Sunteți pe pagina 1din 14

Lucrul cu documente mari

CAPITOLUL 13

LUCRUL CU DOCUMENTE MARI

13.1. Numerotarea paginilor unui document

Editorul Word permite stabilirea unor op\iuni astfel ]nc`t numerotarea paginilor
unui document s[ se fac[ automat. }n cazul numerot[rii automate a paginilor, orice
modificare a documentului va duce la renumerotarea paginilor (dac[ este cazul). Modul
de numerotare al paginilor unui document poate s[ difere de la o sec\iune la alta sau poate
s[ fie reini\ializat[ la o nou[ sec\iune.
Opera\ia de numerotare automat[ a paginilor se ini\iaz[ prin lansarea comenzii
Insert, Page Numbers, ceea ce va avea ca efect afi=area ferestrei de dialog Page
Numbers (figura 13.1).

Figura 13.1 – fereastra de dialog Page Numbers

Aceast[ fereastr[ de dialog con\ine:


• Lista Position: determin[ pozi\ia ]n pagin[ a num[rului. Op\iunii posibile sunt:
• Top of Page - ]n partea de sus a paginii, ]n zona rezervat[ antetului.
• Bottom of Page - ]n partea de jos a paginii, ]n zona rezervat[ subsolului.
• Lista Alignment: determin[ pozi\ia orizontal[ a num[rului de pagin[. Op\iunile
posibile sunt:
• Left - ]n st`nga paginii.
• Center - ]n mijlocul paginii.
• Right - ]n dreapta paginii.
• Inside - ]n partea interioar[ a paginii.
• Outside - ]n partea exterioar[ a paginii.
• Op\iunea Show Numbers on First Page. }ntotdeauna la numerotare este luat[ ]n
calcul =i prima pagin[ a documentului sau a sec\iunii, dar num[rul acesteia va
ap[rea ]n pagin[ numai dac[ aceast[ op\iune este validat[.
• Zona Preview. }n aceast[ zon[ se pot observa toate set[rile f[cute.
• Butonul Format. La ap[sarea acestui buton este afi=at[ fereastra de dialog Page
Number Format (figura 13.2), ]n care poate fi modificat formatul numerotare al
paginilor.

}n fereastra Page Number Format pot fi stabilite urm[toarele caracteristici:


Procesoare de texte – Microsoft Word

1. Tipul numerot[rii (cu cifre arabe, cifre romane, litere …). Pentru acest lucru
trebuie selectat[ o op\iune din lista Number Format.
2. Dac[ numerotarea include sau nu =i num[rul capitolului. }n caz afirmativ se
valideaz[ op\iunea Include Chapter Number =i ]n zona ata=at[ se stabilesc:
• Stilul care a fost aplicat paragrafelor titlu de capitol (]n acest[ list[ sunt
disponibile doar stilurile Heading).
• Caracterul dintre num[rul capitolului =i num[rul paginii.
3. Valoarea de ]nceput a numerot[rii - ]n zona Page Numbering. Dac[ se
valideaz[ op\iunea Continue from Previous Section numerotarea paginilor din
sec\iunea curent[ va continua numerotarea paginilor din sec\iunea precedent[.
Dac[ se valideaz[ op\iunea Start At, numerotarea ]ncepe de la valoarea din
c`mpul ata=at op\iunii.

Figura 13.2 – fereastra de dialog Page Number Format

13.2. Antete =i subsoluri

Antetul este informa\ia ce se repet[ la ]nceputul fiec[rei pagini, iar subsolul este
informa\ia care se repet[ la sf`r=itul fiec[rei pagini. }n general antetul sau subsolul con\in
num[rul paginii =i, eventual, titlul documentului sau al capitolului, dar pot con\ine =i
informa\ii mai complexe (cum ar fi un antet de institu\ie), inclusiv obiecte grafice =i
imagini .
Lucrul cu documente mari

