,00) <=:>e2=5 <=:> e=
(1,00); x este simetrizabil daca exista x'
\::Ix
(I, 00)
-e
J5 E {1,00) .
.-
Testul12
1)(Z2-I) + I, deci legea ,,*" este asociativa,
2 2 -I) =x2 -I,

= x <=:>(X-1)(e
~(X2 -1)(e
din teorema
6) Avem I = f(x2 +2x+2)"

o
\::Ix,YE(l,~);
(I, 00) este element neutru daca si numai daca x
-1)+1
(1, ~), avem:
t - t2 ~ 0, \::ItE [0,00). Fie g :
x2 = lim e -1- y = lim e -I = 1. , rezulta ca g~(O) = lim g(x) - g(O) =

y-+O
/
y-+O 2y
2
~-::g x
~
2. G) 11= If(x2+2x+2)dx=
o
b) Din ipoteza "." este lege de compozitie pe (I, co), Verificam axiome1e grupului:
E
<=:> e' -1-
[0,00). Rezulta ca g este crescatoare, deci g(t) ~ g(0)
este
, de unde 2a = 16 ~i 3a + b = 17, ceea ce
l.a) ~(X2-1)(/-1)+1=t~(X2-1)(/-1)+4=t~x2/_X2_y2+5=X.Y,
pentru orice x, Y,
e - 2).
R, get) = e' -1- t - t2 . Cum get) = e' - 1 - t si g'(t) = e' - 1 ~ 0, \::ItE [0,00) rezulta ca g
.-+0
x<o
Asociativitatea:
deci (I,
(0, 00)
iar g;(O) = lim g(x) - g(O) = lim(-~
A(I, j{l,
este I '(1) = 2e - 2. Ecuatia tangentei
rezulta ca panta tangentei
:: 0, \::ItE [0,00) .
03 si toti minorii de ordinul doi sunt nuli, rezulta ca
b 3::b
y), \::Ix,y E (0,00),
x-+'"
_e+2=2(e-I)(x-I).
.-+0
~:l[3~:
de unde
strict crescatoare, rezulta cafest~ injectiva: C~feste

=00, rezulta ca Imf= (I, 00), decij'este surjectiva.
de pe grafic de abscisa Xo = 1 are coordonatele
curnf'(x)=2xex'
-{-,
x -I
-I) + 1= ~~. 2x 2y -I = .J2XY -1 = f(x
morfism de grupuri. Deoa:e~efeste

crescatoare, limf(x) = 1 ~I lim/(x)
COOtlJl"'"
.,
c) A2=8A-7/3<=:>A2-8A=-7/3<=:>A(A-8/3)=-7/3<=:>I=_1.A+~/.
320
~(f2(X) -1)(f2(y)
cl lim g(x) - g(O) = lim ~ I(x) = lim~
ffi
ca
* l(y)
Subiectulll
conduce la a = 8 ~i b = -7.
Rezulta
BD =2R =2D = CD de d
. A
I
"2
. A'
un erezultaca
smsm2
2
Z
cC
- YA'
J<
2 -I) = 4 <=:> X,2 = 1+
> I, deci toate elementele din G sunt simetrizabile. Rezulta ca (G, *) este grup.
cste strict crescatoare, deci get) ~ g(O) = 0,
:::l
6. Avem
YB' + YB _
lIP ...
J5 <=:> .!.(X2 -l)(x'

4
BD = CD. Din teorema bisectoarei avem ca BD = AB deci AB = AC

CD AC'
.
u.:
'5
xB' + xB = x si
2
A
lui B fata de A. Atunci:
X2 _I
I(X)
deci injectiva ~lj{l) = I, rezulta ca ecuatia are solutia unica r = 1.
A;
-r
~l
Atunci 1Imf n Img 1= 1 <=:> a +4 = 2 <=:> a = -2.
4. Exista
JAtunCi a +b = (a- .. +b ee- 2a-1 = 0 <=:> a =t
-l)(x' 2 _I) + 1 =
(1,00) astfel incat
Subiectull
1. Numarul este
~
~
J3 -I
2
J5 - J3 + J7 - J5 + 3 - J7 = I EN.
2
2. Cumjf-O
= -j(0), rezulta caj{O) =
~
~
+ I) = 0 <=:> t = O. Deci x =
0, deci produsul este O. 3. Notaro {/l- x = t . Ecuatia devine t= -
r <=:> t(t
1 este unica solutie a ecuatiei, 4. Daca multimea are n elemente, atunci 2"-1 = 16, deci n = 5.
321
s. Fie
h Inaltirnea din A. Cum panta dreptei BC este 1 rezulta ca panta lui h este -I. Ecuatia
. lui h este
= x + 1. 6. Avem
cos2100+cos2500+cos2700=
l+cos20 +l+coslOO +1+cosI40
3 y
2
2
2 -"'2-!+1 (cos 20 + cosl 00 + cos1400) = 1+1(2cos60cos40
2
2 2
+ cos1400) =
"n
2. a) Aria = J1f(x)
1 + 1 (cos 40 + cos 1400)

2
fals Deci sirul

x; >
_ 0 ,v'-In E ",,'
1"1 ,
y
Idx --
(x n ) n2:1 este nemarginit si, fiind descrescator, rezultll cll "-I>)

lim
COSX
. 2 dx
J1+ SID
0
x!!
-"J
cosx dx = J~1+ sin2 X

1+/2
J~=2 2
1+ t
J~=
1+ /2
- cos400) =
b) Cu schimbarea
de variabila
= 2n - x avem:
2 (21Z'_
f
K
J .( -1-3
3
9 J = O2 . Rezulta A4 = O
2,
y)
deci A E M.
cos(27r - y)
dy =
1+ sin 2(27r - y)
solutie a ecuatiei y2 = A ; atunci y4 = A2 = O2, Rezulta cll Y EM=> y2 = O2 ~

A = O2, fals. Deci ecuatia nu are solutii.
2. a) U E (2, (0) este element neutru al legii "." ~
x. U = U. x = x, Vx E (2,00) >
-2 = e ~
lui
y)
fey)
dy =
f 27rfey)
dy - 1 ,
f 1+co~~
SID Y
dy =27rarctg(sinY)I~"
= 0, deci 1=0.
L'Hospital,
cazul
0
0
avem
lim...!...xf(f(t) -I) dt = lim f(x) 2 -I =

x ...o
x
x ...o x2 0
(x_2)In(u-2)+2=x,
U
teorema
f (27r -
2x
Din
co~~ dy =
1+ SID Y
y)
c1
"
2K
de unde se obtine 21 = 27r fey) dy = 27r
.r
f (27r -
21f
b) Fie X E M. Atunci 0 = det(02) = det(X') = det\\'), deci det(X) = O. Din teorema lui H '1
ton
Cayley, rezulta cll ~ = tr(X) . X, deci X' = tr(X) .
= ~(X) . ~ = n-l(X) . X Atunci n-l(X) . X = ;rud
tr(n-l(X) . X) = tr(02), de unde tr4(X) = O. Rezulta ell tr(X) = 0, deci ~ = O2.
2, eel
c) Fie Y E M2(1C)
o
k
1. a) A2 = ( 3 9
-I -3
=!!....
2
1 = J xf(x) dx = - J (27r - y) f(27r - y) dy =
Subiectul "
=::
1.
2aretgtl
0
2"
1+ 1(cos40
Xn = -00 .
Vx
(2,
(0)
(x-2)ln(u-2)=x-2,VXE(2,00)~In(u_2)=I>
=e+2 E(2, (0). Cum (e + 2). x= eln(x-2)+ 2 =x- 2 + 2 =x, Vx E (2, (0), rezulta ell
cosx
-I
. 2
.
2 .
(..)
SIDX SIDX
-lim I + sl'n2 x
= lim cosx -1- SID x = I'1m -SIDX - SIDXCOSX = li m ------cosx
2
- x...o
x2
x ... o
x
x ...o
2x
x ... o
2x
x
----.
3
2
= e + 2 este element neutru.

b) x E (2, (0) este simetrizabil ~ 3.x' E (2, (0) astfel incat x. x' = x'. x =
Testul13
Daca x
'* 3, atunci
In(x - 2)
'* 0 si
(x' - 2)In(x- 2) = e + 2.
x' = 2 + (e + 2) In(x-2)E (2, (0) , deci toate elementele diferite de 3 sunt
'* e + 2 , deci x = 3 nu este simetrizabil.
c) Avem x. x. x = x - 2)ln(x-2)+ 2). x = (x - 2)1n'(X-2)+ 2 si x. x. x. x = (x - 2)1n'(X-2)+ 2 . Ecuatia

(x - 2)1n'(X-2)= 3 ~
XI =2+e~
Subiectulill
1n4(X - 2) = 1n3 ~
>2 si x2 =2+e4'iD3
.Jk
_1_
simetrizabile. Daca x = 3, atunci (x' - 2)1n(3-2)= I
se scrie
Subiectull
1. Cum pentru kEN,
>2.
In(x - 2) =
\t'll3 ~ x -
2 = e~.
Obtinem
E Q ~ k este patrat perfect, rezulta cll numarul cerut este egal cu numllrul
plltratelor perfecte cuprinse intre I ~i 2012. Cum 442 = 1976 < 2012 < 2025 = 45~, re~ltll ~ll exista ~
patrate perfecte, deci multimea are 44 de elemente numere rationale. 2. j(0) = 2 implica j" (2) = 0, iar
j{-I) = 0 implicllF1(0) =-1. Ca urmare, (f-I rl)(2)
3. Avem sinx =-J3cosx
= rl(f-l(2
= rl(O)
= -I.
sinx =-J3
~ tg x =-J3 ,x E [0, 2n) ~ x E {2;, 5;}.
cosx
4. Exista 4! permutari care au pe prima pozitie numarul 2 ~i 4! permutllri care .au pe p~a
pozitie
numarul 4. Exista deci 2 . 4! = 48 permutari cu proprietatea din enunt. s. Prin calcul direct, sau
4
4 ~
~_~=~
.
4
4
folosind relatia C: = C:_I +
,avem: C; + C! + C; + C~ = C4 + s - C4 + C6 - s + 7
6
7 .
em
6. Avem 2 sinB cosC = sinA = sin(n - (B + C = sin(B + C) = sinB cosC + cosB sine. <,>btin
~in!
~
C:~:
cosC _ cosB sinC = 0, deci sin(B - C) = O. Cum B - C E (-n, n), rezulta B - C = 0, deci B = C
Subiectul "
: ) EM,
X'* O2, Atunci det(X) =
b = 0 obtinem a = 0, deci X = O2 fals, iar pentru b
::r::
u
cll J2
este numar irational. Obtinem det(X)
CC
ID
consecinta, triunghiul ABC este isoscel.
1. a) Fie X = (;
o
cc:
~I,
b) Fie ~ = ( :
~). Atunci AX = XA ~
d-- 2b2
'* 0 rezulta
Dacll det(X) = 0, atunci 2b =

2
cll
a
IJ
= 2,
'* 0, deci X este inversabilll.
!~: ~
)(
) = (:
b)(3
d 4
deci \ a \ - J2
eCI
b -
2)
3 ~
d-. Pentru
, fals pentnJ
(3a+2C 3b+2d)=
4a + 3c 4b + 3d
Z
CC
322
= (3a + 4b
3c+4d
2a + 3b)
2c+3d
3a + 2c = 3a + 4b si 3b + 2d = 2a + 3b ~
c = 'lb ~i a = d <:::
<::> X = ( a
2b
X
b) eu a, b
a
a
X =(
2b
M~
Q, deei X
b)
.
. Atunci X
a
M c) Fie X
2
(a
solutie. Cum AX = Jf . X = ~ = X Jf = X4
+ 2b
4ab
2ab)
2
2'
a +Zb
h
(-2-I -I)
I
sau a = b = -1. Daca a = 2b, atunci 2b2 = I, deci b =
xi
2.
matricele
XI = ( ~
~)
~i
X2 =
.02
2
2
Cum .c = A ~ a: + 2b = 3
~I
ab = I
rezulta
ca fi
0/0 =/0 0fk = fk, 'dk
Z rezulta cll operatia de compunere are element neutru, /0

cu 11-1= 1-1
i::::I
e) Fie /. g
H. Atunci
o
u.:
= h(1-p)
H , rezulta ca H este subgrup allui G.
0<
....I
<
Subiectullll
Q.
::::I
1= hk
~i g = hp cu k, P
-i)
> 0, 'dx
-i,
unicul punct de extrem (minim) a luif
Q.
b) Avem
::::I
,f'(X)
1+(I+X)2
0:<
::E
- pentru m
E ( --CO, -
2arctg
0<
CCI
- pentru m = - 2arctg
Ill:
11.1
- pentru m e ( -2arctg
11.1
-e
o
Z
;
e) Fie x
Z. Cum
r-s:'
= h1
h~1 = h1 /_3P = h1-3P
1.
i)
00) ~i f'
(-i)
2x+1
(I +x2)(2+ 2x+2x2)
= 0, din monotonia lui/rezultA
si 1(--21)=-2arctg- 1.
2
i,
l24
'
2. a) 11= fxsinxdx=
ca
<0 pentru
.
5
1.Avemz=
iJ
Xo =
-i
-[x+~J
= f(x)
-[x+
c2 =16
, pentru orice x
ca
1-[
x +~J -[x] -1 =
periodica, cu perioada ~ .
I d .
I] = [2x] +
I tiil
1_ x = _1_ .
2 J2
J2'
<::> n+ n(n -1) = 16 <::> n2= 16, n ~ 2, deci n=4.
5. Fie M rnijlocullui
[BC]. Avem
xG
x + xB + Xc
A
xB
_ 3 _
+ Xc - xG
YA + YB + Yc ~ Y + Yc = 3YG - YA = 10 ~ YM
3
B
=8~
X
A
= YB +2Yc = 5,
x +x
= _B__
X
M
= 4 si,
deci M(4, 5).
este
Din tabelul de
[x, x + I], exista
< _2_1- ~ I(x)

x +1
+~J -[x+
lR, decifeste
~CA = 2R , deci sinA = 1. Atunci cosA = O.

sm
Subiectulll
det(A)=
b) Fie dl = O
\
-cosl+sinxl~=sinl-cosl.
unde
I] = [2x + 1]-[x
I 2b
-a =4a+2b2+a2-4b=(a+2)
> __ 2_1- .
x +1
1\
\1
1 = a ~i d2 = 1
-a\
det(X)
nu
M (lR)
.
Avem det(A) = -6 daca ~l
1.
4 = a + 4 . Cum d2 - dl
zero, deci rang(A) ~ 2, 'd a,b

c) Fie'
+2(b-l)
numai daca (a + 2)2 + 2(b - 1)2 = 0 <::> a = -2 ~i b
fcosxdx=
de
.,
.
7
(1+ 21)(1+ I) = 1-(1 + i)(1 + 2i) = 1-(-1 + 3i) .deci Re(z) = --.
+
2
10
10
10
-xcosxl~+
cosl,
0 ~ I. = Jx sinx dx ~ I rezulta
.+
3. Eeuatia este eehivalentA cu 22x = 2' <::> 2x = -:; <::> x = 2"' eel so upi e sun XI -
analog, YG
0) ecuatia are doua solutii,
fx(-cosx)'dx=
I -
.. ",.
2. f( x +~) =[ 2(X+~)J
solutie;
sin I
= 0 deci lim n I = sin I .

.+2
(1+ i)(1 + 21)
1. a)
(x,x + I) astfel incat g(x + I) - g(x) = g'(e) = _2_1- < _2_1- ~ - I(x)
e +l
x +1
. sin
[0, 00) ecuatia nu are solutii;
ecuatia are
+ 2)
I 2' Deoarece
n
(n+2)(n+l)
cosl
6. Din teorema sinusului avem

lim/(x)=!!..-!!..=O
.-2 2
. Cumf'(x)
[0,00) . Aplicand teorema lui Lagrange functiei get) = arctg t pe intervalul
G este inversabilll
o
Ill:
(n + 2 )(n + 1)
"'"
o
l:
E(
lim I(x)=-!!..+!!..=O,
,"'-00
2 2
variatie a luij'rezulta:
III
11.1
(X+1)2_x2
(I + x2)(2 + 2X+X2)
X E ( --co,
11.1
Testul14
::::I
Z
4. Cl +2
I+X2
fi
2) + 2 .31 - 2 =
G . Rezulta cll (G, 0) este grup.
l.a) j'(x)=_I-
. I
Y!' (n + 2)(n + 1)
Z ~ifk 0f-k = l-k 0 = fk = /0, 'dk
G ~i orice functie
= [2x] -[x] - [x +
2
Ix- sinxdx=-cosl
-n(n-I)
111
~i
Z, din punctul a) rezulta cll operatia de compunere a functiilor este lege pe
cosx dx =
Cum
-cosl+nx-ISinxr
subiectull
Z, 'dk, P
I-I
x
1)1..2, deci In + n(n -1)1 ..2 = nsinl - cosl.

