COMENTARIU

cu privire la Codul Civil al Republicii Moldova

Claus SPRICK
Consilier al Curii Federale a Germaniei

A. Remarci preliminare
Acest comentariu se fondeaz pe o versiune tradus n francez a Codului civil al
Republicii Moldova. Cu toate acestea, n caz de ndoieli, textul original redactat n limba
moldoveneasc (Codul Civil, N 1107-XV din 06.06.2002, Monitorul Oficial al R. Moldova
N 82-86 din 22.06.2002) mi-a permis uneori s elimin dificultile de nelegere, iar textul
vechiului Cod Civil din 26 decembrie 1964 s apreciez evoluia dreptului moldovenesc. n
ce privete Constituia Republicii Moldova din 29 iulie 1994, o traducere n englez mi-a
permis s o pot lua n consideraie.
Dimpotriv, necunoscnd legislaia deja existent sau preconizat, la care de multe ori
se refer Codul Civil, eu nu a putea aprecia mecanismul de interaciune a acestui cod cu
celelalte legi ale Republicii Moldova.
Dac informaiile de care dispun sunt corecte, mai multe proiecte de legi elaborate de
ctre diferite comisii au fost supuse Parlamentului Moldovei n anii 2001 i 2002, i s-ar
prea c deliberrile s-au axat mai mult pe chestiunea care dintre proiectele alternative ar
fi meritat s fie adoptat. n ce privete eforturile experilor strini la care autoritile
Moldovei au fcut apel separat sau succesiv, m ntreb dac nu e cazul de a comptimi
lipsa de coordonare ntre ei. Oricum nu ar fi eu m voi abine de la orice comentariu la
acest subiect, ndeosebi privind rolul USAID n acest domeniu, asemenea raionri
depind cmpul expertizei ce mi-a fost cerut i al crei unic subiect va fi prezentul text.
i nici nu-mi fac nici o iluzie n privina utilitii prerilor mele viznd de a sugera nite
eventuale modificri de ultim moment, deoarece intrarea n vigoare a textului deja
promulgat este prevzut pentru data de 1 ianuarie 2003.
Sper totui ca remarcile la care m incit textul supus examinrii s poat servi att
Consiliului Europei pentru a aprecia mai bine progresul legiuitorului moldovenesc, ct i
prii moldoveneti pentru a-i vedea propriul proiect sub un unghi de vedere critic al unui
jurist strin. Eu sunt sigur c destul de des am avut lacune n a nelege textul, ns
aceasta ar putea uneori servi drept indiciu c claritatea stipulrii neclare las de dorit.
in s menionez c este departe de ideea mea de a deprecia meritele autorilor
Codului Civil sau rezultatul impresionant al muncii lor enorme. Dac eventual comentariile
mele ar prea puin condescendente sau dure, v asigur c deloc nu aceasta a fost
intenia mea, trebuind de avut n vedere faptul c am scris acest comentariu ntr-o alt
limb dect cea matern i c dorina de a fi concis ar fi contribuit de asemeni la o lips
eventual de curtoazie.
traducere