Figura 13.3 – fereastra de dialog Page Setup - sec\iunea Margins

Antetelor =i subsolurilor li se rezerv[ c`te o zon[ special[. Zona rezervat[


antetului este determinat[ de distan\a fa\[ de marginea fizic[ superioar[ a paginii, stabilit[
]n c`mpul Header din sec\iunea Margins a ferestrei Page Setup (figura 13.3). Zona
rezervat[ subsolului este determinat[ de distan\a fa\[ de marginea fizic[ inferioar[ a
paginii, stabilit[ ]n c`mpul Footer din sec\iunea Margins a ferestrei Page Setup (figura
13.3).
Implicit, antetul =i subsolul sunt acelea=i pentru toate paginile deci editarea lor ]n
cadrul unei pagini duce la modificarea lor =i pentru celelalte pagini.
}n zona Headers and Footers din sec\iunea Layout a ferestrei Page Setup se
poate stabili ca antetul =i subsolul s[ difere ]n func\ie de pagin[, astfel:
• Dac[ este validat[ op\iunea Different Odd and Even, antetul =i subsolul
paginilor pare vor diferi de cele al paginilor impare;
• Dac[ este validat[ optiunea Different First Page, antetul =i subsolul primei
pagini vor diferi de cel al celorlalte pagini.

Antetele =i subsolurile pot fi editate ]n urma aplic[rii comenzii View, Header and
Footer. La lansarea acestei comenzi, orice mod de vizualizare ar fi activ, se va activa
modul de vizualizare Page Layout, va fi afi=at[ bara butoanelor pentru antet/subsol,
textul documentului va afi=at ]n gri, zona antetului =i cea a subsolului vor fi delimitate de
un chenar punctat, iar cursorul text va fi pozi\ionat ]n zona antetului (figura 13.4).
Procesoare de texte – Microsoft Word

Figura 13.4

Butoanele de pe bara de instrumente Header and Footer sunt:

Buton Func\ie
Insereaz[ o intrare Autotext

Numeroteaz[ paginile

Insereaz[ num[rul total de pagini

Formateaz[ num[rul paginii

Insereaz[ data calendaristic[ curent[

Insereaz[ ora

Deschide caseta de dialog Page Setup


Afi=eaz[ sau ascunde textul din document

Introduce acela=i antet/subsol ca cel anterior

Comut[ ]ntre antet =i subsol

Afi=eaz[ antetul sau subsolul precedent

Afi=eaz[ antetul sau subsolul urm[tor


}nchide bara de instrumente Header and Footer, cu
revenire ]n document

Antetele =i subsolurile pot fi editate =i formatate ca =i textul documentului. Dac[


modul de vizualizare este Page Layout =i antetul (respectiv subsolul) nu mai este gol,
zona antetului (respectiv a subsolului) este vizibil[ =i poate fi activat[ rapid prin dublu
clic ]n zona respectiv[.
Lucrul cu documente mari

Trecerea de la zona rezervat[ antetului la cea rezervat[ subsolului se poate face


ap[s`nd butonul (Switch Header and Footer)
Antetul/subsolul nu trebuie editat pentru fiecare pagin[ ]n parte. }n momentul
edit[rii lui pentru o pagin[, el va fi aplicat tuturor paginilor corespunz[toare, determinate
de starea butoanelor de op\iune Different Odd and Even =i Different First Page din
sec\iunea Layout a ferestrei Page Setup. }n cazul ]n care un document este alc[tuit din
mai multe sec\iuni, fiecare sec\iune poate avea antetul sau subsolul propriu.
Zona destinat[ unui antet anterior diferit de cel activ (dac[ exist[), poate fi activat[
direct prin ap[sarea butonului (Show Previous) .
Zona destinat[ unui antet urm[tor diferit de cel activ (dac[ exist[), poate fi
activat[ direct prin ap[sarea butonului (Show Next) .
Antetul definit pentru paginile sec\iunii anterioare poate fi aplicat paginilor
corespunz[toare din sec\iunea curent[ activ`nd zona destinat[ antetului =i ap[s`nd
butonul din bara butoanelor pentru antet/subsol. Butonul poate fi ap[sat
numai dac[ exist[ sec\iunea precedent[ =i dac[ a fost definit un antet pentru paginile
corespunz[toare ale sec\iunii precedente. De exemplu, pentru o pagin[ impar[ se poate
prelua antetul de la sec\iunea anterioar[, numai dac[ ]n sec\iunea anterioar[ a fost deja
definit un antet pentru paginile impare.
A=a cum s-a mai men\ionat, antetul poate fi editat ]n acela=i mod ca =i
documentul, deci pot fi inserate imagini, simboluri . Unele informa\ii pot fi inserate ]n
antet mult mai u=or =i mai rapid. Num[rul paginii, data curent[ =i respectiv ora curent[
pot fi inserate prin ap[sarea butoanelor din bara de instrumente pentru antet /subsol: ,
, .
}n timpul edit[rii antetului, textul documentului poate fi afi=at/ascuns prin
ap[sarea butonului din bara butoanelor pentru antet/subsol.
Tot ]n timpul edit[rii antetului, poate fi deschis[ fereastra de dialog Page Setup
pentru modificarea caracteristicilor paginii, fie aplic`nd comanda File, Page Setup, fie
ap[s`nd butonul din bara butoanelor de antet/subsol.
}ncheierea edit[rii antetului =i reluarea edit[rii documentului se poate face ]n unul
din urm[toarele moduri:
1. Dublu clic ]n spa\iul util al paginii. Va fi activat modul de vizualizare Page
Layout.
2. Ap[sarea butonului Close din bara butoanelor pentru antet/subsol. Va fi
activat modul de vizualizare Page Layout
3. Aplicarea uneia din comenzile pentru activarea diferitelor moduri de
vizualizare a unui document (Page Layout, Normal, Outline, =i Print
Preview)