- "'D'
punctul b) rezulta cll 1.+2 + (n + 2)(n + 1)1. = (n
-In
n.I '"-S1l1
n+I
01;, ~ill&p au acelasi codomeniu si acelasi domeniu de definitie,
G. Cum compunerea functiilor este asociativa.j,
=b= I
1;, =11&p-
b) Cum k + P
Ill:
~~
e)
. Cumfk
I+n Ifx-I(SinX)'dx=
::::>
li" IQ.
= (_XI)2 = XI2 = A rezulta cll solutiile ecuatiei suntX1 si X2

a)
Avem
(h Ip)(x) = (h(f/x
= 31. I/x) + 2 .31 - 2 = 31(3Px+ 2 3P
= 3k+pX + 2 3k+p - 2 = h+p(x)
Io+n
-xeosx
cl- 3ab + 2b2 = 0 ~ (a - b)(a - 2b) = 0 ~ a = b sau a = 2b. Daca a = b, atunci a2 = 1, deci a
Obtinem
Ix (-eosx)
I. = IxslDxdx=
o
::::>
dx=
tn'
1.
E R.
.
solutie, Atunci det(AX)
..'
1 rezulta cll det(A) = -6, deci a = -2

,
a = -2
b
are so 1u t"II. Daca
(1
=
~l b =
= 1,
4", 0 rezulta cll dl ~i d2 nu pot fi simultan
6 Cum
deci det(A) . det(X) = - .
t'
-2 sau b 1 rezulta cll ecuatla
1. Deci, daca a
117
_
A-I =
.
AX=~61
<::>
X--<.JO
atunci
3
d (~I)
et
3 '
3'6.
= 46
[~2: ~]_I
=~
2. a) Fie x, y
=! ~].
[~
1 4
4 + 2 = 2' ::> 4x _ 3 . l' + 2 = 0 ::> (1'_ 1Xl' _ 2) = 0 :> l' = 1 sau l' = 2. Solutiile sunt x, = 0 si x2 = 1.
3
4. Fie B = {a, b} c {I, 2, 3, 4}. Cum exists 24 funetiif: {I, 2, 3, 4! ~ ~ ~i exact 2 fun~tii constan
j{x) = a, 'Vx E {I, 2, 3, 4} ~ij(x) = b, 'Vx E {I, 2, 3, 4} rezulta ell exista 2 - 2 = 14 functii cu Inif = 1
-3
lR. Cum X*y = xy + 3x + 3y + 7 = yx + 3y + 3x + 7 = y*x, legea ,,*" este eomutativl'i.
b) (1*2) * 3 = 18 * 3 = 124, iar 1*(2*3)= 1*28= 122 rezulta el'i (1*2)*3

1* (2 * 3)
e) Legea ,,*" are element neutru
::>
3e
= 124 =
122
JR astfel incat x*e = e*x = x, 'Vx
JR
14.6=
62.
61
::>
xe + 3x + 3e +
JR
::>
x(e + 2) + 3e + 7 =0, 'Vx
JR
::>
e + 2 = 0 si 3e + 7 = 0
::>
e = -2 ~i e =
-2
3'
foal
s.
Deci legea ,,*" nu are element neutru.
submultimi eu 2 eiemente ale multimii {I, 2, 3, 4}, rezulta ell numarul eerut esl
84.5. Fie Tmijloeul segmentuIuiAB.
ell panta mediatoarei

mediatoare
+ 7 = x, 'Vx
C; = 6
Cum exista
::>
Atunci T(-I, 4). Cum pantadrepteiAB
::>
a = 4. Sau, AM = ME
::>
~4 + (3 - a)2 = ~4 + (S - a)2
+d
1
1
Avem -+-+-=
6.
ab ae
a+b+e
2p
2 pr
2 S
=-=_.-=-.-=-._-=-=abe
abe
r abe
r abe
::>
rezull
::>
(3 - a)2 = (5 - a:
4a = 16 ::> a = 4.
~ 9 - 6a + d = 2S -lOa
1
be
-1,
are ecuatia y - 4 = 2(x + I), M(-I, a) se afla p
este 2. Atunci mediatoarea
a- 4 = 0
este
2 S
r 4RS
1
2rR
1
8
Subiectullil
1. a) Cumf'(x) = f + 3 ~if'(I) = e + 3, rezulta cl'i ecuatia tangentei in punetul A (1, e + 2) la grafieul
functieifeste y - e - 2 = (e + 3)(x - 1).
1 + ...+ e-n - 3n -1 = e-I +
b) Avemj{-l)
+ j{-2) + ...+ j{-n) = e-I - 3 . 1 - 1 + e-2 - 3 2+e
-2
+...+e
-n
1 1
...+n)-n=-+2++-e e
-3(l+2+
3n(n + 1)
1
e'
1
1
-+2+
e e
n=
Subiectulll
a2
2
1. a) det(A) = b -1
...
deci lim(f(-I)+f(-2)+
... +f(_n)+n(3n+5)=
2
n .. ec
... +1..)=
en
lim.!.(~IJ -1 =_1_.
..<X> e _ -1
e- I
i::I
e) Fie m
= 0, rezulta ca g(x) ~ g(0), 'Vx
lim(.!.+~+
..<X> e e
JR pentru carej{x) - mx ~ 0, 'Vx
lui Fermatrezultl'ig'(O)
JR ~i functia g : JR ~ JR, g(x) = j{x) - mx. Cum g(0) = f{0)
JR, deei x = 0 este punet de minim. Cum g este derivabila, din teorema
= O. Deoarece g'(x) = f'(x)-m=e
Pentru m = 4, consideram functia h : JR ~
+3-m
JR, hex) = fix) - 4x =
~ig'(O) =4-m,
f - x-I.
rezulta m =4.
Cum h'(x) = f - 1, din
monotonia lui h rezulta ell x = 0 este punct de minim global. Rezultl'i ell hex) ~ h(O) = 0, 'Vx
::I
Z
-e
a:w
Q.
~
;;
~
w
i
~
fix) ~ 4x, 'Vx ERin
JR, deei
l' aretgxdx
f--2
I+ x
= '!'arctg2x
2
= faretgx. (arctgx)'dx
I' = -!!..
1 ()2
=~
32
2 4
b) jOl(-X) = arctg 10 I (-x) = -arctglOlx = _jOI(X), deci functia de sub integrala este impara. Rezultl'i ell
integral a ceruta este O.
e) Cum 0 :5:arctgx s; ~ 'Vx E [0, I], rezulta ca 0 :5:Xl arctg'x :5:x3 (~J
Ix rex)
3
dx:5: (~J
!~(~J
~i cum
:5:(~J
' 'Vx E [0, 1] ~i n EN'.
= 0, rezulta ca limita cerutl'i este O.
:z:
Testul
15
326
1. ~I024 =
1iF = 2-;;
2. f{-x) = -j{x), 'Vx
1
b2
2
1
1
2
2
2
2
b + 1 = (a - b + 1) b -1
4
2
a +li=a2_1
2
a2
~i 6. =i +1
2
2
JR
Q ::> n 110
::>
::>
{2, 5, 1O}. Deci multimea contine 3 numere rationale
_xl - X + a = _xl - X - a, 'Vx
JR
::>
2a = 0
::>
a = O. 3. Ecuatia devine
2
2 = a2 - b + 1 .
a2+2i=2d.Cum6.2-26.'=2rezultl'iell6.'~i6.2n
4
pot fi simultan 0, deci rang(A) ~ 2.

e) Din punetul b) avem rang(A) = 2 ::> det(A) = 0 ::> b2 - d = 1 ::> (b - a)(b + a) = 1 ::> b - a = b +
= 1 sau b - a = b + a = -I ::> a = 0 si b = 1 sau a = 0 si b = -I ::> a = 0 si Ibl = 1.
2. a) x
* x = x ::> ~
= x ::> 8x = 4x + ~ ::> x(~ - 4) = 0, X E (-2, 2) ::> x = O.

4+X2
b) Din ipoteza, ,,*" este lege pe G = (-2, 2). Verificam axiomele grupului:
4(x+y)
(x * y) * Z = --4+xy
4(4(X+ y) + )
~
Z
*Z =
4(
)
4+~.z
4+xy
4(x+y+z)+XYZ,'VX,y,ZE(-2,2),ii
4+xy+xz+
yz
4(
x+--4(Y+Z)
x * (y * z) = x * 4(y + z) =
4 + yz
= 4(x + y + z) + xyz , deci legea ,,*" este asociativa
4+ yz
4+x. 4(y+z)
4+xy+xz+
yz
4+ yz
eIementuI neutru: x * 0 = 0 * x = 4x = x , 'Vx E (-2, 2), deci e = 0 este elementul neutru allegii ,,*".
4
..
bil1 ::> 3' X E (-2 , 2) astfel ine
simetrizabilitatea elementelor: fie x E (-2,2); atunci . x este simetnza
4(x+x) =O::>x+x'=0::>x'=-xE(-2,2).
4+xx'
simetrizabile, rezulta cl'i (G, *) e grup.
10
II(
a2
b) 6. =i
,
1
x*x'=x,~x=O::>
o Subiectull
z
...
asociativitatea:
u
~
o
a:
a2 _b2 + 1 a2 _b2 + 1 a2 _b2 + 1

b2 -1
b2
b2 + 1
eoncluzie, m = 4.
2. a) ,
Obtinem 0:5:
a2 +2
b2 + 1
1 n(3n + 5)
... +--~--'e'
2'
1
2
2
2
= (a _ b + 1) b -1
....I
W
a:
a2 +1
b2
Asadar,
toate
elementele
su
4(2(X
C) f(x)
'<Ix,y
* f(y)
2(y -1))
-1)
=2(x-l)(y+l)+(y-l)(x+l)
(x + 1)(y + 1)+ (x -1)(y -1)
22xy-2
2xy + 2
2(xy-l) - f(
xy + 1 xy) ,
morfism. Cum f(x) = 2(x+ 1)-4 = 2 __ 4_, rezulta cafeste strict

x+l
x+l
crescatoare, deci injective. Deoarecefeste continua, crescatoare, timf(x) = -2 ~i limf(x) = 2,
E
(0, (0), decifeste
x-+o
rezu1tli ca lnif = (-2, 2), deci f este surjectiva,
= 3~ + 6x ~i/,(x) = 6x + 6, x
rezulta ca x = -1 este
unicul punct de inflexiune.
-41
I I
Ix3+3x2
x+2
b) g(x)-g(-2)
x-(-2)
i<x+2)(x +x-2)1 J(x+2)2(x-l)I_(

x+2
x+2
- x+2)x-l
.
=>
x~
g(x)-g(-2)
x+2
=0, de
unde rezulta ca functia g este derivabila inxo = -2 ~i g'(-2) = O.

I
c) lim(-f_(:_)~ = lim(x3 +3;2 -4)~

x-+co
I 00,
I,
2. a) A = f --2
-I I + X
x~oo
:
:;) ~a
i~
'
apliciind teorema lui
-I) dx. Deoarece 0 :$j(x) :$ I, '<Ix E [0, I], rezulta
deci Irt+1- In :$ 0, '<In EN.
'<IxE[O,I],
Rezulta ca sirul
(I)
~escrescator, deci marginit superior. Cum In = fr(x)

o
.lnarginit inferior, deci este convergent.
I
'" -+2n
2n
este
n n~1
/1
+Irn dx=~
(x + I)
2
IX +1-1 dx(x2 + 1)n+1 -
+n fx.(x2
dx ~ 0, '<In E
+1)-n-I2xdx=
~+2n
2n
fl
0
rI + 2n In - 2n In+1. Rezulta ca 2nIn+1 - (2n -I)
rezulta ca sirul (In)n este
In =
relatia
AC=BC=AB2
= 120
cu
= A, A
M. Atunci der(X)
= det(X)
= det(A) = -4, fais pentru ca
=A nu are solutii in M2(lR).
c) Daca A
A6 =412 <=>A6-I2 =312 <=>(A-I2)(AS+A4+A3+A2+A+I2)=3I2'
M, atunci
de
unde rezulta ca A - 12este inversabila,

2.a) Fie e E Z elementu1 neutru al legii ,,*". Atunci x*e = e*x = x, '<IxE Z <=> X + e + 2 = x<=>e = -2.
b) Fie x, y E Z cu X Y = -2. Atunci xy + 2x + 2y + 2 = -2, deci (x + 2)(y + 2) = 0, de unde x = -2 sau y
== -2. Rezulta ca inelul ( Z , *, 0) nu are divizori ai lui zero.
c) Elementul neutru allegii ,,0" este C E Z cu X C = Cox = x, '<IxE Z <=> xc + 2x + 2c + 2 =x, '<IxE Z
<=> (x + 2)(c + 1) = 0, '<IxE Z <=> C = -1. Cumj'este morfism de inele, rezulta caj(O) = -2 ~ij(I) =-1.
Rezultli b = -2 ~i a + b = -I, deci a = 1 si b = -2.
din enunt
devine
9n+1 _ I = 6560 <=> 9rt+1 =
+,Jx+2
{-I, 0, I}.
este strict crescatoare, deci injectiva ~ij(7) = 5
QItZUI~ca ecuatia are solutia unica x = 7. 4. Cum 33 < 100 s 53 < 73 s 999 < 113, rezulta ca exista 2
bun de numere prime aviind 3 cifre. Cum exista 900 de numere naturale de 3 cifre, rezulta ca
Iltob bT
I
a thtatea este 450' S. Avem 5 AM = 2(AM + ME) + 3(AM + MC), deci i5 = 2 ME + 3 MC .
2(l-x2)
(I + X2)2 =
* 1 avem
f'(x) =
Obtinem f'(x) = _2_ pentru x

1 +X2
2'
(1 + X2)2
[0, 1) ~i f'(x) =
[0 (0) \ {I} este continua inxo = 1 ~i limf'(x)=I,

"
-22
l+x
pentru x
Rezulta ca f nu e derivabila in
Xo
b) Deoarece rex)
<0 pentrux
Xo
-4x
(l+~f
derivabila pe
deci I~(I) =-1.
x+l
= I.
E
[0, 1) ~i r(x)
4x2 2 >0, '<IxE (1,00) ~i/econtinua

(l+x)
= 1 este unicul punct de inflexiune al graficului functieij"
x-eec
. Cum
lim f'(x)
= lim 2X22 = 2, din teorema

x-eec 1+ x
%-+00
lui L'Hospital,
cazul
%,
- x2
rezulta ca limita ceruta este 2.

2.a) FE ff(x)dx=
f(l+x),ln(l+x)dx=
C.
I
I In(I)
b) fl(x) dx= f~dx=
x+I
o x+I
0
c/
(I, (0). Cumfeste
deci 1;(1) =1 ~i li\Df'(x) =-1,
xtl
.\ A
[-2, (0) ~ JR, f(x) =Vx+I
meA)
6.CumAB +AC+AB
der(X) ~ O. Deci ecuapaX
x-+ao
I
r'
'<InEN.
'" 6561 <=> 9 = 9 <=> n = 3. 2. Deoarece 8 = a2 - 4, iar Gin Ox = 0 <=> 8 < O. Obtinem a
t' Cum functiaf:
M2(lR)
F(x) = (1 + x) In(I + x) +
2 4
1+ 3 + 3 + ... + 32n = 9n+~-I,
=%.
I ~2 ~ I = -4 , deci det(A) * O.Rezulta rang(A) = 2.
M, atunci def(A) = det(A3) =
c) limx I(x) = lim f(x)
ubiectull
b) Fie X
in 1 rezulta ca
x2
dx=
(x2 + 1)n+1
testul16
1, Cum
I-~
I 2
~) In = fx'.(x
o
1.a) Daca A
1. a) Pentru x
r(X)'(J(x)-I):$O,
~~
deci
= -~,
1 ,deci
Subiectullll
1
~ b) In+1- In = f(r+ (x) - rex~ dx = fr(x)(f(x)
V
IJ
AG- cosA rezulta cosA
x~oo
= eO= I, deoarece
~x
x-eeo
dx = f--2
dx = 2 I-I -2 dx = 2 arctg x I: =!!.. .
-I I + x
0I + x
2
!
Q
x-eec
lim In x = lim 1. = 0 .
L'Hospital, cazul ~,avem

~
. x; = limx; = lime
x-eco
Be - 2AB
MC
x-+oo
JR. Analizand semnulluif",
I ME 1=%1
subiectulll
Subiectullll
1. a) AvemJ(x)
=>
Cum MB=-%MC
~+~
4 + 4 (x -I)(y -I)
(x + \)(y + I)
(l+x)ln(I+x)-
f dx= (l+x)ln(l+x)-x+C.
Rezulta ca
Cum 0 = F(O) = c, rezulta F(x) = (1 + x) In(I + x).

