Sunteți pe pagina 1din 39

Colegiul Economic Virgil Madgearu

Galati

Contabilitatea
Taxei
pe
Valoare
Adaugata
Coordonator :Tanase Camelia
Autor : Pohrib Anamaria-Simona

-2010-

Cuprins

1. Istoria contabilitatii
2. Contabilitatea T.V.A.-ului
2.1. Caracteristici generale
3. Obiectivele si factorii organizarii credibilitatii T.V.A.
4. Organizarea contabilitatii taxei pe valoare adaugata
4.1. Documentatia primara
4.2. Evidenta operativa a taxei pe valoare adaugata
4.3. Organizarea contabilitatii sintetice a taxei pe valoare
adaugata
5. Contabilitatea operatiilor privind taxa pe valoarea
adaugata in principalele ramuri de activitate
5.1. Ramura industriei
5.2. Ramura constructiei si prestarii servicii
6. Decontarea taxei pe valoare adaugata
7. Prorata T.V.A.
7.1. Angajari si degajari intre contabilitate si T.V.A.

CONTABILITATEA T.V.A.-lui

1.Istoria Contabilitatii

Studierea evolutiei istorice a oricarei stiinte este instructiva si interesanta


numai in masura in care din cercetarile intreprinse se deprind concluzii valabile si cu
caracter permanent.
Istoria contabilitatii analizeaza aparitia primelor insemnari contabile si
dezvoltarea lor in forme cat mai corespunzatoare nevoilor societatii omenesti,oferind
exemple convingatoare despre supletea in puterea de adaptare a acestei stiinte care
in decursul veacurilor ,i-a permis sa faca fata noilor cerinte corespunzatoare fiecarei
etape de dezvoltare a societatii umane.
Relatiile sociale de productie si schimb au determinat in primele insemnari
contabilE.Din cercetari s-a stabilit ca primele operatii de schimb au avut loc in
Asia .Cu timpul schimbul a intampinat numai dificultati.Pentru inlaturarea acestora a
aparut necesitatea folosirii unor masuratori.Functia de masura a valorii si de
instrument de schimb a fost indeplinita de moneda.
Ca urmare a primelor relatii intre oameni si pe masura dezvoltarii
inteligentei lor,s-a dezvoltat si vorbirea.Mai tarziu a aparut si forma cea mai
rudimentara a scrisului.
Din numeroasele documente descoperite de arheologi ,cele mai multe
tablite de scris reprezentau conturi.Din examinarea acestor tablite s-a constatat ca
inca din cele mai vechi timpuri se tineau conturi pentru diferite bunuri cum ar fi
cereale,stofe,inventarul obiectelor caselor regale.Sutele de documente descoperite
de arheologi reprezinta nenumarate conturi ,inventare,chitante ,contracte; s-a mai
constatat ca inregistrau toate miscarile de produse ,calculau pretul de cost al
culturilor vegetale,determinau rentabilitatea etc...Cand dupa mai multe secole
economia templerol s-a schimbat iar ele s-au transformat in organizatii financiar
laice,documentele contabile nu mai reflectau operatii privind impozitele ci operatii pur
bancare.

2.Contabilitatea taxei pe valoare adaugata


Taxa pe valoare adaugata este un impozit indirect asupra operatiunilor
privind transferul propriilor bunuri precum si asupra celor privind prestatiile de
servicii,TVA reprezinta un venit important al bugetului de stat.
In esenta,TVA este o forma perfectionata a impozitului pe cifra de afaceri
ce o aplica o singura data asupra produselor si asupra serviciilor.
Caracteristica esentiala a impozitelor in general o reprezinta faptul ca plata
acestora catre bugetul central sau local nu implica prestarea unui contraserviciu
direct sau imediat,din partea statului.Cuantumul impozetelor se determina in functie
de marimea veniturilor impozabile si au tremene de plata stabilite prin lege.
Spre deosebire de impozite,taxele sunt plati efectuate de persoanele fizice
sau juridice pentru diferite servicii prestate platilor de catre stat .Nivelul taxelor
depinde de felul si costul serviciului si tremenele de plata a taxelor se stabilesc de
regula in momentul solicitarii sau chiar dupa prestarea serviciilor.
Astfel,intre impozite si taxe exista deosebiri existentiale si ca atare atat din
punct de vedere al sensului cat si al continutului,exprimarea corecta ar fi de
IMPOZIT pe valoare adaugata si nu TAXA pe valoare adaugata(N.G.Lacrita)
Operatiunile cuprinse in sfera de aplicare a TVA se impart din punct de vedere
al regulilor impozitare dupa cum urmeaza:
1.- operatiuni impozabile obligatoriu la care se aplica cota de 19 % asupra vanzarilor
2.-operatiuni la care se aplica cota 0 operatiuni de export
3.-operatiuni scutite de plata TVA
Obligatia platii TVA ia nastere la data efectuarii livrarii de bunuri mobile la
data transferului de proprietatii imobiliare sau la data prestarii serviciilor.Pentru
livrarile cu plata in rate decontarea TVA se face la data prevazuta pentru plata
ratelor.Principalul document care sta la baza inregistrarii in contabilitate a TVA este
factura fiscala.Alte documente sunt : chitanta fiscala,declaratia vamala de
import,borderoul zilnic al incasarilor ,procese verbale sau situatii de lucrari.
Reflectarea in contabilitate a TVA se face utilizand contul 442.
Taxa pe valoare adaugata ce se dezvolta pe urmatoarele conturi sintetice de gradul
II :
4423 TVA de plata cont care are functia contabila de datorii si care arata datoria
agentului economic fata de bugetul de stat.
4424 TVA de recuperat- cont care are functia contabila de activ si care arata
creanta agentului economic asupra bugetului de stat(care urmeaza a fi primita de la
stat sau compensata cu eventuala TVA de plata dintr-o perioada viitoare)
4426 TVA deductibila-cont care are functia contabila de activ si care evidentiaza
TVA inscrisa in facturile si alte documente admise de lege,primite de la furnizori;

4427 TVA colectata-cont care are functia contabila de datorii si care evidentiaza
TVA inscrisa in facturile sau alte documente admise de lege ,emise de catre
intreprindere pentru bunurile vandute ,serviciile si lucrarile prestate de catre terti;
4428 TVA neexigibila-cont care poate avea fie functie contabila de activ fie de
datorii,in functie de situatia existenta.Acest cont evidentiaza TVA neexigibila rezultata
din vanzarea si cumpararea de bunuri cu plata in rate,TVA inclusa in pretul de
vanzare cu amanuntul in cazul unitatilor care tin evidenta marfurilor la caest pret si
care devine TVA colectata in momentul vanzarii marfurilor respective,TVA aferenta
cumparaturilor si vanzarilor de bunuri in baza avizului de insotire a marfii si care
devine deductibila respectiv colectata la primirea sau emiterea facturii fiscale etc...