B. Remarci generale
1. Respectul Drepturilor Omului
n ce privete compatibilitatea proiectului codului cu Convenia European a Drepturilor
Omului, m limitez a meniona c nici o dispoziie nu provoac obiecii eseniale. Drepturile
omului sunt evocate i garantate n articolul 4-1 al Constituiei i chiar dac articolul 2-3 al
Codului Civil pare s admit c exercitarea drepturilor i libertilor fundamentale ar putea
fi restrns de dispoziiile acestui Cod i a altor legi, articolele 1-3 i 3-1 menioneaz clar
c asemenea restricii trebui s fie conforme Constituiei i prin urmare garaniei drepturilor
omului pe care ea o conine. Desigur, totul va depinde de interpretarea i de aplicarea
codului de ctre instanele de judecat n sensul respectrii drepturilor fundamentale
expres invocate de legislatorul moldovenesc.
2. Structura i domeniul de aplicare a Codului
Pare evident c structura i domeniul de aplicare a Codului Civil moldovenesc au fost
profund inspirate de concepia general a Codului Civil francez care n parte i-ar fi servit
drept model. ns se gsesc de asemeni i noiuni ale dreptului civil german ct i dispoziii
inspirate de cele ale Codului Civil ale Federaiei Ruse i ale Codului Civil model al CSI.
a) Este frapant, totui, domeniul de aplicare al Codului care include, pe lng dispoziii
att de specifice, i cele ce reglementeaz, spre exemplu, transportul bunurilor (art-le 9931029), dreptul societilor comerciale (art. 106 i urm.) i a organizaiilor necomerciale (art.
180 i urm.).
Desigur, dac Codul Civil moldovenesc i-a propus n articolul 2-1 al su s determine
statutul juridic al tuturor participanilor la circuitul civil i s reglementeze raporturile lor
juridice, nimic nu se opune la prima vedere efortului de a reglementa totalitatea acestor
raporturi ntr-un singur cod clar. n privina abolirii separrii clasice a dreptului civil i a
dreptului comercial, trebuie de menionat c acesta e exemplul Olandei i a codificrii lor
recente care se pare c ar fi tentat nti Rusia, apoi Federaia Rus i se tie c ele au
recurs la experi olandezi la alctuirea codurilor lor. Nimic uimitor prin urmare c Moldova a
urmat acest exemplu. ns situaia juridic n Frana i n Germania m face totui s am
rezerve n privina utilitii unui asemenea efort.
Nu este deloc fr motiv c dreptul societilor comerciale a fost reglementat separat
prin Legea nr. 66 n Frana i c Germania cunoate legi distincte pentru societile pe
aciuni (Aktiengesetz), SRL (GmbH-Gesetz), cooperative (Genossenschaftsgesetz),
societatea n nume colectiv i societatea n comandit (art-le 105 i urm., 161 i urm. ale
Codului Comercial german) ct i n privina transformrii acestor societi (Umwandlungsgesetz). Deoarece anume n domeniul comerului, cel puin din urma cerinelor
globalizrii, dezvoltarea noilor structuri oblig legislatorul s modifice mai mult sau mai
puin regulat legile existente sau s adopte norme ntru totul noi. Ca exemplu, nu voi cita
dect noua lege francez din 12 iulie 1999 privind Societatea pe Aciuni Simplificat (SAS),
sau pe plan comunitar, Gruparea European de Interes Economic (v. regulamentul
2137/85 privind instituirea unui GEIE, JOCE L 199 din 31/07/85) i Societatea European
(v. regulamentul 2157/01 privind constituirea unui statut de SE, JOCE L 294 din 10/11/01).
2

traducere

De introdus pe msura necesitilor asemenea modificri ntr-un cod existent cu att mai
mult unul din codurile cele mai universale i clasice mi pare incomod i puin practic.
Nu trebuie de asemeni de uitat nici inconvenientele pe care risc s le prezinte
introducerea dreptului societilor ntr-un cod civil pentru practicienii dreptului judectori
i avocai nespecializai n acest domeniu. Codurile adnotate i comentariile la codul civil
vor fi i mai greoaie i scumpe! Or, pn la introducerea Codului Civil german (BGB) n
1900 codificarea prusian (Allgemeines Preuisches Landrecht, ALR), care pretindea s
reglementeze totalitatea dreptului civil printr-un singur cod, era criticat ca fiind orice numai
nu maniabil.
Exemplul Rusiei pare s confirme ndoielile mele. Articolele 87-94 i 96-104 ale
Codului Civil rus care conin dispoziii generale privind SRL i SA au fost completate prin
legi speciale, n deosebi Legea privind SRL intrat n vigoare pe 01 martie 1998 i Legea
din 25 noiembrie 1995 privind SA intrat n vigoare pe 01 ianuarie 1996. M tem c
Moldova va fi degrab nevoit sau s completeze dispoziiile art. 136 i urm. (societate n
comandit), art. 145 i urm. (SRL), art. 156 i urm. (SA) ale Codului Civil al su, ceea ce
risc s-l fac ilizibil, sau s promulge legi specifice ce ar completa aceste dispoziii ceea
ce ar avea ca urmare puin dorit faptul c va trebui de referit la dou coduri diferite privind
una i aceeai form de societate comercial.
Deja, Codul Civil face de mai multe ori referine la alte legi pentru detalii (art. 106-3,
art-le 113-3 i 113-4, art. 115-1 e); sau, n privina SA art. 158-1, art. 161-8, art. 163-7 i
art. 169.
a) Pe de alt parte, era de ateptat ca un Cod Civil s includ totalitatea normelor ce
sunt de o importan fundamental pentru relaiile ntre justiiabili n cadrul vieii lor
cotidiene. Astfel, dreptul familiei constituie o parte esenial i natural a Codului Civil n
mai multe ri, inclusiv Frana i Germania, cu att mai mult c exist o legtur strns
ntre dreptul familiei i cel al succesiunii. Dimpotriv, dreptul familiei era rezervat unei legi
distincte n fosta RDG, ns aceasta pentru c se inea mult la dimensiunile mici ale
Codului Civil care nu numra dect 480 articole.
mi pare evident faptul c dreptul familiei se atribuie cu mult mai mult la interesele
persoanei dect spre exemplu, chestiunile relevate de fuziunea, desfiinarea sau
transformarea unei persoane juridice (art-le 69-85) sau privind transportul mrfurilor (art-le
993-1029) ale cror importan nu depete domeniul comerului.
3. Metod i tehnic legislativ
Dat fiind nalta tehnicitate a majoritii dispoziiilor, uneori irit abundena de detalii ca
enumerarea consecinelor anumitor dispoziii, consecine ce rezult de plin drept din
principiile generale. Legislatorul ar fi putut deci s nu le mai repete i, la o adic, s se
limiteze la o simpl trimitere la o dispoziie precedent (exemplu : articolele 668-1 i 727).
Astfel, listele repetate sunt cu att mai mult iritante, cu ct ele nu sunt identice la 100%
(ca, pentru art. 1308-4 i art. 1309-2 e), f) : sumele asigurate i primele de asigurare n art.
1308, pe cnd suma asigurat i prim de asigurare la singular n art. 1309, de asemeni i
n textul moldovenesc) : raionarea oricrui jurist va fi mai nti de a gsi (n van) aici o
diferen material.
traducere