I
fln(1 +x).(ln(l
0
,
1
+ x) dx=-ln2(I+x)
2
II
0
1 2
=-In
2.
2
..
:::IE
f(tg(!!"_X))=f(l-tgx)=ln(I+I-tgx)=
vem
4
1+ tgx
In-2-=ln2-ln(l+tgx)=ln2-f(tgx).
1+ tgx
I + tgx
I
JC(
V!
~
Cu
substitutia
y=!!..-x
4
avem
0
"
"4
ff(tgy)dy.Rezultlica
KI4
= f(ln2-f(tgy)dy=!!..ln2o
'7f(tgx)=-ff(tg(~-Y))dy=Kff(tg(~-Y))dY=
KI4
:::IE
0
!!.
4
1f
Jf(tg(xdx=gln2.
ILl
!C
:::IE
329
Testul17
.1
Subiectull
1. Avem [x-I] = {x} e [0, 1), deci[x-l]
= {x} = 0 =>x e Z si 0 ~x-I < 1. Obtinern x e 1.
2. Fie y e (3, oo);j{x) = Y ~ 2" + 3 = Y ~ 2" = y - 3> 0 ~ x = log2(Y - 3). Deci inversa functieij
functiaj'" : (3, (0) ~ R ,flex) = IOg2(X- 3).
este
3. Ecuatia se scrie cosx = sinx ~ cos" x = sin x ~ sin2x + sinx- 1 = 0 ~

cosx
-v;-
Cum
1 < -1 obtinem sin x =
c: <C*+I ~
4.
Iim(/(X)X
X
= Iim( ~)X
7!
k!(7-k)!
<
Fs2-1
1 + kst / k e
1C
'~.
.1 I
b".+2
"2
+1 = Jctg'x(ctg2 x+
x-+oo
=e-I.
= lim [(I+~)X-~ll::1
X-+OO X + 1
J-'-2-dx-Jdx=-ctgxl:/4-~=I-~.
. sm x
12
4
1C
4
!!.
I
I) dx =0 = Jctgx,-.-2-dx
2
It
ctg'"! xl"2
1
= --=--.
n + I -" n + I
= -fctg'x(ctgx)'dx
sm x
!!.
4
/C
+1
.!.
!!...
If
Z} .
= Iim(I+~)1
!!...
It
"2
2
"2.
2
~ I = JC?S xdx=JI-.sm
xdx=
sin" x
sin? x
2. a 2
{
{
"4
!!..
4
s:
_1_<_1_
7-k
k+I
{Fs -1 -J5 -I}

2
7!
(k+I)!(7-k-I)!
~ k e {O, I, 2}. Probabilitatea este
Fs -
,deci x e {(-1)* arcsin
sin x e
= Iim(~)1
x-+'" X + 1
X-+OO
V~
c, x"',,
+ I < 7 - k ~
k < 3 <=>
c) Cum 1.+1- I. = fctg'X' (ctgx -1)dx ~ 0, sirul (/.).~leste descrescator
si, in consecinta marginit
s:
1..
s.
si u-v=-2T
+(3-a)}.
Avem (u+V)l.(u-V)~(u+V).(u-V)=O
<=>
2
-8 + (a + 3)(3 - a) = 0 ~ a = I ~ a = 1. 6. Cum P = 8, cu formula lui Heron, aria triunghiului
u+v=4T
este S =
+(a+3)}
.j4:3:l
= 2.J3 . Deoarece S = AS A ~ . sin A obtinem 2.J3 = 14sin A ,deci sin A = ~
rezulta ca I. ~ 0, "In, deci sirul (/.). este
superior. Cum ctgx e [0, 1] pentru orice x e [~, ~],
mlirginit. Fie lim I. = L . Treciind Lalimita relatia de LapunctuL b) rezulta
-+.,
ca 2L
= 0, deci L = O.
Testul18
..J
Subiectul "
f=
1.a) detA(x) = (1 + 3x)(I-2x)
b) AvemA(x) =
e
u:
:5
Subiectull
+ 6~ = I +x, deci I +x= 2 <=>X=1.
1. Daca 3 = an+l ~i .J3 = am+l, atunci 3 = al + nr si .J3 = al + mr => 3 -.J3 = (n - m)r =>
h + xB,
unde B = ( 3
-I
Cum B2 = B rezulta cli'

'
.
6).
-2
=>r=_3 __ .J3
n-m
n+m
A(x)A(y) = (12 + xB)(I2 + yB) = 12 +xB + yB + xyB2 = 12 + (xy +x+ y)B = A(xy +x+ y).
If
c) Inductie matematica dupa n: P(I) : A(3) = A(3), deci P(I) este adevarata. Pentru pen) => pen + I)
::;) avem (A(3n+1 = (A(3)Y . A(3) = AW - I) . A(3) = A(3 4" - 3 + 4" - I + 3) = A(4n+1- I).
3
;
2.a) 5x+4=!
b)
c)
5x=-3
Subiectullll
.u
2:
"
1. a) lim/(x)=oo;
:Ie
.u
x-I_I
= lim x x + I
x ....,
~
~+I
x +I
II:
II
""::i
~
t
oJ
I
r:
c
e:
5x=4
~ x=5-'4
x=34
0, P = 2 = 4 =! si 3 = 53 = 6 = 6, rezulta H = {0,i,6},
Daca
y = 0 rezulta cli x3 = 0, deci x = O. Daca
3
x = -2i :> (xy-I)3 = 5 => 5 e H , fals, deci (0,0) este singura
=
m=lim/(X)=lim~X-I=1
x--+>
x-+oo
_ I li -2x
--2 m--I=-I,
X-+.l
deci
x-+.,x+
eci
j- e
+1
x=5.
0,
x3 + 2i = 0
atunci
:>
x-eec
X-+a>
3 Log x = Log x:> Lgx = Lgx :> LgX(_I
2
3
Lg2 Lg3
Lg2
I_) = 0 ~ Lgx = 0 :> x = L.

Lg3
+1
'.
x= I esteaslmptotliobhclispre+oo.Cum/estecontmua
n, rezulta cli [~] + 1= 7
[~J
=6
:>
:>
6~~ <7
:>
4~ - 12ab + 9b2 = 4~ + 4b2
:>
ix=l + 2x ~;=t.
/x+T (x +2 Ii
= ~~
continuli,j este strict crescatoare pe [I,
(0).
Cumj{I) = 0 si lim
lex)
x-+.,
00 ,
pe (1, (0). Fiin
rezulta cli Inif = [0,
(0).
:>
a * 0, deci x - I = 0, respectiv x-I + ~(y - 2) = 0 ~
.
..
6. Din teorema cosinusului
> 0, "Ix > I, deci j este strict crescatoare
On . Cum
exista
[!!.]5
+ I multiplii de 5 de La0 La
n e {30, 31, 32, 33, 34}.
b(5b - 12a) = 0 => b = 0 sau
cos A =
16+36-76
48
pe [I, (0), graficul luij nu are asimptote verticale.

b) /'(x)
k=
"
2
5. DrepteLe care tree prin A( 1, 2) au ecuatiile a(x - 1) + b(y - 2) = 0 cu a2 + b * O. Distanta de LaB La0
2
la(3-1)+b(-1-2)1
12a-3bl
A
12a-3bl_2
:> 12a-3bl=2.Ja2+b
astfeL de dreapta este
,....,-;:;
~.
vem ~2
2
va + b
-sa: + b'
-q a: + b'
pereche cu proprietatea din enunt,
~i n=lim(f(X)-m(x=limx(~X-I_I)=
~i /(1.)+2/(2)=~.Obtinemj{2)=3.
2
2
= C* (ifi)* = C* . 2~ e IQl :> 5 I k

4 Avem T.1+1""
deci Hare 3 elemente.
y*
eR \1Ql. 2. Avem /(2)+2/(1.)=6
% = 1~ . Obtinem
x-I + 1: (y - 2) = 0
-21 =>
:>
a(x - 1) = 0, unde
5x + 12y - 29 = O.
rI
.J3
1-"4 = 2.
sin A = ~
..
:E
I

sistemului.
Atunci d'~A)
= m -
m - 16 * 0 ~ m *16 ~ me R \ {16}.
16. Sistemul este compatibil
331
b) Daca m ~ 16 , sistemul este compatibil determinat.
Daca m = 16 atunci det A = 0 , deci rang A S 2 .
3
3
c) In+1= j(x - 2)'f"+I(X) dx = (x - 2) r+l(x)

Cum dp
3
= 2
1
-11
16 = 50 ~ 0, rezulta ca rang A = 2. Deoarece
3
de = 2
-1
16
3
0 = 170 ~ 0, sistemul
1 -
(n + I) j(x - 2)f"(x)(2x
1
3
- 4) dx =
= -2(n + 1)f(x2
4x + 4)f"(x)dx
= -2(n + 1) j(J(x)
+ I)f"(x)dx
= -2(n + I)In+1- 2(n + I)In .
este incompatibil. Deci nu exista m E lR pentru care sistemul este compatibil nedetenninat.
Deci (2n + 3)1
3X - Y + 2z == 3
c) 0 solutie cu componentele
in progresie
aritmetica
este solutie a sistemului
Rezolvam sistemul format din ecuatiile 1, 3 ~i 4; acesta are solutiile
S'
2x + my + 3z == 0
x+3y+z==4
.
{
x-2y+z==0
Obtinem prin scaderea ultimelor
S'
. d iill ecuapa. a doua

obti
oua obtinem
m ==
douli ecuatn.. x = 3 y = 4 z =. 1 'Inlocuin
21
-4.
b) Avem j(I)
= ao + al
ao +a2 + ... +a20 = f(1)+ fe-I)

2
a:
l-
i::I
u:
- j(-X)
dreapta x = -4 este asimptotli verticala. Cumf
alte asimptote vertieale.
z~ )=0
... f(n)=i.~
5 6
c) Avem f(x) =1 __ 1_,

x+4
..... n+3=_4_
~i lim 1+_4_
n+4 n+4
n...""(
n + 4)
= lim (1+_4_)4
n ...""
n+4
deci !'(x) = __ 1_2 > 0. Rezulta elifeste

(x+4)
. +3
xn+1=--4'
xn +
desereselitor:
XI
1 > 0, rezulta eli Xn > 0, "in EN'.
(z-z)(1
332
- z-z
z-z---=o
zz
ZI2_1) =0 ~ 1Z 12= I ~ Iz 1= l.
00) = [4, 00) . Deci B = [4, 00).
[ - ~,
4. Dezvoltarea are 9 termeni, deei eel din rnijloe, este 7; = C:X4 = 70 X4 . Cum Ts = 70, rezulta X4 = 1,
5. AC+EF
6. Avem tg~=_r_=
2
n+41n~4
p=a
= AB+BC+EF
b 2r
+c-a
= AB+BC+CB
1. Rezulta ca ~=~,deei
2
4
=AB,
deci IAC+EFI =IABI =1.
A=~.
2
= 00 ~i
Subiedulll
= [: ~
m: J
matricea
sistemului.
Sistemul
.re solutii nenule "" d't(A)
0 ""
=e4 .
strict crescatoare pe (-4,00).
~-m-I
Arlitlim prin inductie ca (xn)n este
x2 = f(1) = ~ < XI ~i daca x; < Xn-I, obtinem din monotonia lui f eli j(xn) < j(Xn-I), deci
=O~m=-1.
b) Cum oriee solutie eu proprietatea din enunt este nenula, rezulta ca m = -1. Cum tl =
ca
rangul lui A este 2, deei sistemul este eompatibil nedetenninat,
Pentru z = a E lR sistemul devine: {x + y = a

x+2y=0
~ x = 2a, y =
-{J..
I ~ ~ I = 1~ 0 ,
cu necunoseuta secundara z.
Deei Xo = 2a, Yo =
-{J.,
Zo = a, de
unde x~ + y~ + z~ = 6a2 Obtinem a2 == 1, deei a = I si solutiile (2, -1, 1) ~i (-2, 1, -1).

2. a) Avem/a = (x2 - if)c + r eu c, r E lR [x] ~i grad r ~ 1. Daca a = 0, eum/o = 2)('2, rezultli eli r = 0
deoareee X2 divide jj, Daca a ~ ~i r = pX + q cup, q E lR , atuneij(a) = pa + q,j(-a) = -pa + q, de
unde pa + q == (2a)12 si -pa + q = (2a)12. Rezulta p = si q = Iz12 . a12, deci r = z12a12.
.
b) Fie a E lR 0 rlidlieinli reala a luifa. Cum (a + a)12 + (a - a)12 = 0, rezulta eli a + a = a -a = 0, deci
a = a = O. Atuncij, =/0 = 2X2 si Oeste rlidlieinli multiplli de ordinulI2.
2
c) Fie z EIC, z = u + vi 0 rlidlieinli a luif, eu u si v ElR. Cum (z + a)12 = -(z - a)I.I~
~ I(z + a)121 = I (z - a)121 ~ Iz + a 112= Iz - a 112~ Iz + a I = Iz - a I ~ Iu + a + VI =
== Iu - a + vi I ~ (u + a)2 + v2 = (u - a)2 + i ~4au = 0 ~ u = 0, deci Re(z) = O.
1 Z+-=z+-~
_ ...+
rezulta
Cum
ElR
ElR
2. Imaginea functieij'este
1. oj Fi, A
b)f(I)f(2)
+Z +1
2
log
2
3
3. Pentru X > ecuatia se serie x + X ,8 -12 ~ x + x = 12. Functia j": (0,00) -+ lR ,j(x) ==~ + x3
este strict crescatoare, deei injeetivli, iarj(2) = 12; rezulta clix = 2 este uniea solutie a ecuatiei,
este continua pe lR \ {-4}, nu exista
= - 2(n + 1) ~i lim In+1 =-1.