13.3. Note de subsol =i de sf`r=it

Notele de subsol =i de sf`r=it sunt folosite pentru a explica sau prezenta ]n detaliu
o no\iune din document, f[r[ a aglomera textul. O not[ de subsol sau de sf`r=it este
format[ din doua p[r\i:
1. referin\a (de obicei un num[r, dar poate fi =i un simbol) care se plaseaz[ ]n text ]n
format Superscript, ]n col\ul dreapta-sus al textului selectat sau ]n pozi\ia
cursorului text.
Procesoare de texte – Microsoft Word

2. Textul explicativ sau de completare, care constituie nota propriu-zis[ =i se afl[, ]n


general, ]n partea de jos a paginii, la sf`r=itul documentului sau al sec\iunii,
desp[r\it[ de textul documentului printr-o linie orizontal[.

Figura 13.5 – fereastra de dialog Footnote and Endnote

Pentru a insera o nota de subsol, trebuie parcur=i urm[torii pa=i :


1. Se pozi\ioneaz[ cursorul de inser\ie la sf`r=itul cuv`ntului dorit sau se
selecteaz[ blocul de text dorit.
2. Se aplic[ comanda Insert, Footnote. Pe ecran apare fereastra de dialog
Footnote and Endnote (figura 13.5).
3. }n zona Insert se valideaz[ op\iunea Footnote.
4. }n zona Numbering se valideaz[ una din op\iunile:
• AutoNumber: referin\a notei va fi un num[r.
• Custom Mark: referin\a notei va fi un simbol introdus de utilizator ]n
c`mpul ata=at op\iunii. Dac[ utilizatorul dore=te folosirea unui simbol
dintr-un font, altul dec`t cel utilizat, simbolul respectiv poate fi selectat
din fereastra de dialog Symbol.
5. Se apas[ butonul OK.

Inserarea unei note de sf`r=it se face analog. Difer[ doar pasul 3 la care trebuie
validat[ op\iunea Endnote din zona Insert.

Dup[ parcurgerea acestor pa=i, referin\a notei va fi inserat[ ]n text =i ]n zona


destinat[ notelor de subsol sau de sf`r=it. Cursorul text va fi inserat ]n zona destinat[
notei pentru a introduce textul ei. Textul unei note poate fi editat similar textului
propriu-zis al documentului.
Dac[ documentul este vizualizat ]n modul Page Layout sau Print Preview, notele
de subsol =i de sf`r=it vor fi vizibile exact ]n pozi\ia pe care o ocup[ ]n pagin[ =i
trecerea de la nota de subsol sau de sf`r=it la textul documentului se face prin simpla
deplasare a cursorului text cu mouse-ul sau cu tastatura.
Dac[ documentul este vizualizat ]n modul Normal, notele nu sunt vizibile ]n
spa\iul destinat documentului propriu-zis. Ele pot fi vizualizate =i editate ]ntr-o zon[
special[. Acest[ zon[ este activat[ automat la inserarea unei note =i ulterior poate fi
deschis[ aplic`nd comanda View, Footnotes. Bara care delimiteaz[ aceast[ zon[ de
Lucrul cu documente mari

