1.

2.
3.
4.
5.

Tema 1: Cauzele care inlatura caracterul penal

Notiunea si modalitatile cauzele care inlatura caracterul dreptului penal
Legitima aparare
Starea de extrema necesitate
Retinerea infractorului
Alte cauze care inlatura caracterul penal al faptei

1. Notiunea si modalitatile cauzele care inlatura caracterul dreptului penal

Exista situatii cind fapta care formal contine toate semnele unei componente de infractiune isi pierde caracterul
penal respectiv nu mai constituie o infractiune fiind permisa de legea penala. Aceste situatii sunt enumerate in
capitoul III Parte Generala. Faptele cel mai des comise in aceste situatii contin semnele urmatoarelor
infractiuni:
Omorul (art.145),
Vatamarile corporale (art. 151,152),
Distrugerea bunurilor (art.197 )
Cauzele care inlatura caracterul dreptului penal reprezinta acele imprejurari, situatii in prezenta carora in
timpul savirsirii faptei, actiunile faptuitorului desi aduc daune valorilor aparate de legea penala dar se intreprind
cu un scop social util si nu constituie infractiune datorita lipsei ilegalitatii
Fapta prejudiciabila
Vinovatia
Caracterul ilegal
Legiuitorul a permis comiterea acestor fapte fiindca in dependenta de situatie ele sunt social utile sau sunt
lipsite de vinovatie.
Codul penal in vigoare atribuie la aceste cauze
Articolul 35. Cauzele care nltur caracterul penal al faptei
Se consider cauze care nltur caracterul penal al faptei:
a) legitima aprare;
b) reinerea infractorului;
c) starea de extrem necesitate;
d) constrngerea fizic sau psihic;
e) riscul ntemeiat;
f) executarea ordinului sau dispoziiei superiorului.
In doctrina se mai discuta insa nu au fost reflectate in lege: acordul victimei (art.148, eutanasierea), cauzarea
daunei in sport (art. 40 Riscul intemeiat), provocarea infractiunii
Provocarea infractiunii presupune ca ideea comiterii infractiunii i-a fost transminsa/insuflata faptuitorului de
catre reprezentantii statului (politie, procratura) sau agentilor cu scopul atragerii acestora la raspundere penala.
Desi nu este prevazuta in legea penala a RM provocarea infractiunii a fost apreciata drept justificativ la CEDO,
astfel influenteaza practica judiciara in RM (ex. mita).
In codul penal al Spaniei mai este prevazuta - spaima puternica
2. Legitima aparare
Conform aln. 2, art. 26 al Constitutiei RM fiecare om are dreptul sa reactioneze independent prin mijloacele
legitime la incalcarea drepturilor si libertatilor sale.
Conform art. 36 Legitima aparare este o stare in prezenta careia cind persoana savirseste fapta prevazuta de
legea penala pentru a respinge un atac direct imediat material si real indreptata impotriva sa a altei persoane sau
impotriva unui interes public si care pune un pericol grav persoanei sau dreptul celui atacat ori interesului
public, aceasta nu mai constituie infractiune.
Legitima aparare este un drept, adica pot sa il utilizezi sau nu.
Mai multi autori afirma ca legitima aparare este o obligatie pentru politisti, militari etc. care reiese din
obligatiile lor profesionale inclusiv Legea cu privire la politie. Nu suntem deacord cu aceasta deoarece:
1. atunci cind este atacat doar politistul, el ca si ceilalti cetateni poate sa aleaga sa profite la dreptul sau de
aparare sau nu
2. legea obliga politistul sa protejeze dreptul cetatenilor insa nu obligatoriu prin legitima aparare, si doar daca
alta cale de salvare nu este, este obligat sa aplice legitima aparare
In caz de neexecutare a obligatiilor sale de protectie a cetateanului poate surveni raspundere penala conform art.
329 Negligenta in serviciu
Uneori Legitima aparare devine obligatie si pentru cetatenii de rand daca aceasta este unica cale de salvare fara
a-si pune viata sau sanatatea in pericol a persoanei aflate in primejdie (art. 163).
Pentru a recunoaste caracterul legitim al apararii este necesar de al stabili existenta anumitor conditii care
traditional se impart in doua grupuri: referitoare la atac si referitoare la aparare.

Conditiile privitoare la atac:

- existenta unui act de atac adica unei actiuni sau inactiuni, socialmente periculoase dezlantuite de agresor.
- atacul se intreprinde cu intentie sau cel putin la cel care se apara intemeiat s-a creat aceasta impresie
- atacantul este responsabil sau cel putin cel care se apara nu stia despre iresponsabilitatea lui
- atacantul a atins virsta raspunderii penale sau cel putin cel care se apara nu cunoaste despre minoratul lui
- atacul trebuie s fie direct - atenteaz nemijlocit la valoarea aprat i protejat.
- atacul trebuie s fie imediat - pericolul a aprut ori este pe cale de a aprea.
- atacul tebuie s fie material - se exrcit prin mijloace fizice i este ndreptat contra existenei fizice a unor
valori sociale.
- atacul trebuie sa fie real - exista obiectiv, nu este presupus. Aparare fata de un atac imaginar este denumit in
doctrina fictiva.Actiunile celui care se apara de un atac imaginar pot fi apreciate in 3 variante de baza:
1. eroarea exclude vinovatia adica in circumstantele create cel ce se apara nu intelegea si nici nu putea sa
inteleaga ca atacul este imaginar. (politist obosit aude tipete dintr-un magazin, crezind ca e infractiune, strica
ferestra, si vede ca paznicul freaca o fata)
2. daca presoana presupunind in circumstantele cauzei un atac totusi putea si trebuia sa-si dea seama de
existenta lui fapta se califica ca infractiune imprudenta.
3. persoana fara temei presupune un atac (businessman la ora 12 primeste sms ca il maceste, la 12 intra la dinsu
un om tot businessman si il ucide pe dinsu, el putea sa anunte politia)
4. atacul trebuie sa fie injust - nu are temei legal precum retinerea infractorului sau legitima aparare.
Conditiile cu privire la actul de aparare:
1. poti apara doar valorile protejate de lege (art. 36)
2. actiunea de aparare se exprima printr-o fapta prevazuta de legea penala (vatamari, omoruri, distrugeri de
averi)
3. actiunea de aparare trebuie sa fie strict necesara doar pentru respingerea atacului
4. dauna se va pricinui doar atacantului (sa fii sigur ca sa nu nimeresti in altcineva)
5. sa nu fie depasite limitele apararii;
- mijloacele sa fie proportionale (pistolul > cutitul)
- apararea sa fie oportuna adica sa nu se infaptuiasca dupa terminarea atacului (daca o rfeuzat nu esti in drept
sa-l ataci, dar sunt alte metode )
3. Apararea de extrema necesitate
Starea de extrema necesitate conform art. 38 reprezinta o fapta formal prevazuta de legea penala savirsita insa
pentru a salva viata, integritatea corporala sau sanatatea sa a altei persoane ori un interes public de la un pericol
iminent care nu poate fi inlaturat altfel
Conditiile referitoare la pericol:
1. trebuie sa fie iminent - a aparut sau este gata sa apara
2. pericolul ameninta valorile indicate in art.38 CP
3. pericolul sa fie inevitabil prin alte metode
Conditiile referitoare la actul de salvare:
1. salvarea se exprima printr-o fapta prevazuta de lege penala
2. ea reprezinta singura cale de salvare
3. actul de salvare trebuie sa fie oportun
salvarea nu trebuie sa cauzeze urmari mai grave decit cele care s-ar fi produs in cazul neinlaturarii pericolului
Extrema necesitate reprezinta o ciocnire de interese ocrotite de legea penala in care mentinerea unuia este
posibila doar prin violarea altuia (valoarea salvata trebuie sa fie mai presu decat viata cedata egal nu se permite)
4. Retinerea infractorului este dreptul fiecarui cetatean in cadrul caruia violenta aplicata fata de infractor,
distrugerea bunurilor infractorilui isi pierd caracterul penal.
Retinerea infractorului se considera legala in prezenta urmatoarelor conditii:
1. persoana sa fi comis o infractiune si se eschiveaza de raspundere
2. dauna se cauzeaza doar persoanei retinute
3. dauna trebuie sa fie proportionala infractiunei comise de catre infractor
4. dauna trebuie sa fie strict necesara doar pentru retinerea infractorului si unicul mijloc de realizare al ei (cel
putin asa percepe situatia cel care retine)
5. retinerea este legala daca este urmata de cat mai urgenta a infractorului organelor de stat
Constrangerea fizica si psihica inlatura caracterul penal doar in conditiile extreme necesitatii
Articolul 39. Constrngerea fizic sau psihic
(1) Nu constituie infraciune fapta, prevzut de legea penal, care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege ca
rezultat al constrngerii fizice sau psihice, dac n urma acestei constrngeri persoana nu putea s-i dirijeze
aciunile.
(2) Rspunderea penal pentru cauzarea de daune intereselor ocrotite de legea penal prin constrngere psihic sau

fizic, n urma creia persoana menine posibilitatea de a-i dirija aciunile, se stabilete n condiiile art.38.
Articolul 40. Riscul ntemeiat
(1) Nu constituie infraciune fapta, prevzut de legea penal, care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege n
cazul riscului ntemeiat pentru realizarea scopurilor socialmente utile.
(2) Riscul se consider ntemeiat dac scopul socialmente util urmrit nu a putut fi realizat fr un anumit risc i
dac persoana care l-a admis a luat msurile necesare pentru a preveni cauzarea de daune intereselor ocrotite de
lege.
(3) Riscul nu poate fi considerat ntemeiat dac era cu bun-tiin mbinat cu pericolul pentru viaa persoanei sau
cu pericolul provocrii unui dezastru ecologic ori social.
Articolul 401. Executarea ordinului sau dispoziiei
superiorului
(1) Nu constituie infraciune fapta, prevzut de legea penal, svrit de o persoan n vederea executrii unui
ordin sau dispoziii a superiorului, care snt obligatorii pentru aceasta, dac ordinul sau dispoziia nu snt vdit
ilegale i dac persoana care le-a executat nu a tiut c ordinul sau dispoziia snt ilegale. Rspunderii penale pentru
fapta svrit este supus persoana care a emis ordinul sau dispoziia ilegal.
(2) Persoana care a comis intenionat infraciune n vederea executrii ordinului sau dispoziiei vdit ilegale ale
superiorului rspunde penal n temeiuri generale. Neexecutarea ordinului sau dispoziiei vdit ilegale exclude
rspunderea penal.
(3) n scopurile prezentului articol, ordinul sau dispoziia superiorului de a comite genocid sau o infraciune
mpotriva umanitii snt vdit ilegale.