2n+3
n..."" In
deeix=1.
xi--4
~
::I
U
--00,
Z2
Avem
~(Z-Z)(I-
cli
are
= ao - alX + a~
x~a:l
In
Subiedullll
1. a) Cum lim f(x) = 1, dreapta y = 1 este asimptotli orizontala spre oo; deoareee limf(x)
~~~f(x) =
== r(-I).
+ a2 - ...+ a20. Rezuita
infmitate de solutii, rezulta elij(X) = j(-X), deei ao + alX + azX2 + ...+ a~o
v2oA
tmICI a2k+1= -a2k+1 deci

eel a2k+1= 0, "ik = -0, 9. Rezulta eli a7 = 0.
a2A
= ao -al
In+1
subiedull
=310 +1.
= (x2 - X + 1)10 + (~ + x + 1)10 =j(x). Cum polinomulj(X)
c) Fie x E R, Avemj(-x)
...I
+ a2 + ...+ a20 si j(-I)
= -2(n + 1)ln ,de unde
Testul19
1.
2. a) Fie c.r E lR[X] astfel incat f = (X2 -l)c + r , cu grad r ~ 1. Atuncij(I) = r(I) ~ij(-I)
Daca r = aX +b .atunci a+ b = 310+ 1 ~i-a+ b = 1 + 310~ b= 310+ 1 ~i a= 0, deci r= 310+ 1.
n+
Subiedullll
1. a) Avemf'(x)
= 1 - cosx ~ 0 orieare ar fi x E lR . Deoarece multimea {x E lR I f'(x)
= O} = {x E lR
I cos.x =
I} = {21m / k
Z } nu contine niciun interval nedegenerat, rezulta cafeste strict crescatoare.

3
= lim f(sinx).
sin x = tim(sinx)3.
f(sinx)
= lim fey) = lim y-siny
,->0 sin" x
x3
x->O
X
sin ' x
y->O
y3
y->O
y3
. Cu teorema
b) lim f(sinx)
,->0
x3
. I
I' y-siny
IU1. L'H'ospita
avem 1m
3
y->O
y
I' I-cosy
= lm--~
y->O
3y2
=~!!
2. oj F" F 0 prim, tiva a lui f Atunci F'(x) = ['(x)
=(a2 +b2)
b) Daca a
devine
1 + (~)'
-( - (x; I)' ) < 0 pentru orice x
ER
de
-- 1 = t
z +I
variabila
obtinem
f'
-( I 1)2 arctg --II
ox+
x+
dx = IJarctg t dt ==
a2 +1
_b2 +1
a2 +b2
_b2 +1
a2 +2
_b2 +2
a2 +b2
_b2 +2
'* 0 sau b '* 0 ~
det(A)
z
x+ y+2z=2
'* 0 ~
. Cum !im Cx = ex), lim lex)
= 0, rezulta ca lim f jet) dt = 0 .
_b2 +1
_b2 +2
sistemul este compatibil determinat. Daca a
= b = 0 sistemul
I
cu solutia
x+y=O
x+y+2z=2
aE JR. Asadar
(a,-a,I),
'
sistemul este compatibil
= O.
c) Fie xo, Yo, Zo 0 solutie a sistemului. Scazand prima ecuatie din a doua obtinem: Xo + Yo +
Xo + Yo + Zo 2012.
'*
b) Fie
2 = (a2 +b2)
1 = a +b
= (XI -1)(x2 -1)(X3 -I)(x4 -I) = (1- xl)(I-
X4
= /(1) = -2 , deoarece / = (X - xl)(X
c, E (x, X + 2) astfel incM
~
+ 2 - x) = 2/(c,)
> O. Cum / este continua, din teorema de medie rezulta ca exist!
_b2
2. a) (1-.1J(I-l...J(I-l...J(I-l...J
XI
X2
X3
= ft' arctg t dt = t arctg till - f+

dt =E. - '!'arctg'!' - .!.In(t2 + 1)1 = E. -.!. arctg'!' -.!.In ~
I
2 It +1
4 2
2 2
1
4 2
2 2 5'
222
f jet) dt = /(c,)(x
_b2
nedeterminat pentru a = b
c) Fie x
a2 +b2
z=1
deci F este concava.

schimbarea
1 _b2
x+l
Cu
_b2
l.a) det(A)=
siny
1
1
= tim-= - , deci limita ceruta este _
y->O
6y
6
6 .
c) Avem x, = .f{xo) = .f{1) = I - sin 1 0 :'
ipote~. ca ~n > 0 ~btinem.f{xn) > .f{0), deci xlt+' > O. Rezul~ ca ~irul. (xn)n~ este margin it inferior, de:
marginit. Fie 1
Xn E JR. Cum Xn E (0, I) ~ 1 E [0, I] ~II 1- sm/, deci sinl
O. Rezulta 1== O.
b)
a2
i=
1,5.
Deoarece
2
2
~I XI + x +
2
X:!
2
4
- x3)(X - x4)
X;
+ x~) - (XI + x2 + X3 + x4)
+ x = XI + x2 + X3 + X4
)2
= I,
deci
x) =
4
~i XIX2X3X4 = I .
x: = 4Xi - I, rezulta ca x: = 4x; - Xi' Adunand
x~ + xi + xi + x~ = 4(x~ + xi +
.
- x2)(X
x )(1- x )(I2
IX2X3X4
Zo
cele 5 relatii obtinem
Din relatiile lui Viete, x, + X2 + x3 + X4 = 0
2( XIX2 + XIX3 + ... + X:!x4 ) _- 0 , d e un d e XI5 + x 5 + X35 + X 5 -- 0

2
4
> O;.f{I) = -2 < 0; .f{2) = 25 > 0 ~i functia polinomiala a lui / este continua,
rezulta ca/are doua radacini reale x, E (-1, I) ~i X2 E (1,2). Daca toate radacinile lui/ar fi reale, ar
rezulta ca 0 = x~ + xi + X; + x~ > 0 , fals ~i cum numarul radacinilor nereale ale lui/ este par, rezulta ca
-x
c) Deoarece.f{ -1) = 6
<
Testul20
Subiectull
1. Fie (an)n,,' progresia aritmetica cu a, = I ~i ratia r = 4. Daca x = an>atunci an = a, + (n - I)r = 4n - 3.
Subiectullll
Atunci 496 S
al +an
1+4n-3
.
2
CI
= n=n'- -=n
2
=n(2n-I).Obtmem2n
-n-496=Ocusolupilen,
= 16
2
31
~I n2 =
Cum n E N, rezulta n = 16, deci x = 61. 2. Fie x" x2 E (0, ex) cu.f(x,) = .f{X2). Rezulta ca
1. a) Deoarece / este derivabila pe JR ~i.f{-a) =.f{a), a> 0 rezulta ca se poate aplica teorema lui Rolle
pe orice interval de forma [-a, a] cu a > O.
b) Cum / este para, va fi suficient sa determinam imaginea lui / pe [0, ex). Cum / '(x) = 20~ +
+ 20x ~ 0 ~i f'(x) = 0 ~ X = 0, rezulta ca / este strict crescatoare pe [0, ex). Cum / e continua ~i
x _
!im/(x) = ex),.f{0) = I rezulta ca.f{[O, ex)) = [I, ex), deci Inif = [I, ex).
-'
:;)
cc.
ffi0..
fare exact doua radacini reale.
-2 .
g(f(x,
= g(f(x2, deci x~ = x; , de unde x, = X2.
strict crescatoare, deci injectiva, Cum /(8) =
'"
~
3. Functia
..f9 + log, 8 = 6
4.
Avem
a:
III
\110
)7-k ()7-k
~+I
=c;(1f
{tJ
~(tfk
{tJ
=(tY
F: (O,ex)
~ JR, lex)
=Ts,
cu
AC = .JI6 + 9 == 5, deci triunghiul este isoscel de baza [BC]. Notand M (
= t
k = 7. Deci eel mai mic termen este Tg.
s.
III
~
~
+ log, x,
este
c) Avem /(x)
egalitate
Avem
-1, %)
C; =1
AB=J9+16
mijlocullaturii
=5
~i
Be,
:E
Subiectulll
S34
't/(k)]n
Atunci lim [ ~
nS
n-+co
~i
Cum bisectoarea din A este ~i mediana, rezulta ca lungimea bisectoarei este AM = ).!. +.!. = _1_ .
4 4 Ji
6. Cum cos178 = -<:os2, cosl74 = -cose" ,... cos940 = -<:os860 rezulta ca suma este egala cu
cos90, deci este O.
'
CC
= (x+I)5 _(X-l)5
,deunde
'2
rx+l
rezulta cax = 8 este unica solutie a ecuatiei,
ci
't/(k)=.!.
5
['t/(k)_n ]n
=!im 1+ H
n--+oo
't(k
k=1
+ 1)5_(k_I)5)=
k=1
n
((n+l)5-n5-I
=!im 1+
n5
2ns
n-+oo
2. a) Cu schimbarea de variabila lnx = t avem ej.!.COS(lnx) dx = Jcostdt

I
b) Deoarece
dx
If(x)
I
= sint
2n
=e
I~= O .
pentru x E [1, e], rezulta ca.f{x) >0 pentru x E [1, e]. Atunci
lnXE[O,I]C[O,~)
It
A = ~/(x)1
2-
hm(n+I)'~n'-1
=e"-
eel
dx = Ix" cos(lnx) dx
I
xcos(lnx)
I:
+ Ixsin(lnx).-:;
dx =
= ecosl-I
eel
+ fSin(lnx) dx
= ecos
I-I + fx'sin(1n x) dx
ecosl-l
+ xsin(lnx)
"
I:- fXCOS(lnx).~
,
dx =
= e cos I - 1 + e sinl - A. Obtinem A = .!.e(cos I + sin 1) -.!. .

2
2
c) Cum In x E [I, 2] pentru x E [e, e2], rezulta caj{x) E [cos2, cosl] pentru x E [e, e2]. Deoarece
cos2<0
~i cost c l cosz l avem If(x)I~lcos21,VxE[e,e2]

i
.'!r(x) I" pr(x)1 dx s .'!'cos2l
dx ~
dx =(e -e)lcos2I
~O
. Atunci:
,deci
.'
!!!,!r(X)
dx = 0
lirn f(x)
-+-dJ
. f(x)
lim --
00,
.r~-co
"" lim
_~X2
(_{X2
.
lim
+ I -I)
si
lim (f(x) - (-2)x) = }~~ (~ x + I + x) =

x -ee
x-+-<O
.
t
imptota oblica spre+co. Functia j e continua, deci nu admite
= 0 deci Y = -2x es e as
+l-x
s...
asimptote verticale.
r .
2.a)I,=,bxsmxdx=-1xcosx
r (
-xcosx ] + rx'cosxdx=
)'dx=
-cosl+smx\o=sml-cosl.
,b
_ r n( -I)
dx. Cum x"(x - I) ~ 0 ~i sinx ~ 0 pentru x E [0, I], functia de sub
b) Avem In+,-In-,bX
x
smx
. tegralli este negative, deci
In+1 - In ~
Ul
0, n ~ I.
.
.
C)DeoareceO~smx~l,avemO~x"s\Dx_x",dec
Testul21
= -2
1
n+1
 I.lntr-adevar, 1= IOg22< IOg23. 2.j{1) = 3 - I = 2,MI)) = j{2) = 6 - I = 5.
3. Notam 2' = I, I> O. Ecuatia se scrie
+ 1-72 = 0, cu solutiile II = 8 ~i 12= -9. Cum I> 0, rlimane
2' = 8, de unde x = 3.
4.Avem
!AI
II:
l-
2. Xv
i;:) Subiectulll
~
La)
tJ 2 =
b) Avem
(I 2 3)
3
tJ3
.
a
=al+9r=-10+18=8,decl
,10
=-2.2=-"4'
I
I
3. -I = IOg2(x + I) ~ x + I ="2 ~ x = -"2 .
_/(_1)=2_1_3=_25.
Yv -
16 4
4. Sunt A~ = 43 . 2 = 24 submultimi.
S.De exemplu (I, 2).
.2
2
6. Avem sin a + cos a = I ~
25
2 _I_~=.!i
cos a 25
= e = (I 2
123
3) si deci o" =
tJ"'(mod,) ,
adica M = {e, c, ~ }.Nota: o, ~, e sunt distincte.
Cum aE(O,~),avemcosa>o,decl
2
Subiectulll
_ a, + a\O. 10 = -10 + 8 . 10 = -10 .

2
2
a,+a2++a\O-
este I. Atunci Y - YA = I (x - XA) ~ Y =
..
I p = -12 = 6 , deci
ghiul e dr eptung hi c, cu ana. S = -34 = 6~l semipenmetru
6 Tnun
eCI r = -S = I .
2
2
p
subiectull
1 .al---10
,( = n(n -I) = 1110. Rezulta n = 11.
S.Panta dreptei x + y - I = 0 este -I, deci panta perpendicularei

x este ecuatia ceruta.
....
Testul22
1.a) Din prima ecuatie avem -2 + 1+ m = 0 ~ m = 1. b)
I
I
4
cosa=-5
I m
2
= 2 + m - 1+ 2m - 1- 1= 3m - 1 .
-1 I
c) Observam ca t(2) = 2, deci tn(2) = 2, Vn E N* . Atunci 0"'(2) = 2. Cum tJ(2) = 3 c# 2, cr2(2) = I c# 2 ~i

e(2) = 2, deducem ca m este multiplu de 3 ~i apoi 0'" = e. Cum t1 = e, din r" = e, deducem cli n este par.
Asadar 6 divide mn.
2.a) A(n).A(m)=(I+n+m
m+n
;
u
~
~
:x.
c:i
!AI
z
U
c) Rangul matricei sistemului
inmultire, Operatia e asociativa, are elementul neutru 12 = A(O) E M, iar inversul elementului A(n),
unde n E Z ,este A(-n), deoarece -n E Z si A(n) . A(-n) = A(-n) A(n) =A(O).
c) Avem j{n + m) = j{n) . j{m), conform a). Functia este inversabila, deoarece A(n) = A(m) daca ~i
numai daca n = m.
-1 1 4
0
b)
1.a) !'(x)=_x
__
c) lim f(x) = lirn ~
36
Subiectullll
b) Avemf'(O)
1 = 2 c# 0 , deci sistemul este incompatibil.
2 a) x x = ~ + 2x, deci ecuatia este ~ + 2x - 8 = 0 ~ x = 2, x = -4.

+
+ yz + xy + x + Y + z
Avem (x y) z = (x y)z + x y + z = (xy + x + y)z + xy + -; y + z: :Zde~zoperatia e asociativa.
.
(yoz)_x(yoz)+x+yoz=.xyz+yz+xz+xy+x+y+z,
x,y,z
,
d .
~l X o.
(
+ 1)(y + 1) _ 1 Pentru x y > -1 avem x + 1 > 0, y + 1 > 0, eCI
c) Scnem x y = x
.,
(x + 1)(y + 1) > 0 ~ix y > -1, q.e.d.
~X2 +1
1.
Subiectullll
x .. '"
= -1. Ecuatia tangentei este Y - j{0) =f'(O)(x - 0) ~ Y - I = -I(x - 0) ~ x + Y - I = O.

x .. '"
"x2 + I + x
tr;
1. a) Arl\.tam prin inductie ca a'+

~
este
1 0
-m=n )=A(n+m).
I-n-m
b) Conform punctului anterior, cum n + m e Z rezulta ca Me parte stabila a multimii M2(Z) fatA de
~
i
. I \ 11 21\. Minorul caracteristic

este 2, avand ca minor principa
= 0, deci Y = 0 este asimptota
orizontala catre +00. Pe de alta parte,
a.+I-a.
=,,12+an
-,,12+an_1
_
-
JI2+a.
an > O. Avem
a. - a._I
+JI2+an_1
a2 =v 13 > 1 = al
Cum
a2 - a, > 0,
rezulta cerinta.
.
.
< .,112 + 4 = 4 ceea ce trebuie arlltat.
b) Evident a, < 4 . Prin inductie, din a. ~ 4 deducem a.+1 ,
din
c) Sirul este convergent
Notllm I =
confonn teoremei lui Weierstrass.
~!!
an ~i observam
ca I ~ 0 ,
deoarece an ~ O. Trecand Ia limita In relatia de recurenta obtinem / = .../12+ I ~ /2 -/ -12 = 0 ~ / '" 4

(cazul / = -3 nu convine).
b)
eX
2/1
xdx = ~ 0
xe+dx=
f'(x)
A'
coJ Aplicand teorema lui l'Hospital, obtinem lirn

x ...o
_xii
e- 2 .
=--+ 1 ( __1 + 1) = I__2 = __
e
2. a)
if4 + ifi - if4 + ~
= 1+ ~
= 1+ 2 = 3 .
"1
2 ="37r
. .J3
4. Avem so Iutii e XI= arcsin
.
~I
:>
5x = -1, deci x = -1/5.
= 7r - XI=
X2
2
2
= 3 + 7 - 237
cosI20 = 9 +49+ 221.1.
rezulta cerinta.
1- 1
x-2
b) det(A + xB) = x + 1
x+1
::J
~
-3
=3x
~
ex:
deci rangA = 2; range = 1, deoarece top minorii de ordin 2 sunt nuli
x +I
z +I
x-2
x+1
x-r I
x- 2
x+1
x+I
x- 2
3x
3x
x-2
x-2
+ 1 = 3x
x+J
=-(1+
J2)e(-2,-I)
2
[o
x+1 x- 2
+1
0 , rangA2 = 1.
3x
Xv
=-;
~ -;
=2 ~m=-4.
2
sin2 a _ sin2 a
6. tg a= cos2a -1-sin2a
0,36 _ 9
= 0,64 -16'
3
3
=hi de~a:~~~
)= 3
t; 03,
-
-1i.J3
XI2=
2
(am adunat liniile la ultima linie; am dat factor comun ~i am scazut

bl/: =X + X + I = (X + X+ I)(X -X+ 1) =!t(X
c::i
ultima coloana din precedentele doua), Obtinem x = O.
c) Avem
An + C~An-IB + ... + C;-IABn-1 + B" =An + B", tennenii intennediari fiind nuli.
2
2. a) 1= X(X -I) -1 , deci restul impartirii lui/la X2 -1 este polinomul r = -1
!
Z
b) Daca xt
c:
~
rezulta cli x~ + xi + xi = XI+ x2 + ~ + 3 = 3
c) I(xi
= BA,
deci
matricele
este rndlicinli a polinomului
+x2) = f(-~)
u,
'1J2
= 03
=-2.2.
b) Avem
-A)(h + A + A3) =h + A + A2 -A _A2 _A =h _A
c) Inversamatricei/3+Aesteh-A+A2,de
oar ece(h+A)(h-A+A
AB
[--d-]
,,2-2
v = -7 + 2 J ; I VI- v I = -..Ii+4 = vis
2.a)!t=X+X+1.Avem6=-3~1
x + 1 = 27x;
,deci
.
..
313(3'2)3_6.5.4.2=40
4. Sunt 7 tenneni, eel din mijloc este T, = C6'
V L.
- 1.2.3
,k e Z.
x+I
-3
+ ln~ = lna - lna - lna = -lna. Rezulta
Subiedulll
x+I
w
"'"
isee
2+J2
2-4
1. a) A2 = 0
x+1
0 0 1]
Cerinta rezulta,
a:
w
~
1 * 0,
1 =3
-2
x =-!!..+2k7r
2
5. VI-
1.a) detA = 0,
Q.
lnc = I,decia=e.
J79 .
= 79, deci perimetrul este 10+
Subiedulll
:E
J3
1
3dx _
J3 1.
=!!.._!!..+_I __ I= ~+_I __ l.
x2 + 1 dx - ( x2 - arctg x II + X I
3 4.J3
I2.J3
3
dx = (
1 _1_=
J2-2
2.
"'+00
3
Subiedull
27r
3.
i::J s. I VII = .../1+ 64 = J65 ; I v 1 = .../16+ 49 = J65 , de unde

2
Q
*O
+00
Testul24
~i B
++++++++++
..- O
aritmetica (de ratie 3), deci este egala cu -28 + 32 21 = 221 = 42 .

3. Avem 23(x+I)= 22(I-x) :> 3x + 3 = 2 - 2x
,Vx>-I,deci/esteconvexli.
I(x) dx = In(x + I) I~- lnx I~= In3 -ln2 -ln2 + lnl = In3 -ln4 = In"4'
./!.
1.Avem 1- ifi +
::J
z
CC
c) ~ I(x}it = In(x + 1)1: -lnxl'!. = In(a + 1) -In 1: a -lna
2.J{-1O) + J{-9) + ...+ J{9) + J{1O) = -28 - 25 + ...+ +29 + 32. Suma are 21 de tenneni in progresie
u:
6.BC
32
b) (l(x )
Subiedull
..I
W
=e +--2
(x+I)
Deoarecej{O) = 0, rezultlij{x) ~ 0, Vx > -1.
_.
I(x) _.
e-x 1
- hm- - hm= -2 .
x ... o 2 X
x ...o 2
I(t)dt
2
b) f"(x)
----------0
I(x)
Testul23
ex:
...
tru ori
onc. e xelR
. cresca
cat 0 are , deoarece f" > 0 . Cum 1'(0) = 0 , rezulta tabelul de variatie:
este stnct
x
1
0
+00
c,
r, e -xdx =---e1
X)'dx=-xe -x II0 +.,bx
x(-e
1.a)I'(x)=ex-x+l,pen I
.
.1 Funct1a/'
! I( }it !
! ! -
2. a)
subiectullll
= -xi +~
f,
-I = -<xi -~
c)!t divide/"
comuta,
Cu
k = 1,2,3 ,atunci
-1)-2
=-/(x3)-2
binomul
x; - x
lui Newton,
-I = 0
= -2.
:>
(A + B)"
:>
In(xI) = 0 ,deoarece
=
n
x; = x
+ I ,de unde
x~+ XI+ 1= 0,
f. (XI) --XI 2n+ XIn + I =