Dac articolul 988-1 dispune c cruul trebuie s repare prejudiciul cauzat

pasagerului cu excepia a trei cazuri specificate, este de prisos de a preciza mai departe
cazuri exemplu care nu exclud rspunderea cruului.
Dac debitorul poate opune factorului, conform articolului 1297-1, toate obieciile i
excepiile pe care le are fa de aderent, apare ntrebarea dac acest articol i confer mai
multe drepturi dect aplicarea articolelor 1290-5 i 560 (n limita obieciilor opozabile pn
la data notificrii cesiunii), sau aici iari este o repetare incomplet a normei aplicabile
cesiunii creanelor.
Obligaia s informeze asigurtorul, la ncheierea contractului, despre toate
circumstanele eseniale referitoare la mrimea riscului ce se asigur (art. 1316-1 a) este
completat prin art. 1317, ntitulat "Informarea asigurtorului privind ntinderea riscului" i al
crui alineat 1 se refer la circumstanele ce ar avea importan pentru acoperirea riscului.
Utilizarea unor termeni diferii ridic nc o dat ntrebarea dac art. 1317 CC se limiteaz
a preciza obligaia stipulat de art. 1316-1 a) sau este vorba de obligaii suplimentare.
Unele alte dispoziii par a fi de prisos deoarece ele nu stipuleaz dect ceea ce este
evident (e.g. articolele 175-6, 1201-1).
4. ngrijorri provocate de anumite concepii ale legislatorului moldovenesc
a) Liberul schimb i Protecionismul
Articolul 1306 CC interzice persoanelor Republicii Moldova de a ncheia contracte de
asigurare cu societi ce nu sunt nregistrate n RM, dac numai asigurrile solicitate nu
sunt practicate pe piaa naional. Presupun c acest articol se refer de asemeni i la
contractele de reasigurare (art. 1305 CC). Din moment ce exist un reasigurtor
moldovenesc, aceasta ar putea duce la un monopol al lui dac marii reasigurtori
internaionali, dintr-un motiv sau altul, nu au interesul de a fonda o sucursal i de a se
nregistra n Moldova. n vederea protejrii asigurailor, ar fi ns de dorit ca asigurrile
moldoveneti s poat s se reasigure liber pe piaa internaional.
b) Garantarea proprietii i a libertii contractuale
Dreptul prioritar al fostului locatar (al crui contract a expirat) la ncheierea unui
contract pentru un nou termen (art. 904-2) mi pare excesiv n msura n care lezeaz
libertatea contractual a locatorului. Acest din urm poate avea motive justificate de a da
un bun n locaiune unui ter (spre exemplu unuia din copiii si ce dorete s fondeze o
csnicie) sau ar trebui de respectat chiar dorina lui de a nu rennoi un contract cu un
locatar neplcut. Chiar pe plan financiar, aceast dispoziie risc s dezavantajeze
prioritarul : spre exemplu, un farmacist, proprietar sau cumprtor al imobilului, va fi
interesat ca n aceste s se instaleze un medic, i deoarece l va tenta ca de obicei cu o
chirie preferenial, fostul locatar va fi i mai mult tentat s-i exercite dreptul prioritar.
De asemeni, art. 907-1 prevede rezilierea contractului de locaiune n defavoarea
proprietarului sub anumite condiii legate de riscurile utilizrii bunului care, dup prerea
mea, ar trebui mai degrab s fie n sarcina locatarului, cu excepia unui acord contrar al
prilor.
4