2.1.Caracteristici generale
Taxa pe valoare adaugata este o taxa general de consum care cuprinde
toate fazele circuitului economic respectiv productia,serviciile in distributia pana la
vanzarile catre consumatorii finali.
Principiul de baza al taxei pe valoare adaugata este unic respectiv
impozitarea se face numai pe valoare adaugata la fiecare etapa a circuitului
economic.
a.-Sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata.
Principala regula in functie de care se stabileste daca o operatie este supusa taxei
pe valoare adaugata sau nu,o constituie destinatia bunurilor livrate sau serviciilor
prestate.
In sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata se cuprind urmatoarele
categorii de operatiuni:
1.-Livrarile de bunuri mobile
2.-Transferul proprietatii bunurilor imobile intre agentii economici ,precum si intre
acestia si institutiile publice sau persoane fizice.
3.-Prestari servicii.
4.-Operatiuni asimilate cu livrari de bunuri si prestari servicii.
5.-Importuri de marfuri.
Pentru ca aceste operatiuni sa intre in sfera de aplicare a taxei pe valoare
adaugata trebuie sa rezulte din activitatea desfasurata intr-o maniera independenta
de catre persoane fizice sau juridice.
Actioneaza de o maniera independent persoanele care exercita o
activitatate pe propria lor raspundere si au libertatea totala in organizarea si
exercitarea lucrarilor pe care le comporta operatiunile in cauza cum sunt regiile
autonome,societatile comerciale, societatile agricole,unitati cooperatiste,asociatiile si
organizatiile cu scop lucrativ , persoane fizice,in asociatii familiare autorizate sa
desfasoare activitati economice pe baza liberei initiative,persoane fizice si juridice
indiferent daca au fost inregistrate sau nu,ca agenti economici pentru importurile de
bunuri si servicii supuse taxei vamale.

Anumite operatiuni impozabile din sfera de aplicare a TVA sunt scutite de


taxa pe valoare adaugata pe baza unor criterii sociale economice a costului ,
administrarii taxei.Acestea sunt :
- Activitatile sanitare si de asistenta sociala realizate de unitatile autorizate.
- Operatiunile efectuate de unitatile de invatamant si de cercetare stiintifica
pentru pregatire,recalificare,perfectionare,gradinite,cercetare stiintifica
fundamentala.
- Activitati realizate de liber-profesionisti autorizati.
- Activitatile organizatiilor de nevazatori,invalizi si alte persoane handicapate si
a unitatilor economice unde acestia isi desfasoara activitatea.
- Operatiile efectuate de institutiile bancare, financiare, de asigurari si
reasigurari.
- Activitatea de tiparire si de vanzare a timbrelor la valoare declarata.
- Importurile de bunuri si servicii care sunt scutite de taxa vamala.
- Agentii economici cu un venit total declarat din activitatea de baza si alte
activitati de pana la 50 de milioane lei anual .
Nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata ,operatiunile
realizate de asociatii,organizatii sau institutii publice a caror activitate specifica
autorizata nu urmareste obtinerea de profit.
Trebuie facuta distinctie intre operatii scutite si cele care nu fac parte din
sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata.
Astfel ,desi si unele si celelalte nu suporta taxa pe valoare adaugata
operatiile scutite pot deveni impozabile prin operatiunea agentilor economici
platitori.
b-Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoare adaugata
Faptul generator indica modul in care ia nastere obligatia agentului
economic de a plati taxa ,iar esigibilitatea data la care organul fiscal are dreptul
sa pretinda plata taxei datorata bugetului de stat.Exigibilitatea permite sa se
determine:perioada(luna) in numele careia suma operatiilor impozatibe trebuie sa
faca obiectul unui decont precum si data la care dreptul de deducere ia nastere la
client.
Faptul generator de taxa pe valoare adaugata il constituie momentul livrarii
bunurilor mobile,transferul proprietatii bunurilor imobiliare sau prestarii
serviciilor.Pentru bunurile de import aflate in regim de tranzit antrepozit sau de
introducere temporara in tara,faptul generator ia nastere la data cand bunurile in
cauza sunt scoase din acest regim si s-au intocmit formalitati vamale
corespunzatoare noii destinatii.
In cazul bunurilor exportate care s-au returnat faptul generator intervine cand
bunurile respective au fost valorificate catre beneficiarii intreni .
Exigibilitatea taxei pe valoare adaugata ia nastere in momentul consumarii
faptului generator,respectiv in momentul livrarii bunurilor,transferul proprietatii
imobiliare sau prestarii serviciilor.

Exigibilitatea este anticipata faptului generator atunci cand factura este emisa
inaintea efectuarii livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor;contravaloarea
bunurilor sau serviciilor se incaseaza inaintea efectuarii livrarii bunurilor sau
prestarii serviciilor ;se incaseaza avansuri sau se fac decontari succesive.
Momentul exigibilitatii taxei pe valoare adaugata nu constituie si data
termenului de plata a acestuie.Termenul de plata a TVA este pana la 25 a lunii
urmatoare pentru operatiile efectuate in luna precedenta.
c-Baza de impozitare a taxei pe valoare adaugata
Ca regula generala baza de impozitare este constituita pentru livrarile de
bunuri si presteri servicii din toate sumele,valorile,bunurile sau serviciile primite
sau ce urmeaza a fi primit de furnizor sau prestator in contrapartida pentru
livrarile sau prestarile efectuate exclusiv taxa pe valoare adaugata.
In cazul platii in natura trebuie sa se tina seama de valoarea tuturor bunurilor
sau seviciilor care constituie contravaloarea livrarii de bunuri sau prestari de
servicii.
Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor sau prestarea
serviciilor sau dupa caz la intocmirea facturilor chiar daca in contract se prevede
plata in rate sau prin decontari succesive.
Pentru vanzarile de bunuri in regim e consigratie baza de impozitare o
constituie suma reprezentand comisionul aplicat asupra vanzarilor de bunuri,
persoanelor fizice neinregistrate ca agenti economici sau persoanelor juridice
necuprinse in sfera de aplicare sau scutite de plata taxei pe valoare adaugata.
La activitatea de intermediere in turism se aplica un regim specific in care baza
de impozitare o constituie diferenta intre pretul total inclusiv taza pe valoare
adaugata , platit de client agentiilor de turism si pretul efectiv inclusiv TVA facturat
de prestatorii de servicii de transport ,hoteliere,de restaurant si alti prestatori care
executa material serviciile utilizate de client.
Pentru produsele scutite de taza pe valoare adaugata atat la producator cat si
in reteaua de desfacere cu amanuntul preturile cu ridicata,si cel cu amanuntul
sunt cele dimensionate fara luarea in calcul a TVA pentru aceste verigi.In aceste
cazuri preturile contin TVA platita initial de producator in cadrul aprobizionarii si
de unitatile de desfacere in cadrul cheltuielilor de circulatie.La baza de calcul a
taxei pe valoare adaugata se cuprind cheltuielile accesorii ale livrarilor de bunuri
sau prestari de servicii cum sunt comisioanele,cheltuielile de ambalare,de
transport,de asigurare si altele de asemenea natura datorate de cumparator in
masura in care nu au fost cuprinse in preturile negociate.
Nu se cuprind in baza de impozitare :
a.-remizele si alte reduceri de pret acordate de catre furnizori direct clientului
inclusiv cele acordate dupa facturarea bunurilor sau serviciilor cu conditia de a fi
efective si in sume exacte in beneficiul clientului si sa nu constituie in fapt
remunerarea unui serviciu sau contrapartida pentru o prestatie oarecare.