zona documentului con\ine o list[ ale c[rei op\iuni determin[ con\inutul zonei. C`teva
din aceste op\iuni sunt:
• All footnotes: sunt afi=ate toate notele de subsol. Notele de subsol defileaz[
odat[ cu deplasarea ]n cadrul textului.
• All endnotes: sunt afi=ate toate notele de sf`r=it. Notele de sf`r=it defileaz[
odat[ cu deplasarea ]n cadrul textului.
• Footnote Separator: este afi=at =i poate fi modificat separatorul dintre textul
documentului =i zona notelor de subsol.
• Endnote Separator: este afi=at =i poate fi modificat separatorul dintre textul
documentului =i zona notelor de sf`r=it.
Trecerea din aceast[ zon[ (p[str`nd-o deschis[) ]n zona documentului se poate
face pozi\ion`nd cursorul mouse-ului ]n zona text =i aplic`nd un clic cu butonul st`ng.
Zona destinat[ notelor se ]nchide la ap[sarea butonului Close.
Implicit, notele au ca referin\[ un num[r, iar numerotarea notelor de subsol =i de
sf`r=it se face ]n mod continuu ]n tot documentul. Adic[, prima not[ de subsol are ca
referin\[ 1, a doua not[ are referin\a 2 …. Pozi\ia implicit[ a textului notelor de subsol
este la sfar=itul paginii ]n care a fost inserat[ nota, iar a textului notelor de sf`r=it, la
sf`r=itul sec\iunii corespunz[toare.
O not[ de subsol (respectiv de sf`r=it) cu caracteristicile implicite poate fi inserat[
rapid tast`nd combina\ia de taste <Ctrl>+<Alt>+ F , respectiv <Ctrl>+<Alt>+ E.
Pentru a modifica caracteristicile notelor de subsol ata=ate unui document, ]n
ferestra de dialog Footnote and Endnote (figura 13.5) se selecteaz[ butonul Options. Pe
ecran apare fereastra de dialog Note Options (figura 13.6), care are dou[ sec\iuni:All
Footnotes =i All Endnotes, care sunt activate la ap[sarea butoanelor corespunz[toare din
partea superioar[ a ferestrei.

Figura 13.6 – fereastra de dialog Note Options

Sec\iunea All Footnote con\ine urm[toarele elemente:


• Lista Place At: determin[ pozi\ia textului notelor de subsol. Op\iuni posibile:
• Bottom of Page – textele notelor de subsol vor fi inserate ]n partea de jos a
paginii corespunz[toare.
Procesoare de texte – Microsoft Word