traducere

Trebuie de inut cont c o grij exagerat de a proteja locatarul ar putea avea urmri
cu totul adverse : dispoziiile n favoarea locatarului ar putea descuraja investitorii privai de
la construirea de noi locuine, ceea ce va provoca o cretere a chiriei pentru locuinele
disponibile.
c) Putere discreionar excesiv a instanelor de judecat
Un Cod Civil trebuie s permit oricrei persoane s se informeze ntr-un mod ct mai
precis cu privire la drepturile i obligaiile sale i de asemeni s prevad rezultatul unui
eventual litigiu. Orice dispoziie ce se limiteaz la ntrebuinarea unor termeni puin precii
i susceptibili de interpretare risc s provoace hotrri divergente greu de prognosticat (v.
art-le 869-1, 1314). Aceasta este n deosebi valabil pentru dispoziiile ce nu stipuleaz o
obligaie material i cert dar las la discreia instanei de a dispune sau nu o obligaie
sau o plat (articolele 213-2, 230, 1402-2, 1408-3, 1422-1).

traducere

C. Analiza articolelor individuale

Art. 6. Aciunea legii civile n timp :
1) La loi civile nest pas rtroactive. Elle ne modifie
et ne supprime ni les conditions de constitution
dune situation juridique constitue antrieurement,
ni les conditions dextinction dune situation juridique
teinte antrieurement. De mme, la loi nouvelle ne
modifie et ne supprime pas les effets dj produits
dune situation juridique teinte ou en cours de
ralisation.
(2) La loi nouvelle est applicable aux situations
juridiques en cours de ralisation la date de son
entre en vigueur.
(3) Les effets de la loi ancienne cessent la date de
lentre en vigueur de la loi nouvelle, moins que
celle-ci ne prvoie autrement.
(4) En cas de situations juridiques contractuelles en
cours de ralisation la date dentre en vigueur de
la loi nouvelle, la loi ancienne continuera
gouverner la nature et ltendue des droits et
obligations des parties, ainsi que tout autre effet
contractuel, sauf disposition contraire de la loi
nouvelle.
(5) Dans les situations prvues lalina 4, les
dispositions de la loi nouvelle sappliquent aux
modalits dexercice des droits ou dexcution des
obligations, ainsi qu celles dalination, de reprise,
de transformation ou, selon le cas, dextinction de
ceux-ci. De mme, les clauses dun acte juridique
conclu avant lentre en vigueur de la loi nouvelle
qui sont contraires aux dispositions impratives de
cette loi sont dpourvus, partir de cette date, de
tout effet juridique, sauf disposition contraire de la loi
nouvelle. .

(1) Legea civila nu are caracter retroactiv. Ea nu

modifica si nici nu suprima conditiile de constituire a
unei situatii juridice constituite anterior, nici conditiile
de stingere a unei situatii juridice stinse anterior. De
asemenea, legea noua nu modifica si nu
desfiinteaza efectele deja produse ale unei situatii
juridice stinse sau in curs de realizare.
(2) Legea noua este aplicabila situatiilor juridice in
curs de realizare la data intrarii sale in vigoare.
(3) De la data intrarii in vigoare a legii noi, efectele
legii vechi inceteaza, cu exceptia cazurilor in care
legea noua prevede altfel.
(4) In cazul situatiilor juridice contractuale in curs de
realizare la data intrarii in vigoare a legii noi, legea
veche va continua sa guverneze natura si intinderea
drepturilor si obligatiilor partilor, precum si orice alte
efecte contractuale, daca legea noua nu prevede
altfel.
(5) In situatiile prevazute la alin.(4), dispozitiile legii
noi se aplica modalitatilor de exercitare a drepturilor
sau de executare a obligatiilor, precum si de
instrainare, preluare, transformare sau de stingere a
acestora. De asemenea, daca legea noua nu
prevede altfel, clauzele unui act juridic incheiat
anterior intrarii in vigoare a legii noi contrare
dispozitiilor ei imperative sint, de la aceasta data,
lipsite de orice efect juridic.