1.
2.
3.
4.
5.

Tema 2: Participatia penala

Notiunea participatiei penale si semnele ei.
Categoriile participantilor.
Formele participatiei penale.
Excesul de autor, participatia nereusita, renuntarea benevola participantilor de la savirsirea infractiunii.
Implicarea la infractiune

1. Notiunea participatiei penale

Exista situatii cind una si aceeasi infractiune este comisa nu de una si aceeasi persoana ci de mai multe. Astfel
infractiunea este rezultatul eforturilor mai multor persoane. Confrom art. 41 se considera participatie cooperarea cu
intentie a doua sau mai multor persoane la savirsirea unei infractiuni intentionate.
Semnele participatiei:
1. Existenta a doi sau mai multi subiecti ai infractiunii
2. Responsabili care au atins virsta raspunderii penale.
Daca unu sanatos si unu debil ap paliubomu e participatie art. 186 aln2. lit. b
Activitatea comuna a infractorilor in vederea comiterii infractiunii.
Actvitatile respective sunt decrise in aln. 2,3,4 ,5 art. 42
3. Comutatea de intentie a infractiunilor (scopurile pot fi diferite)
4. Cooperarea doar la infractiunea intentionata
2. Categoria participantilor
Conform art. 42 avem urmatoarea categorie de participanti:
1. autor - se considera persoana care in mod nemijlocit savirseste fapta prevazuta de legea penala (latura
obiectiva a infractiunii, ex: constrangere la viol), precum si persoana care a savirsit infractiunea prin
intermediul persoanelor care nu sunt pasibile de raspundere penala din cauza virstei iresponsabilitatii sau de
alte cauze prevazute de prezentul cod. (la calificare se precizeaza art. partii speciale )
2. organizator - se considera persoana care au organizat savirsirea unei infractiuni
a) au organizat savirsirea unei infractiuni
b) sau au dirijat actiunea ei
c) a creat un grup criminal organizat sau o organizatie criminala
d) ori a dirijat activitatea acestora (aceste definitii au sa fie la examen) aln (3) art 42 + aln 1 art 186. Activiatea
de organizare poate sa se exprime prin racolarea complicelor, instruirea lor, stabilirea obiectivelor, cailor de
retragere etc.
3. instigator - este persoana care prin orice metode determina o alta persoana (autorul) sa savirseasca o
infractiune (ex: care i-a zis, sfatuit sa ucida). Metodele realizarii instigarii pot fi diferite:
- simple sfaturi (sfaturi concrete), indemnuri (incurajare), rugaminti (roaga sa-i freaca botul, ca el nu poate),
constringere ( santaj, sperie), corupere ( cointeresarea prin obtinerea unor bani, la comanda), inselaciune
( duce la ideia comiterii infractiunii), ordonare (dat ordin sa se urce in masina sa ia bani de la unu batindul,
sau cind faci abuz de serviciu cind inchizi dosarul, sau eliberezi banuitul ), mai des prin cuvinte, prin gest,
in scris. Instigarea la instigare se considera instigare( instiga instigatorul - autor - aln 4 art 42 aln1 art. 188)

4.

complice - se considera persoana care a contribuit la savirsirea infractiunii prin: sfaturi indicatii, prestarea
de informatii (intelectuala sau morala.
- acordarea de mijloace ori de instrumente sau inlaturarea de obstacole materiala sau fizica
- promisiunea de inainte infractiunea de a-l favoriza pe infractor da tainui mijloacele sau instrumentele de
savirsire a infractiunii, urmele acesteia, obiectele dobindite pe cale criminala, precum si promisiunea de a le
procura sau de a le vinde (ajutorul dupa comiterea infractiunii nu se considera complicitate)
- mai deosebim complicitate anterioara si concomitenta. prin actiune si prin inactiune, mijlocita(intre autorul
care primeste sfatul si inca o persoana) si nemijlocita(personal)
Complicitatea la complicitate, Instigarea la complicitate se considera complicitate.
3. Formele participatiei
In functie de modul de colaborare interactiunii al participatilor deosebim urmatoarele forme de participatie:
1. participatie simpla - la savirsirea ei au participat in comun in calitate de coautor doua sau mai multe
persoane fiicare realizand latura obiectiva a infractiunii prevazut in art. 44.
2. participatie complexa - la savirsirea ei participantii au contribuit atit in calitate de autor cat si in alte roluluri
prevazute la art. 42 (art. 45)
Participatia complexa poate fi de doua tipuri:
a) cu un autor - aln (1) art. 186 instigator aln (4) art. 42 +aln 2 186 aln (5) art. 42
b) doi sau mai multi autori daca in fapta comisa de lege la toti se agraveaza raspunderea - aln (1) art. 186
instigator aln (4) art. 42 +aln 2 186 aln (5) art. 42
3. participatia serioasa - grupul criminal organizat - reuniune stabila de persoana care s-a organizat in prealabil
pentru a comite una sau mai multe infractiuni. Semnele grupului:
a) stabilitatea se presupune comiterea mai multor infractiuni sau comiterea unei crime complicate care necesita
o pregatire serioasa
b) organizare prealabila - se exprima repartizarea rolurilor, planuirea activitatii, crearea de alib, deseori existenta
capeteniei a informatorilor
c) scopul - trebuie sa aiba scop de a comite una sau mai multe infractiuni
de conspectat art 47
4. Excesul de autor
Conform art. 48 se consider exces de autor svirsirea de catre autor a unor actiuni infractionale care nu au fost
cuprinse de intentia celorlalti participanti.
Se deosebesc doua tipuri de exces:
1. cantitativ - autorul comite o infractiune omogena cu cea planuita dar intr-o forma mai grava (s-au inteles sa
faca un jaf, doi au intrat in casa si unu a ramas afara, si acei doi in loc sa fac jaf l-au batut pe stapin)
2. calitativ -autorul comite o crima cu totul diferita de cea planuita (pentru excesul de autor ceilalti participanti
nu sunt pasibili de raspundere penala)
Participatia nereusita reprezinta cazurile cind nu s-a reusit atragerea in activitatea criminala a unui dintre
potentialii participanti sau a mai multor. Daca infractiunea din aceste cauze nu s-a produs, o astfel de activitate
urmeaza a fi apreciata drept pregatire de infractiune (din partea ceiluilat care cauta complice, cel care atrage art.
26, art 42 )
Renuntarea de buna voie la savirsirea infractinii de catre participanti este prevazuta in aln. 4, art. 56. Ei nu se
atrag la raspundere daca au reusit sa previna ducerea infractiunii pina la consumare. De la complice se cere doar
sa intreprinda toate masurile ce depindeau de el in aceasta directie.
5. Implicarea la infractiunne
prin implicarea la infractiune se inteleg activitatile care au contribuit la savirsirea sau tainuirea infractiunii, insa
altele decat participatia . In drept penal se deosebesc 3 astfel de activitati:
1. nedenuntarea - ca infractiune nu se denunta, in prezent nu constituie infractiune cu exceptia persoanelor cu
functie de raspundere care raspund pentru abuz de serviciu art. 327.
2. tolerarea - neluarea de masuri pentru combaterea infractiunilor in curs de pregatire, tentativa sau retinerea
infractorului. Nu se pedepseste decat in cazul persoanelor cu functie de raspundere, sau neglijenta in serviciu.
3. favorizarea infractiunii (art. 49) - consta in tainuirea infractorului precum si tainuirea mijloacelor sau
instrumentelor de savirsirea a infractiunii a urmelor acesteia sau obiectelor dobindite pe cale criminala, numai
in cazul in care nu au fost promise din timp (sau nu s-a demonstrat, nu exista probe)
Se pedepseste favorizarea conform art. 323 cu exceptia favorizarii infractiunilor usoare sau mai putin grave,
sotul sotiei si rudelor apropiate ale infractorului.
Tema 3: Pluralitate de infraciuni