b.-penalizarile pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor


contractuale.
c.-sumele incasate pentru acoperirea prejudiciilor provocate de distrugerea,
nerestituirea in termen a bunurilor livrate.
d.-dobanzile percepute pentru platile cu intarziere
e.-sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi
se deconteaza acestuia
f.-ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti,prin schimb fara
facturare
g.-sumele incasate de catre agentii economici de la persoanele fizice sau
juridice carora li s-a acordat locatia de gestiune.
h.-primele incasate de la buget pentru anumite produse agricole.
d.-Cotele de impozitare
Pentru operatiunile impozabile privind livrarile de bunuri transferul dreptului
de proprietate asupra bunurilor imobiliare si prestatii de servicii din tara sau din
strainatate se aplica o cota de TVA de 19% si o cota redusa de 9 % pentru carne
de animale sau pasari,peste,uleiuri comestibile si medicamente de uz
uman,veterinar.
Cota 19 % se aplica asupra operatiunilor de vanzari de bunuri mobile si imobile
efectuate de catre persoanele fizice sau juridice autorizate catre beneficiari cu
sediul sau domiciliul in Romania precum si pentru vanzarile de bunuri catre
persoane fizice nerezidente in Romania ;importurile de bunuri si vanzarile
acestora;prestarile de servicii pentru care locul de impozitare este situat in
Romania .
Cota zero se aplica pentru operatiunile de export efectuate de agentii economici
cu sediul in Romania;
1.-export de bunuri,respectiv livrari de bunuri catre beneficiari cu sediul in
strainatate care sunt transportate in afara teritoriului tarii cu indeplinirea
formalitatilor vamale pentru export.
2.-prestarile de servicii legate direct de exportul bunurilor cum sunt : serviciile
prestate de comisionari sau alti intermediari care intervin in operatiunile de
export;transportul marfurilor exportate la destinatie in strainatate;prestarile
accesorii la transportul bunurilor exportate.
3.-exportul de servicii ,la incheierea de bunuri mobile corporale;cesiune si
concesiune ale dreptului de autor,de marci de fabrica si de comert si alte repturi
similare;serviciile de publicitate,consulting,studii ,cercetari si expertize ,serviciile
de arhitectura proiectare studii ,expertize si alte prestari ale agentiilor
imobiliare;bunurile imobiliare situate in strainatate ;reparatiile,transformarile,
intretinerea si alte prestari efectuate la navele de comert maritim sau fluviale
intrenationale precum si la aeronave.

Cota 19 % se aplica asupra bazei de impozitare in care nu este cuprinsa taxa pe


valoare adaugata.Bara de impozitare la care se aplica cota de 19 % reprezinta
preturile cu ridicata si tarifele ce se negociaza intre parti.
La diminuarea preturilor cu ridicata si tarifelor se tine seama de :
-costul unitar pe produs sau servicii in care materiile prime,
materialele,energia,combustibilul si tarifele pentru serviciile prestate de terti sunt
luate in calcul fara taxa pe valoare adaugata aferenta preturilor si tarifelor
respective
-rata profitului in conditiile comertului de piata
-accizele pentru produsele prevazute de lege;
In cazul produselor de import,baza de impozitare o reprezinta insumarea
urmatoarelor elemenete:
-valoarea in vama produsului in valuta transformata in lei la cursul zilei;
-cheltuielile de transport pe parcursul extern in valuta transformate in lei la cursul
zilei;
-taxele si comisioanele vamale;
-accizele datorate.
Livrarile de marfuri in veriga comertului cu ridicata se face la preturi formate din :
a.-pretul cu ridicata negociat cu furnizorii(fara TVA)
b.-adaosul comercial calculat asupra pretului cu ridicata negociat;
c.-taxa pe valoare adaugata care se aplica la valoarea rezultata din insumarea
elementelor de la litera a si b.
Bunurile comercializate prin unitatile cu amanuntul sau serviciile prestate
populatiei,preturile cu amanuntul si tarifele practicate cuprind si taxa pe valoare
adaugata .
Preturile cu amanuntul si tariful trebuie sa fie astfel dimensionate incat acesta
sa asigure comerciantului sau prestatorului:
a.-recuperarea pretului cu ridicata platit furnizorului.
b.-adaosul comercial platit furnizorului cu ridicata in cazul aprovizionarii de un
agent economic intermediar intre producator si unitatea cu amanuntul .
c.-adaosul comercial cuvenit pentru vanzarile cu amanuntul.
d.-taxa pe valoare adaugata aplicata la valoarea ce rezulta din insumarea
elementelor de la litera a,b, si c.
Intrucat la bunurile comercializate prin comertul cu amanuntul
(magazine,consignatii etc...)precum si la servicii(posta,transport,telefon
etc ...)preturile sau tarifele inclus in valoarea adaugata ,taxa se determina prin
aplicarea unei cote recalculate de 15,254 % stabilita prin formula 18 : 118 x 100
asupra unei sume obtinute din vanzarea bunurilor si din prestarea serviciilor.
e.-decontarea taxei pe valoare adaugata