Cu toate c introducerea noului Cod Civil va marca o cotitur hotrtoare pentru dreptul
Republicii Moldova, ne ntrebm dac nu ar fi mai oportun de a incorpora dispoziia de mai
sus ntr-o lege introductiv distinct de Codul Civil. Va fi mai uor de a completa o
asemenea lege n cazul modificrii ulterioare a dispoziiilor Codului preciznd efectele n
timp ale modificrii.
Art. 16. Aprarea onoarei, demnitii i reputaiei profesionale:
(1) Toute personne a droit au respect de son
honneur, de sa dignit et de sa rputation
professionnelle.
(3) A la demande des personnes intresses, il est
admis que lhonneur et la dignit dune personne
physique continuent dtre protges aprs la mort
de celle-ci.

traducere

(1) Orice persoana are dreptul la respectul onoarei,

demnitatii si reputatiei sale profesionale.
(3) La cererea persoanelor interesate, se admite
apararea onoarei si demnitatii unei persoane fizice
si dupa moartea acesteia.

De ce reputaia profesional este exclus din aprarea post mortem? Ea totui face
parte din onoarea i demnitatea persoanei.
Art. 16 alineatul 9:
(9) Dans limpossibilit dtablir lidentit de celui qui
a diffus des informations lsant lhonneur, la dignit
et la rputation professionnelle dautrui, ce dernier a
droit demander linstance judiciaire que
linformation diffuse soit dclare fausse.

(9) Daca identificarea persoanei care a difuzat

informatia ce lezeaza onoarea, demnitatea si
reputatia profesionala a unei alte persoane este
imposibila, aceasta din urma este in drept sa
adreseze in instanta de judecata o cerere in vederea
declararii informatiei raspindite ca fiind neveridica

Dac alineatul 2 al acestui articol admite dovedirea c informaia corespunde realitii

i n cazul alineatului 9 nu este nimeni care ar avea sarcina probei, ar trebui cel puin de
stipulat c o informaie anonim nu poate fi declarat neveridic dac contrariul este
constant sau evident. Dac hotrrea instanei de judecat ce o declar neveridic obine
puterea lucrului judecat, eu presupun c efectul acesteia nu se va limita doar la pri
deoarece se pare c nici nu exist prt. S-ar putea deci deduce c din acel moment
nimeni nu va mai putea rennoi aceast informaie chiar dac noua persoan ce difuz
informaia ar putea dovedi veridicitatea.
Art. : 25 alineatul 1: Limitarea persoanei fizice n capacitatea de exerciiu:
(1) La capacit dexercice de la personne physique
qui, du fait de la consommation abusive dalcool
ou de la consommation de stupfiants ou
dautres substances psychotropes, dgrade la
situation matrielle de sa famille peut faire lobjet de
restrictions imposes par linstance judiciaire. Cette
personne est mise en curatelle..

(1) Persoana care, in urma consumului abuziv de

alcool sau consumului de droguri si de alte
substante psihotrope, inrautateste starea materiala
a familiei sale poate fi limitata de catre instanta de
judecata in capacitatea de exercitiu. Asupra acestei
persoane se instituie curatela.

Ocrotirea familiei nu ar justifica oare de asemeni restrngerea capacitii de exerciiu a

persoanei care risipete patrimoniul su deoarece ea este posedat de demonul jocului?
Exist cazuri cnd mania jocului are aceleai efecte ca i un drog i o terapie se impune.
De altfel, nu ar exista oare interesul de a proteja de asemeni i celibatarul ce risc de a se
ruina?
Art. 28. Numele persoanei fizice:
(2) Le nom inclut le nom patronymique et le prnom,
auxquels sajoute, le cas chant, le prnom du
pre..

(2) Numele cuprinde numele de familie si

prenumele, iar in cazul prevazut de lege, si
patronimicul.