XI+
x2I + I = 0 ,
1+ 1+ 1
* 0,
In e lR(X]
-X+
.
~l
1). Catul esteX

Cum 3 -1
x2 = XI'
XI -,
_
-X+ I.
avem'
.
daca n = 3k + 1,keN
daca n = 3k + 1, keN.
.
este demonstrate.
Cerinta
i
I
<
V
daca 3 divide n
::E
w
_I _ + ... + _1_. Ultima sumli are

2n + I
2n+1
!C
::E
339
2n terrneni, fiecare mai mare decat _1_

2n+1
declo a
'
b) a2" ==( a, - a2_,) + (a2-, - a2-, ) + '" + (a2,
> 2' ._1_ ==1.
_a
2 .
2"
a2,) + a2 ~
2"+1
2 '
'It n
~ l.
tt t t
.
+ ... +
+ 1+
==1 +
1,
I: ==--J3 + 2 .
2. a) .( ~ x 2 dx ==-~ 4 - x2
4-x
'Itn
~ 1.
r (arcsill"2
. x)'
x
b) .lJf(x)'arcsin"2dx==.lJ
. xl
'arcsill"2dx=="2arcsill"2
2 X II _1.(!!...)2 _ 1(2
0 - 2 6
-72'
n-Iori
Avem
c)
==i"lh' ~ 2[Jog,], deci
an ~ a"'Ioo,"1~ 1 +
[log2 n]
~ 1+
log2 n -1 ==1+ log2 n
co
2'
\In
~ 4,
c) Cu schimbarea de variabila I ==-x, dt ==-dr, avem fJ(x2)
dx ==-
f-I/)
dl == 1f(/2)
dz .
deoarece sirul (a ) ~I este strict crescator, Cum lim log, n ==00, rezulta ca lim a ==00 .
n
n-+oo
n-+oo
Testul26
2. a) De exemplu F: R ~ R ,F(x) ==arctgr.
b)
c)
2)' arctgxdx==-arctgx
x
..
2
2
.br x
II --
2 0 1+ x
.br (x
f'(x) dx ==x f(x) II 0
)'
I 1( I R1--- I) dx==---+-arctgxl
1( 1 1
If I --==-._-x dx
2
2 4
f(x) dx ==1_ 3
2
1+ x2
20
.br~+
dx ==1_ 3 (1- arctg x)

2
1 x
I ==~ 2
0
4'
II ==31(-10
4
0
Subiectull
.
.
1. Fie z==a +bi, a, b E R . Avem a + bi + 2(a- bl) ==9i <=>3a ==0 si -b ==9 <=>a =: 0, b ==-9, deci z= -91.
2. x2 - 3x + 2 ==x + 1 <=>x? - 4x + 1 ==O. Cum ~ ==16 - 4 ==12 > 0, rezulta cennta.
3. 3 + 2J2 ==(l + J2)2
, deci
10
Probabilitatea este 32
== -
Testul25
t
6.
Subiectull
lg
1. Avem IO
lg
==7, deci 100
==(101g
7i ==49
EN.
x? + xy + 1==o. Cum x? + xy + 1==0 <=>x? + 1 + 2(x + y)2 ==0 ~ X ==Y ==0, rezulta cerinta. Altemativ,
f '(x) ==3x ~ 0, decifstrict
..c
S.BC:
ci!
Q.
y-3== 5-3
x- 2 -1-2
5U
6. 2R == AB ==1Q.
sinc.J3
Subiectulll
1. a) detA ==I.
crescatoare.
==0 <=>(x-Y)V
ca
liniile lui B sunt proportionale ~ range ==I.
'"w
z
2. a) ZIZ2Z3==-(-I) ==1.
b) Cum
15
c) Polinomul are coeficienti reali si grad impar, deci are eel putin
Subiectullll
-I
d'- -
c) Deoarece f'
-23J.
2 -3
adica 1
dJ
si
BA
~
-3
~ Yc - .
5.J3 .
~J.
==
A2_A==(~
(ac ++ db aJ,
c
deci
~)==I2'
b == c si a == b + d. Atunci
.,
.,.
2
.
_b+.Js.b==I.Js.b.cum
db - b2 == O. Ca ecuape ill d, discrurunantul este ~ == 5b , decl d 2
2
1.
a lim f(x)
i) x-+Ix3 -1
in conc\uzie
rangE"* I.
==
lim arctg x == 1(/ 4

x-+Ix2 + X + 1
3
deci injectiva, Cum
lim f(x) ==-00 si
x-eec
li
x..!
arctg
x-eec
x - !!...
2
==
Ca urmare, exista un unic e E (0,00) astfel incat fee) ==0 <=>c-Ine ==1 .
deci dreapta de ecuatie Y ==!!...x-I

2
-7
b)
12
_1 -2
lim l.L
x-+> 1
x-+oo
I!n?f(x) ==00, din continuitatea luif rezulta ca imaginea functiei este R , deci functiaj" este surjectiva.
==!..
f(x)
x 1
c) limf(x)==oo,Lim--==lim-=-arctgx==-~lx~
Deoarece
x-+O X
40
b +b
YA+YB+YC
3
Subiectullll
b) limf(x)==lim(1-lnx)==00+00==00.
< 0, functia este strict descrescatoare,
(a + c
YG
c) De exemplu, functia parte fractionara.
radacina reala, de moduli,

==00 rezultaj{l) ==0 ~ 1 + a + b - 1 ==0 <=>a + b ==O.
x-+O
==
~i C; ==10 cu 3 elemente.
~ J si detB == d'- + bd - b2 Daca detB == 0, aratam ca b == d == 0, adica B == O2, Presupunem
X-+CiO
1. a) f'(x)==-~_1.
== 8 +
b) A2==(~
bJ. , avem AB
c d
1+ 2.J3
2 - .J3
~1==-4
b, d E IQ , deducem b == d ==o.
I ZI11Z211Z31==1 ~i I ZI I, I Z2 I , I Z3 I ~ 1 , rezulta I ZI I ==I Z2 I ==I z31 ==1.
limf(x)
a"!' sau -1. Cumj{O) ==-I < 0 ~i x-+>
==
==
2. a) Fie I E M si x E R . Avemj{x - I) == j{(x - I) + I) ==j{x), deci -I EM..

<
+
.b) Fie Ii> 12 E M si x E R . Dinj{x) ==j{x+ II) ==j{x + II - (2) rezulta II - 12 E M, deci M - (R, ).
C)AVemI==[~
~lj'deCiX==BA-I==(1
1
. _ (a
B == (b:
~
:::>
~I
0
2,3 si
1+ .J3
tg + tg 1(/ 3 == _2__
1- tga tg1( / 3
I _ .J3
2
1. a) det(A+IA)==I~
.J3 .
XA+XB+XC
3
~ Xc
S. xG
Subiectulll
c) FIe B -
13.1+2.1-131==_8_.
,N + 22
.J13
R ==~
b) B "*
==0 <=>x==
ysau
4. CI20-10 ==45 -10 ==35.
<=> <=>2x+3y-13==0.Distantaeste
+xy+
I)
Xv ==__ 2_== 1.3. j{x) ==j(y)<=>X3+ 1 ==/ + 1 <=>X3-/

2(-1)
==
2. Punctul de maxim este abscisa vfufului
~
~
(a + IE.)
g
3
5
16
4. Sunt 25 ==32 submultimi ale lui
x ==2.
== -
f'(x)
== arctg
x + ~ -I ,
x +1
1( . I' (f() x- x1()

2
2
2
.
hm -- 2
x-+>
1+ x
== -1
==
rezulta ca
\I
R .
limx(arctgx-IE.)_IE..
2
HOC>
(f()
lim
x
x-+>
x) == -1 _ IE.,
2
_ IE.
-!!... este asimptota oblica a graficului catre +00.

2
2.
a) !x::
4 dx =
b) !~dx=.!.
X4 + 2
--.rwl-oo /'
!(1- X2: 4) dx = 1- 4 .~ arctg ~ [ = 1- 2 arctg ~ .
!(x +2)'dx=.!.In(X4+2)1'
4
X4 + 2
4
t():
Ii
A
u.
a(j,6.,<) , adica suma Riemann asoci functiei
I,
[0,1]-> R,/(x) = ---"2
x +4 '
2 < ...< -nn = 1) ~l. sistemului

.
. de puncte
= (0 < -n1 < -n
intermediare
';'1-- '-k
-1 A ~adar
.1
a,
1. a2 = 2, as = 16, => q = -
a2
= 8 => q = 2.
2. p..+!L=p2+q2
qp
pq
1! + 2k1! , k e Z .
.. 3. x +"41!_1!
- 2" + 2k 1!, k e Z => x = "4
formate doar cu numere pare, ~i anume submultimile
raman 64 - 8 = 56 de submultimi.
u.:
= (p+q)2_2pq
pq
=36-6=10
3
d/=
+21
.+2
In/+-)
1
1
1
I
=1n2+--1=1n2--,cuschimbaredevanabile/=
2
2
\I
rx'(x +2x+l)dx=r
x'dx=_I_.
(x + 1)2
.b
+1 =
.+1
.b
c) Avem In ~ 0, deoarece
x"
--2
(x+l)
n +1
1
0, '<:Ixe [0, 1] si n ~ I. Atunci 0::; 1. ::;--,

n+1
1- 2i -1.=l,decl . Re a= Il .
3.j(x) = ft.y) ~ x> + x =

.
de unde limi = 0 .
.-+'"
,y
e[O
,.
2.xt+x2=5,xtx2=2,decixt+x2-xtx2=3.
+ y ~ (Xt - y)(x + Y + 1) = 0 ~ x = y, deoarece x + y + 1 > 0 pentru orice
4.C50 =~.
2C50=2.~=100.~=~
100 50!. 50! '
99
49!. 50!
1]
4. Sunt 2 = 64 de submultimi. Nu convin cele
5.IDA+ABI=IDBI=DB=2.
6. Avem x=51! ,deci

6
multimii {2, 4, 6}. Acestea sunt 2 = 8, deci
5. AB AC = 44 -cos
BAG
= 16 cos60 = 16 . .!. = 8.
2
Subiectul "
1 a
sin a
tg a
II9 _ 1
sin2 a + cos" a = 1+ tg2a = 1+ II9 -TO
2
nt
subiectull
(I+ i)2
1. Z=--2-=
l-i
Subiectull
~
Q
Testul28
Testul27
w
~
k -,no
lim a. = r f(x) dx , deci sirul e convergent.

n-+ao
(max)
x+l,dt=dx.
..
..
di VIZluml
.b (x + I)
+4
1='
/'
x
~/-I
r_dx=I-2
2. a) 1 =
=...!..In1.
4
2.
c) a. = ~
Asadar, x = 1 este singurul punct de extrem (minim) al functieij"
1.a) tJ. = 1 b
a2
b2
b-a
50
49!. 50!
tg2x=tg51!
a2
b2 _a2
c2 _a2
ce
bui
ea ce tre uta arlitat.
=tg(21!-!!..)=-tg!!..=-fi.
3
3
a2
b+a
=(b-a)(c-a)
50!. 50! '
= (b - a)(c - a)(c - b).
c+a
0
0 c-a
c2
b) Deoarece a, b, c sunt distincte, rezultli ca numerele b -a, c - a si c - b sunt nenule si deci tJ.
1
Cerinta rezultli din teorema lui Cramer.

c) Polinomul f(t) = x + ty + t2z - 13 are radacinile distincte a, b.
+ b + c,y=-ab-bc-ca,x
C.
* O.
Din relatiile lui Viete rezultli z = a
= abc.
2. a) Avem solutiile x = 3 ~i x = 9.
b) Daca x2 =
1,
atunci x e U(ZI2) =
{I, 5, 7, 9} . Toate
cele 4 numere verificli ecuatia.

10
c) Daca x" = 1, atunci x e U(ZI2)' deci x2 = 1. Atunci xlO = 1 ,deci x" = 1~ x . x = 1~ x = 1 .
A
Subiectul III
1. a) Functia f e continua, deci nu are asimptote verticale,
lim f(x) = 0, deci dreapta y = 0 este
_T-io>
asimptotli orizontala a graficului spre ro.

1
2
b) f'(x) = m ~
,deci 1'(0) = m . Rezulta m =1.
(l+x)
c) Avem f'(x) = 0 ~ x = I. Pentru m > 0, alclituim tabloul de variatie al functieif:
x
f'(x)
42
f(x)
-<Xl
-0
--~
1
0 +++
m
2
/'
1
0 --m
2 \.,
+00
--
Din tabel, deducem ca l!(x)l::;
Im 1, '<:Ix e JR ,
2
deci valorile cautate sunt m e [-2, 2].

0
2.a) F(I)=
ff(t)dt
3
=(~+et)
=e-1.
3
/' =.l+e_1
00
3
t
e ) /x = eX + x -I.
0
3
b) Avem F(x) = (~+

2
b) Dreapta
y = 0 este asimptota orizontala, deoarece
verticala, intruciit lip1f(x)

lim F(x) = ao
x ...,
X-+-a)
,\ f(l) + f(2) + ... +f(n)

c,
= In(l.l.i
..... ~.
I 2 3
n -I
avemx =F(t), dx =j{t) dt, p-I(O) = 0 si P-I(e-l)
P-I(x)dx=
= I de .
' CI
b) r eXf'(x)
=~.
0
4
c) ff(x)dx=xlnxl:-
,,(.-tl
tf(t)dt=
!t3dt+
!tf(t)dt=
f - !etdt=.1+e_et/1
.1+tet
4
!tetdt=
,'(0)
Subiectull
2.d = 3
r x(lnx)'dx=e-
I:-
dx = eXf(x)
44
Jfi > Jl6 = 4 , deci
IglOO < V64 < Jfi
< 0, deci 4~ + 3x + I > 0, '<;IxE lR.
4 C2 n(n -I)
n =--2-'
d .
eCI 2n+270=n
()
-n~n
=1815,deunde
r (ex)'f(x)
1.1 z 1= -19 + 16 = 5.
n=18.
u.:
1.a) detA(x)
= cos2x + sin2x =
b) A(x)A(y)=
(COSXCOSY-SinXSiny -sinycosx-sinxcosy
sinycosx+sinxcosy
cosxcosy-sinxsiny
3
.
~
~
OJ (COS(X+
c) Cum A(x) . A(-x) ~ A - x) ~ A(O) ~ 1" atunci (A(xW'
01
IR .deci ( A ( { )
A.
2. a) Ecuatia se scrie x(~
+ x-
13) = O. Rezulta z, = 0 ~i ~
+ x-
13 = O. x
cos(x+y)
~ A( -x) ,x
0]
y) -sin(x+ y)
sin(x+y)
dx => r eX(f(x)
+ f'(x
dx = e" .
=~
II =0,
,>0
'>0-(2
= -I.
2. Rezolvam ecuapaj{x)
0hi B(2, 0).
2 logsX = logs2x ~
log~
= m2 obtinem
I.
dx = e' - r eXf(x)
intersectie suntA(I,
~ = 65 = 30 => C; -
'j
dx=e-(e-I)=l.
dx=-tlnt-(I-t)=-I+t-tlnt.Cum~tlnt=~~t
3.Avem
Subiectulll
Subiectull
.
S. ii . = I . 2 - 3 . I = -I < 0, deci unghiul vectorilor este obtuz.

2 AB2+Ac2
BC2
25+4936
.
6.ma
2
--4-=
-2--"4=37-9=28,decl
ma=2J7.
+ f(2) + ... + fen) = 00.
Testul30
3. x + I = tg!!" => x + I = I => x = 0
n-3
I) = In(n + I) => ...

lim(f(l)
.,
,>0
rezultii lim(-I + t -tint)
,~o
Testul29
1. V64 = 4 , IglOO = 2 ~i
n+
n
2.a) rlnxdx=xlnxl>
.-1
= 0, iar dreapta x = 0 este asimptota
F' = f > 0 , deci F este strict crescatoars,
lim F(x) = --a:> , deci F(lR) = lR . Functia F este injectiva ~i surjectiva, deci este inversabila
c) Cu schimbarea de variabila t =yl(X)
lim f(x)
x ...,
= +00. Fiind continua pe (0,00) ,fnu admite alte asimptote verticale.
=A(x+y).
r~
Ji05
= -l
2,3
= 0 => ~
- 3x + 2 = 0 => x, = I ~i X2 = 2. Punctele de
logs 2x = -I Iogs 2 x, deci

.
log2S2x = -eCI ecuatia. se sene:
logs 25 2
= logs2x ~ ~ = 2x, deci x = 2, pnand cont
~ = 5. 5. Panta dreptei d, este
ml
ca
x > O. 4. C; = ~: ~:~ = 35 ;
= 112. Panta dreptei d2 este mz = -a. Din
ml
a = _.1 . 6. Din sinx + cosx = I rezulta sin2x + 2 sinx cosx + cos2x = I => sin 2x = O.
2
Subiectulll
1.a) detA = 3(1 -a). b) Pentru a
*'
I, rangA = 3. Daca a = I, I~I
I*'o
implica rangA = 2. Deci a = 1.
A( _{)
c) ' =_I_.A
detA
=.l.[~3
3 -3
~2
I
~Il.
2
2.a) f = X2(X2
+ I) - X + I = g (X2 + I) - X + I. Restul impartirii luiflag
I
I
I
b) -+-+-+-=
x, x2 X3
I
x4
este -X + I.
z
~
ca:
~
~
b) ml + x; + xi = (x, + x2 + XJ)2- 2(X,X2 + x,XJ + X2X3) = (_.1)2 _ 2. -13 =.1 + 13 =

2
2
4
3
2
c) Cum X,X2XJ = - m2 ' rezulta XJ= - m, de unde _ m + m + 13m + m = 0
2
4
4
2
'
2
+ 30m = O. Obtinem ml = 0 sau m - m - 30 = 0, de unde m2 = -5 si m3 = 6. Cazul
conform
lui a). Daca m = -5,
avem
X3 =
-%
~i 2x3 + ~
53
4'
adica _m3 + m2
m = 0 nu convine,
13x _ 5 = (2x _ 5)(~
+ 3x
+ ~ _
!~
+ I), rndacinile polinomului ~ + 3x + I satisfac X,X2 = 1. Daca m = 6, avem X3 = -3 ~i

13x - 5 = (x + 3)(~ - 5x + 2), cu aceeasi remarca,
Z
-e
SubiectulllJ
c) Pentru orice a
1_ < 0, '<;Ix>0, decifeste

x(x+l)
strict descrescatoare pe (000)

,
.
a + I) > 0 . Ca unnare,f
nu are
Subiectul JII
1.a) lim Inx = lim~
= I = f{l)
x ..1 x-I
x ..1
I
b) lim f(x)
R , avem a" - a + I> 0 , deci f(a) = a4 + (a2
nicio radacina reala,
1. a) Avem f'ex)
X,X2XJ + X,X2X4 + X,XJX4 + X2XJX4 -1- I

- - .
X,X2X3X4
I
- f{l)
x -I
, de unde rezulta cerinta.
.1-1
= lim In x - x + I = lim-x-= _.1 . De aici rezulta ~i caf este derivabila in x = I
x ..,
(x _1)2
...1 2(x -I)
2
c) Avem
I'(x)
x-I-xlnx
(x -1/
'
V
I
x ~ I, x > 0, si F(I) = -2'
definita prin g(x) = x -1- xlnx . Avem
g'(x) = -Inx
si, din tabloul
< 0,
2.a)
c) Fief
I
Xdx=i../
2
"Ix> O.
in x = I;din tabelul de variatie alaturat, rezulta cerinta.

c) Prin inductie,
~~~~--~I~~~~
de variatie alaturat, deducem cll g(x) < 0 pentru orice x E (0,1) u(1,co]
si, in consecinta'/'(x)
g: (0,oo] ~ IR,
Considerarn functia
f '(x) + + + + + 0 _ _ __
= (-I)n+I(x - (n +
f(x)
2 a) ! = If.-Ldx
- 1/'0
\.
=..!.,decigEM
2
b) rh(X)dx=X3/1
.I>
3
E M Atunci
+X2/1 +a=..!.+..!.+ah
2
3 2
'
r (f(x)-x)dx=O
If(x)dx=..!.= 2.1>.1>xdx~
_ ~
a - -3.
. Conform t eoremei . d e medie,
nu
+31
Subiectull
b=43=23
1mf = [1(1),/(2)
r-
rezulta conc1uzia.
I{ .!._1.+
~_1_~5!
n+1
n 1
dx= x + II =_1_
n + Ion
+I
I, avem
x"
O~_x--~--~O~!
2x + 3 nx + 3
_n_~n!n~..!.~
5(n+l)
I~
"+
"+1
9
)dx = (X2 - 3x + 2. In(2x+ 3))1 = -..!.+2.Jn~ .
4(2x + 3)
4 4 8
0
2 8 3
~l2
si j<"+ll(X) = (f<"l(x' = (-I)" e- -(-I)"(x-n)e-
n+1~! n . Atunci
5! n >2!
n+1+3! n >5!
-
limn!n=..!.
5
HOO
=24. Cum c=!4=2,avemab=c4
] = [3,5].
3.
2.Cumf
I
~
x = -x -I ~ x = _..!. .
Subiectull
1.
I z I=
-I
2 .1=
=.J2 .2. Avemj(x)
1+1
,,1+1
=y ~ ~ - x - 6 = 0, de unde x = -2 ~i x = 3. Punctele sunt
4. Fie n numarul elementelor lui M Avem 2"..1 submultimi de cardinal impar, deci 2"..1 = 32 ~ n = 6.
5. AB + A C = 2 AD,
...:
I AB + AC
laturii Be.
Cum
AD = AB . sin 60 =
.J3 . .J3 = 1.
2
2'
L4
6. sin(x + n) = -sinx ~ sinx sin(x + 1t) = -sin2x ~ 0, "Ix E lR .
1=3.
1)
~]'A3=03'
b) A'A'=[~
000
~ ~].[~
000010000
~]=[~~ ~]
~irangAAI=2.
c) Daca exista BE M3(C) CUF = A, atunci AB = BA, deoarece AB = B2 . B =
eJ = B . F = BA.
Notand
dID A
=cos({-x),
:E
:],
! n
s
B=[ ~ ~
avem AB = [:
~
000
;],
BA = [~ :
Ouv
Avem det-i =Oo>de~=O=>
~ !.
~],
det8=00>.=0
b)A2=(3:
Obtinem
B' =[~
~]'A
A'"
!:
e
!It
x-eec
y) ,x, Y E
= lim..!.. = lim....!..=
X-+0::1
e"
x-eeo
o.
eX
b) Avem f'(x) -- e -x - x e -x = (I - x )e -x . Denvata