• Beneath Text – textele notelor de subsol vor fi inserate imediat dup[ terminarea
paragrafelor care con\in referin\ele notelor.
• Lista Number Format. Lista con\ine formatele disponibile pentru referin\ele notelor
de subsol (cifre arabe, cifre romane, litere …).
• C`mpul Start At: con\ine valoarea de start a numerot[rii notelor de subsol. Notele de
subsol ale c[ror referin\e sunt simboluri nu sunt luate ]n considerare la num[rare.
• Zona Numbering, care con\ine op\iunile:
• Restart Each Section - numerotarea re]ncepe la ]nceputul fiec[rei sec\iuni.
• Restart Each Page - numerotarea re]ncepe cu ]nceputul fiec[rei pagini.
• Butonul de comand[ Convert. Este disponibil numai dac[ documentului i-au fost
ata=ate note de ambele tipuri (de subsol si de sf`r=it). La ap[sarea lui este afi=at[
fereastra de dialog Convert Notes, care con\ine urm[toarele op\iuni:
• Convert All Footnotes to Endnotes. Toate notele de subsol vor fi convertite ]n
note de sf`r=it.
• Convert All Endnotes to Footnotes. Toate notele de sf`r=it vor fi transformate ]n
note de subsol.
• Swap Footnotes and Endnotes. Toate notele de subsol vor fi transformate ]n note
de sf`r=it =i invers.
• Butoanele OK, Cancel =i Help.
Caracteristicile stabilite ]n sec\iunea All Footnote sunt aplicate tuturor notelor de
subsol din document.
Pentru a modifica caracteristicile notelor de sf`r=it trebuie deschis[ sec\iunea All
Endnote a ferestrei de dialog Note Options. Aceast[ sec\iune este foarte asem[n[toare
cu sec\iunea All Footnote. Difer[ doar urm[toarele elemente:
• Op\iunile listei Place At sunt:
• End of Document - textul notelor de sf`r=it va fi inserat la sf`r=itul
documentului.
• End of Section - textul fiec[rei note de sf`r=it va fi inserat la sf`r=itul sec\iunii
care con\ine referin\a notei.
• Op\iunile din zona Numbering sunt:
• Continuous - notele de sf`r=it vor fi numerotate continuu ]n ]ntreg
documentul.
• Restart each Section - numerotarea notelor de sf`r=it re]ncepe la ]nceputul
fiec[rei sec\iuni.
Caracteristicile stabilite ]n sec\iunea All Footnote sunt aplicate tuturor notelor de
sf`r=it din document.
O nota va fi =tears[ prin =tergerea referin\ei sale. De asemenea, o not[ poate fi
mutat[ sau copiat[ ca orice bloc de text efectu`nd opera\ia dorit[ asupra referin\ei notei.
Dac[ se efectueaz[ o mutare sau copiere a unui bloc de text care con\ine referin\e de note
de subsol sau de sf`r=it, notele vor fi copiate =i ele, respectiv mutate. Dup[ efectuarea
uneia din opera\iile men\ionate anterior, notele care au ca referin\[ un num[r vor fi
renumerotate (dac[ este cazul).

13.4. Semne de carte

Semnele de carte sunt marcaje care poart[ un nume =i sunt ata=ate unei zone din
document (text sau grafic[). Utilizarea semnelor de carte permite pozi\ionarea rapid[ ]n
document (mai ales ]n cazul documentelor mari).
Lucrul cu documente mari

Un nou semn de carte va fi asociat zonei de text selectate sau, dac[ nu a fost f[cut[
nici o selec\ie, cuv`ntului ]n interiorul sau la sf`r=itul c[ruia este pozi\ionat cursorul text.
Pentru a asocia un semn de carte entit[\ii dorite, trebuie aplicat[ comanda Edit,
Bookmark, ac\iune care are ca efect afi=area ferestrei de dialog Bookmark (figura 13.7).

Figura 13.7 – fereastra de dialog Bookmark

}n continuare, trebuie parcur=i urm[torii pa=i:


1. Se introduce numele semnului de carte ]n c`mpul Bookmark Name.
2. Se apas[ butonul Add.
Numele noului semn de carte va fi ad[ugat automat listei ata=ate c`mpului
Bookmark Name. Dac[ exist[ deja un semn de carte cu numele introdus, utilizatorul este
aten\ionat =i are posibilitatea de a anula vechiul semn de carte sau de a da alt nume celui
nou.
Lista Bookmark Name va fi ordonat[ dup[ numele semnelor de carte sau dup[
pozi\ia semnelor de carte din document, dup[ cum ]n zona Sort By este validat[ op\iunea
Name, respectiv op\iunea Location.
Dac[ entitatea documentului c[reia i-a fost asociat un semn de carte este copiat[,
semnul de carte va indica entitatea ini\ial[, nu copia. Dac[ o astfel de entitate este mutat[,
semnul de carte va indica entitatea la noua pozi\ie.
Un semn de carte poate fi =ters odat[ cu entitatea c[reia i-a fost asociat sau poate fi
=ters doar semnul de carte select`ndu-l din lista Bookmark Name =i ap[s`nd butonul
Delete.
O entitate c[reia i-a fost asociat un semn de carte poate fi localizat[ rapid ]n unul
din modurile:
1. Se selecteaz[ numele semnului de carte din lista Bookmark Name a ferestrei de
dialog Bookmark =i se apas[ butonul de comand[ Go To.
2. Se aplic[ comanda Edit, Go To. }n fereastra de dialog Edit and Replace –
sec\iunea Go To se selecteaz[ op\iunea Bookmark din lista Go To What , apoi
]n lista Enter Bookmark Name fie se introduce, fie se selecteaz[ numele
semnului de carte =i se apas[ butonul Go To.
Orice posibilitate ar fi aleas[, dac[ semnul de carte respectiv exist[, cursorul text
va fi pozi\ionat ]n document la entitatea corespunz[toare. }n caz contrar, utilizatorul va
Procesoare de texte – Microsoft Word