Calculul taxei pe valoare adaugata de plata se poate face prin metoda deducerii
sau prin metoda determinarii la fiecare etapa a circuitului economic la care se aplica
cota de impozitare.
Cele mai multe tari aplica metoda deducerilor,metoda adoptata si de
reglementarile juridice din Romania .
Metoda determinarii taxei pe valoare adaugata la fiecare etapa a circuitului
economic consta in stabilirea valorii adaugate aferente operatiilor realizate in circuitul
economic din fiecare unitate patrimoniala,valoare ce constituie baza de calcul la care
se aplica cota de impozitare rezultand direct taxa pe valoare adaugata de plata,care
se inscrie in factura si se incaseaza de la client.
Metoda deducerii se caracterizeaza prin aceea ca baza de impozitare la care se
aplica cota procentuala TVA este pretul respectiv tariful aferent bunurilor livrate si al
serviciilor prestate si nu doar valoarea adaugata ca diferenta intre pretul de livrari si
costul de achizitionare.
La vanzarile de bunuri sau prestari de servicii factura emisa va ciprinde
pretul,respectiv tariful acestora si taxa pe valoare adaugata calculata prin aplicarea
cotei procentuale asupra pretului de livrari respectiv tarifului,taxa se inregistreaza ca
obligatie fata de bugetul statului.
Deci,la intrarea in patrimoniu ,intreprinderea plateste furnizorului taxa pe valoare
adaugata aferenta preturilor respectiv tarifele bunurilor si serviciilor primite iar la
iesire,la vanzarea acestea incaseaza de la client taxa pe valoare adaugata aferenta
perturilor si tarifelor bunurilor livrate si prestarilor executate.
Decontarea taxei pe valoare adaugata cu bugetul statului se face pentru diferenta
care rezulta intre taxa pe valoare adaugata aferenta facturilor emise clientilor si taxa
pe valoare adaugata aferenta facturilor primite se la furnizori pentru bunurile
achizitionate si serviciile primite.
Scaderea in taxa pe valoare adaugata aferenta facturilor emise,taxa numita taxa
pe valoare calculata , a sumei taxa aferenta facturilor pentru aprovizionarea de
bunuri si pentru servicii primite constituie aparitia de deducere iar aceasta taxa pe
valoare adaugata deductibila.
Daca taxa calculata este mai mare decat taxa deductibila diferenta este taxa de
platit la buget;daca taxa deductibila este mai mare diferenta este recuperata de la
buget.
Platitorii taxei pe valoare adaugata au,deci dreptul la deducerea taxei cuvenite
intrarilor de bunuri sau servicii destinate realizarii de operatiuni impozabile.Nu poate
fi dedusa taxa pe valoare adaugata aferenta intrarilor de bunuri si servicii destinate :
realizarii de operatiuni scutite;folosirii in scop personal sau punerii la dispozitia altor
persoane fizice sau juridice in mod gratuit;achizitionate de furnizor sau prestator in
contul clientului si care apoi se deconecteaza acestuia;servicii de transport
hotelier ,de restaurant si altele efectuate pentru activitati de intermediere in turism si
care sunt utilizate de turisti etc...

10

In situatia in care un agent economic realizeaza atat operatiuni impozitabile cat si


operatiuni scutite de plata taxei pe valoare adaugata dreptul de deducere se
determina in raport cu participarea bunurilor sau serviciilor achizitionate la realizarea
operatiunilor impozitabile.
In gestiunea agentilor economici platitori de taxa pe valoare adaugata care nu
realizeaza operatiuni scutite,taxa pe valoare adaugata este neutrala , respectiv
aceasta, nu influenteaza rezultatele financiare ale exercitiului.
Conditiile in care agentii economici pot beneficia de dreptul la deducerea taxei pe
valoare adaugata aferenta intrarilor reglementate prin lege sunt :
a.-sa justifice prin documente legea cuantumului taxei
b.-sa justifice , ca bunurile in cauza sunt destinate pentru nevoile firmei si sunt
proprietatea acesteia.
Exercitarea dreptului de deducere se poate face pe doua cai :
-prin retinerea din suma reprezentand taxa pe valoare adaugata pentru livrarile de
bunuri si servicii prestate o taxa aferenta iesirilor.
-prin rambursarea de catre agentul fiscal a sumei reprezentand diferente intre taxa
aferenta intrarilor ,taxa facturata pentru livrarile de bunuri si servicii prestate.

3.Obiectivele si factorii organizarii contabilitatii taxei


pe valoare adaugata
Taxa pe valoare adaugata,ca impozit indirect cu plata facturata pe toate
fazele circuitului economic constituie un important venit al bugetului statului
care,potrivit legii este colectat si decontat prin intermediul persoanelor juridice si
fizice ce realizeaza operatii supuse taxei pe valoare adaugata .
Persoanele juridice ,ca unitati patrimoniale platitoare de taxa pe valoare
adaugata ,fac deci oficiul de agent fiscal al statului.Agentii economici pe baza
documentelor calculeaza,inregistreaza si deconteaza taxa pe valoare adaugata
,organelor fiscale avand atributii de evidenta,verificare si control.Ca urmare la
organizarea contabilitatii taxei pe valoare adaugata ,obiectivele se cer orientate spre
asigurarea aplicarii intocmai a normelor legale care reglementeaza regimul T.V.A.
In acest sens principalele obiective sunt :
- proiectarea unui flux informational adecvat administrarii taxei pe valoare adaugata
- determinarea si inregistrarea taxei pe valoare adaugata aferenta bunurilor
achizitionate si serviciilor primite.
- determinarea si inregistrarea taxei pe valoare adaugata aferenta vanzarilor de
bunuri si servicii prestate .
- regularizarea si decontarea taxei pe valoare adaugata cu bugetul statului.

11

- furnizarea si stoparea informatiilor necesare organelor de control fiscal si financiar


cu privire la taxa pe valoare adaugata.
Organizarea contabilitatii T.V.A. din perspectiva acestor obiective,presupune totodata
luarea in considerare si a unor factori specifici cum sunt :
-categorii de operatii supuse taxei pe valoare adaugata
-sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata
-regulile in cotele taxei pe valoare adaugata
-faptul generator si exifibilitate
-baza de calcul a taxei pe valoare adaugata
-regimul deducerilor
-decontarea si plata taxei pe valoare adaugata datorata.

4.Organizarea contabilitatii taxei pe valoare


adaugata
La baza organizarii contabilitatii taxei pe valoare adaugata stau normele legale
privind taxa si obiectivele pe care contabilitatea le vizeaza pentru realizarea
cerintelor acestor norme juridice.
Organizare acestei sectiuni a contabilitatii se sprijina pe trei componente
structurale si anume:documentarea primita;evidenta operativa;contabilitatea
sintetica.
4.1.Documentatia primara
Pentru ca taxa pe valoare adaugata ca impozit se constituie un venit important al
bugetului statului sa fie corect determinata si apoi decontata pe fazele circuitului
economic,este necesar ca toate documentele care consemneaza operatii ce intra in
sfera de aplicare a taxei sa fie judicios proiectate si utilizate pe baza unor
reglementari precise.
Documentele primare in care se consemneaza operatii supuse T.V.A. sunt
formulare cu regim special fiind inserate ,numerotate si gestionate cu asigurarea
stricta a evidentei si utilizarii lor.
Dupa nivelul la care se realizeaza gestionarea si evidenta formularelor cu regim
special ce privesc T.V.A. acestea sunt :
-formulare tipizate ,anumite tipare si distribuite prin grija irectiilor generale ale
finantelor publice si controlul financiar de stat judetene si ale municipiului Bucuresti:
-dispozitia de livrare
-aviz de insotire a marfii
-factura
-chitanta fiscala