Cu toate c adugirea patronimicului are o tradiie veche (cel puin n rile de limb
slav din cte tiu) am putea s ne ntrebm dac excluderea numelui mamei nu ar
constitui o discriminare fondat pe sex, contrar CEDO.

traducere

Art. :
(4) Le prnom est fix le jour de lenregistrement de
la naissance, sur la base de la dclaration de
naissance..

(4) Prenumele se stabileste la data inregistrarii

nasterii, in baza declaratiei de nastere.

Textul nu menioneaz cine este autorizat a face declaraia de natere, ndeosebi dac
prinii nu sunt de acord n privina alegerii prenumelui. Nu cunosc dac soluia se afl n
dreptul familiei care nu a fost incorporat n Codul Civil.
Art. 37: Obligaia de informare despre persoanele asupra crora trebuie instituit
tutela sau curatela
Ont lobligation de porter la connaissance de
lautorit des tutelles lexistence de personnes quil y
a lieu de mettre en tutelle ou en curatelle, dans un
dlai de cinq jours aprs avoir eu connaissance de
ce fait:
a) les proches de la personne quil y a lieu de mettre
en tutelle et en curatelle, de mme que les
administrateurs et les locataires de limmeuble o
habite le mineur;

In termen de 5 zile de la data aflarii ca asupra

persoanei trebuie instituita tutela sau curatela, au
obligatia sa instiinteze autoritatea tutelara:
a) cei apropiati persoanei, precum si administratorul
si locatarii casei in care locuieste;
d) autoritatile administratiei publice locale, institutiile
de ocrotire, precum si orice alta persoana.

d) les organes de ladministration publique locale,

les tablissements de protection, de mme que
toute autre personne..

Cu toate c aceast dispoziie reflect grija de a asigura la maximum ocrotirea

intereselor minorilor asupra crora trebuie instituit tutela sau curatela, ezit mult s m
obinuiesc cu ideea c administratorii i locatarii unui (mare) imobil (i chiar i ali vecini)
s poat fi mputernicii a suscita iniiativa autoritilor competente la propria dorin, dup
propria apreciere a circumstanelor. Avnd n vedere numrul certurilor ntre locatarii vecini,
este de temut ca aceast dispoziie s nu fie neleas de publicul larg ca o justificare a
unui anumit grad de supraveghere a vieii private la domiciliu.
Codul Civil al Federaiei Ruse nu cunoate asemenea obligaii.
i, dac alineatul d) impune obligaia pentru "orice alt persoan" de a ntiina
autoritatea tutelar ne ntrebm de ce cei apropiai, administratorul i locatarii casei sunt
numii explicit la alineatul a).
Art. 38. Tutorele i curatorul:
(3) Le tuteur et le curateur sont dsigns par
lautorit des tutelles du domicile de la personne
devant tre mise en tutelle ou en curatelle, doffice
ou la demande de ceux qui sont mentionns
larticle 37.

traducere

(3) Tutorele sau curatorul este desemnat de

autoritatea tutelara de la domiciliul persoanei asupra
careia trebuie instituita tutela sau curatela, din oficiu
sau la sesizarea celor mentionati la art.37.

Dac autoritatea tutelar poate aciona din oficiu, oricine poate s-i sugereze msurile
ce trebuie adoptate. ns nu neleg de ce, conform art. 37-d), oricine o poate sesiza n
desemnarea unui tutore sau curator, ceea ce ar implica pentru autoritatea tutelar
competent obligativitatea de a decide (prin decizie fondat?) asupra unei asemenea
sesizri.
(4) Ne peuvent pas tre tuteurs ou curateurs:

(4) Nu poate fi tutore sau curator:

c) ceux qui ont t dchus de lautorit parentale ou

qui ont t dclars incapables des charges
tutlaires;

c) cel decazut din drepturile parintesti;

d) cel declarat incapabil de a fi tutore sau curator din
cauza starii de sanatate;

d) ceux qui ont t dclars incapables dtre

tuteurs ou curateurs pour cause de maladie;