primi un mesaj de avertizare. }n ambele situa\ii, fereastra de dialog r[m`ne deschis[ =i


activ[ pentru a putea localiza =i alte semne de carte. Activarea ferestrei de lucru a
documentului se face prin pozi\ionarea mouse-lui ]n spa\iul util al ferestrei documentului
=i aplicarea unui clic st`nga. Oricare din cele dou[ ferestre de dialog poate fi ]nchis[ prin
ap[sarea butonului Close.

13.5. Tabele de index

Indexul este o list[ ordonat[ alfabetic de no\iuni folosite ]n cadrul unui


document. Este introdus de obicei la sf`r=itul documentului =i con\ine numele no\iunilor
respective =i pozi\iile din document ]n care se fac referiri la ele. Un index este deosebit de
util mai ales ]n cazul documentelor mari. }nainte de a crea un index, trebuie stabilite =i
marcate intr[rile de index.
Prin marcarea unei intr[ri de index se ]n\elege definirea termenului care va ap[rea
]n index =i marcarea zonei din document care con\ine referiri sau l[muriri referitoare la
termenul respectiv (=i care va fi indicat[ ]n index). Acest termen poate s[ apar[ sau nu
explicit ]n zona din document respectiv[.
Pentru a marca o intrare de index, trebuie parcur=i urm[torii pa=i:
1. Se selecteaz[ termenul care va ap[rea ]n index sau se pozi\ioneaz[ cursorul text ]n
zona dorit[;
2. Se aplic[ comanda Insert, Index and Tables. Pe ecran apare fereastra de dialog
Index and Tables. Se selecteaz[ din sec\iunea Index (figura 13.8) butonul Mark
Entry.
Lucrul cu documente mari

Figura 13.8 – Fereastra de dialog Index and Tables - sec\iunea Index

3. Pe ecran apare fereastra de dialog Mark Index Entry (figura 13.9). Se introduce
]n c`mpul Main Entry termenul care va ap[rea ]n index.

Figura 13.9 – Fereastra de dialog Mark Index Entry

4. }n multe cazuri, pot exista mai multe aspecte ale no\iunii respective care dorim
s[ fie indicate explicit ]n index, dar dar care trebuie grupate la no\iunea
respectiv[.
Exemplu: Dac[ consider[m no\iunea de c[utare, ea se poate referi la c[utarea
unui fi=ier sau la c[utarea unui =ir de caractere. Deci pentru termenul c[utare
putem spune c[ trebuie s[ fie indica\i ]n index subtermenii fi=ier =i =ir de
caractere. }n asemenea situa\ii trebuie marcat[ c`te o intrare pentru fiecare
subtermen, termenul fiind introdus ]n c`mpul Main Entry, iar subtermenul ]n
c`mpul Subentry .
Pot fi create intr[ri de index =i pentru subtermenii unui subtermen.
Exemplu: Pentru exemplul anterior, c[utarea unui fi=ier poate fi f[cut[ doar
dup[ nume sau dup[ alte criterii (autor, cuvinte cheie,…). Deci subtermenul
fi=ier va avea la r`ndul s[u sutermenii simpl[ =i avansat[.
Pentru a marca o intrare de index pentru simpl[, c`mpul Main Entry
va con\ine: c[utare: fi=ier,iar c`mpul Subentry: simpl[.
Indexul va con\ine la litera C:
c[utare
fi=ier
simpl[, 21
avansat[, 22
=ir de caractere
Un nume al unui subtermen poate fi =i al unui termen, dar ele sunt entit[\i
diferite f[r[ nici o leg[tur[. Referitor la exemplul de mai sus, fi=ier poate s[
apar[ ]n index ca subtermen pentru c[utare =i ca termen la litera F.
Procesoare de texte – Microsoft Word