12

-formulare tipizate specifice unor sectoare,tiparite si gestinare prin grija agentilor


economici utilizatori:
-in sectorul distributiei produselor petroliere:
-dispozitii de livrare PECO
-aviz de insotire a marfii PECO
-factura PECO
-in sectorul distributiei energiei electrice :
-factura RENEL
-in secorul telecomunicatii:
-factura telefonica,abonati persoane juridice
-chitanta telefonica,abonati persoane fizice
-chitanta pentru plata taxelor facturate si nefacturate
-in transportul de marfuri:
-scrisoare de trasura pentru vagon
-scrisoare de trasura pentru grupuri de vagoane
-in sector vamal:
-declaratie vamala
-declaratie vamala complementara
-in comertul interior :
-bon de vanzare
-nota de plata ( alimentatie publica )
-nota de plata virament (alimentatie publica )
-bon de primire (consignatii)
-borderoul de primire a obiectelor in consignatie in ziua de .....
-borderoul de iesire a obiectelor din consignatie in ziua de ......
-in turism :
-nota de plata
-nota de plata virament
-in prestari de servicii :
-bon de comanda
-bon de reparatii in termen de garantie
-bon de comanda (metale pretioase)
-bon de comanda chitanta
-bon cu valoare fixa
-chitanta ( operatii servicii auto )
-bon factura pontaj
-in gospodaria comunala si fondul locativ :
-factura servicii comunale
-factura gospodarie comunala populatie

13

-in sectorul postal :


-chitanta mesagerii externe
-registrul chitantier pentru trimiterile postale prezentati la agenti
postali,factori rurali si ghisee comune.
Agentii economici care folosesc tehnica de calcul pentru editare si
completarea formularelor privind documentele pentru operatiuni din sfera TVA pot
folosi sistemele respective cu aprobarea directiilor generale ale finantelor publice si
Controlului financiar de stat aprobare ce se da ,cu conditia indeplinirii criteriilor
stabilite de Ministerul Finantelor:
-sistemele de prelucrare a datelor financiar-contabile utilizand tehnica de calcul sa
asigure toate necesitatile unui eventual control;
-procedurile de prelucrare automata a datelor,sa asigure respectarea cerintelor
legale in privinta securitatii datelor si fiabilitatii sistemelor de prelucrare.
-asigurarea documentatiei utilizate a produselor program indiferent de modul in care
acestea au fost obtinute.
-suma si consumul fiecarei date trebuie sa fie clar indicate si sa aiba la baza
documente legale .
-sa existe posibilitatea ca in orice moment sa se reconstituie datele de intrare si de
intermediere inclusiv documentele finale.
-sistemul de prelucrare sa precizeze tipul de suport pentru pastrarea datelor care sa
nu permita eliminarea si adaugarea ulterioara de informatii.
-situatiile de iesire editate cu ajutorul tehnicii de calcul sa respecte continutul de
informatii in ordinea prevazuta in machetele formularelor aprobate de Ministerul
Finantelor.
-numarul de regim special si numarul de ordine sa aiba continuitate pentru
formularele se acelasi tip indiferent de compartimentul in care il utilizeaza.
In cazul editarii de intreprindere a documentelor cu ajutorul mijloacelor
tehnice de calcul este necesar sa solicite directiile generale ale finantelor publice si
control financiar de stat serie si limitele numerelor ce urmeaza a fi date pentru
fiecare tip de formulare.
4.2.Evidenta operativa a taxei pe valoare adaugata
Evidenta operativa a documentelor ce consemneaza operatii supuse taxei pe
valoare adaugata se realizeaza de regula sub forma registrelor operative si a
borderourilor de plati si incasari.
Astfel se poate folosi registrul chitantier pentru incasarile tarifelor aferente
prestatiilor executate:
-in telecomunicatii ,registrul chitantier convorbiri telefonice cabina ,registrul
chitantier telegrame prezentate.
-in domeniul postal,registrul chitantier.
Evidenta operativa sub forma borderourilor zilnice de incasari si a borderourilor
zilnice pentru plata este utila in vederea centralizarii zilnice a documentelor

14

justificative si calculul taxei pe valoare adaugata colectat si deductibila aferenta


operatiilor zilnice.
Societatile comerciale din comertul cu amanuntul cele cu profil alimentatie
publica,prestatoare de servicii au magazine ,restaurante ,puncte de lucru precum si
altele ce au unitati ce realizeaza incasari in urma activitatii desfasurate organizeaza
evidenta operativa utilizand formularul tipizat Borderul de vanzare din ziua de...
anul... .
Acest formular indeplineste mai multe functii:
-centralizarea zilnica a vanzarilor (incasarilor ) realizate de unitati;
-separat de inregistrarea incasarilor zilnice in Jurnalul pentru vanzari
-stabilirea taxei pe valoare adaugata colectata.
Se intocmeste de compartimentul financiar-contabil pe baza monetarelor si
borderourilor,bonurilor de vanzare ,notelor de plata ,centralizarea vanzarilor cu plata
in rate,borderourilor de decontare a prestatiilor etc ...intocmite de fiecare unitate.
Operatiile asimilate livrarilor cum sunt prelucrate de catre agentul economic a
unor bunuri achizitionate sau fabricate in vederea folosirii in scop personal,
prestarea unor servicii cu titlul gratuit si altele sunt inregistrate in Borderoul pentru
operatii asimilate.
4.3.Organizarea contabilitatii sintetice a taxei pe valoare adaugata
Organizarea contabilitatii texei pe valoare adaugata are ca obiect : evidenta
distincta a taxei in conturi sintetice de gradul II in corespondenta cu fluxurile de
determinare si de decontare a T.V.A.
Din cele 5 conturi necesare pentru inregistrarea pe flux operatiunilor realizate de
unitatile patrimoniale platitoare de taxa pe valoare adaugata conturile 4426 T.V.A.
deductibila in 4427 T.V.A. colectata sunt utilizate pentru evidenta curenta in tot
cursul lunii a taxei pe valoarare adaugata aferenta intrarilor in vederea deducerii si
pentru colectarea din vanzari si prestari executate.
Conturile 4424 T.V.A. de recuperat si 4423 T.V.A. de plata intervin numai la
sfarsitul lunii pentru inregistrarea taxei pe valoare adaugata de decontat rezultata in
urma efectuarii deducerilor la care unitatea este indreptatita.
Contabilitatea T.V.A. deductibila se organizeaza cu ajutorul registrului JURNAL
PENTRU CUMPARATURI servind ca :
-registrul jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumparaturilor de valori materiale sau a
prestatiilor de servicii.
-document de stabilire a taxei pe valoare adaugata deductibila.
-document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate.
Se conpleteaza la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor
privind cumparaturile de valori materiale sau cele pentru prestatii primite.
Pentru organizarea contabilitatii taxei colectata se foloseste registrul
JURNAL PENTRU VANZARI care serveste ca :
-registrul jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor si prestarilor de servicii.

15

-document de stabilire a taxei pe valoare adaugata colectata.


-document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate.

