AFECTIUNILE CANCEROASE

A efectuat: Spinachi Andrei gr.4408

CE ESTE CANCERUL?
Cancerul

(neoplasmul malign)
reprezint o categorie de boli
(>200)caracterizata printr-o
diviziune necontrolat a unui
grup de celule, care au
capacitatea de a invada alte
esuturi din organism, fie prin
cretere direct n esuturi
adiacente (invazie), fie prin
migraia celulelor n organism
(metastaz).

PARTICULARITATILE CELULELOR CANCEROASE

pierderea controlului asupra cresterei si

multiplicarei

Nu se distrug cind se imbatrinesc sau

devin deteriorate

Inconjoara celulele sanatoase

CRESTEREA CELULELOR CANCEROASE

2-6
saptamini

2-6
saptamini

2-6
saptamini

Celulele canceroase se
reproduc fiecare 2-6
saptamini.

SIMPTOME SI SEMNE ALE CANCERULUI:

Modificarea

tranzitului intestinal sau funciilor

vezicii urinare;
Rani care nu se vindeca;
Singerare abundenta;
Noduli sau ngroarea la san sau la alte pri ale
corpului;
Indigestie sau dificulti la nghiire;
Tusa persistent sau rgueal.

TIPURI DE CANCER:

Cancerul capata
numele partii corpului
n care el a fost
dezvoltat pentru prima
oar.

CAUZELE CANCERULUI?

Stilul De
Viata

Mediul
Inconjurator

Genetica

RISCURI ALE MODULUI DE VIATA

Fumatul;

Dieta bogat n grsimi i

srac n fructe i legume;

Lipsa de exerciii;

Expunere neprotejat la
soare, razele UV;

Obezitatea.

RISCURILE DIN MEDIU AMBIANT.

Fumatul

pasiv
Poluarea aerului
Poluarea industrial
Actiunea
substantelor chimice

RISCURILE EREDITARE

Mai puin de 15% din cazurile

de cancer sunt motenite
Mutatiile genetice sunt legate
de anumite tipuri de cancer
mostenit
Tipuri de cancer care pot fi
cauzate de mutatii genetice
mostenite sunt:
cancerul de colon
cancerul de san
cancerul ovarian
cancerul de prostata
cancer de piele

TESTE DE SCREENING SI
AUTOEXAMINARE
Exemple:
colon
sn
prostata
Auto-examene:
testicular
piele

IMPORTANTA TESTELOR
DE SCREENING
Tratamentul de cancer este cel
mai de succes atunci cand
cancerul este detectat ct mai
devreme posibil, de multe ori
inainte de primele simptome.

CANCER DE COLON
Cele

mai multe tipuri

de cancer de colon
incepe ca un polip.
polipului
poate preveni
cancerul de colon.

Polip

Extirparea

cancer
avansat cu
singerare

GHIDUL DE SCREENING A CANCERULUI DE

COLON
Varsta

de 50 si mai in varsta
La tineri cu predispozitie genetica
Anual testul(FOBT) sau
Sigmoidoscopia flexibila la fiecare 5 ani sau
FOBT anual i sigmoidoscopie la fiecare 5 ani sau
Colonoscopie la fiecare 10 ani

GHIDUL DE SCREENING A
CANCERULUI DE SAN.

Mamograme anuale ncepnd de la 40 de ani i

continu att timp ct o femeie este n stare bun de
sntate.
Examene clinice de san (CBE) periodice, la fiecare
trei ani pentru femei la 20 de ani i la 30 de ani i n
fiecare an pentru femeile de 40 si peste.

GHIDUL DE SCREENING
CANCERULUI DE SAN.
Femeile

trebuie s raporteze orice schimbare de

san prompt la medicul de familie.
Auto-examen de san (ESB) este o opiune pentru
femei, ncepnd cu 20 de ani.
Femeile cu risc crescut (de exemplu, tendinta
genetica, cancerul de sn trecut) ar trebui sa
vorbeasca cu medicii lor cu privire la beneficiile si
limitarile pornirii mamografiei de screening mai
devreme, cu teste suplimentare (de exemplu,
ecografie de san sau IRM), sau care au examene
mai frecvente .

SCREENING DE CANCER AL COLULUI UTERIN

Testarea

anual ar trebui s
nceap cu debutul activitatii
sexuale sau la varsta de 18 ani
Investigatii Pro i Contra de nou
vaccin HPV

SCREENING-UL CANCERULUI
DE PROSTATA.
Barbatii

ar trebui sa discute cu medicul lor

cu privire la avantajele i dezavantajele
screeningului pentru cancerul de prostata
Sunt recomandate si antigenul specific
prostatic (PSA) i examenul digital rectal
(DRE), pentru barbatii de peste 50 i care
aleg sa se supuna screeningului pentru
cancerul de prostata

GHID DE SCREENING CANCERULUI

TESTICULAR.
Examinarea

testiculelor unui om este o parte

important a unui examen fizic general. Se
recomand ca un examen testicular sa fie efectuat n
timpul controlului de rutin.
Se crede c este important s se fac pe oameni
contieni de cancer testicular i c orice mas
neobinuit ar trebui s fie evaluate de ctre un
furnizor de servicii medicale imediat.