5. Se stabilesc indica\iile ce vor ap[rea ]n index ]n dreptul termenului sau al


subtermenului. Aceste indica\ii sunt determinate de op\iunea validat[ ]n zona
Options. Indexul poate con\ine:
• Un text care face referire la un alt termen sau subtermen al indexului,
dac[ este validat[ op\iunea Cross-Reference.
• Num[rul paginii curente, dac[ este selectat[ op\iunea Current Page.
• Un domeniu de pagini dac[ este selectat[ op\iunea Page Range. }n
acest caz, paginile respective trebuie s[ fie selectate integral sau par\ial
pentru a li se asocia un semn de carte. Numele semnului de carte
trebuie introdus ]n c`mpul Bookmark.
6. Se stabile=te formatul num[rului de pagin[ prin validarea sau invalidarea
op\iunilor Bold =i Italic din zona Page Number Format.
7. Se marcheaz[ efectiv intrarea de index ]n unul din modurile:
• Aplicarea unui clic pe butonul Mark, ac\iune ce are ca efect marcarea
unei intr[ri de index pentru pozi\ia curent[. Pentru un termen pot fi
marcate mai multe intr[ri de index; termenul respectiv va ap[rea ]n
index o singur[ dat[, dar ]n dreptul lui vor fi indicate mai multe
pagini;
• Aplicarea unui clic pe butonul Mark All. Acest buton este disponibil
numai dac[ este selectat un =ir de caractere =i nu este bine s[ fie
utilizat pentru marcarea unor intr[ri pentru subtermeni. La ac\ionarea
butonului Mark All, editorul va marca pozi\iile (numai prima din
fiecare paragraf) din document ]n care apare textul selectat, iar ]n
index, ]n dreptul termenului, vor fi indicate toate paginile ]n care au
fost marcate intr[ri.
Exemplu: dac[ textul selectat este c[utare =i apare ]n paginile 2, 3, 5 ale
documentului, iar termenul este C[utare, ]n index la litera C apare:
C[utare……………………2,3,5

Dup[ parcurgerea acestor pa=i, ]n text va fi inserat un cod de intrare de index ]n


format Hidden (ascuns).
Dup[ marcarea unei intr[ri de index, fereastra Mark Entry r[m`ne deschis[
pentru a putea marca =i alte intr[ri. Fereastra se ]nchide la aplicarea unui clic pe butonul
Cancel/Close.
O intrare de index nu poate fi modificat[, dar poate fi =tears[ ca orice bloc de
text.
Dup[ marcarea intr[rilor de index, crearea indexului se ini\iaz[ din sec\iunea
Index a fereastrei de dialog Index and Tables (ce apare aplic`nd comanda Insert, Index
and Tables).
Aceast[ sec\iune (figura 13.8) con\ine:
♦ Zona Type: determin[ pozi\ia subtermenilor fa\[ de termeni =i con\ine
op\iunile:
• Indented: subtermenii vor fi scri=i fiecare pe un alt r`nd, sub termen =i
mai la dreapta;
• Run-in: subtermenii vor fi scri=i ]n continuarea termenului, mai mul\i pe o
linie;
♦ Lista Formats: con\ine mai multe formate predefinite de index
♦ Op\iunea Right Align Page Numbers: este disponibila numai dac[ ]n zona
Type a fost validat[ op\iunea Indented. Dac[ aceast[ op\iune este validat[,
paginile ata=ate unui termen, respectiv unui subtermen vor fi aliniate la
Lucrul cu documente mari