5.Contabilitatea operatiilor privind taxa pe valoare


adaugata in principalele activitati
5.1.Ramura industriei
a.Aprovizionarea
1.Aprovizionarea cu bunuri de import
Baza de calcul a taxei pe valoare adaugata pentru import se formeaza din
urmatoarele elemente :
a-valoarea in vama in lei
b-taxe vamale 20 %
c-accize % la ( a + b )
d-total a + b + c ,baza de impozitare
e-T.V.A. 19 %
Pe baza facturilor externe ,a D.V.I. ( Declaratie vamala de import ) si a Notei de
intrare receptie a bunurilor importate destinate ca materii prime se inregistreaza :
-factura
-taxe vamale
-accizele
2.Aprovizionarea cu bunuri si servicii primite de la furnizori si prestatori din tara
Baza de calcul a T.V.A. este determinata de pretul bunurilor in tariful prestatiilor
precum si de alte cheltuieli colaterale de cumparaturi pentru bunurile aprovizionate
care nu au fost cuprinse in pret .
Nu se cuprinde in baza de impozitare remizele si alte reduceri de pret acordate
de furnizor direct clientului.
Dreptul la deducerea taxei pe valoare adaugata il au agentii economici
inregistrati ca platitori de T.V.A.
In cazul agentilor economici neplatitori sau acelor care realizeaza operatii scutite
de taxa pe valoare adaugata facturata de furnizor este nedeductibila si devine
element ak costului de achizitie.
3.Lucrari de reparatii la utilaje ,executate de terti cu plata in rate .
Taxa pe valoare adaugata aferenta ratelor este neexigibila la deducere,ea devine
deductibila in luna in care se achita rata scadenta intreprinderii prestatoare.
b.Vanzare
1.Pretul intern

16

Baza de impozitare este pretul sau tariful negociat,inclusiv toate cheltuielile


facute in contul clientului pentru livrare,necuprinse in pret.
2.Vanzari cu plata in rate
Se considera cazul de la punctul 1,ca livrare de produse finite pentru care s-a
convenit cu clientul ca plata sa fie facuta in rate .
Taxa pe valoare adaugata aferenta ratelor este exigibila la colectarea in luna in care
rata devine scadenta.
3.Livrarea de produse cu ambalaje restituite
Baza de calcul a taxei pe valoare adaugata este pretul produselor
finite,ambalajele nu colecteaza T.V.A.,deoarece ele nu se vand ,deci se face un
transfer efectiv de proprietate.
4.Vanzari pentru export pe cont propriu
Exportul de produse sau marfuri intra in sfera de aplicare a taxei pe valoare
adaugata cu cota de impozitare zero.
Ca urmare la facturarea livrarilor pentru export nu se calculeaza T.V.A.Unitatile
care produc pentru export sunt,deci inregistrati ca platitoare de T.V.A . aferenta
bunurilor si serviciilor primite utilizate la fabricarea si comercializarea produselor
exportate.
5.Produse cu titlul gratuit folosite personal acordate personalului ca avantaje lipsuri
peste norma
Aceste operatii fiind asimilate livrarilor transferului de proprietate intra in sfera
de aplicare a taxei pe valoare adaugata .
Baza de calcul a taxei pe valoare adaugata a acestor produse este pretul de
livrare sau pretul de inregistrare .
5.2.Ramura contructiei si prestari servicii
a.Lucrari in antrepriza
Obligatia platii taxei pe valoare adaugata ia nastere la data efectuarii livrarii
bunurilor mobile transferului proprietatii bunurilor imobiliare si prestarii serviciilor.
In cazul livrarii partiale sau executarii partiale de servicii obligatia de plata se
determina corespunzator valorii bunurilor livrate sau serviciilor prestate.Obligatia de
plata devine exigibila la o anumita data stabilita de organul fiscal.Taxa pe valoare
adaugata este exigibila pentru livrarile de bunuri mobile,transferul prestarilor
bunurilor imobiliare in prestarile de servicii la realizarea faptului generator respectiv
la data efectuarii acestor operatii.
Prin exceptie atunci camd emiterea facturii sau a unui document intocmitor are
loc inaintea momentului in care bunurile au fost livrate,expediate sau puse la
dispozitia cumparatorului.Taxa este exigibila la data emiterii documentelor
respective.Pentru prestarile de servicii inclusiv lucrarile imobiliare la care se
incaseaza avansuri sau se fac data stabilirii debitului clientului pe baza de facturi.

17

Anteprenorii de lucrari imobiliare pot,in conditiile si pentru lucrarile stabilite


prin hotarare a guvernului sa aplice pentru plata taxei pe valoare adaugata la
efectuarea livrarilor.

6.Decontarea taxei pe valoare adaugata


Chitantele patrimoniale platitoare de taxa pe valoare adaugata sunt obligate
sa efectueze lunar decontarea cu bugentul statului a taxei pe valoare adaugata
rezultand din operatiile economice realizata in luna precedenta.
Pentru efectuarea operatiilor de decontare in inregistrarea obligatiilor sau
drepturilor de creanta fata de bugetul statului din taxa pe valoare adaugata se
folosesc informatiile:
-pentru T.V.A. deductibila din jurnalul pentru cumparaturi ale carui total trebuie sa
corespunda rulajului debitor al contului 4426 T.V.A. deductibila
-pentru T.V.A. colectata ,din jurnalul pentru vanzari al contului 4427 T.V.A. colectata
Deducerea taxei pe valoare adaugata la aprovizionarea cu bunuri si la
preluarea serviciilor nu se face pentru fiecare operatie in parte,ci pentru totalitatea
operatiilor realizate in cursul unei luni.
Documentatia patrimoniala s-a efectuat numai operatiuni economice
impozitabile,dreptul de deducere actioneaza pentru intreaga suma a TVA deductibila
evidentiata in jurnalul pentru cumparaturi si rulaj debitor al contului 4426.
Deducerea se face din TVA colectata la vanzarile de bunuri si prestarile de
servicii , inregistrate in rulajul contului 4427.
a.-prin retinerea T.V.A. deductibila din taxa pe valoare adaugata colectata,in cazul
in care Rd ct. 4426 TVA/d<=Rc ct. 4427 TVA/c,diferenta se taxa calculata fiind TVA
de plata care urmeaza sa fie virata la bugetul statului.
b.-prin rambursarea de catre organele fiscale a taxei deductibila in cazul in care
intreprinderea a realizat la totalitate operatii de export la care cota de impozitare este
zero,si daca suma TVA deductibila este mai mare decat TVA colectata respectiv
Rd ct. 4426> Rc ct. 4427.
Taxa pe valoare adaugata de incasat poate fi recuperata astfel :
-fie prin retinerea din taxa pe valoare adaugata de plata aferenta lunii urmatoare
-fie prin rambursarea de la bugetul statului .
Pentru rambursare intreprinderea trebuie sa completeze si sa depuna la organul
fiscal o CERERE DE RAMBURSARE A TAXEI PE VALOARE ADAUGATA .
De regula cererea de rambursare se formuleaza pentru urmatoarele trei situatii :
1.-Rambursarea pentru export
2.-Rambursarea pentru activitati speciale
3.-Rambursarea pentru intreaga activitate
1.-Rambursarea pentru export