1. Noiunea i formele pluralitii de infraciuni in dreptul penal.

2. Infractiuni unice
3. Notiunea si semnele concursului de infractiune
4. Recidiva infractionala
1. Noiunea i formele pluralitii de infraciuni n dreptul penal.
Exista situatii cind una si aceeasi persoana comite o fapta sau mai multe fapte infractionale care dupa caz trebuiesc
cercetate conform unei sau mai multor norme penale ale partii speciale a codului penal.
In dependenta de solutionarea acestei probleme, infractorului i se va stabili o pedeapsa sau mai multe aln. (1) art.
186 aln. (1) art 171.
Pluratitate de infraciuni reprezint situaia cnd fapta sau faptele ilegale svrite de aceiai persoan sunt calificate
ca doua sau mai multe componene de infraciuni (nu se exclude cazul ncadrrii celor comise, de dou ori conform
aceleiai componene - lit (c) aln. 2 art. 186.
Trsturile pluralitii:
1. acelai subiect al infraciunii
2. fiecare dintre faptele ce compun pluralitatea trebuie s fie infraciuni
3. fiecare dintre aceste infraciuni conin semnele unei componene independente
art. 188 = 187+151
de conspectat cazurile care nu constiuie pluralitate - din manual expirarea termenelelor de prescripie, antecedentele
penale graierea, amenistierea
Conform art. 32 pluralitatea de infraciuni constituie dup caz concurs sau recidiv
2. Infraciuni unice
Uneori n practic delimitarea situaiilor cnd fapta se ncadreaz ntr-o singur componen sau mai multe este
dificil de aceea teoria i practica dreptului penal au elaborat noiunea infraciunii unice.
Infraciunea unic reprezint situaia cnd cele comise de persoana care nu are antecedente penale pentru o
infraciune intenionat. Se calific doar ca o singur compone de infraciune adic conform unui singur sau a unui
singur aliniat al articolului prii speciale.
n depende de dificultatea delimitrii infraciunilor unice de pluralitate reieind din modul lor de descriere n lege
se deosebesc (vezi)
3. Notiunea si semnele concursului de infractiune
Infraciuni unice specifice sunt i infraciunea continu i prelungit art.29, art.30.
Art. 199 aln. (2) sub form de ndeleltnicire - infraciune unic care se compune minimum din trei fapte i aceast
activitate constituie pentru infractor o surs de venit (de baz sau suplimentar)
Concursul (art. 33) Se considera svrirea de ctre o persoan a dou sau mai multor infraciuni (dou compnene)
dac persoana nu a fost condamant definitiv minimum pentru dou dintre ele i dac nu a expirat termenul de
tragere la rspundere penal.
Excepie fac cazurile cnd svrirea a dou sau mai multe infraciuni este prevzut n calitate de agravant la
articolul prii speciale
Art. 145lit (o) Omorul
Concursul poate fi ideal i real
concursul ideal presupune c persoana printr-o singur aciune (inaciune) svrete dou sau mai multe infraciuni
ncadrate ca dou componene (ex aprinderea casei n scopul omorrii, sau schimbarea cursului la calea ferat pentru
a ucide o persoan din tren dar cauzeaza distrugerea trenului, vtmri, i omucideri)
Concursul real presupune c persoana prin diferite aciuni, inaciuni de sinestatatoare svrete doua sau mai multe
infraciuni ncadrate ca dou sau mai multe componene.
4. Recidiva infractionala
Articolul 34. Recidiva
(1) Se consider recidiv comiterea cu intenie a uneia sau mai multor infraciuni de o persoan cu antecedente
penale pentru o infraciune svrit cu intenie.
(2) Recidiva se consider periculoas:
a) dac persoana anterior condamnat de dou ori la nchisoare pentru infraciuni intenionate a svrit din nou cu
intenie o infraciune;
b) dac persoana anterior condamnat pentru o infraciune intenionat grav sau deosebit de grav a svrit din
nou cu intenie o infraciune grav sau deosebit de grav.
(3) Recidiva se consider deosebit de periculoas:
a) dac persoana anterior condamnat de trei sau mai multe ori la nchisoare pentru infraciuni intenionate a
svrit din nou cu intenie o infraciune;
b) dac persoana anterior condamnat pentru o infraciune excepional de grav a svrit din nou o infraciune
deosebit de grav sau excepional de grav.

(4) La stabilirea strii de recidiv n cazurile prevzute la alin.(1)-(3) se ine cont i de hotrrile definitive de
condamnare pronunate n strintate, recunoscute de instana de judecat a Republicii Moldova.
(5) La stabilirea strii de recidiv nu se ine cont de antecedentele penale:
a) pentru infraciunile svrite n timpul minoratului;
b) pentru infraciunile svrite din impruden;
c) pentru faptele care nu constituie infraciuni conform prezentului cod;
d) stinse sau n caz de reabilitare, n conformitate cu prevederile art.111 i 112;
e) dac persoana a fost condamnat cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei.
Tema 4: Notiunea si scopurile pedepsei penale
1. Notiunea si trasaturile pedepsei penale
2 Scopurile pedepsei penale
1. Notiunea si trasaturile pedepsei penale
Consecintele pe care le impune legea penala in cazul incalcarii normelor sale poarta denumirea de sanctiuni penale.
In legislatia RM ele de regula imbraca forma pedepsei sau masurii de siguranta
Pedeapsa penala este o masura de constringere statala si un mijloc de corectare si educare a condamnatului ce se
aplica de instantele judecatoresti in numele legii persoanelor care au savirsit infractiuni cauzind anumite lispuri si
restrictii drepturilor lor.
Trasaturile de baza ale pedepsei:
- este o masura de constringere
- este o masura statala
- continutul pedepsei presupune anumite restrictii si privatiuni
- se aplica doar pentru comiterea infractiunii
- se aplica doar persoanelor vinovate de savirsirea infractiunii
- se aplica doar de catre instanta de judecata, pedeapsa naste consecinte juridico-penale specifice: antecedente
penale.
2 Scopurile pedepsei penale
Legea penala prevede urmatoarelor scopuri ale pedepsei penale:
1) restabilirea echitatii sociale
2) corectarea condamnatului
3) prevenirea savirsirii de noi infractiuni din partea condamnatilor - preventia speciala
4) prevenirea savirsirii infractiunilor noi din partea altor persoane - preventia generala
Tema 5: Sistemul si modalitatile pedepsei penale
1.Notiunea sistemului pedepsei penale si clasificarea acestora
Categoriile concret de pedepse in ansamblul lor formeaza sistemul pedepselor
Sistemul pedepselor- totalitatea masurilor juridico-penale de constringere prevazute de legea penala in vigoare
strict stabilite, enumerate intr-o anumita ordine comform asprimii lor
Categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice
(1) Persoanelor fizice care au svrit infraciuni li se pot aplica urmtoarele pedepse:
a) amend;
b) privare de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate;
c) retragere a gradului militar sau special, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasificare) i a distinciilor
de stat;
d) munca neremunerat n folosul comunitii;
f) nchisoare;
g) deteniune pe via.
(2) nchisoarea i deteniunea pe via se aplic numai n calitate de pedepse principale.
(3) Munc neremunerat n folosul comunitii poate fi aplicat ca pedeaps principal sau n cazul condamnrii
cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei - n calitate de obligaie pentru perioada termenului de prob.
(4) Amenda, privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate se aplic att ca
pedepse principale, ct i ca pedepse complementare.
(5) Retragerea gradului militar sau special, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasificare) i a
distinciilor de stat se aplic numai n calitate de pedeaps complementar.
Pedepsele se impart
Ce se aplica pers fizice
Ce se aplica pers juridice
In functie de gradul lor de autonomie pedepsele aplicabile persoanelor fizice se impart in

1. Pedepse principale- pentru o infractiune poate fi aplicata doar o singura pedeapsa principala MNFC
2. Pedepse complementare- se pot aplica doar alaturi de o pedeapsa principala
3.

Pedepsele care se aplica atit in calitate de principale cit si in calitate de complementare

a. Amenda
b. Privarea de drepturi

2.Amenda
Mai mult decit pt 2 treimi din infractiunile prevazute de codul penal poate fi fixata pedeapsa amenzii
Amenda- sanctiune pecuniara ce se aplica de catre instanta de judecata care se aplica in cazurile si in
limitele prevazute de codul penal
Exista mai multe tehnici de stabilire a amenzii
1. Amenda de forma ordinara- in sume de bani concrete
2. Amenda in taxe zilnice- sistemul scandinav.
3. Amenda proportionala - se stabileste in raport cu dauna cauzata
4. Amenda patrimoniala- se stabileste pentru activitati criminale organizate, trafic de droguri, spalare de bani in
limita patrimoniului pe care il poseda infractorul
In RM amenda se stabileste diferit pentru persoane fizice si juridice
Pentru persoane fizice- de la 150 la 1000, iar in cazul infractiunilor din interes material (sustrageri, corupere,
trafic de droguri) pina la 5000 u. c.
Pentru persoanele juridice - de la 500 la 10000 u. c.
La stabilirea amenzii persoanei fizice instanta tine cont de:
Caracterul si gravitatea infractiunii
Situatia materiala a celui vinovat
Celui condamnat I se ofera cel putin o luna pentru a plati amenda
Daca condamnatul nu e in stare sa plateasca amenda, suma neachitata se inlocueste cu munca neremunerata
in folosul comunitatii, calculindu-se 60 ore pt 50 u. c.
In caz de eschivare ori se urmaresc veniturile patrimoniului persoanei sau amenda se inlocuieste cu
inchisoare o luna pentru 50 de unitati.
3. Privarea de drepturi de a ocupa o anumita functie
Aceasta pedeapsa isi are originea intr-o sanctiune numita moartea civica- lipsirea infractorului de toate
drepturile. In RM infractorul este privat doar de acel drept pe care l-a folosit la comitea infractiunii. Comform art 65
respectiva masura se aplica pe un termen de la 1 la 5 ani. Hotarirea instantei este trimisa organului care a angajat
condamnatul, iar in caz de nevoie si organului care a emis licenta, permisul, etc.
Termenul pedepsei respective incepe sa curga din data raminerii definitive a sentintei, iar in caz ca este
complementara la pedeapsa inchisorii din momentul eliberarii din inchisoare
4. Pedeapsa disciplinara
Masura nu se aplica pentru masuri usoare si mai putin grave, sentinta se transmite organul care a emis
diploma, distinctia, gradul. Nu pot fi retrase gradele sportive, stiintifice. Retragerea gradului militar a unui titlu
special a gr de calificare si a distinctiilor de stat
5. Munca neremunerata in folosul societatii
Se executa in afara timpului serviciului de baza sau de studii in locurile determinate de autoritatile
administratiei publice locale
Durata este de la 60 la 240 de ore dar nu mai mult de 18 luni cite 2_4 ore pe zi
6. Inchisoarea
70 Articolul 70. nchisoarea
(1) nchisoarea const n privarea de libertate a persoanei vinovate de svrirea unei infraciuni prin izolarea
impus a acesteia de mediul normal de via i plasarea ei, n baza hotrrii instanei de judecat, pe un anumit
termen, ntr-un penitenciar.
(2) nchisoarea se stabilete pe un termen de la 3 luni la 20 de ani.
(3) La stabilirea pedepsei nchisorii pentru persoana care, la data svririi infraciunii, nu a atins vrsta de 18 ani,
termenul nchisorii se stabilete din maximul pedepsei, prevzute de legea penal pentru infraciunea svrit,
reduse la jumtate.
(4) La stabilirea pedepsei definitive n caz de concurs de infraciuni, pedeapsa nchisorii nu poate depi 25 de ani
pentru aduli i 12 ani i 6 luni pentru minori, iar n caz de cumul de sentine - de 30 ani pentru aduli i 15 ani
pentru minori.
(5) n cazul nlocuirii pedepsei deteniunii pe via cu o pedeaps mai blnd, cu titlu de graiere, se
aplic nchisoarea pe un termen de 30 de ani.
Articolul 72. Categoriile penitenciarelor n care se execut pedeapsa cu nchisoare
(1) Pedeapsa cu nchisoare se execut n urmtoarele penitenciare:
a) de tip deschis;

