Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Taxa Pe Valoarea Adaugata Pentru Atestat La Contabilitate
Taxa Pe Valoarea Adaugata Pentru Atestat La Contabilitate
Galati
Contabilitatea
Taxei
pe
Valoare
Adaugata
Coordonator :Tanase Camelia
Autor : Pohrib Anamaria-Simona
-2010-
Cuprins
1. Istoria contabilitatii
2. Contabilitatea T.V.A.-ului
2.1. Caracteristici generale
3. Obiectivele si factorii organizarii credibilitatii T.V.A.
4. Organizarea contabilitatii taxei pe valoare adaugata
4.1. Documentatia primara
4.2. Evidenta operativa a taxei pe valoare adaugata
4.3. Organizarea contabilitatii sintetice a taxei pe valoare
adaugata
5. Contabilitatea operatiilor privind taxa pe valoarea
adaugata in principalele ramuri de activitate
5.1. Ramura industriei
5.2. Ramura constructiei si prestarii servicii
6. Decontarea taxei pe valoare adaugata
7. Prorata T.V.A.
7.1. Angajari si degajari intre contabilitate si T.V.A.
CONTABILITATEA T.V.A.-lui
1.Istoria Contabilitatii
4427 TVA colectata-cont care are functia contabila de datorii si care evidentiaza
TVA inscrisa in facturile sau alte documente admise de lege ,emise de catre
intreprindere pentru bunurile vandute ,serviciile si lucrarile prestate de catre terti;
4428 TVA neexigibila-cont care poate avea fie functie contabila de activ fie de
datorii,in functie de situatia existenta.Acest cont evidentiaza TVA neexigibila rezultata
din vanzarea si cumpararea de bunuri cu plata in rate,TVA inclusa in pretul de
vanzare cu amanuntul in cazul unitatilor care tin evidenta marfurilor la caest pret si
care devine TVA colectata in momentul vanzarii marfurilor respective,TVA aferenta
cumparaturilor si vanzarilor de bunuri in baza avizului de insotire a marfii si care
devine deductibila respectiv colectata la primirea sau emiterea facturii fiscale etc...
2.1.Caracteristici generale
Taxa pe valoare adaugata este o taxa general de consum care cuprinde
toate fazele circuitului economic respectiv productia,serviciile in distributia pana la
vanzarile catre consumatorii finali.
Principiul de baza al taxei pe valoare adaugata este unic respectiv
impozitarea se face numai pe valoare adaugata la fiecare etapa a circuitului
economic.
a.-Sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata.
Principala regula in functie de care se stabileste daca o operatie este supusa taxei
pe valoare adaugata sau nu,o constituie destinatia bunurilor livrate sau serviciilor
prestate.
In sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata se cuprind urmatoarele
categorii de operatiuni:
1.-Livrarile de bunuri mobile
2.-Transferul proprietatii bunurilor imobile intre agentii economici ,precum si intre
acestia si institutiile publice sau persoane fizice.
3.-Prestari servicii.
4.-Operatiuni asimilate cu livrari de bunuri si prestari servicii.
5.-Importuri de marfuri.
Pentru ca aceste operatiuni sa intre in sfera de aplicare a taxei pe valoare
adaugata trebuie sa rezulte din activitatea desfasurata intr-o maniera independenta
de catre persoane fizice sau juridice.
Actioneaza de o maniera independent persoanele care exercita o
activitatate pe propria lor raspundere si au libertatea totala in organizarea si
exercitarea lucrarilor pe care le comporta operatiunile in cauza cum sunt regiile
autonome,societatile comerciale, societatile agricole,unitati cooperatiste,asociatiile si
organizatiile cu scop lucrativ , persoane fizice,in asociatii familiare autorizate sa
desfasoare activitati economice pe baza liberei initiative,persoane fizice si juridice
indiferent daca au fost inregistrate sau nu,ca agenti economici pentru importurile de
bunuri si servicii supuse taxei vamale.
Exigibilitatea este anticipata faptului generator atunci cand factura este emisa
inaintea efectuarii livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor;contravaloarea
bunurilor sau serviciilor se incaseaza inaintea efectuarii livrarii bunurilor sau
prestarii serviciilor ;se incaseaza avansuri sau se fac decontari succesive.