18

Intreprinderile prelucratoare care desfac produsele finite la export precum si


unitatile care comercializeaza marfuri la export sunt platitoare de taxa pe valoare
adaugata si in consecinta nu au posibilitatea sa retina taxa pe valoare adaugata
deductibila de la operatiile de intrare de bunuri si servicii utilizate pentru executarea
productiei respectiv pentru vanzarea de marfuri la export.
In aceasta situatie taxa pe valoare adaugata deductibila se recupereaza prin
rambursarea lunara de catre organele financiare in urma verificarii de catre acestea
a corectiei stabilirii in cererea de rambursare a agentului economic a sumei de
rambursat.
2.-Rambursarea pentru activitati specifice
Aceasta rambursare a TVA se efectueaza lunar la nivelul sumei de rambursare
inscrise in rd.23.Din DECONTUL TVA dar numai la societatile agricole,unitatile care
prelucreaza sezonier produse vegetale,unitati care depoziteaza la nivel national
produse agricole vegetale.
3.-Rambursarea pentru intreaga activitate
Este operatia la toate unitatile patrimoniale care timp de 3 luni consecutiv au inscris
in documentele lunare de TVA suma de rambursat in Decontul ultimei luni,respectiv
al celei de a 3a luna.

7.Prorata T.V.A.
Prorata TVA in functie de care se realizeaza deducerea prezinta
importanta prin efectele care le antreneaza,utilizand o prorata provizorie calculata ca
raport intre operatii impozitabile si operatii totale aferente anului precedent,agentul
economic regularizeaza diferentele numai in cazul in care prorata definitiva se abate
fara de cea provizorie cu mai mult de + sau 10 %.
A exclude din calcul de deducere a TVA deductibil suma aferenta
operatiilor scutite de TVA nu are justificare decat in situatia in care aceste bunuri si
servicii ar servi exclusiv activitatii lunii curente.In acest sens cel putin trebuie facuta
distinctie intre TVA aferenta imobilizarilor in cea aferenta serviciilor sau altor bunuri
pentru a fi posibile regularizarile rezultate din diferenta de prorata,consideram ca prin
acest calcul nu s-a avut in vedere decat regimul fiscal fara sa se tina cont de
continutul fenomenelor economice,financiare precum si de implicatiile pe care le
incuba evidenta in calculul extracontabil al TVA de dedus.
7.1.-Angajari si degajari intre contabilitate si TVA
Adaptarea taxei pe valoare adaugata in practica financiara a Romaniei
poate fi considerata o premisa pentru stimularea exporturilor si diminuari
importurilor ,pentru acelerarea circuitelor economice din intreprinderi,pentru

19

stimularea investitiilor si in genela pentru imbunatatirea activitatii economicofinanciare.


Cuantumul final al taxei stabilite in ultima faza a circuitului economic pe care
il parcurge un produs reprezinta practic TVA cumulat de la toti agentii economici
participanti la realizarea produsului respectiv,perceperea acestuia realizandu-se
fragmentar in fiecare faza a circuitului economic corespunzator valorii adaugate.In
acest fel producatorul care a achizitionat materii prime ,materiale ,semifabricate de la
furnizori desi odata cu achizitia lor plateste si TVA in cota aferenta ,in fapt el nu
sufera pierdere baneasca deoarece vanzarea bunului va incasa suma respectiva
fiind creditat de catre stat la nivelul TVA platita furnizorului sau.
Consumatorul final suporta intregul TVA aferent produsului final.Din acest
motiv TVA este considerat un impozit pe consum.
Intreprinderea este obligata la plata TVA pentru cumpararile efectuate si de a
solicita prin facturare clientilor sai TVA conform legislatiei.Astfel intreprinderea
intervine la un colector de impozit pentru TVA .Pentru agentul economic platitor de
TVA care efectueaza operatii imposibile TVA,realizand o degajare de cheltuiala
lasand contul uzultate nemodificat.Acesta este in motivatia pentru care TVA din
punct de vedere contabil este plasat in planul de conturi in clasa a4 a.
Pentru a aprecia in aceste situatii,ca intre contabilitate si fiscalitate se creaza
un raport neutru informatia contabila este folosita ca obiect pentru calculare in
decontarea TVA.Astfel,TVA nu genereaza probleme pentru armonizarea celor doua
categorii de interese contabil si fiscal.Asemenea raporturi le putem intalni si la
impozitarea dividentelor salariilor.
Degajarea TVA asupra contului de rezultate poate deveni incitata pentru
gestiunea fiscala a intreprinderii,implicit contabilitate numai in masura in care
mobilizeaza agentul economic platitor de TVA la un compartiment inscris in contul
optim fiscal.
Nu putine sunt situatiile cand TVA determina un raport integrat sau de angajare
a cheltuielii determinat de intersectia intre interesul contabil si cel fiscal.In cadrul
acestei intersectii apar dezacorduri,intre principiile contabile si cele fiscale si in
consecinta ele trebuiesc conciliate sau armonizate.In cazul TVA-ului se ridica
problema evaluarii patrimoniului determinat de masurarea activelor si pasivelor,a
cheltuielilor si a veniturilor.Fiscalitatea si-a insusit unul din principiile exercitiului
financiar si de la un exercitiu la altul.
Daca in cazuri justificate se schimba metodele trebuie calculate influentele
asupra situatiei patrimoniale si financiare precum si asupra nivelului contului de
rezultate.
Din analiza situatiilor prezentate,rezulta ca TVA determina un cost legal de
majoritatea anumitor cheltuieli atunci cand TVA nu este deductibil in totalitate,partea
nedeductibila fiind cuprinsa in costul de achizitie al bunului respectiv.Aceasta este
situatia cand societatea este supusa operatiilor impozitabile prin fiscalitate sau prin
insasi optiunea sa de platitor.