b) de tip seminchis;
c) de tip nchis.
(2) n penitenciare de tip deschis execut pedeapsa persoanele condamnate la nchisoare pentru infraciuni
svrite din impruden.
(3) n penitenciare de tip seminchis execut pedeapsa persoanele condamnate la nchisoare pentru infraciuni
uoare, mai puin grave i grave, svrite cu intenie.
(4) n penitenciare de tip nchis execut pedeapsa persoanele condamnate la nchisoare pentru infraciuni deosebit
de grave i excepional de grave, precum i persoanele care au svrit infraciuni ce constituie recidiv.
(5) Persoanele care nu au atins vrsta de 18 ani execut pedeapsa cu nchisoare n penitenciare pentru minori,
inndu-se cont de personalitatea condamnatului, antecedentele penale i gradul prejudiciabil al infraciunii svrite.
(6) Femeile condamnate execut pedeapsa nchisorii n penitenciare pentru femei.
(7) Schimbarea categoriei penitenciarului se efectueaz de ctre instana de judecat n corespundere cu legislaia.
de la 3 luni pina la 20 ani
7. Detentiunea pe viata
Articolul 71. Deteniunea pe via
(1) Deteniunea pe via const n privarea de libertate a condamnatului pentru tot restul vieii.
(2) Deteniunea pe via se stabilete numai pentru infraciunile excepional de grave.
(3) Deteniunea pe via nu poate fi aplicat femeilor i minorilor.
8. Pedepse asupra persoanelor juridice
. Articolul 73. Privarea unei persoane juridice de dreptul de a exercita o anumit activitate
(1) Privarea unei persoane juridice de dreptul de a exercita o anumit activitate const n stabilirea interdiciei de a
ncheia anumite tranzacii, de a emite aciuni sau alte titluri de valoare, de a primi subvenii, nlesniri i alte avantaje
de la stat sau de a exercita alte activiti.
(2) Privarea de dreptul de a exercita o anumit activitate poate fi limitat la un anumit teritoriu sau la o anumit
perioad a anului i se stabilete pe un termen de pn la 5 ani sau pe un termen nelimitat.
Articolul 74. Lichidarea persoanei juridice
(1) Lichidarea persoanei juridice const n dizolvarea acesteia, cu survenirea consecinelor prevzute de legislaia
civil.
(2) Lichidarea persoanei juridice se stabilete n cazul n care instana de judecat constat c gravitatea
infraciunii svrite face imposibil pstrarea unei atare persoane juridice i prelungirea activitii ei.
Articolul 63. Categoriile pedepselor aplicate persoanelor juridice
(1) Persoanelor juridice li se pot aplica urmtoarele pedepse:
a) amend;
b) privare de dreptul de a exercita o anumit activitate;
c) lichidare.
(2) Amenda se aplic n calitate de pedeaps principal.
(3) Privarea persoanei juridice de dreptul de a exercita o anumit activitate i lichidarea acesteia se aplic att ca
pedepse principale, ct i ca pedepse complementare.
Tema 6: Individualizarea pedepselor
1.Individualizarea pedepselor - reprezinta operatiunea de adaptare a pedepsei in raport cu fiecare infractiune si cu
fiecare infractor in vederea realizarii scopului pedepsei penale.
In doctrina penala se deosebeste urmatoarele tipuri de individualizare:
1) individualizarea legala - realizata de legiuitor in procesul elaborarii legii si se caracterizeaza in:
- stabilirea listei pedepselor, a felurilor si limitelor generale a fiecarui tip de pedeapsa
- stabilirea pedepsei pentru fiecare tip de infractiune din PS
- stabilirea regulilor si mijloacelor de individualizare
2) individualizarea judiciara - se realizeaza de instanta de judecata
3) individualizarea administrativa se realizeaza la faza de executare a pedepsei constind in modificarile aduse
regimului de executare (liberarea conditionata inainte de termen)
Capitolul VIII al CP stabileste regulile individualizarii judiciare
Mijloacele de individualizare a pedepsei constau in diferite posibilitati acordate prin lege instantelor de judecata in
vederea stabilirii genului, marimii si modul de executare a pedepsei celei mai adecvate fiecarui.
Astfel judecatorul poate:
- sa aleaga una dintre pedepsele alternative prevazute pentru fapta data
- sa stabileasca marimea pedepsei intre minimum si maximum
- sa depaseasca maximul sau minimul pedepsei
- sa aplice o pedeapsa complementara
- sa stabileasca modul de executare a pedepsei
Alegerea acestora nu se face arbitrar ci tinind cont de criteriile prevazute de lege

Criteriile de individualizare sunt acele elemente de care instanta de judecata este obligata sa se calauzeasca in
activitatea de individualizare a pedepsei. Ele se impart in 2 grupuri:
- criterii generale - se iau in consideratie la individualizarea oricarei pedepse
- criterii speciale - sunt aplicabile doar in anumite cazuri ( minori, participatie, recidiva)
Conform art. 75 CP la criteriile generale se refera:
- limitele fixate in partea speciala a CP
- dispozitiile partii generale
- gravitatea infractiunii savirsite
- motivul infractiunii
- persoana celui vinovat circumstantele cauzei care atenueaza sau agraveaza
- de influenta pedepsei aplicate asupra corectarii si verificarii vinovatului
- conditiile de viata ale familiei infractorului
2. Prin crircumstante intelegem acele stari, imprejurari sau calitati ce tin de infractiune sau de infractor anterioare,
concomitente sau subsegvente comiterii infractiunii, reglementate implicit sau expres de L. P. si care micsoreaza sau
maresc gradul prejudiciabil al infractiunii sau periculozitate al infractorului atenuind sau agravind raspunderea
penala
Lista circumstantelor agravante nu poate fi largita iar drept atenuante pot fi considerate si alte circumstante chiar
daca nu sunt indicate in lege.
Efectele circumstatnelor:
+ daca instanta constata circumstane atenuate:
- poate reduce pedeapsa inchisorii pina la minimum prevazut in articolul PS daca acest minim e mai mic de 10 ani
- daca se aplica amenda ea tot poate fi coborita pina la limita de jos
- detentiunea pe viata se inlocuieste cu inchisoarea de la 15 la 25 de ani
- pedeapsa complementara poate fi inlaturata
+ daca exista circumstante agravante instanta poate aplica maximum prevazut la art. corespunzator din PS a CP (nu
este obligator).
In caz de concurs a circumstantelor atenuate si agravante respectarea acestor reguli nu e obligatorie
3. Tinind de circumstantele exceptionale ale faptei de rolul vinovatului in savirsirea infractiunei de comportarea lui
in timpul si dupa consumarea infractiunii, de alte circumstante care micsoreaza esential gravitatea faptei si a
consecintelor ei precum si de contribuirea activa a participantului unei actiuni savirsite la descoperirea acesteia.
Instanta de judecata poate aplica:
- o pedeapsa sub limita minima prevazuta de LP pentru infractiunea respectiva
- sau una mai blinda de alta categorie
- ori poate sa nu aplice pedeapsa complementara obligatorie
Poate fi considerata exceptionala atit o circumstanta atenuanta cit si o totalitate de asemenea circumstante.
Minoratul este totdeauna o circumstanta exceptional atenuata
4. In cazul in care persoana pusa sub invinuire incheie un acord de recunoastere a vinovatiei iar instanta de judecata
accepta acest acord pedeapsa pentru actiunea impretata se reduce cu 1/3 din pedeapsa maxima prevazuta pentru
aceasta infractiune.
Conform ar. 504 CPP
acordul de recunoastere a vinovatiei este o tranzactie incheiata intre acuzatorul de stat si invinuit si dupa cauza
inculpat care si-a dat consimtamintul de a-si recunoaste vine in schimbul unei pedepse reduse.
El poate fi incheiat in orice moment dupa punerea sub invinuire si pina la inceperea cercetarii judecatoresti. In acest
caz instanta de judecata procedeaza deodata la dezbaterile judiciare
5. Aplicarea pedepsei pentru infractiunea neconsumata
In privinta incriminarii infractiunilor neconsumate se cunosc 2 teze principale:
- neincriminarea - se aplica in Europa pentru pregatire
- incriminarea limitata sau nelimitata - se aplica in RM
Incriminarea limitata presupune ca sunt incriminate infractiunii doar neconsumate mai grava.
Incriminarea nelimitata presupune o infractiune neconsumata, in RM se aplica pentru tentativa
In ceea ce priveste tratamentul sanctionator exista 2 teze principale:
1. teza parificarii pedepsei
- sanctiunea se stabileste pe baze generale ca si pentru infractiune consumate
2. teza diversificarii pedepsei
- infractiunea neconsumata urmeaza sa fie sanctionata mai blind
Marimea pedepsei pentru pregatirea de infractiune ce nu consituie recidiva nu poate depasi jumatate din maximul
celei prevazute. Iar marimea pedepsei pentru tentativa de infractiunea ce consituie recidiva nu poate depasi din
max