.
se anuleaza
11-20+11
.JI + 4
{-x)
n. Avem
::).12A=C:
2
=.J5'
6.
cum
= = sin2(x+{)
AX =(6X
~~).36I2=(3:
c) Avem B E M, deoarece AB =
Rezulta
B2 = (X2
+y=4.0btlDemx=2,
2XY) ,
x2
y=S
(1!)"4
SID
~ 0, "Ix E
= cos
(1!
"2 - ( "41!))
x+
s.
6 +4X)=XA.
&
x
f'(x)
++ +++ 0
f(x)
-00
-00
/'
\. o
(F + B)B
306)~A2_12A+36h=(~
= B3 +
B2 + B = (X2 + x
0
4.
~I B=
(2 4/5).
0
F = B(B
Y) ,
2xy +
x2 +x
,apOlx=-3,
F) = BA,
adica
y=-S
~)=02.
deci 3x, y E R, B = (~
4.
~I B=
6,
(-3 -4/5)
0
-3
~).
2xy
2. a) Fie x, y E M ~
Subiectullll
1. a) limf(x)
I'
ungimea
deci x = u = v = 0, a = y = t, b = z ~
a) ~uma coeficientilor poli~omului ~stej(l) = (I - 2)10- 1 - 2 = -2.

este 0, deci suma radacinilor este O.
~
~ PollDomul are gradul 100, tar coeficientul lui
c) f = (g + X)IO -X _ 2 - 10 CI 9X
9
9
10
it
d .
-g
+ 109 +".+ClOgX +X -X-2=
g.(g9+Cllog8X+
... +C~OX9+1)
~
eCI g If.
eII:
, sau
Subiectulll
B = [:
~
uvt
are
rezulta sin (x + {)cos(
1. a) Fie X =(x
l~
log, 2 = ~ ~ XII2= 2 ~ x = 4. 4. Suma este (1 + 1)10= 2
~o + C:o+ ... + C:g = iO . 5. Ecuatia dreptei BC este y -I = x -I ~ x -I = 2(y -I) ~ x - 2y + 1= 0 .

2-1
3-1
A..
Inaltimea
A'=[~ ~
10
A(-2, -2) ~i B(3, 3). 3. log93 = ~;

rezulta
Subiectulll
i
i
D fiind mijlocul
"+1
Testul32
12
~i ab=23
(%J = (%
e-
= rx"(2x+3)
n.l>
2x + 3
:I
~5!
2x + 3
"n+1
Testul31
1.Q
c) Deoarece
exista c E [0, 1] astfel incatj(c) - c = 0, ceea ce trebuia aratat,
O
1. Avem a=(i Y/3=23,
cum f'(x)=(-I)I(x-l)e-
3p, q E
cu x = COSp1t + i sinp1t, Y = cosq1t + i sinq1t ~
xy =
= cos(p + q)1t + i sin(p + q)1t. Cump + q E Q, rezultaxy EM'

b) Inmultirea este asociativa, elementul neutru este 1 = cos 0 . 1t+ i sinO 1t E M (pentru ca 0 E Q ), iar
inversul elementului x E M este X-I =.1 = COSpx - isin pst = cos( - p)1! + i sine- p)1! E M (pentru cll
x
p e Q ). De aici rezulta cerinta.

de demonstrat ca fl.p + q) = fip) . j{q),
cos(p + q)1t + i sin(p + q)1t = (cos pt: + i sinp1t)(cos q1t + i sinq1t).
c) Fie p, q e Q. Avem
ceea ee revine la identitatea
-2
-2
nul:
0
1 =4b+3+2-b=3b+5=>
b=-3
Subiectullll
1. a) Evident XI =~~4;
b)
X.+I =(X._4)2+4~4,
X.+I - X. = x; - 8x. + 20 - X;_I + 8x._1
':.In~ l,decixn~4,
-
20 = (x. - x._I)(x.
2. a) Fie X; Y eM=>
':.In~ 1.
+ x._1
8) ,
2.
Cum
exista a, b
I+2(a+b+ab)
( -2(a+b+ab)
XY=
(-1, (0) astfel incat
a+b+ab)
1-2(a+b+ab)
(1 +
-2a2a
y=
1-a),a
(1 +
-2b2b
1-b)b .
e(-I (0)
eM,deoareceab+a+b=(a+l)(b+I)-I
Xn + Xn-I - 8 ~ 0, rezulta ca Xn+1- Xn are acelasi semn cu Xn - Xn-I , deci, inductiv, cu X2 _ X
1)2
Cum X2 = 4+"2
I 9
= 4+4" <"2
= XI
rezulta Xn+1-Xn
c) Conform teoremei lui Weierstrass,
s 0, '<In~
sirul este convergent.
I.
Notam
/ = lim an
Trecand
la limit
n-+l
obtinem
P-
9/ + 20 = 0 => / = 4 sau / = 5. fusa x. ~ XI =
2.
2. a) Derivata primitivei este I> 0, deci primitiva este strict crescatoare, de unde rezulta injectivitatea.
b) Cu schimbarea de variabila t = sinx, dt = cosx dx avem
oIA
c/
e:
iil
vem sm
[14 I(x)
:;;;:
2
.
sin x
tg2x
= . 2
2
= --- 2 , deci I(x)
sin X + cos X
I + tg X
_ 1 [14
dx -"2
(tgx)'
2
o
u.:
I dx =
tg x+-
[/2
co~x
1+ sin '
dx = arctg(sin X)II =!!....