20

Mai mult daca agentul economic este scutit de TVA si nici nu a facut optiunea
pentru a fi platitor de TVA si se aprovizioneaza cu materii prime sau servicii de la terti
care au o valoare relativ mare,incarca costul bunului respectiv si cu valoarea TVA
ceea ce risca sa fie exclusa de pe piata prin concurenta furnizorilor.Pentru a-si lua in
calcul dimensiunea fiscala a afacerilor,consideram ca societatea trebuie sa-si
analizeze foarte bine obiectul de activitate prin consumurile intermediare ca
participant al valorii adaugate ,in functie de acestea daca sunt mai mari atunci poate
sa-si aprecieze luarea in considerarea a capacitatii fiscale si este decizia sa
normalade optiune ca platitor de TVA.
Din contra unagent economic al carui obiect de activitate il constituie prestarule
de seviciiprin analize,consultante,evaluare proiectare si in general exploatarea
inteligentei automat consumurile intermediare vor fi mici.In asemenea situatie
intreprinderea prin gestiunea fiscala nu va opta pentru plata TVA deoarece aceasta
va fi suportata de client iar in concurenta cu alte intreprinderi neplatitoare de TVA,va
renunta la serviciile sale chiar daca calitatea lucrarilor prestate este de cel mai inalt
nivel.
Daca agentul economic platitor de TVA ,efectueaza atat operatii impozabile dar
si scutite de TVA,el este obligat la calculul proratei TVA.Respectand principiul
evaluarii bunurilor intrate in patrimoniu cu titlu oneros,consideram partea
nedeductibila din TVA,trebuie sa fie cuprinsa in costul bunului achizitionat si nu in
contul cheltuieli cu alte impozite,taxe si varsamante asimilate,asa cum spre
exemplu se inregistreaza operatiunile de import-export sau cele al caror calcul
necesita aplicarea proratei TVA.
Cresterea costului de achizitie prin includerea taxei fiscale
nedeductibile,conduce implicit la cresterea cheltuielilor de exploatare si micsorarea
rezultatului contabil.
TVA angajeaza cheltuieli datorita proratei si implica indirect un cost de gestiune
deoarece elaborarea declaratiilor si tinera unei evidente contabile detaliate necesita
forta de munca deloc neglijabila.
Trebuie precizat faptul ca TVA angajeaza un cost legal de gestiune pentru
avansurile incasate de furnizor,Din punct de vedere fiscal,avansurile sunt purtatoare
TVA si se factureaza.
Daca de exemplu agentul economic in luna respectiva nu are consumuri
intermediare deci TVA deductibila sau marimea sa este nesemnificativa furnizorul de
bunuri are obligatia de a vira la buget integral TVA aferenta avansurilor
incasate.Prima suma virata la buget se creaza la unitatea furnizoare o reducere de
disponibilitati banesti suma ce se poate recupera dexat in lunile urmatoare.Aceasta
situatie poate conduce intreprinderea furnizoare la intarzieri in plata unor obligatii
scadente.Exista probabilitatea ca derularea operatiunii pentru care s-a incasat avans
sa nu se mai realizeze,avansul avand a fi restituit integral intrucat virarea la buget a
TVA calculata pentru avansurile incasate a avut loc,recuperarea urmeaza a se
realiza in lunile urmatoare de la alte operatiuni sau prin rambursarea de la buget.

21

O situatie deosebita intre relatiile comerciale ale agentului economic o


reprezinta pierderea,deprecierea sau distrugerea bunurilor pe timpul transportului
catre client.
Stabilirea taxei datorate se face in stransa corelatie cu prevederile
contractuale.Daca bunurile s-au pierdut pe timpul transportului catre client si
contractul il face responsabil pentru orice pierdere inregistrata dupe prevederea
bunului,furnizorul datoreaza taxa aferenta bunurilor respective,clientul avand drept
de deducere a taxei cuprinde in factura furnizorului in masura in care bunurile erau
destinate realizarii de operatii imposibile.Daca bunurile erau destinate unor operatii
scutite de taxa sau a unor cheltuieli care nu aveau legatura directa cu activitatea
firmei atunci TVA aferenta fiind neutra in raport cu circuitele comerciale si in raport cu
schimburi internationale trebuie subliniat ca este unul din principalele menite
deoarece TVA nu introduce nicio distorsiune in regulile concurentei.
Optimizarea costului fiscal al intreprinderii presupune
cunoasterea,intelegerea si aplicarea corecta a principiilor si regulilor fiscale astfel
incat societatea sa-si atinga telul propus,acela de a produce mai mult,mai bine ,mai
eficient.

22

Bibliografie
1.Staicu Constantin-Contabilitatea financiara si de
gestiune Editura Alus

2.Mihai Ristea-Contabilitatea rezultatului intreprinderii


3.Branzan Aurel-Contabilitatea financiara Editura :
Fundatiei Romania de Maine;Bucuresti

4.Nicolae Feleaga Contabilitate financiara,Editura


economica,Bucuresti

5.Mihail Epuran-Contabilitatea financiara in noul sistem


contabil Editura de Vest,Timisoara

23

Anexa

24

Societatea comerciala SIMY S.R.L. inregistreaza in cursul lunii mai 2010


urmatoarele operatiuni:

Aprovizionari :
1.Aprovizionarea cu materii prime :
35.700
30.000
5.700

% 401
300
4426

2.Aprovizionarea cu materiale consumabile :


23.800
% 401
20.000
301
3.800 4426
3.Achizitionare autoturism:
119.000
100.000
19.000

% 404
2125
4426

4.Aprovizionare obiecte de inventar :


29.750
25.000
4.750

% 401
321
4426

5.Aprovizionare marfuri:
33.320
28.000
5.320

% 401
371
4426

25

Vanzari:

1.Vanzari catre client produse finite :

411 %

95.200

701

80.000

4427

15200

2.Vanzari catre clienti marfuri:

411 %

59.500

707

50.000

4427

9.500

3.Vanzari catre clienti prestari servicii:

411 %

142.800

704

120.000

4427

22.800

26

27

28

29

30

31

32

Unitatea SC. SIMY. SRL


FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE
Dat
a

Sim

44

Docume
nt
felul nr

EXPLICATII

Simbol cont
coresponde
nt

FAC
T

VANZARE CLIENTI
PRODUSE FINITE

411

152

FAC
T

VANZARE MARFURI

411

95

FAC
T

VANZARE CLIENTI
PRESTARI SERVICII

NC

REGULARIZARE TVA

47500

TOTAL RULAJ

47500

Credit

228

TOTAL SOLD

Debit

33

475

Unitatea SC. SIMY. SRL


FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE
Dat
a

Docume
nt
felu nr
l
NC

EXPLICATII

Sim

442
Simbol
cont
corespond
ent
4426

RULAJ TVA
TOTAL RULAJ

Debit

Credit

8930
8930

SOLD

8930

34

Unitatea SC. SIMY. SRL


FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE
Dat
a

Sim

442

Docume
nt
felul nr

EXPLICATII

FAC
T

APROVIZIONARE
MATERII PRIME

FAC
T

APROVIZIONARE
MATERIALE
CONSUMABILE
ACHIZITIE AUTOTURISM

401

3 8 00

404

1 9 0 00

APROVIZIONARE
OBIECTE DE INVENTAR
APROVIZIONARE
MARFURI
REGULARIZARE TVA

401

4 7 50

401

5 3 20

FAC
T
FAC
T
FAC
T
NC

Simbol
cont
corespond
ent
401

Debit

Credit

5 7 00

4427
4423

TOTAL RULAJ

47500
8 9 30
4 7 5 00

TOTAL SOLD

35

47500

36

37

38

39

S-ar putea să vă placă și