6. Aplicarea pedepsei pentru recidiva de infractiune

Marimea pedepsei pentru recidiva nu poate fi mai mica de jumatate, pentru recidiva periculoasa este de cel putin
2/3, iar pentru recidiva deosebit de periculoasa - cel putin din maximul celei mai aspre pedepsei prevazute la
articolul corespunzator din PS
7. Aplicare pentru participatie
Cu privire la aplicarea pedepsei participatiale la fel exista 2 conceptii:
- parificarii
- diversificarii
In RM s-a accceptat sistemul parificarii cu conditia ca se va tine cont de contributia fiecarui participant la savirsirea
infractiunii
8. Aplicarea in cazul unui concurs de infractiuni
Daca o persoana este vinovata de savirsirea mai multor infractiuni fara sa fi fost declarata vinovata de catre vreo una
ditre ele. Instanta de judecata:
1. pronunta pedeapsa pentru fiecare infractiune aparte
2. stabileste pedeapsa definitiva prin concurs de infractiuni
a) cumul total sau partial al pedepseloraplicate dar pe un termen nu mai mare de 25 ani
b) in cazul in care prsoana este declarata vinovata de savirsirea a doua sau mai multe infractiuni usoare si/sau mai
putin grave pedeapsa definitiva poate stabilita si prin absorbirea pedepsei mai usoare de pedeapsa mai aspra
c) daca una dintre pedepse este detentiunea pe viata - se aplica aceasta
d) in cazul pronuntarii pdepselor principale de diferite categorii a caror anulare nu este prevazut de art. 87 a caror
cumulare nu e prevazut si instanta de judecata nu va gasi temeiuri pentru absorbirea unei pedepse de catre alta de se
executa desinestatator.
3. daca art. PS prevede pedepse complementare ele pot fi aplicate de PG
9. Aplicarea pedepsei in cazul uni cumul de pedepse
Daca dupa pronuntarea sentintei dar inainte de executarea completa a pedepsei condamnatul a savirsit o noua
infractiune instanta de judecata:
1) sumeaza pedepsele in intregime sau partial astfel incit pedeapsa definitiva sa fie mai mare si decit partea
neexecutata si decat pedeapsa noua dar nu mai mult de 30 de ani de inchisoare
2) cumuleaza pedepsele complementare in limitele partii generale
3) aplica detentiunea pe viata daca ea si-a stabilit in una din sentinte
10. Aplicarea pedepsei in cazul executarii pedepsei unui stat strain
La executarea hotaririi unui stat strain instanta de judecata:
1) intocmeste sanctiunea privvativa de libertate pronuntata in statul strain cu o sanctiune prevazuta de propria LP
prin aceeasi fapta fara a agrava situatia penala a condamnatului
2) in cazul amenzii sau confiscarii unei sume de bani instanta va stabili marimea acestuia in valuta nationala aplicind
cursul de schimb la momentul recunoasterii hotaririi statului strain sumele, date revin RM
Partea executata in strainatate se ia in consideratie.
Tema 7: Liberarea de raspundere penala
1. Tendintele moderne in politicile penale ale statelor europene recomanda solutionarea cat mai des posibila a
conflictelor penale pe cai extrapenale, adica liberarea persoanei de raspundere penala.
Liberarea de raspundere penala constituie liberarea persoanei vinovate de savirsirea unei infractiuni de condamnare
publica in numele legii a sa si a faptelor sale infractionale in cazurile prevazute de lege.
Liberearea de raspundere penala se admite in prezenta anumitor temeiuri, care in ansamblu dovedesc ca justitia
penala poate fi realizata in afara procesului penal.
Aceste temeiuri nu sunt identice pentru toate modalitatile de liberare, dar de regula se exprima prin ansamblu de
factori:
1. vinovatul a comis infractiunea usoara sau mai putin grava (criteriul obiectiv)
2. personalitatea infractorului prezinta un pericol redus pentru societate, ceea ce in particular se exprima prin
posibilitatea corectarii lui fara a-l atrage la raspundere penala (criteriul subiectiv)
Liberarea de raspundere penala poate fi efectuata din momentul pronirii procesului penal pina la momentul emiterii
sentintei de condamnare de catre procuror sau instanta de judecata
Se deosebesc 2 tipuri de Liberare de raspundere penala: modalitati generale si modalitati speciale - anumite
infractiuni concrete.
Modalitati speciale de LRP: liberarea in legatura cu renuntarea de buna voie la savirsirea infractiunii si prezentei
atragerii la raspundere penala prescriu liberarea obligatorie a infractorului, celelalte modalitati raman la discretia
organului de aplicare.

2. O particularitate comuna a tuturor minorilor constituie imaturitatea lor sociala: un sentiment nedezvoltat al
apartenentei sale la societate. Legiuitorul tinind cont de faptul dat a prevazut in art. 54 CP a acordat posibilitatea
eliberarii minorilor de raspundere penala in prezenta urmatoarelor conditii:
1. infractiunea a fost comisa de o persoana cu virsta de pina la 18 ani
2. persoana a comis infractiunea pentru prima oara
3. infractiunea este usoara sau mai putin grava
4. s-a constatat ca corectarea minorului este posibila fara a-l supune raspunderii penale (cainta sincera, contribuirea
active la descoperirea infractiunei, recuperarea benevola a pagubei, se ia in evidenta motivul infractiunii , conditiile
de trai, referintele positive, etc)
Acestor minori le se pot aplica masuri de constrangere cu caracter educativ prevazuta la articolul 104 CP.
In cazul eschivarii sistematice din aceste masuri, instatna de judecata la propunerea organelor de stat specializate
anuleaza masurile aplicate si decide trimiterea cauzei penale procurorului sau stabileste pedeapsa pentru infractiunea
respectiva
3. Liberarea de raspundere penala cu tragerea la raspundere administrativa
Conditiile de acordare
1. persoana comite infractiunea pentru prima oara
2. infractiunea este usoara sau mai putin grava
3. s-a constatat ca corectarea ei este posibila fara a fi supusa raspunderii penale
4. infractorul si-a recunoscut vina
5. infractorul a reparat prejudicial cauzat
Acestor persoane li se aplica urmatoarele sanctiuni contraventionale
1. amenda pina la 150 u.c.
2. arrest contraventional de pina la 30 de zile
Persoana data se considera fara antecedente penale
4. LRP in legatura cu renuntarea de buna-voie la savirsirea infractiunii
Conform art. 56 CP se considera renuntarea de buna-voie la savirsirea infractiunii incetarea de catre persoana a
pregatirii infractiunii sau incetare actiunii (inactiunilor) indreptate nemijlocit spre savirsirea infractiunii daca
persoana era constienta de posibilitatea consumarii infractiunii.
Conditiile eliberarii respective:
1. fapta infractionala a fost intrerupta la etapa pregatirii sau tentativii
2. reuntarea este benevola - dictate de propria vointa chiar daca are la baza sentimental de jale, frica
3. renuntarea este definitiva se exclude aminarea infractiunii
4. renuntarea este posibila doar in unele cazuri de tentative consumata - impiedicare producerii rezultatului.
Persoana liberata conform acestui articol 56 poate fi supusa raspunderii penale numai in cazul in care fapta savirsita
contine renuntarea altor participanti decat autorul aln. 4 art. 56 si participantii.
5. Liberarea de raspundere penala in legatura cu cainta active
Conditiile:
1. persoana comite infractiunea pentru prima oara
2. infractiunea este usoara sau mai putin grava
3. dupa savirsirea infractiunii, persoana s-a autodenuntat de buna-voie
Conform art. 264 CPP autodenuntarea este instiintarea benevola facuta de vreo persona fizica sau juridica despre
savirsirea de catre ea a unei infractiuni in cazul in care organele de urmarire penala nu sunt la current cu aceasta
fapta
La fel se apreciaza si situatiile cand faptul infractiunii era cunoscut dar nu se cunostea faptuitorul sau cind el se
ascundea.
4. a contribuit activ la descoperirea infractiunii - la cercetarea ei, relevarea complicelor instrumentelor etc.
5. a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau in alt mod a reparat prejudicial pricinuit de infractiune.
In legatura cu cainta activa, persoana poate fi eliberata si in cazurile prevazute de unele norme ale Partii speciale ex:
325, 334
7. Liberarea de raspundere penal n legtura cu schimbarea situatiei:
Conditii:
1. persoana nu are antecedente
2. Infrcatiunea este usoara sau mai putin grava
3. Persoana isi recunoaste vinovatia
4. Nu prezinta pericol social, exista siguranta ca nu-si va continua activitatea criminala
5. Daca corectarea acestei persoane este posibila fara aplicarea pedepsei penale
In asemenea cazuri urmarirea penala poate fi suspedata conditionat pe un termen de un an cu liberarea anterioara de
raspundere penala conform procedurii penale.

Conform art. 58 persoana poate eliberat de rspundere penal n urmtoarele condiii:

1. persoana comite pentru prima oara, nu are antecedente penale
2. infractiunea este usoara sau mai putin grava
3. la data judecrii cauzei datorit schimrii situaiei persoana nu prezint pericol social
Schimbarea situaiei presupune modificarea esenial a condiiilor social-economice, politice, spirituale, nct sub
influena lor i pierde pericolul social nu doar fapta concret dar toate infraciunile de acest tip (ex: schimbarea
banilor - art. 236, revocarea strii excepionale i se interzice de a iei n strad dup ora 22, reorganizarea
ntreprinderii art 329, vnatul ilegal art. 233)
Este posibil i o astfel de schimbare a situaiei cnd pericolul l pierde persoana - modificrile survenite fac
imposibil activitatea criminal din partea lui ( ex: eliberarea din funcie, nrolarea n armat art. 287 Huliganism)
8.Prescripia tragerii la rspunde penal
Const n expirarea anumitor termeni n condiiile prevzute de lege din ziua comiterii infraciunii ceea ce servete
temei pentru liberarea de rspundere penal.
Prescripia curge din ziua svririi infraciunii i pn la data rmnerii definitive a sentinei instanei de judecat.
Teoria dreptului penal stabilete dou tipuri de prescripie:
1. difereniat
2. nedifereniat
Prescripia difereniat este prevzut la aln 1 art. 60 CP i presupune c persoana nu se atrage la rspundere penal
n prezena urmtoarelor condiii:
1. ea nu s-a eschivat de rspundere penal (nu s-a ascuns de rspundere penal)
2. n timpul prescripiei nu a comis o nou infraciune pentru care poate fi aplicat o pedeaps mai mare de 2 ani.
3. s expire un anumit termen: aln (1) art. 60
(1) Persoana se libereaz de rspundere penal dac din ziua svririi infraciunii au expirat urmtoarele termene:
a) 2 ani de la svrirea unei infraciuni uoare;
b) 5 ani de la svrirea unei infraciuni mai puin grave;
c) 15 ani de la svrirea unei infraciuni grave;
d) 20 de ani de la svrirea unei infraciuni deosebit de grave;
e) 25 de ani de la svrirea unei infraciuni excepional de grave ns posibilitatea aplicrii acesteia se decide de
ctre instan.
Aplicarea prescripiei fa de persoana care a svrit o infraciune excepional de grav se decide de ctre instana
de judecat. Dac instana nu va gsi posibil aplicarea prescripiei i liberarea de rspundere penal, deteniunea pe
via se va nlocui cu nchisoare pe 30 de ani.
n cazul minorilor termenele de prescripie se reduc la jumtate.
Dac persoana comite n perioada prescripiei o nou infraciune pentru care legea prevede o pedeaps mai mare de
2 ani, prescripia se ntrerupe i ncepe s curg de la nceput din ziua comiterii infraciunii noi.
Prescripia se calculeaz pentru fiecare infraciune separat.
Curgerea prescripiei se suspend dac persoana se sustrage de la urmrirea penal sau judecat i se reia din
momentul reinerii sau autodenunrii ei.
2. Prescripia nedifereniat este prevzut n aln 5 art. 60 i presupune scurgerea unui termen de 25 de ani. n cazul
eschivrii de rspundere penal ns dac nu a fost ntrerupt de o nou infraciune (indiferent de gravitate)
Aln 8 art. 60 prevede excepii de la regulile prescripiei pentru peroanele care au svrite infraciuni contra pcii i
securitii omenirii infraciuni de rzboi, sau alte infraciuni prevzute de tratatele internaionale la care RM este
parte
Tema 8: Liberarea de pedeapsa penala
1. Noiunea i categoriile liberrii de pedeaps penal
2. Condamnare cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei CSCEP
3. Liberarea de pedeaps nainte de termen
4. nlocuirea prii neexecutate din pedeaps cu o pedeaps mai blnd
5. Liberarea de pedeaps a minorilor
6. Liberarea de pedeaps datorit schimbrii situaiei
7. Liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave
8. Amnarea executrii pedepsei pentru femei gravide i femei care au copii n vrst de pn la 8 ani
9. Prescripia executrii sentinei de condamnare
1. Noiunea i categoriile liberrii de pedeaps penal
Practica judiciar demonstreaz c exist situaii cnd condmanaii se corectez nainte de executarea total a
pedepsei sau cnd corectarea lor nu mai este necesar (boal grav).
Conform articolului 89 Liberarea de pedeaps reprezint liberarea persoanei care a svrit o infraciune de la
executarea real parial sau total a pedepsei pronunate prin hotrrea instanei de judecat.

Modalitile de liberare de pedeaps se efectueaz prin:

a) condamnarea cu suspendare condiionat a executrii pedepsei;
b) liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen;
c) nlocuirea prii neexecutate din pedeaps cu o pedeaps mai blnd;
d) liberarea de pedeaps a minorilor;
e) liberarea de pedeaps datorit schimbrii situaiei;
f) liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave;
g) amnarea executrii pedepsei pentru femei gravide i femei care au copii n vrst de pn la 8 ani.
h) prescripia executrii sentinei
Dup caracterul liberrii se deosebete liberare parial (a,b,c aln 2 art.89 CP)
liberare total de pedeaps (d,e,f,g,h aln2 art. 89)
Conform condiiilor de eliberare avem:
liberare condiionat - presupune respectarea anumitor condiii n perioada termenului de ncercare (a,b,g aln. 2
art.89)
liberare noncondiionat - celelalte litere dac persoana este grav bolnav nu-i mai punem condiie
Exist i modaliti specifice de liberare de pedeaps amnistia i graierea.
2. Condamnare cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei
Msura repectiv se aplic larg n RM 30-40% de sentin
n corespundere cu art. 90 CSCEP const n faptul c dac la stabilirea pedepsei:
a) cu nchisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infraciuni svrite cu intenie
b) cel mult 7 ani pentru infraciuni din impruden
Instana de judecat innd cont de circumstanele cauzei de pers. celui vinovat va ajunge la concluzia c nu este
raional ca acesta s execute pedeapsa stabilit, ea poate dispune suspendarea condiionat a executrii pedepsei
aplicate vinovatului, indicnd numaidect n hotrrile motivele CSCEP i termenul de prob.
Termenul de prob se stabilete n limitele de la 1 la 5 ani i ncepe s curg din momentul rmnerii sentinei
definitive.
Controlul comportamentului celor condamnai la aceast msur l execut oficiile de probaiune, iar asupra
militarilor comandamentul militar respectiv. Legea permite aplicarea acestor persoane a pedepselor complementare.
CSCEP include n sine repectarea anumitor obligaii dac judectorul le-a specificat n sentin.
Aplicnd condamnarea cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei, instana de judecat l poate obliga pe
condamnat:
a) s nu-i schimbe domiciliul fr consimmntul organului competent;
b) s nu frecventeze anumite locuri;
c) s urmeze un tratament n caz de alcoolism, narcomanie, toxicomanie sau de boal veneric;
c1) s participe la un program special de tratament sau de consiliere n vederea reducerii comportamentului
violent;
d) s acorde o susinere material familiei victimei;
e) s repare daunele cauzate n termenul stabilit de instan.
Acestea pot fi aplicate, anulate, modificate n decursul perioadei de prob.
Dac dup expirarea a cel puin jumtate din termenul de prob condamnatul o comportare corect i exemplar a
reparat integral dauna la propunerea organului care exercit controlul, instana poate anula condmanarea i s sting
antecedentele penale.
Revocarea msurii (la examen) - anularea msurii este obligatorie dac condamnatul svrete o infraciune grav,
deosebit de grav, excepional de grav cu intenie.
Revocarea este posibil, adic se decide de instan dac:
1. condamnatul comite o noua infraciune uoar, mai puin grav sau una din impruden (pedepsele se acumuleaz
conform art. 85)
2. condamnatul ncalc ordinea public sistematic fiind supus rspunderii contravenionale
3. ncalc sistematic obligaiile stabilite
3. Liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen (art. 91)
Condiiile sunt:
1. condamnatul execut pedeapsa nchisorii
2. condamnatul a reparat integral dauna cauzat infraciunii
3. condamnatul a participat la executare, i nu a refuzat executarea (art. 253 Codul de executare) a muncilor
remunerate sau neremunerate de ngrijiri sau amenajrii a penitenciarului i a teritoriului.
Condamnatul a executat un anumit termen de pedeaps, pentru maturi aln 4 art. 91
4) Liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen poate fi aplicat dac condamnatul, care la momentul
svririi infraciunii a atins vrsta de 18 ani, a executat efectiv:

a) cel puin jumtate din termenul de pedeaps stabilit pentru svrirea unei infraciuni uoare sau mai puin
grave;
b) cel puin dou treimi din termenul de pedeaps stabilit pentru svrirea unei infraciuni grave;
c) cel puin trei ptrimi din termenul de pedeaps stabilit pentru svrirea unei infraciuni deosebit de grave sau
excepional de grave, precum i din pedeapsa aplicat persoanei anterior liberate condiionat de pedeaps nainte de
termen, dac liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen a fost anulat n condiiile alin.(8).
pentru minori sunt mai mici:
6) Liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen poate fi aplicat minorilor dac acetia au executat efectiv:
a) cel puin o treime din termenul de pedeaps stabilit pentru svrirea unei infraciuni uoare sau mai puin
grave;
b) cel puin jumtate din termenul de pedeaps stabilit pentru svrirea unei infraciuni grave;
c) cel puin dou treimi din termenul de pedeaps stabilit pentru svrirea unei infraciuni deosebit de grave sau
excepional de grave.
Instana poate elibera pe condamnat i de executarea pedepsei complementare perioada de pedeaps rmas
neexeutat se cosnider perioad de prob n decursul creia, instana i poate impune respectarea obligaiilor
prevzute la aln 6 art. 90
(6) Aplicnd condamnarea cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei, instana de judecat l poate obliga
pe condamnat:
a) s nu-i schimbe domiciliul fr consimmntul organului competent;
b) s nu frecventeze anumite locuri;
c) s urmeze un tratament n caz de alcoolism, narcomanie, toxicomanie sau de boal veneric;
c1) s participe la un program special de tratament sau de consiliere n vederea reducerii comportamentului
violent;
d) s acorde o susinere material familiei victimei;
e) s repare daunele cauzate n termenul stabilit de instan.
Condiiile revocrii msurii:
1. dac condamnatul svrete o nou infraciune cu intenie n perioada de prob pedepsele se cumuleaz conform
art. 85
2. revocarea este posibil (art. 90 ).
4. nlocuirea prii neexecutate din pedeaps cu o pedeaps mai blnd
De evideniat n primul rnd condiiile de acordare i ceea ce ine de coninut.
Articolul 92. nlocuirea prii neexecutate din pedeaps
cu o pedeaps mai blnd
(1) n privina persoanelor care execut pedeapsa cu nchisoare pentru svrirea unei infraciuni uoare sau mai
puin grave, instana de judecat, innd cont de comportarea lor n timpul executrii pedepsei, poate pronuna o
ncheiere cu privire la nlocuirea prii neexecutate din pedeaps cu o pedeaps mai blnd. Totodat, persoana poate
fi liberat, n ntregime sau parial, de la pedeapsa complementar.
(2) nlocuirea prii neexecutate a pedepsei cu o pedeaps mai blnd poate fi aplicat numai dup ce condamnatul
a executat efectiv cel puin o treime din termenul de pedeaps.
(3) La nlocuirea prii neexecutate a pedepsei cu o pedeaps mai blnd, instana de judecat poate alege orice
pedeaps mai blnd, din cele specificate la art.62, n limitele prevzute pentru fiecare categorie de pedepse.
5. Liberarea de pedeaps a minorilor
Articolul 93. Liberarea de pedeaps a minorilor
(1) Minorii condamnai pentru svrirea unei infraciuni uoare, mai puin grave sau grave pot fi liberai de
pedeaps de ctre instana de judecat dac se va constata c scopurile pedepsei pot fi atinse prin internarea lor ntr-o
instituie special de nvmnt i de reeducare sau ntr-o instituie curativ i de reeducare, precum i prin aplicarea
altor msuri de constrngere cu caracter educativ, prevzute la art.104.
(2) Internarea minorilor ntr-o instituie special de nvmnt i de reeducare sau ntr-o instituie curativ i de
reeducare se stabilete de ctre instana de judecat pe un termen de pn la atingerea majoratului. Prelungirea
termenului de aflare a persoanei n aceste instituii dup atingerea vrstei de 18 ani este permis numai pn la
absolvirea unei coli de cultur general sau de meserii.