Momentul exigibilitatii taxei pe valoare adaugata nu constituie si data
termenului de plata a acestuie.Termenul de plata a TVA este pana la 25 a lunii
urmatoare pentru operatiile efectuate in luna precedenta.
c-Baza de impozitare a taxei pe valoare adaugata
Ca regula generala baza de impozitare este constituita pentru livrarile de
bunuri si presteri servicii din toate sumele,valorile,bunurile sau serviciile primite
sau ce urmeaza a fi primit de furnizor sau prestator in contrapartida pentru
livrarile sau prestarile efectuate exclusiv taxa pe valoare adaugata.
In cazul platii in natura trebuie sa se tina seama de valoarea tuturor bunurilor
sau seviciilor care constituie contravaloarea livrarii de bunuri sau prestari de
servicii.
Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor sau prestarea
serviciilor sau dupa caz la intocmirea facturilor chiar daca in contract se prevede
plata in rate sau prin decontari succesive.
Pentru vanzarile de bunuri in regim e consigratie baza de impozitare o
constituie suma reprezentand comisionul aplicat asupra vanzarilor de bunuri,
persoanelor fizice neinregistrate ca agenti economici sau persoanelor juridice
necuprinse in sfera de aplicare sau scutite de plata taxei pe valoare adaugata.
La activitatea de intermediere in turism se aplica un regim specific in care baza
de impozitare o constituie diferenta intre pretul total inclusiv taza pe valoare
adaugata , platit de client agentiilor de turism si pretul efectiv inclusiv TVA facturat
de prestatorii de servicii de transport ,hoteliere,de restaurant si alti prestatori care
executa material serviciile utilizate de client.
Pentru produsele scutite de taza pe valoare adaugata atat la producator cat si
in reteaua de desfacere cu amanuntul preturile cu ridicata,si cel cu amanuntul
sunt cele dimensionate fara luarea in calcul a TVA pentru aceste verigi.In aceste
cazuri preturile contin TVA platita initial de producator in cadrul aprobizionarii si
de unitatile de desfacere in cadrul cheltuielilor de circulatie.La baza de calcul a
taxei pe valoare adaugata se cuprind cheltuielile accesorii ale livrarilor de bunuri
sau prestari de servicii cum sunt comisioanele,cheltuielile de ambalare,de
transport,de asigurare si altele de asemenea natura datorate de cumparator in
masura in care nu au fost cuprinse in preturile negociate.
Nu se cuprind in baza de impozitare :
a.-remizele si alte reduceri de pret acordate de catre furnizori direct clientului
inclusiv cele acordate dupa facturarea bunurilor sau serviciilor cu conditia de a fi
efective si in sume exacte in beneficiul clientului si sa nu constituie in fapt
remunerarea unui serviciu sau contrapartida pentru o prestatie oarecare.
Calculul taxei pe valoare adaugata de plata se poate face prin metoda deducerii
sau prin metoda determinarii la fiecare etapa a circuitului economic la care se aplica
cota de impozitare.
Cele mai multe tari aplica metoda deducerilor,metoda adoptata si de
reglementarile juridice din Romania .
Metoda determinarii taxei pe valoare adaugata la fiecare etapa a circuitului
economic consta in stabilirea valorii adaugate aferente operatiilor realizate in circuitul
economic din fiecare unitate patrimoniala,valoare ce constituie baza de calcul la care
se aplica cota de impozitare rezultand direct taxa pe valoare adaugata de plata,care
se inscrie in factura si se incaseaza de la client.
Metoda deducerii se caracterizeaza prin aceea ca baza de impozitare la care se
aplica cota procentuala TVA este pretul respectiv tariful aferent bunurilor livrate si al
serviciilor prestate si nu doar valoarea adaugata ca diferenta intre pretul de livrari si
costul de achizitionare.
La vanzarile de bunuri sau prestari de servicii factura emisa va ciprinde
pretul,respectiv tariful acestora si taxa pe valoare adaugata calculata prin aplicarea
cotei procentuale asupra pretului de livrari respectiv tarifului,taxa se inregistreaza ca
obligatie fata de bugetul statului.