CANCERUL PIELII

A
B

C
D

ABCD de melanoma (cancer de

piele):

Asimetria:o jumtate nu este ca alta

Border(Frontier): marginile sunt zimate
sau neregulate
Culoare: culoarea este variata, cafeniu, rou,
negru, etc.
Diametru: diametru este mai mare dect 8
mm (ca vrful unui creion)

PREVENIREA CANCERULUI DE PIELE

Protecie solar
Examinarea periodica a alunielor, pistruilor sau alte
anomalii pe piele
Verificarea schimbrilor tegumentului lunar.
Examenul zonelor suspecte la dermatolog.

CANCER IN RM
n structura maladiilor
nregistrate n Republica
Moldova cancerul se
plaseaz pe locul 12
Decesele n urma
tumorilor maligne ocup
locul II
Invaliditatea locul III

CANCER IN RM
n

Repubica
Moldova, ctre finele
anului 2010 au fost
la eviden 43799
persoane cu
diagnostic de
afeciune oncologic,
(a.2009 au fost
42946 de persoane).

STIRI BUNE
Medicina cunoaste un
progres continuu, care
ne da speranta de viata
mai mare in afectiunile
canceroase ...

CT DE DEPARTE AM AJUNS?
Rata de supravietuire de
cinci ani :
1913-10%
2003 la 66%
Progrese in cercetare in
domeniul cancerului
continua

186,550
The number of lives that could be
saved each year if we ate a healthy
diet and exercised regularly

186,550
The number of lives that could be
saved each year with no tobacco
American Cancer Society

Profilaxia primar n cancer vizeaz cauza bolii,

atunci cnd aceasta este cunoscut, i eliminarea
factorilor de risc. Unele cancere sunt provocate de
virusuri oncogene, i ar putea fi prevenite prin
vaccinare mpotriva virusului respectiv. Multe forme de
cancer sunt asociate cu factori de mediu i pot fi
prevenite. Dintre factorii de risc pentru apariia
cancerului, care ar putea fi evitai, fac parte radiaiile
ionizante (prin exces de proceduri de radiodiagnostic
sau radioterapie), fumatul, diverse substane chimice
sau medicamente implicate n carcinogenez.

Profilaxia secundar vizeaz

depistarea bolii prin metode
de screening n stadiile incipiente,
precanceroase, care sunt curabile
prin tratament specific. Metoda de
screening depinde de tipul de cancer
vizat.

Exist mai multe posibiliti de tratament curativ

al unui cancer:
-cur chirurgical
- chimioterapie
- radioterapie
-Imunoterapia
-Hormonoterapia

CHIMIOTERAPIA

: Scopul chimioterapiei este acela de a distruge celulele

canceroase ce se dezvolt necontrolat datorit unor
modificri ale structurii lor prin administrarea unor
diferite medicamente prin diferite mecanisme.

RADIOTERAPIA

Distrugerea celulelor canceroase prin aplicarea

razelor gama, aceasta metoda poseda o eficienta
destul de mare insa cu efecte adverse remarcabile.
Neajunsul acestei metode consta in modul de de
actiune general, fiind distruse si celulele sanatoase.

IMUNOTERAPIA
lmunoterapia anticanceroasa, in studiu de aproape un secol,

ramane si azi in faza experimentala. Totusi, ea face obiectul a

numeroase incercari terapeutice in intreaga lume si este vorba, fara
indoiala, de mari perspective in tratarea si vindecarea cancerelor.
Actualmente se cunosc doua mari tipuri de tratament: administrarea
de citokine si imunoterapia celulara

HORMONOTERAPIA

Hormonii sunt folosii n tratamentul tumorilor ce

sunt sensibile la hormoni, precum cancerul de
prostat i cancerul mamar. Medicamentele sunt n
general administrate pe cale oral sau parenterala

VITAMINA B 17

Amigdalina a fost izolat pentru prima dat de doi chimiti francezi n

1830. A fost folosit ca tratament mpotriva cancerului nc din 1845,
n Rusia.

n SUA a folosit ca tratament mpotriva cancerului dup 1920, ns

a fost considerat prea toxic i cercetrile au fost oprite.

La jumtatea secolului a aprut un nou tip de vitamina B17 (laetrile),

prezentat de producatori ca fiind un compus fr efecte adverse.
Acesta este diferit de amigdalin sau de laetrile produs n Mexic,
ns are structur similar cu acestea.

Se presupune ca amigdalina este modificat la

nivelul ficatului i interacioneaz cu beta
glucoronidaza formnd cianur. n celulele normale
a doua enzim interacioneaz cu cianura i
formeaz un compus cu efecte adverse mai mici
tiocianat. Datorit acestui mecanism celulele
maligne ar fi mai sensibile la aciunea amigdalinei
dect celulele normale.

Fiecare din aceste metode poate fi aplicat singur sau,

de regul, n diverse combinaii cu celelalte. Cura
chirurgical vizeaz ndeprtarea tumorii maligne i a
esuturilor invadate tumoral.

Cancerele depistate n stadii avansate nu sunt

curabile. n aceste situaii se aplic tratamente
paliative, cu scopul de a controla simptomele
suprtoare i a ameliora calitatea vieii pacienilor
aflai n stadii avansate de boal. Cel mai cunoscut
simptom al cancerului care beneficiaz de tratament
paliativ este durerea canceroas. Un alt exemplu este
icterul mecanic prin compresie tumoral din cadrul
neoplasmului de cap de pancreas, care beneficiaz de
tratament paliativ chirurgical.