0
4
I+tg2x
. Atunci
1+ 2 tg2 X
a_)
t2 +-
r: arctg(tF2)
,,2
II
0
~ . arctg
,,2
12
= U(O)
lnmu1tirea
M (pentru ca 0> -I), iar inversa matricei U(a) este
U(x) = U(y) ~ X = Y si
= U(ab - 1) ~ij(a) j{b) =
Subiectullll
2
r dt
"2.b --I
1
U(b) = U(a + b + ab), '<la, b >-1.
am aratat cli U(a)
a_
f2 .
al/'(x)=2x(x+I)-(x -2)
1. /
(x+l)2
b) lim I(x)
x +2x+2,'<IxelR.
(x+li
= 00, lim I(x)
spre +00. lim I(x)
x-+oo
=.=!. = -00
+0
s ...-l
- x) = Iim -2 -
= I si lim(f(x)
x-+oo
X-+aJ
Testul33
a),
I-a
EM, deoarece __
> -r.
I+a
I+a
c) Observant j(a) = U(a - I). Functia este inversabila, deoarece
a e (0, (0) ~ a - I e (-I, (0). Functia j este morfism, deoarecej(ab)
= U(a-I)
U(b-I)=
U(a-I
+b-l
+(a-l)(b-I
= U(ab-I).
U ( __
u(a)=(I+2a
-2a
este asociativa, are elementul neutru
La
=> / ~ 2. => / = 4 .
b) Notand
x-JotO
= -1
deci x
0 => X
2. a) A + B
/2
= -I , deci y = x-I
este asimptota oblica
= 2, x E (-I,
(0).
Avem ~ + 2x + 2 =
U+
4x + 2 <=>
O.
b) Cu schimbarea
dx = 1! / 2 .
de variabila
t =!!...- x
avem dt
t)
A = _{
+1
este asimptota verticala. Functia este continua, deci nu mai
admite alte asimptote verticale.

c) Cerinta revine la rezolvarea ecuatieif'(x)
~ ~ + 2x
Sin(!!...2
dt
12sin (~ _ t) + cos (~ _ t)
/2
-<Ix si
cost
dt = B .
cos t + sin t
c) Din punctele anterioare rezulta A = 1tI4.
Testul34
Subiectul "
1. a) !l=
-2
-2
-I
=5a+4.
Subiectull
1. a) Avem 20b
= 3b = 4, deci ab = 2.2. Cautam a, b e lR astfel clij(x) =ax + b, x e lR . Avem
= 2 => b = 2;j(4) = 4a
j(0)
3.
= (20)
+ b
= -4
=> 4a
= -6
+!!...= arctg 1+ kn , k e Z => x = kn, k e Z.

4
perechile (2, 3) si (3, 2). Probabilitatea
= -~ . Atunci
=> a
este 2/9.
I(x)
+ 2 ~i 1(1) = ~ .
= -~x
4. Sunt 9 elemente in produsul cartezian. Verifies
s.
Panta dreptei date este
-3 Panta
..
perpendicularel
este 3 ~i ecuatia este y = 3x.
6. eosA
AB2 + AC2 _ BC2