Articolul 94. Liberarea de pedeaps datorit

schimbrii situaiei
Persoana care a svrit o infraciune uoar sau mai puin grav poate fi liberat de pedeaps dac se va constata
c, la data judecrii cauzei, datorit schimbrii situaiei, fapta svrit i-a pierdut caracterul prejudiciabil i, n
virtutea comportrii ireproabile dup svrirea infraciunii, persoana respectiv poate fi corectat fr executarea

pedepsei.
Articolul 95. Liberarea de la executarea pedepsei
a persoanelor grav bolnave
(1) Persoana care, n timpul executrii pedepsei, s-a mbolnvit de o boal psihic, ce o lipsete de posibilitatea de
a-i da seama de aciunile sale sau de a le dirija, este liberat de executarea pedepsei. Acestei persoane instana de
judecat i poate aplica msuri de constrngere cu caracter medical.
(2) Persoana care, pn la pronunarea sentinei sau n timpul executrii pedepsei, s-a mbolnvit de o boal grav,
alta dect cea specificat la alin.(1), ce mpiedic executarea pedepsei, poate fi liberat de executarea pedepsei de
ctre instana de judecat.
[Art.95 al.(2) modificat prin LP213 din 12.10.12, MO234-236/09.11.21 art.748]
(4) Persoanele menionate la alin.(1) i (2), n cazul nsntoirii lor, pot fi supuse pedepsei dac nu au expirat
termenele prescripiei prevzute la art.60 i 97.
Articolul 96. Amnarea executrii pedepsei pentru
femei gravide i femei care au copii
n vrst de pn la 8 ani
(1) Femeilor condamnate gravide i celor care au copii n vrst de pn la 8 ani, cu excepia celor condamnate la
nchisoare pe un termen mai mare de 5 ani pentru infraciuni grave, deosebit de grave i excepional de grave
mpotriva persoanei, instana de judecat le poate amna executarea pedepsei pn la atingerea de ctre copil a vrstei
de 8 ani.
(2) n cazul n care vreuna din persoanele condamnate, menionate la alin.(1), a renunat la copil sau continu s
se eschiveze de la educarea lui dup avertismentul fcut de organul care exercit controlul asupra comportamentului
condamnatei fa de care executarea pedepsei a fost amnat, instana de judecat, la propunerea organului
nominalizat, poate s anuleze amnarea executrii pedepsei i s trimit condamnata pentru executarea pedepsei la
locul stabilit n hotrrea judectoreasc.
(3) La atingerea de ctre copil a vrstei de 8 ani, instana de judecat:
a) libereaz condamnata de executarea prii neexecutate a pedepsei;
b) nlocuiete partea neexecutat a pedepsei cu o pedeaps mai blnd;
c) trimite condamnata n instituia corespunztoare pentru executarea prii neexecutate a pedepsei.
(4) Dac n perioada amnrii executrii pedepsei condamnata svrete o nou infraciune, instana de judecat i
stabilete o pedeaps n condiiile art.85.
Articolul 961. Dispunerea internrii forate ntr-o
instituie ftiziopneumologic
Dac persoana n privina creia se examineaz chestiunea privind liberarea de pedeaps conform art.91-96 este
bolnav de tuberculoz, instana de judecat poate dispune, n baza demersului administraiei instituiei penitenciare,
internarea ei forat ntr-o instituie ftiziopneumologic.
Articolul 97. Prescripia executrii sentinei
de condamnare
(1) Sentina de condamnare nu se pune n executare dac acest lucru nu a fost fcut n urmtoarele termene,
calculate din ziua n care aceasta a rmas definitiv:
a) 2 ani, n caz de condamnare pentru o infraciune uoar;
b) 6 ani, n caz de condamnare pentru o infraciune mai puin grav;
c) 10 ani, n caz de condamnare pentru o infraciune grav;
d) 15 ani, n caz de condamnare pentru o infraciune deosebit de grav;
e) 20 de ani, n caz de condamnare pentru o infraciune excepional de grav.
(2) Termenele de prescripie a executrii pedepsei se reduc pe jumtate pentru persoanele care, la data svririi
infraciunii, erau minori.
(3) Curgerea prescripiei se ntrerupe dac persoana se sustrage de la executarea pedepsei sau dac, pn la
expirarea termenelor prevzute la alin.(1) i (2), svrete cu intenie o nou infraciune. n cazul eschivrii de la
executarea pedepsei, curgerea termenului de prescripie ncepe din momentul prezentrii persoanei pentru
executarea pedepsei sau din momentul reinerii acesteia, iar n caz de comitere a unei noi infraciuni din momentul
svririi ei.
(4) Prescripia nu nltur executarea pedepselor principale stabilite pentru infraciunile contra pcii i securitii
omenirii sau pentru infraciunile de rzboi, prevzute la art.135-137, 139 i 143.
Tema 9: Masurile de siguranta
1. Noiunea i categoriile msurilor de siguran
2. Msuri de constrngere cu caracter medical
3. Msuri de constrngere cu caracter educativ
4. Expulzarea
5. Confiscarea special
1. Noiunea i categoriile msurilor de siguran

Doctrina penal definete msura de siguran ca fiind msuri de constrngere cu caracter preventiv care au drept
scop nlturarea unor stri de pericol generatoare de fapte prevzute de legea penal.
Msurile de sigurana sunt:
1. Msuri de constrngere cu caracter medical
2. Msuri de constrngere cu caracter educativ
3. Expulzarea
4. Confiscarea special
2. Msuri de constrngere cu caracter medical
Msurile de constrngere cu caracter medical constau n obligarea persoanei care a svrit o fapt prevzut de
legea penal i care sufer de anumite deficiene de ordin mental sau face abuz de substane alcoolice sau narcotice
s urmeze un anumit tratament medical.
Respectiv avem dou categorii de msuri
1. aplicabile persoanelor alienate psihic
2. aplicabile alcoolicilor i narcomanilor
Alienailor li se aplic doua categorii de msuri:
1. Internarea ntr-o instituie psihiatric cu supraveghere obinuit ( secii n spitale de psihiatrie unde se trateaz i
ali bolnavi)
2. Internarea ntr-o insituie psihiatric cu supravegherea riguroas, izolai de ali bolnavi
Articolul 100. Internarea ntr-o instituie psihiatric
(1) Internarea ntr-o instituie psihiatric cu supraveghere obinuit poate fi aplicat de ctre instana de judecat
unui alienat care, din cauza strii psihice i a caracterului faptei prejudiciabile svrite, are nevoie de ngrijire
spitaliceasc i de tratament n condiii de supraveghere obinuit.
(2) Internarea ntr-o instituie psihiatric cu supraveghere riguroas poate fi aplicat de ctre instana de judecat
unui alienat care, din cauza strii psihice i a caracterului faptei prejudiciabile svrite, prezint un pericol deosebit
pentru societate i are nevoie de ngrijire spitaliceasc i de tratament n condiii de supraveghere riguroas.
(3) Persoanele internate n instituii psihiatrice cu supraveghere riguroas snt deinute n condiii ce exclud
posibilitatea svririi de ctre ele a unei noi fapte prejudiciabile.
Articolul 101. Stabilirea, schimbarea, prelungirea i ncetarea aplicrii msurilor de constrngere
cu caracter medical alienailor
(1) Instana de judecat, considernd c este necesar de a aplica o msur de constrngere cu caracter medical,
alege forma acesteia n funcie de boala mintal a persoanei, de caracterul i gradul prejudiciabil al faptei svrite.
Persoana supus tratamentului forat sau reprezentantul acesteia are dreptul de a cere unei instituii medicale
independente avizul asupra strii de sntate a persoanei creia i se aplic msuri de constrngere cu caracter
medical.
(2) Instana de judecat, n temeiul avizului instituiei medicale, dispune ncetarea aplicrii msurilor de
constrngere cu caracter medical n cazul nsntoirii persoanei sau al unei astfel de schimbri a caracterului bolii
care exclude necesitatea aplicrii acestor msuri.
(3) Schimbarea msurii de constrngere cu caracter medical sau prelungirea termenului de aplicare a ei se face, de
asemenea, de instana de judecat, att din oficiu, ct i la cererea persoanei respective sau a reprezentantului
acesteia, n baza unui control, efectuat cel puin o dat la 6 luni, privind necesitatea aplicrii acestei msuri.
(4) Dac instana de judecat nu va gsi necesar aplicarea msurilor de constrngere cu caracter medical unui
alienat, precum i n cazul ncetrii aplicrii unor astfel de msuri, ea l poate ncredina spre ngrijire rudelor sau
tutorilor, dar sub o supraveghere medical obligatorie.
Articolul 102. Deducerea duratei de aplicare a msurilor de constrngere cu caracter medical
(1) Persoanei care, dup svrirea infraciunii sau n timpul executrii pedepsei, s-a mbolnvit de o boal
psihic, din care cauz ea este incapabil s-i dea seama de aciunile sale sau s le dirijeze, instana de judecat i
poate aplica pedeapsa dup nsntoire dac nu a expirat termenul de prescripie sau dac nu exist alte motive
pentru liberarea ei de rspundere penal i de pedeaps.
(2) n caz de aplicare a pedepsei dup nsntoire, durata de aplicare a msurilor de constrngere cu caracter
medical se deduce din termenul pedepsei.
Articolul 103. Aplicarea msurilor de constrngere cu caracter medical alcoolicilor i
narcomanilor sau punerea lor sub curatel
(1) n caz de svrire a infraciunii de ctre un alcoolic sau un narcoman, dac exist avizul medical
corespunztor, instana de judecat, din oficiu ori la cererea colectivului de munc sau a organului de ocrotire a
sntii, concomitent cu pedeapsa pentru infraciunea svrit, poate s aplice acestei persoane tratamentul medical
forat.
(2) Persoanele menionate la alin.(1), condamnate la pedepse neprivative de libertate, vor fi supuse unui tratament
forat n instituiile medicale cu regim special.
(3) Dac persoanele menionate la alin.(1) au fost condamnate la pedeapsa cu nchisoare, n timpul executrii
pedepsei ele vor fi supuse unui tratament medical forat, iar dup eliberare din locurile de deinere, dac este
necesar continuarea unui astfel de tratament, ele vor fi tratate n instituii medicale cu regim special.