Deci,la intrarea in patrimoniu ,intreprinderea plateste furnizorului taxa pe valoare
adaugata aferenta preturilor respectiv tarifele bunurilor si serviciilor primite iar la
iesire,la vanzarea acestea incaseaza de la client taxa pe valoare adaugata aferenta
perturilor si tarifelor bunurilor livrate si prestarilor executate.
Decontarea taxei pe valoare adaugata cu bugetul statului se face pentru diferenta
care rezulta intre taxa pe valoare adaugata aferenta facturilor emise clientilor si taxa
pe valoare adaugata aferenta facturilor primite se la furnizori pentru bunurile
achizitionate si serviciile primite.
Scaderea in taxa pe valoare adaugata aferenta facturilor emise,taxa numita taxa
pe valoare calculata , a sumei taxa aferenta facturilor pentru aprovizionarea de
bunuri si pentru servicii primite constituie aparitia de deducere iar aceasta taxa pe
valoare adaugata deductibila.
Daca taxa calculata este mai mare decat taxa deductibila diferenta este taxa de
platit la buget;daca taxa deductibila este mai mare diferenta este recuperata de la
buget.
Platitorii taxei pe valoare adaugata au,deci dreptul la deducerea taxei cuvenite
intrarilor de bunuri sau servicii destinate realizarii de operatiuni impozabile.Nu poate
fi dedusa taxa pe valoare adaugata aferenta intrarilor de bunuri si servicii destinate :
realizarii de operatiuni scutite;folosirii in scop personal sau punerii la dispozitia altor
persoane fizice sau juridice in mod gratuit;achizitionate de furnizor sau prestator in
contul clientului si care apoi se deconecteaza acestuia;servicii de transport
hotelier ,de restaurant si altele efectuate pentru activitati de intermediere in turism si
care sunt utilizate de turisti etc...
10
11
12
13
14
15
16
17
18
7.Prorata T.V.A.
Prorata TVA in functie de care se realizeaza deducerea prezinta
importanta prin efectele care le antreneaza,utilizand o prorata provizorie calculata ca
raport intre operatii impozitabile si operatii totale aferente anului precedent,agentul
economic regularizeaza diferentele numai in cazul in care prorata definitiva se abate
fara de cea provizorie cu mai mult de + sau 10 %.
A exclude din calcul de deducere a TVA deductibil suma aferenta
operatiilor scutite de TVA nu are justificare decat in situatia in care aceste bunuri si
servicii ar servi exclusiv activitatii lunii curente.In acest sens cel putin trebuie facuta
distinctie intre TVA aferenta imobilizarilor in cea aferenta serviciilor sau altor bunuri
pentru a fi posibile regularizarile rezultate din diferenta de prorata,consideram ca prin
acest calcul nu s-a avut in vedere decat regimul fiscal fara sa se tina cont de
continutul fenomenelor economice,financiare precum si de implicatiile pe care le
incuba evidenta in calculul extracontabil al TVA de dedus.
7.1.-Angajari si degajari intre contabilitate si TVA
Adaptarea taxei pe valoare adaugata in practica financiara a Romaniei
poate fi considerata o premisa pentru stimularea exporturilor si diminuari
importurilor ,pentru acelerarea circuitelor economice din intreprinderi,pentru
19
20
Mai mult daca agentul economic este scutit de TVA si nici nu a facut optiunea
pentru a fi platitor de TVA si se aprovizioneaza cu materii prime sau servicii de la terti
care au o valoare relativ mare,incarca costul bunului respectiv si cu valoarea TVA
ceea ce risca sa fie exclusa de pe piata prin concurenta furnizorilor.Pentru a-si lua in
calcul dimensiunea fiscala a afacerilor,consideram ca societatea trebuie sa-si
analizeze foarte bine obiectul de activitate prin consumurile intermediare ca
participant al valorii adaugate ,in functie de acestea daca sunt mai mari atunci poate
sa-si aprecieze luarea in considerarea a capacitatii fiscale si este decizia sa
normalade optiune ca platitor de TVA.
Din contra unagent economic al carui obiect de activitate il constituie prestarule
de seviciiprin analize,consultante,evaluare proiectare si in general exploatarea
inteligentei automat consumurile intermediare vor fi mici.In asemenea situatie
intreprinderea prin gestiunea fiscala nu va opta pentru plata TVA deoarece aceasta
va fi suportata de client iar in concurenta cu alte intreprinderi neplatitoare de TVA,va
renunta la serviciile sale chiar daca calitatea lucrarilor prestate este de cel mai inalt
nivel.