2ABAC
25 + 64-49
258
1., deei
A = 600.
Subiectul "
(2 -I]
~~~;::~:~
+12
. [ ~ ) + b [~IJ + [=~J = [~J'
b) Daca punctul pea, b) apartine tuturor eeJor 3 drepte, atunci a -3
m
-I
0
(3 3J
8-5]
.
b) AC=
, CB= (14-a
=AC.
-3 2
3 2
21-18
12-10
c) Pentru n = I ~i din AC = CB obtinern B = C-'AC. Atunei B" = (C-'AC)" = C-'AC- C-'AC ... C-'AC =
C-'M ... A C = C-'A"C, Vn ~ I.
. .,
a rimelor doua. Rezulta 6 = 0, deci m = 4.
treia coloana din 6 este combinatie liniara p
( 1
1
2. a) p=)(l()(l
oarece rang
c) Daca dreptele nu sunt concur ente , avem 6 *' O, d e
1.a)detC=I,
b)
C- I =C
+ 3X+ 3) +)(l +aX+ b = ()(l + 1)/+ (a-3)X+
(x,
+ +
x2i
= 3(x, + ...+ X4)2 -8(X,X2 +
(X3
3(X,2+
x4i
+ xJx4) = 3(-3)2 -84
b- 3, deei a = b = 3.
xi + xi
+ x:) - 2(X X + ...+

1
tibil determinat, cu unica solutie (0, 0, 0).

compa
= 00,
lim I(x) =
X-+--<Xl
--00.
1&1
~
:!)
I este
inversabila.
Avem
if'y
(j(x)) f'(x)
= I,
10 I -x', "'0 -ze dr, avem !X~I-x'
c) Subgraficul este un sfert din cercul unitate: y =
.J 1-
dl
01;' I:
o~
~;
= I _ x2 ~ x2 + ;
= I. Aria este !!...

4
2.j{x) = g(x)
:>
3. cos(x-!!")=COS(2X+!!")
2
Obtinem XE{_5;
:>
+ 2k1i 1 kEZ}uL~
< 0, ecuatia nu are solutii.
X-!!..=2x+!!..+2k1i
2
3'
k E Z sau X-!!"=-2x-!!"+2k1i
2
3
'
k E Z.
+ 2~1i 1 kEZ}.
H
2'
o.:.
4. Avem C,2 =
!
~
S. Punctul 0 este roijlocul diagonalelor AC ~i BD, deci OA + OC = OB + OD =

concluzia.
~
~
6. Inaltimea din A este egala cu JI6 - 9 =
50
= 21 .
4n - 21 = 0 n E N ~ n = 7
,
.
J7 , deci
S =
(-a- b.J2 -b)b.J2
y=
a + c, b + d E Q .
deoarece
)EM,
pentrucaac+2bd,ad+bc
EQ.
EM.
inmu1tirea matricelor este operane asociativ
hEM
(pentru a = 1, b -- 0) . Cum M este inchisa
-a +
Pentru
VXEA
lim f(x)
= lim
x '"
(a
-1-1. ) = 00,
3J7 . Cum p = 7, rezulta
de unde rezulta
r = .. =
p
3J7 .
7
"(0) -loa-I
Ja
-.
Z
lim E= 00 ,
X
z ..cc
rezulta
~(a
.
deci graficul nu are asimptote
(aZ
I)- lim x --I

- x - - Z-+'"
X
_1.)=00
x
I +00 Pentru a E (0, 1), a,

a
.
.X
e +00 Rezulta a E (0, 1).
0 d . - -x - I este asimptota spr
.
+ x + 1) = lim a = , eCIy .
IUl'Fermat rez
z-+OO
d
..
x ..eo
_
E IR x = 0 este punct e mlDlm. Dill teorema
c) Deoarece Io(x) ~ 10(0) - 0, Vx
,
f~(O) = 0 ~ lox = I ~ a = e.
X
Nota.Aveme<~x+
1, Vx E IR.
=2.
x
[0 , 1t] ~i sin ~2 -1 :5: 0 .
- I = Sillnx(.
- Sill~-I)dx:5:0
, deoarece sin-~O,VXE
2
r
"+, n
2
2
. .,
.or irul este converge
. "x
0 '"'
[0 1t] ~ 1 ~O.Fiind descrescator ~i marginit inferi , ~
c) Avem Sill
vX E,
"
b) I
0,
a > I , deoarece
2. a) I, = rSin~dx=-2cOS~1:
ci
n2 -
-X
11])
lim(f(x)
oC
III
~l
1.a) I~(x)=azloa-I,
z ec
SIO=8+71'1O=79.5=395.
2
3x2 - 4x + 7 = O. Cum 6 = 16 - 437
~l
Subiectullll
x2
Subiectull
::t
Q)
distributive fata de adunare,

cele doua operatii, rezulta cennta.
b)
1.a,=8,alO=71~
o
~u e Iemen tul neutru
;; Testul35
z
~
b.J2
c+d,,2
.,
. a drnite elementul neutru O2 E M (penn
c) Adunarea matricelor este operatic asociativa ~l cornutatrv , a
.
..
a= b= 0
~-H,fi "'0 H''''
ab+bc
ac+2bd-(ad+bc).J2
b) XY= (
1"2
.b.J
a_
t:
(
.
functiei I rezulta j{ IR ) = IR , deci I este
de unde, pentru ca j{0) = 2 deducem (r'), (2) = _1_ = 1. .

1'(0)
2
r/2
I
.
1i
2. a)
dx=arcslllx
0 =-.
l-x2
6
b) Notand
b+d
) EM,
a + c - (b + d).J2
ac+ 2bd+ (ad + bc).J2
a
u
a) X + Y -
Din continuitatea
c) Din punctul a) rezulta bijectivitatea functiei.r. deci
_ (a + c + (b + d).J2
I > 0, deci I este strict crescatoare.
Subiectullll
b) Avem x-+oo
Iim/(x)
surjectiva.
= 2 . Sistemul este omogen,
(+b.J2
_ a
2. Fie X, Y E M ~ 3a, b, c, d E Q astfel ca X 0
c) Daca toate radacinile ar fi reale, atunci (x, + X2)2+ ...+ (X3- X4)2~ 0, contradictie.
1. a) f' (x) = e<+
2 -1
-3m
-XJX4)
= -5.
deci a
"2 ~ ,
Testul36
Subiectull
1.B = {I, 2, 3,4,6,
12} =>A -B = {5}.
2. Ecuatia ./{x) = x se serie Ix-21=x-4.
Daca x ~ 2,
ecuatia devine x - 2 = x - 4, ~i nu are solutii. Daca x < 2, ecuatia devine 2 - x = x - 4 => x = 3. Punetul
2x 1 x
2x 1
x
x
este A(3, 3). 3. Avem 3 + = 3 9 => 3 + + 9 = 4 9 Ecuatia se serie 4 . ~ = 36 ~ ~ = 9, deei x =
1.
C~ -C9" = C"-I
9
,e gali tatea se sene. C"-I
9
= C97 => n- 1 = 7 saun- 1 = 2 => n= 8 saun=3.
4.Deoarece
5. Punetul 0(0, 0) apartine dreptei d., Distanta dintre drepte este distanta de la 0 la d2: x - y + 1 = 0,
adica
10-0+11
=_1_.
~e+(_1)2 J2
Subiectull
1. Z2 =.!. _1. +
44222
smA
.Jlj = .Jfi .
..
3
-2
-2.J3)
t:
( 2..
3 -2
; A3
(-8
-8
6. t (x+!)=
J =-812,
J... A = 12 , deei
rezulta (TrX)X
=X
-212 =( ~
inversa matrieei AS este
e) Avem X2 = xiq, X3 =
J6
=>trX=
deunde
X =
=> (Tr X)2 = -2, ecuatie
-.J3)
-I
xil.
Din 6 = xl(1 + q +
l),
= 1. . Atunci I
2
(1.) = 0 deci 1. _1 + 1 + m = 0 => m

2'
822
3=x~q(l+q+l),
= -1.
tarn solutii
00
2.a) I(x)
= 1.
X
rezulta
b) Notand t =~,
xlq=~
det(/3 + A") = (3" + 1)
f/(x)
dt = 2x dx, avem
dx =
tf
I(t) dt = ~(5In2 -InI7).
3"-1
In n!
0~-2-~n
=0.
3"-1 + 1 3"-1 = (3" + 1) 0

I
e IR astfel incat{I3 + A){I3 + xA)
a) Avem
- .
1 0 3"-1
3,-1
= 13 ~
lnversa este 13-
Inn .
si.cum
n
1 3"-1 = 3" + 1 => 3" + 1= 82 => n = 4.

0
13+ A + xA + xA2 = 13~ A + xA + 3xA = 03 ' de
A . Altemativ, (/3 + Ar = det(/~ + A) . (13 + A)" .

l
a - 4b = 0, 5b = 1 => b=~,a=~,
care verifica
-5b
= -1,
a+4b=S
~i
= 1, deci matricea apartine lui G.
b) Fie X; Y e G => 3a, b, c. d e IR astfel incat
cerinta.
dx = Inx 14 -1.ln(x2 + 1) 14 = 1.(5 In 2 -InI7)

I
2
1
2
.J3 =.J3.
~
=>
d + 9b2
. n(n+l)
1
n!. Avem hm--2-=-;n!~nn=>
, ..., 2n
2
X l(x2)
3"-1
unde (4x + I)A = 0 => X =
lim In~! = 0 . Limita este egala cu 1. . (Altemativ, folositi lema Stolz-Cesaro).

n
2
+1
IR, deci
-2
n-too
-+ =>
tgx+ tgtrl6 =.J3

.J3
1- tg X tgtr / 6
1_1
3"-1 + 1
= 0, deci 8 - 24
!~Innn = 0, rezulta
in IR .
I'(x) = 1+ 1. > 0, Vx> 0, decij'este strict crescatoare.
n(n+l)
2 ++/(n)=--+In
2
= ~y -1
-.L
h(~ ~).
=; -1 < 0 . Din continuitatea functieij'rezulta
=>a=3=>a+b=10.
2.
1(;)
solutia
e Q ~ k e par, deci k e {O, 2, ..., l00}. Sunt 51 de termeni.
=A,
Subiectullll
b)j{l) = 1 > 0,
= yare
[1, (0). ecuatiajix)
- (Tr X). X+ 2h = O2.eumx
e) Cautam
I()
a=2+4
2
2. Este necesar ~i suficient ca
J... A .
2. a) XIX2+ X2X3+ XJXI = 3.

b) Daca XI> X2, X3, atunci 2x2 = XI + X3 => 3X2= XI + X2 + X3 = 6 => X2 = 2. Atuncij(2)
+ 6 + m = 0 => m = 10.
64
=> (TrX)2=6
~)
Daca detX = -2, atunci (Tr X) . X = X - 2 li = (-1

.J3
.\ 1(1)
4. Tk+1 = ctoo.J3
3. Fie y
= detA =4, deci detX= 2. Daca detX= 2, atunciX
e) Avem detr
64
c)
e [,oo).
_1_+_1_
b) Deoareee A6 = 64 h, avem AS.
l.a)
- .J3 i => Z2 + Z = 0 e IR .
22
5.4=I+b=>b=7;
2
Subiectulll
=> x2
..fj i = _.!. + ..fj i; z =.!.
d ~ 0 ~ 1- 4m ~ 0 ~ m
f e surjectiva.
6. BC2 = AB2 + AC2 - 2AB . AC . cos A = 19 => BC = Jl9 => 2R = ~C => R =
1.a) A2 =
Testul37
C-4d
Y= ( -5d
5d)
c+4d
d + 9Jl
(ac-9bd-4(ad+bC)
. Avem XY=
-5(ad+bc)
X _ (a - 4b
= c2 + 9Jl = 1 si
-5b
5(ad+ bc)
ac-9bd+4(ad+bc)'
)eG
5b)
a+4b
deoarece
_I
= a2 + 9b2
(a+4b
5b
-5b)_
a _ 4b -
(a+4b
5b
-5b
a - 4b
><
v
(ac - 9bd)2 + 9(ad + bd = (a2 + 9b2 )(c2 + 9d2) = 1.

e) lnmultirea este bine definita pe G, este asociativa, are elementul neutru h e G (pentru a = 1, b =0),
iar inversul elementului X este X
)eG.
~
~
!;(
~
35~
Subiedullll
. I'()
a)
x = +.J
2
X
+1
ri:
,J;2;i+x
12""-:
v x: + 1
= ~~2
"x
rex)
+1
f'(x)
~
x+
c) lim/(x)
=00, lim I(x) = lim(I+~X2
= lim ~
x-eee
2.a) I(x) =
x-+oo
x-to<l)
x2 + 1 +x
x-eee
1
x+2
dt=1.dx.Atunci
c) Conform teoremei de medie, exista c;
iit
~
I'(x)
I(x)
~IJ=2,
Din n s; Cn::;; n + 1 rezulta I::;; c

n
::;;
I(x)dx=
lim(.Jx2 +I-x)=
c) Din f' =_1_+_1_+_1_

I
X -XI
X -x2
X-+Q)
(In(x+I)-ln(x+2
=t.
II
= 21n2-ln3
r l(t)dt=2ln2-ln3.
n-+oo
a-eec
Cn
I(x) ::;;X + 1 , Vx> 0, rezulta lim I(x) = I .Functia g(x) = .f{x) - X = sinx nu are limita
c) Cum X -I ::;;
X
X
x
x-eec
X
= I. Ca urmare
la +00, deoarece x; = mt ~oo,
'
2. a) 12 =
=--Slll
2. Xy = -1 = -~ , deci a = 2;
:>
3. li~
Yy
= 1- a + b = b -I ~ b = 2 . Atunci 2a + b = 6.
= l. Rezulta ~ = 10 sau x2 =
= 1 ~ I~
1..
de unde x
10'
E{
10 10 __ 1__
-vlU,vW,
6. C= 180 - 30 -75
= 75 si sinC = sin 75
J6 +.Ji ~
4
R =-4f!=
2smC
. (n+ I) Xo1"12 =
1. a) X4 = (:
b) Demonstram
prin inductie
1. De exemplu x =
-Ji + I,
:~.
354
'71
tL"
~l
deoarece
BI = (~
2; 1J.
Din
f = arcsin f
(n+I)Jl' =. 0 Ded ucem

sm---
s: .B =
(0
2 nJ.
1
'(0
2J
1 = (I0
2(n 1+ I)J ' n EN,
rezulta cerinta.
~X
\AI
.Ji +x
s.
Mijlocul
[xy
= 1E Q
cos(n + I)x dx =
I 1= I 3 = ... = I 2013 = r/2dx = -Jl' .
*.
= - ~ , + 00) . Trebuie ca - ~ ::;;2 , deci
Functia arcsin: [-I, I] ~ lR este crescatoare, deci x
4. 5! = 120 ~i 6! = 720; rezulta n

n 1
+
Din
Subledull
2(J6 -.Ji)
dupa n. Evident,
-00.
Testul39
3.
~J = BX.
catre
(n + 1)Jl'
2
n+1
2. Functiaj" este crescatoare pe intervalul
Subiectulll
are asimptote
--Slll---.
.
n+1 E
c) Daca n e unpar,
atunci . -222
I_}
i
~
=2.
g(Yn)=I~I.
JIO'JIO .
11</2
0
cosxdx=2sinx
I nu
SillX
n+1
4S
tC4fun"
.
4
un
5
ctu stnct crescatoare ~i Cs functii strict descrescatoare. in total 2 C; = 10 .
s. Dreptele d, ~i d2 se intersecteaza in punctul (-I, -I). Atunci -I - a + I = 0 ~ a = O.
I"
12 -.-dx=2
sin 2x
se arata ca
b) Cum sin(n + 2)x - sin nx = 2 sin 2x cos 2n + 2 x, rezulta In+2- In = 2

2
2
:>
D.
si Yn =f+mr~oo,
g(xn) = 0 ~O
'S Testul38
/(lR) = R , adicaj" este surjective.
1+1., de unde lim c, = 00 ~i lim
=au
=_1..
x~-o
Rezulta ca / nu are asimptote catre +00. Analog,

continuitate rezulta ca/nu are asimptote verticale .
1IAuBI+IAnBI=IAI+IBI~IAnBI=4
/(l)
lR . Deoarece multimea zerourilor functiei f' este fermata doar din
i
...;
/'(1) = 6-6-1
x-~
puncte izolate: f'(x) = 0 :) X = (2k + 1)1t, k E Z , rezulta ca functia / este strict crescatoare.
b) Avem X -I::;; /(x)::;; X + I, Vx E lR , de unde rezulta ca lim = <Xl. Functia este continua, deci
Subiedull
~;~IJ.
~J=H~;:3
Subiedullil
:>
2~0)(~
rezulta _1_+_1_+_1_=
X-XI
x-x2
X -~
1. a) f'(x) = 1+ cosx ~ 0, Vx
[n, n + I] astfel ca [+1 I(x) dx = I(c ) .

n
~IJ(~
.f{1) = 2 - 3 - 1 + 5 = 3, deci (l-x,)(I-X2)(I-X3)
lim(f(x)-2x)=
dz
AJoo=H~l
b) Din I = 2(X - x,)(X - X2)(X - X3) deducem .f{1) = 2(1 - x,)(1 - x2)(1 - X3). Pe de alta parte
, de unde rezulta cerinta,
X-+<O
~lJ.deci
~lJ
2. a) 1= (2X -I) (X2 - X -I) + 4; catul este X2 - X -I ,iar restul4.
x2 +1
r/(lnx)
x
2 ~i X=(~l
(x2 + I) I"(x) =
:)
= 0 , deci y = 2x este asimptota graficului spre +00.
1
=--- 1
(x + I)(x + 2) x+1
b) Notamt=lnx,
obtinemX-l=t{~1
R7l
+1
= f'(x).J x2 + 1 - X f'(x) =
Din detX=
delOOori
1'(x) . .Jx2 +1-~x_/(x)

b) f'(x)
AIOO= ~X-JBX).:.(X-JBX~=X-JBJOOX.
c) Avem A =XIBX~
>0,deoarece.Jx2+1>"X2=IXI~-X.
segmentului
E [ -1,
m ~ -8.
f].
{I, 2, 3, 4, 5}.
BC este Me;
1, 1~ 4) =
M( 1,%).
Mediana
din
are
lungimea
6. Avem
st < 4 < 3; , deci punctul de coordonatli 4 pe cercul trigonometric
este situat In al treilea
cadran. Rezulta sin4 < O.
Subiectull
1. Intersectia este vida daca ~i numai daca 0 + 1 s; 0 sau 0 ~ 1. Rezulta 0 E (-1, 1).
2. Cautam 0, b, eE R , a= 0, astfel incatj'(x) = ax2 + bx + e, XE R .
AvemfiO) = e~ e=O, fil) =0+ b + e ~ a+ b = 1 ~ifix) =4a+ 2b + e ~ 2a+ b =4. Obtinem e e, 3
2
'
b = -2, e = 0 si fix) = 3x - 2x, X E R .
2
3. Avem 2 sinx cosx = 2cos x ~ cosx = 0 sau sinx = cosx ~ cosx = 0 sau tgx = 1 ~
Subiectulll
1. a) detA = 0 ~i I0
01 = 1.0 0 , deci rangA = 2.
b) A2 = [~
~];
A) = [~
Testul40
202
~]. Din A3 = uA2 + vA obtinem 4 = 2u + v, I = u + v, de unde u = 3,
404
xE{~+k7r1
4. Tk+1 =
kEZ}U{~+k7r1
C: (X))6-k -( ~
v=-2.
S. AB=2T+2],
c) X = A' = [ ~
~I],
-1 0
...I
caci adjuncta matricei A veri fica relatia A A' = A' . A = (det A) . I) = 0) .
C; . X
AB=2../2;
parte, AB AC = 2../2
kEZ}.
18
4k . Din 18 - 4k = 2 rezulta k = 4; coeficientullui
AC=-2T+3],
m cosIiAC
AC=m.Avem
. Rezulta cosIiAC =
2. a) X-I
dividef ~ fil) = O. Deoarecefil) = 4 + m obtinem m =-4.
b) Cum 1 este radacina, avemf = (X -1)(X2 - 5X + 4). Obtinem XI =X2 = 1, x3 = 4.
c) Daca r este riidacina dubla, atunci fir) = /,(r)
= O. Din /,(r) = 3; - 12r + 9 = 3(r - I)(r - 3) se
obtine r = I, pentru care m = -4, sau r = 3, pentru care dinf(3) = 0, rezulta m = O. Asadar, m E {O,4} .
r este C: = 15 .
ABAC=-4+6=2;pedealtll.
b.-.
,,26
6. Avem !!.. < 2 < 7r < 4 < 37r , deci cos2 < 0, cos4 < 0 si cos2 . cos4 > O.
2
Subiectulll
1. a) AvemdetA =-1,
A,=[~I
~I]'deci
-1
A-I=[~
~1].
!AI
Subiectullll
SE
::::l
1 a/,Iii m f(x)-f(I)
x->I
x-I
u:
x>1
x-(-I)
x->-I
b) f'(x)
I..}
= +<xl, decij"
eCI nu este derivabi
erivabila (la dreapta)
ill X
b) Pentru n = 2, egalitatea este evidenta. Pentru n = 3, aratam ca A3
= 1.
A2=[~
(X_l)2
--2
x->-I
(X
2
3x -2x-I
3 ~(x -I)4(x + 1)2
+ 1)
. bil
= +<xl, decij"
eCI nu este d enva
Ia
ill X
= -1.
(x-I)(3x+I)
=
3x+I
, V'xER
3 ~(x -I)4(x + 1)2
3 ~(x -I)(x + 1)2
-{-I,
I}.
3r -
~
::::l
u
-<X)
f'(x)
++++
f(x)
/'
ffi
2. a) 1(3,3)=
x2(1_X)2
dx=
b) Cu substitutia
+++
/'
2ifi
t = 1 - x, avem I(P, q) = -
---
-,
cC
S6
c)
Integrand
-0 q-I
- + -p
r
1X
prin
p
(1-
xr
parti,
2
q-l
dx = -p
avem
++++
/'
I(p,q)=
A)=[~
A = A2 -
h.
intr-adevar,
~i A3
~]
A2 - A +
x .(I-X)q-'I'
Pop
-!
I(P + 1,q -1) , de unde rezulta cerinta.
{q-I)(1-x)q-2(-I)dx=
= 03, Daca pentru un n ~ 2 avem
010
obtinem A 100
h = 50(A2
- h), de unde A'OO = 50A2 - 49 I) = [~
o
3:),
510 500].
0
Y =(;
3:).
3(b-d))EM,deoarecea-e,b-dEQ.
3(a-e)
b-d
t,
An - Alt-2 = A2 - h, prin inmultire cu A rezulta Am-, - AIt-' = A3 - A = A2 - h, ceea ce probeaza cerinta,

c) Avem AlOO - A98 = A2 - h, A98 - A96 = A2 - h, ..., A2 - h = A2 - h. Adunand cele 50 de egalitati
a) X_y=(a-e
~
~
Z
3
1.._1+1..=...!....
3 4 5 30
(1- W-1tq-1 dt = =
tq-I(1- ty-I dt = I (q, p) .
P
~],
2. Fie X, Y E M ~ 3a, b. e, d E Q astfel incat X = ( :
1
3
0
+x4)dx=
!AI
is
l\x2 -2x)
-1
~
001
c) Derivata se anuleazli in X = -113 ~i are semnul trinomului

2x - 1 = (x - I)(3x + 1). Dupa cum
se. v.ede ~i din tabloul de variatie, punctul X = 1/3 este punct de maxim local, iar X = 1 este punct de
mmim local, deoarece f este continua.
x>I
lim "-..f-,-(X.t....)
--'f~('--....!-I)lim
~
-e
~
::::l
= Iim ~+I
a -x->I
x-I
ae+3bd
b) XY = (
be+ad
3(be+ad))
ac+sbd
EM,
deoarece ae + 3bd, be + ad E Q
c) Din punctul a) rezulta ca (M, + ) e subgrup al grupului aditiv
M2(Q) . Inmultirea este bine definitll.
pe M, conform punctului b). In plus, este asociativa, distributiva fata de adunare si adrnite elementul
neutru 12=(1
O)EM,pentrua=I,b=o.lnverSamatriCeiXeste
1
apartine lui M deoarece

deoarece
J3 j!: Q . Cerinta
~,
a-~
~
a-~
X-I =-2-1-2
a -3b
(a
-b
-3b)
care!
E Q; a se tine cont ca a, b E Q implica ~ - 3b
*'
0,
este demonstrata .
35
Subiectullll
= 4(x3
b) f'(x)
6x), x
IR . Din tabloul de variatie,

x
c) f"(x)
= 4(3x2 -
6)
----
f(x)
= 12(x2 -
-16
-<Xl
f'(x)
2)
-16,0,.J6
= 12(x -
J6
0
+++0---
- 35
1 ~
..fi)(x +..fi).
sunt punctele de extrem ale functieij.

+00
++++
- 35
Derivata a doua se anuleaza in -..fi
schimba semnul in jurul acestor puncte, deci sunt puncte de inflexiune ale functieij.
2 a) ~f(x)
.lJ
f'(x)dx
= f2(X)
2
b) V =7r f2(X)dx=7r
II = f2(1)
0
2
(x +l)dx=
7r (~
=..fi -S+ln(x+)x2
+1)
II,
::::;)
o
::;)
Z
ii
~
~
::;)
IU
i~
ci
IU
I
z
c
~
358
I~
=17r
-Lx.
0
+x)
c) Aria este S = ~f(x) dx= x'l"(x) dx =x.";x+lI
.lJ
= 2 -1 =.1.
- f2(0)
2
deci S =.1(..fi +In(l+..fi)).

2
~
dx =..fi
V x2 + 1
X~l
dx=
x2 + 1
~i ..fi si

Matematica Pentru Examenul de Bacalaureat M1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Matematica Pentru Examenul de Bacalaureat M1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Filiera teoretica, profilul real specializarea matematidi-informatica

rdiera vocational a, profilul militar, specializarea matematica-informatica

Marian ANDRONACHE Dinu SERBANESCU

Clubul matematicienilor este un proiect dezvoltat de Grupul Editorial Art.

Partea 1. ALGEBRA/GEOMETRIE(clasele IX-X)

Tema 1.1 - Multimi de numere.

Tema 1.2 - Functii definite pe multimea

Tema 1.3 - Functli, Proprietati generale. Lecturi grafice

Tema 1.4 - Functia de gradull.

Tema 1.5 - Puteri ~i radicali. Ecuatii irationale.............................................

prof. drd. Livia Harabagiu

Tema 1.6 - Functia exponentlala

Tiparit la C.N.I. "Coresi" S.A.

Functia de gradul alII-lea

Ecuatii ~i inecuat]] exponentiate ~i logaritmice

CIP este disponibila

Pentru comenzi va puteti adresa:

Tema 1.7 - Numere complexe

Tema 1.8 - Metode de numarare. Elemente de combinatorlca.

Tema 1.9 - Vectori in plan. Geometrie vectcrlala.

Tema 1.10 - Trigonometrie. Aplicatii ale trigonometriei

C.P. 22, O.P. 84, Cod: 062650, sector 6, Bucuresti

Partea 2. ALGEBRA (clasele XI-XII)

Tema 2.2 - Sisteme de ecuatii liniare

Tema 2.3 - Structuri algebrice..............................................................................74 226

cu coeflclentl intr-un corp comutativ................

Tema 1.1. Mullimi de numere. Mullimi ~i elemente de loqica rnatematica

Tema 3.2 - Primitive..................................................................................................

Functil definite pe multimea numerelor naturale (slrurl)

Functil. Proprletati generale. Lecturi grafice

Partea 4. VARIANTE DE SUBIECTE

Puteri ~i radicali. Ecuatil irationale

Tema 4.2 - Variante

Functia de gradull. Functia de gradul al ll-Iea

Tema 1.8. Metode de nurnarare. Elemente de cornblnatorica

Tema 1.9. Vectori in plan. Geometrie vectorlala. Geometrie analltica

Elemente de trigonometrie. Functli ~i ecuatli trigonometrice

par/ea fntreagii a lui x. Se noteaza: [x] = max {p

Numarul real {x} = x - [x] se numeste partea fractionard

3. {x} = {y} <=> x- Y

Identitatea lui Hermite.

R", unde {a}

reprezinta partea fractionara a

lR astfel incat X2 + y2 = 2012 ".

2. Determinati valoarea de adevar a afirmatiei: "Suma oricaror doua numere irationale

3. a) Calculati [ J2012 J+(

b) Calculati [_1_+_1_+ ...+

c) Calculati [ J2009 ] + 3 {-~} .

.Ji] + [ .J2] + ...+ [ .JiOo].

Variante bacalaureat, februarie 2008

a) Determinaj] multirnea A=={xe[O,2]1[2x]==2[x]},

[a] reprezinta partea

Variante bacalaureat .februarie 2008

7. a) Aratati ca {{x } + y} = {x + {y }} , pentru orice x, Y

8. a) Aratati ca [x] +[ x+~J = [2x], pentru orice x

multimii B = {I a=b Ila,b

13. Se considera multimile A = {x

eel mai mare element al

. B = {O,3,6,9, ...,48.} Aflati cardinalul

15. Se considera fractia zecimala infinita

si {J3} apartin multimii A.

pentru orice x, YEA.

[x] = O} are eel putin 2012 elemente.

lR ~i x2 + l +Z2 = xy+xz+ yz, atunci x