dreapta coloanei, iar spa\iul dintre numerele de pagin[ =i termeni sau


subtermeni va fi format din caracterul selectat din lista Tab Leader. Dac[
op\iunea nu este validat[, numerele paginilor vor fi scrise ]n continuarea
termenului sau subtermenului, delimitate de acesta prin virgul[.
♦ C`mpul Columns: indic[ pe c`te coloane va fi scris indexul;
♦ Butonul AutoMark: permite crearea automat[ a unui index utiliz`nd un fi=ier
special;
♦ Zona Preview: exemplific[ set[rile f[cute;
♦ Butoanele OK, Cancel, MarkEntry =i Help.
Indexul creat va fi inserat ]n pozi\ia cursorului text. La sf`r=itul lui va fi inserat un
marcaj de sf`r=it de sec\iune.
Un index poate fi creat automat, marc`ndu-se automat intr[rile de index. Pentru
aceasta trebuie creat ]nt`i un nou document care s[ con\in[ un tabel cu dou[ coloane,
fiec[rei intr[ri de index corespunz`ndu-i o linie a tabelului. Prima coloan[ trebuie s[
con\in[ textul din document pentru care se dore=te crearea unei intr[ri de index, iar a doua
coloan[ trebuie s[ con\in[ termenul intr[rii de index.
Un index poate fi actualizat sau i se poate modifica formatul aplic`nd din nou
comanda Index and Tables =i select`nd sec\iunea Index. Dup[ efectuarea eventualelor
modific[ri referitoare la format =i ac\ionarea butonului OK, este afi=at[ o fereastr[ de
confirmare. Utilizatorul poate opta pentru una din variantele:
1. Noul index va ]nlocui primul index g[sit ]n document – butonul Yes.
2. Va fi creat un nou index ]n pozi\ia cursorului de text – butonul No. }n acest
caz ]n document vor exista dou[ indexuri – cel nou =i cel vechi.
3. Va fi abandonat[ crearea indexului – butonul Cancel.

Un index poate fi =ters ca orice bloc de text.

13.6. Tabele de cuprins

Cuprinsul este lista numelor tuturor p[r\ilor, capitolelor, paragrafelor,


subparagrafelor =i sec\iunilor unei lucr[ri ]n ordinea paginilor ]n care apar.
Un =ir de caractere din document este inserat ]n cuprins pe un anumit nivel, ]n
func\ie de stilul de formatare. Implicit, un cuprins va fi generat astfel:
• Pe primul nivel vor fi inserate paragrafele formatate cu stilul predefinit
Heading 1.
• Pe al doilea nivel vor fi inserate paragrafele formatate cu stilul predefinit
Heading 2.
• Pe al treilea nivel vor fi inserate paragrafele formatate cu stilul predefinit
Heading 3, etc.
Deci ]nainte de a genera cuprinsul trebuie parcurs documentul, iar titlurile care
trebuie s[ apar[ ]n cuprins trebuie marcate cu stilul Heading corespunz[tor. Titlurile
principale vor fi formatate cu stilul Heading 1, subtitlurile cu stilul Heading 2,
subsubtitlurile cu stilul Heading 3, etc.
Un cuprins va fi inserat ]n pozi\ia cursorului text. Crearea lui trebuie ini\iat[
aplic`nd comanda Insert, Index and Tables =i select`nd sec\iunea Tables of Contents a
ferestrei Index and Tables (figura 13.10).
Procesoare de texte – Microsoft Word

Figura 13.10 – Fereastra de dialog Index and Tables - sec\iunea Table of Contents

Pentru a crea un cuprins, trebuie stabilite:


• Formatul cuprinsului – select`nd una din op\iunile listei Formats, similar[ celei
din sec\iunea Index;
• Pe c`te nivele s[ fie structurat cuprinsul - ]n c`mpul Show Level;
• Dac[ va con\ine sau nu =i numerele paginilor – op\iunea Show Page Numbers;
• Dac[ numerele paginilor (]n cazul ]n care sunt afi=ate) vor fi scrise imediat dup[
text sau aliniate la dreapta – op\iunea Right Align Page Numbers. Dac[
op\iunea este marcat[, spa\iul dintre textul cuprinsului =i numerele paginilor este
umplut cu caracterul selectat din lista Tab Leader.
Set[rile f[cute ]n sec\iunea Table of Contents sunt exemplificate ]n zona
Preview.

Un cuprins poate fi actualizat ]n unul din urm[toarele moduri:


1. Se pozi\ioneaz[ cursorul de text ]n interiorul cuprinsului =i se tasteaz[ F9. }n
fereastra de dialog afi=at[ se valideaz[ una din op\iunile:
• Update Page Numbers Only: actualizeaz[ doar numerele paginilor.
• Update Entire Table: actualizeaz[ ]ntregul cuprins.
2. Se aplic[ comanda Insert, Index and Table =i se activeaz[ sec\iunea Table
of Contents. Se fac set[rile dorite =i se selecteaz[ butonul OK. }n func\ie de
op\iunea utilizatorului va fi creat un nou cuprins, va fi ]nlocuit primul cuprins
din document sau va fi abandonat[ opera\ia.

Un cuprins poate fi =ters ca orice bloc de text.