Daca agentul economic platitor de TVA ,efectueaza atat operatii impozabile dar
si scutite de TVA,el este obligat la calculul proratei TVA.Respectand principiul
evaluarii bunurilor intrate in patrimoniu cu titlu oneros,consideram partea
nedeductibila din TVA,trebuie sa fie cuprinsa in costul bunului achizitionat si nu in
contul cheltuieli cu alte impozite,taxe si varsamante asimilate,asa cum spre
exemplu se inregistreaza operatiunile de import-export sau cele al caror calcul
necesita aplicarea proratei TVA.
Cresterea costului de achizitie prin includerea taxei fiscale
nedeductibile,conduce implicit la cresterea cheltuielilor de exploatare si micsorarea
rezultatului contabil.
TVA angajeaza cheltuieli datorita proratei si implica indirect un cost de gestiune
deoarece elaborarea declaratiilor si tinera unei evidente contabile detaliate necesita
forta de munca deloc neglijabila.
Trebuie precizat faptul ca TVA angajeaza un cost legal de gestiune pentru
avansurile incasate de furnizor,Din punct de vedere fiscal,avansurile sunt purtatoare
TVA si se factureaza.
Daca de exemplu agentul economic in luna respectiva nu are consumuri
intermediare deci TVA deductibila sau marimea sa este nesemnificativa furnizorul de
bunuri are obligatia de a vira la buget integral TVA aferenta avansurilor
incasate.Prima suma virata la buget se creaza la unitatea furnizoare o reducere de
disponibilitati banesti suma ce se poate recupera dexat in lunile urmatoare.Aceasta
situatie poate conduce intreprinderea furnizoare la intarzieri in plata unor obligatii
scadente.Exista probabilitatea ca derularea operatiunii pentru care s-a incasat avans
sa nu se mai realizeze,avansul avand a fi restituit integral intrucat virarea la buget a
TVA calculata pentru avansurile incasate a avut loc,recuperarea urmeaza a se
realiza in lunile urmatoare de la alte operatiuni sau prin rambursarea de la buget.
21
22
Bibliografie
1.Staicu Constantin-Contabilitatea financiara si de
gestiune Editura Alus
23
Anexa
24
Aprovizionari :
1.Aprovizionarea cu materii prime :
35.700
30.000
5.700
% 401
300
4426
% 404
2125
4426
% 401
321
4426
5.Aprovizionare marfuri:
33.320
28.000
5.320
% 401
371
4426
25
Vanzari:
411 %
95.200
701
80.000
4427
15200
411 %
59.500
707
50.000
4427
9.500
411 %
142.800
704
120.000
4427
22.800
26
27
28
29
30
31
32
Sim
44
Docume
nt
felul nr
EXPLICATII
Simbol cont
coresponde
nt
FAC
T
VANZARE CLIENTI
PRODUSE FINITE
411
152
FAC
T
VANZARE MARFURI
411
95
FAC
T
VANZARE CLIENTI
PRESTARI SERVICII
NC
REGULARIZARE TVA
47500
TOTAL RULAJ
47500
Credit
228
TOTAL SOLD
Debit
33
475
Docume
nt
felu nr
l
NC
EXPLICATII
Sim
442
Simbol
cont
corespond
ent
4426
RULAJ TVA
TOTAL RULAJ
Debit
Credit
8930
8930
SOLD
8930
34
Sim
442
Docume
nt
felul nr
EXPLICATII
FAC
T
APROVIZIONARE
MATERII PRIME
FAC
T
APROVIZIONARE
MATERIALE
CONSUMABILE
ACHIZITIE AUTOTURISM
401
3 8 00
404
1 9 0 00
APROVIZIONARE
OBIECTE DE INVENTAR
APROVIZIONARE
MARFURI
REGULARIZARE TVA
401
4 7 50
401
5 3 20
FAC
T
FAC
T
FAC
T
NC
Simbol
cont
corespond
ent
401
Debit
Credit
5 7 00
4427
4423
TOTAL RULAJ
47500
8 9 30
4 7 5 00
TOTAL SOLD
35
47500
36
37
38
39