Traducerea francez mi pare a nu corespunde textului original, n litera c) al cruia

lipsete includerea celora a cror incapacitate de a fi tutori sau curatori a fost declarat
pentru un alt motiv dect cel al strii sntii lor.
e) celui qui, ne stant pas convenablement acquitt
des obligations dadoptant, sest fait annuler
ladoption;
f) ceux qui ont fait lobjet de restrictions lexercice
de certains droits politiques et civils, soit par
application de la loi, soit par la suite dune dcision
judiciaire, ainsi que les gens ayant fait preuve de
mauvaise conduite;
g) ceux dont les intrts sont opposs ceux de
la personne mise en tutelle ou en curatelle;
h) ceux qui ont fait lobjet dune exclusion, par
testament ou par un acte notari, par le parent qui
exerait lui seul, au moment de sa mort, la
protection parentale;
g) ceux qui, antrieurement, nont pu sacquitter
de leurs obligations dadoptants et, par
consquent, ladoption a t annule;
i) ceux qui, dans lexercice dune tutelle ou dune
curatelle, ont t destitus des charges de la
tutelle ou de la curatelle;
j) ceux qui ont un emploi dans ltablissement o est
place la personne mettre en tutelle ou en
curatelle..

e) cel caruia, din cauza exercitarii

necorespunzatoare a obligatiilor de adoptator, i s-a
anulat adoptia;
f) cel caruia i s-a restrins exercitiul unor drepturi
politice sau civile, fie in temeiul legii, fie prin hotarire
judecatoreasca, precum si cel cu rele purtari;
g) cel ale carui interese vin in conflict cu interesele
persoanei puse sub tutela sau curatela;
h) cel inlaturat prin act autentic sau prin testament
de catre parintele care exercita singur, in momentul
mortii, ocrotirea parinteasca;
i) cel care, exercitind o tutela sau curatela, a fost
indepartat de la ele;
j) cel care se afla in relatii de munca cu institutia in
care este internata persoana asupra careia se
instituie tutela sau curatela.

Traducerea francez conine de dou ori litera g). n ce privete litera f), restricia
"anumitor drepturi politice sau civile" este o norm care las de dorit o mai mare precizie :
care drepturi? Conflictul de interese menionat la litera g), ar trebui oare s fie general i
imprevizibil? ntr-un caz izolat de interese opuse, ar trebui de cutat o soluie care s evite
o destituire complet a tutorelui sau curatorului.
Art. 40. Obligaiile tutorelui i curatorului:
(1) Les tuteurs et les curateurs sont obligs de:

(1) Tutorele si curatorul sint obligati:

a) partager le domicile avec le pupille...

a) sa locuiasca impreuna cu cel pus sub tutela...

traducere

O obligaie foarte uimitoare din punct de vedere a unui jurist german i pentru care eu
nu vd nici un cauz obligatorie. Dar ea poate fi de asemeni regsit i n articolul 36-2 al
Codului Civil al Federaiei Ruse.
Or, traducerea francez "pupille" pare s desemneze att persoanele puse sub tutel
ct i cele puse sub curatel, pe cnd textul moldovenesc nu menioneaz aici dect
persoana pus sub tutel, fr a adugi, ca n alineatul 1 b) al articolului 40 "sau sub
curatel". S-ar putea de concluzionat, la o prim vedere, c obligaia de a locui mpreun
nu privete curatorii. Dar excepia ce urmeaz :
Le curateur et la personne mise en curatelle ge
de quatorze ans accomplis peuvent habiter
sparment, avec lautorisation de lautorit tutlaire.

Curatorul si persoana aflata sub curatela care a

atins virsta de 14 ani pot locui separat doar cu
acordul autoritatii tutelare;

demonstreaz clar contrariul. Dac legislatorul moldovenesc ine la aceast dispoziie,

ar trebui de adugit cuvintele "...sau curatel" n prima fraz a alineatului 1 a) al articolului
40 pentru a evita orice nenelegere.
Art. 41. Administrarea patrimoniului celui pus sub tutel:
(3) Les sommes dues la personne mise en tutelle,
quil sagisse de pension, daide, de pension
alimentaire ou dautres revenus courants, sont
touches par le tuteur qui les emploie entretenir la
personne mise en tutelle..

(3) Sumele cuvenite celui pus sub tutela, sub forma

de pensie, ajutor, pensie alimentara si alte venituri
curente, se primesc si se cheltuiesc de catre tutore
pentru intretinerea celui pus sub tutela.

i veniturile unice, ndeosebi plile unice de despgubire conform art. 1420-3 i 4, ar fi

trebui considerate rent capitalizat? Trebuie oare de dedus din aceast dispoziie c
tutorele trebuie s cheltuiasc totalitatea veniturilor curente pentru ntreinerea persoanei
puse sub tutel, chiar dac ele depesc necesitile corespunztoare? Pare evident c
surplusul ar trebui utilizat pentru a forma un patrimoniu.
Art. 46. ndeprtarea i eliberarea tutorilor i curatorilor de la ndeplinirea obligaiilor
lor:
(1) Le mineur, de mme que tous ceux qui sont
viss larticle 37, peuvent porter plainte devant
lautorit des tutelles contre les actes et les faits du
tuteur et du curateur, prjudiciables pour le mineur..