(4) ncetarea tratamentului medical forat este dispus de ctre instana de judecat, la propunerea instituiei
medicale n care se trateaz persoana respectiv.
(5) Dac infraciunea a fost svrit de o persoan care abuzeaz de alcool i prin aceasta i pune familia ntr-o
situaie material grea, instana de judecat, concomitent cu aplicarea pedepsei neprivative de libertate pentru
infraciunea svrit, este n drept, la cererea colectivului de munc sau a rudelor apropiate ale persoanei n cauz,
s o pun sub curatel.
Articolul 104. Aplicarea msurilor de constrngere cu caracter educativ
(1) Persoanelor liberate de rspundere penal n conformitate cu art.54, le pot fi aplicate urmtoarele msuri de
constrngere cu caracter educativ:
a) avertismentul;
b) ncredinarea minorului pentru supraveghere prinilor, persoanelor care i nlocuiesc sau organelor specializate
de stat;
c) obligarea minorului s repare daunele cauzate. La aplicarea acestei msuri se ia n considerare starea material
a minorului;
d) obligarea minorului de a urma un curs de tratament medical de reabilitare psihologic;
e) internarea minorului,de ctre instana de judecat, ntr-o instituie special de nvmnt i de reeducare sau
ntr-o instituie curativ i de reeducare.
(2) Enumerarea de la alin.(1) are un caracter exhaustiv.
(3) Minorului i pot fi aplicate concomitent cteva msuri de constrngere cu caracter educativ.
(4) n cazul eschivrii sistematice de la msurile de constrngere cu caracter educativ de ctre minor, instana de
judecat, la propunerea organelor de stat specializate, anuleaz msurile aplicate i decide trimiterea cauzei penale
procurorului sau stabilete pedeapsa conform legii n baza creia persoana a fost condamnat, dup caz.
Articolul 1041. Castrarea chimic
(1) Persoanelor care au svrit fapte prevzute de legea penal care atenteaz la inviolabilitatea sexual a altei
persoane, inclusiv a minorilor, de ctre instana de judecat li se poate aplica msura de siguran castrarea chimic
n condiiile prevzute la alin. (2)(4).
(2) Castrarea chimic se aplic obligatoriu de ctre instana de judecat, ca msur de siguran, pentru svrirea
infraciunilor prevzute la art. 171 alin. (3) lit. a) i b), la art. 172 alin. (3) lit. a), indiferent de pedeapsa principal
aplicat.
(3) Castrarea chimic poate fi aplicat de ctre instana de judecat pentru svrirea infraciunilor prevzute la
art. 171 alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. c)f), la art. 172 alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a1)e).
(4) Castrarea chimic se efectueaz de ctre instituiile medicale n comun cu instituiile penitenciare, conform
Regulamentului aprobat de Guvern, n ultimele 3 luni de ispire a pedepsei, dup rmnerea irevocabil a sentinei
de condamnare.
Articolul 105. Expulzarea
(1) Cetenilor strini i apatrizilor care au fost condamnai pentru svrirea unor infraciuni li se poate interzice
rmnerea pe teritoriul rii.
(2) n cazul n care expulzarea nsoete pedeapsa cu nchisoare, aducerea la ndeplinire a expulzrii are loc dup
executarea pedepsei.
(3) La luarea deciziei privind expulzarea persoanelor prevzute la alin.(1) se va ine cont de dreptul la respectarea
vieii private a acestora.
Articolul 106. Confiscarea special
(1) Confiscarea special const n trecerea, forat i gratuit, n proprietatea statului a bunurilor (inclusiv a
valorilor valutare) utilizate la svrirea infraciunilor sau rezultate din infraciuni. n cazul n care bunurile utilizate
la svrirea infraciunilor sau rezultate din infraciuni nu mai exist, sau nu se gsesc se confisc contravaloarea
acestora.
(2) Snt supuse confiscrii speciale bunurile:
a) rezultate din fapta prevzut de prezentul cod, precum i orice venituri de la aceste bunuri, cu excepia
bunurilor i veniturilor care urmeaz a fi restituite proprietarului legal;
b) folosite sau destinate pentru svrirea unei infraciuni, dac snt ale infractorului;
c) date pentru a determina svrirea unei infraciuni sau pentru a-l rsplti pe infractor;
d) dobndite prin svrirea infraciunii, dac nu urmeaz a fi restituite persoanei vtmate sau nu snt destinate
pentru despgubirea acesteia;
e) deinute contrar dispoziiilor legale;
f) convertite sau transformate, parial sau integral, din bunurile rezultate din infraciuni i din veniturile de la
aceste bunuri;
g) folosite sau destinate pentru finanarea terorismului.
(21) Dac bunurile rezultate sau dobndite prin svrirea infraciunii i veniturile de la aceste bunuri au fost
comasate cu bunurile dobndite legal, se confisc acea partea din bunuri sau contravaloarea acestora care corespunde
valorii bunurilor rezultate sau dobndite prin svrirea infraciunii i a veniturilor de la aceste bunuri.
(3) Confiscarea special se aplic persoanelor care au comis fapte prevzute de prezentul cod. Pot fi supuse
confiscrii speciale i bunurile menionate la alin.(2), dar care aparin altor persoane i care le-au acceptat tiind
despre dobndirea ilegal a acestor bunuri.

(4) Confiscarea special se poate aplica chiar dac fptuitorului nu i se stabilete o pedeaps penal.
(5) Confiscarea special nu se aplic n cazul infraciunilor svrite prin intermediul unui organ de pres sau al
oricrui alt mijloc de informare n mas.
Articolul 169. Internarea ilegal ntr-o instituie psihiatric
(1) Internarea ilegal ntr-o instituie psihiatric a unei persoane vdit sntoase din punct de vedere psihic
se pedepsete cu nchisoare de pn la 3 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o
anumit activitate pe un termen de pn la 3 ani.
(2) Aceeai aciune care a cauzat din impruden:
a) vtmarea grav a integritii corporale sau a sntii;
b) decesul victimei
se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o
anumit activitate pe un termen de la 3 la 5 ani.
Tema 10: Cauzele care nltur rspunderea penal
1. Consideraiuni generale cu privire la cauzele care nltura rspunderea penal i consecinele condamnrii
2. Amnistia
3. Graierea
4. mpcarea
5. Antecedentele penale
1. Consideraiuni generale cu privire la cauzele care nltura rspunderea penal i consecinele condamnrii
n capitolul 9 sunt reglementate institute specifice de drept penal care conform calitilor sale nu pot incluse n
categoria msurilor de liberare de rspundere sau de pedeaps penal:
1. amnisitia
2. graierea
3. mpcarea
4. reglementri cu privire la antecedente penale
2. Amnistia
n corespundere cu articolul 107 amnistia este actul ce are ca efect nlturarea rspunderii penale sau a pedepsei fie
reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei.
Reprezint un act normative care reprezint de ctre parlament i are efecte la oriice etap a procesului penal.
Amistia se rsfrnge doar asupra faptelor svrite pn la data apariiei actului de amnistie i care sunt expres
enumerate n aceast lege.
Amnistia nu are efecte asupra msurilor de siguran i asupra drepturilor persoanei vtmate.
3. Graierea
Graierea este actul prin care persoana condamnat este liberat, n tot sau n parte, de pedeapsa stabilit ori
pedeapsa stabilit este comutat.
Amnistia este acordat doar de preedintele RM n mod individual la cerere (condamnat, rude)
Articolul 109. mpcarea
(1) mpcarea este actul de nlturare a rspunderii penale pentru o infraciune uoar sau mai puin grav, iar n
cazul minorilor, i pentru o infraciune grav infraciuni prevzute la capitolele II VI din Partea special, precum i
n cazurile prevzute de procedura penal.
(2) mpcarea este personal i produce efecte juridice din momentul pornirii urmririi penale i pn la retragerea
completului de judecat pentru deliberare.
(3) Pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciiu, mpcarea se face de reprezentanii lor legali. Cei cu
capacitate de exerciiu restrns se pot mpca cu ncuviinarea persoanelor prevzute de lege.
Articolul 110. Noiunea de antecedente penale
Antecedentele penale reprezint o stare juridic a persoanei, ce apare din momentul rmnerii definitive a sentinei
de condamnare, genernd consecine de drept nefavorabile pentru condamnat pn la momentul stingerii
antecedentelor penale sau reabilitrii.
Articolul 111. Stingerea antecedentelor penale
(1) Se consider ca neavnd antecedente penale persoanele:
a) liberate de pedeaps penal;
b) liberate, potrivit actului de amnistie, de rspunderea penal;
c) liberate, potrivit actului de amnistie sau graiere, de executarea pedepsei pronunate prin sentina de
condamnare;
d) condamnate cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei dac, n termenul de prob, condamnarea cu
suspendarea condiionat a executrii pedepsei nu a fost anulat;
e) condamnate la o pedeaps mai blnd dect nchisoarea dup executarea pedepsei;

g) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni uoare sau mai puin grave dac au expirat 2 ani
dup executarea pedepsei;
h) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni grave dac au expirat 6 ani dup executarea
pedepsei;
i) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni deosebit de grave dac au expirat 8 ani dup
executarea pedepsei;
j) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni excepional de grave dac au expirat 10 ani dup
executarea pedepsei.
(2) Dac condamnatul, n modul stabilit de lege, a fost liberat nainte de termen de executarea pedepsei sau partea
neexecutat a pedepsei i-a fost nlocuit cu o pedeaps mai blnd, termenul stingerii antecedentelor penale se
calculeaz pornindu-se de la termenul real al pedepsei executate, din momentul liberrii de executarea pedepsei
principale i complementare.
(3) Stingerea antecedentelor penale anuleaz toate incapacitile i decderile din drepturi legate de antecedentele
penale