(1) Minorul, precum si persoanele prevazute la

art.37 pot contesta sau denunta la autoritatea
tutelara actele si faptele tutorelui sau ale curatorului
care prejudiciaza minorul.

Dup cum e indicat n comentariul meu la articolul 38-3, ar trebui de evitat orice
dispoziie ce ar putea fi neleas greit ca un drept al oricruia de a se amesteca n
afacerile altuia. De acord, dac i se acord minorului dreptul de a "ataca", ns nu vd de
ce o persoan fr interes s poat contesta actele tutorelui sau curatorului.
Art. 66. Denumirea persoanei juridice:
(5) La personne morale ne peut pas employer dans
sa dnomination des mots ou des abrviations

10

traducere

pouvant induire les tiers en erreur en ce qui

concerne sa forme.

(5) Persoana juridica nu poate folosi in denumirea sa

cuvinte sau abrevieri care ar induce in eroare cu

privire la forma sa.

Ar trebui de asemeni de interzis denumirile amgitoare sau evident inexacte care ar

putea induce n eroare nu n ce privete forma, ci n privina activitii sau importanei
persoanei juridice (spre exemplu "Socit de Banque Transatlantique" pentru cazul unei
mici bnci regionale).
Art. 67. Sediul persoanei juridice:
(3) Ladresse postale de la personne morale est
ladresse de son sige. La personne morale peut
avoir dautres adresses galement pour la
correspondance.
(4) Tous les actes et lettres arrivs au sige sont
considrs comme tant reus par la personne
morale.

(3) Adresa postala a persoanei juridice este cea de

la sediu. Persoana juridica poate avea si alte adrese
pentru corespondenta.
(4) Toate documentele si scrisorile intrate la sediu
se considera receptionate de catre persoana
juridica.

Dac o persoan juridic decide s se serveasc de alte adrese dect cele ale sediului
su pentru coresponden, actele i scrisorile intrate aici ar trebui de asemeni considerate
corespunztor recepionate. Aceasta ar trebui de asemeni s fie valabil pentru o filial sau
reprezentan (v. art-le 102 i 103) dac ea privete activitatea acestei filiale sau
reprezentae.
Art. 100. Redeschiderea procedurii de lichidare:
(2) Il sera sursis la prescription extinctive du droit
daction de la personne morale ou contre celle-ci
durant la priode dinexistence de la personne
morale respective..

(2) Pentru perioada in care persoana juridica nu a

existat, se suspenda cursul prescriptiei extinctive a
dreptului de actiune a persoanei juridice sau fata de
persoana juridica respectiva.

Fr stipularea unui termen maxim fix, se risc c creanele vor fi valorificate chiar
dup 50 i mai muli ani. Ar trebui mcar de protejat dup scurgerea unei anumite perioade
de timp debitorul unei persoane juridice radiate din registru.
Art. 111. Efectele declarrii nulitii societii comerciale:
(2) Les actes juridiques passs au nom de la socit
commerciales ne sont pas affects par sa nullit,
lexception du cas prvu lalina 3.

(2) Nulitatea societatii comerciale nu afecteaza

actele juridice incheiate in numele ei, exceptie
constituind cazul prevazut la alin.(3).

(3) Si la socit commerciale dclare nulle est

insolvable, sa liquidation est rgie par la Loi sur
linsolvabilit..

(3) Daca societatea comerciala declarata nula este

insolvabila, lichidarea ei se efectueaza conform
legislatiei cu privire la insolvabilitate.

Fr a cunoate dispoziiile legii cu privire la insolvabilitate, este dificil de a nelege

excepia de nulitate menionat la alineatul 2. Deoarece hotrrea n declararea nulitii nu
constat insolvabilitatea, i-ar reveni oare lichidatorului s o constate?
traducere

11

Art. 113. Aportul la capitalul social al societii comerciale:

(3) Les associs sont tenu de verser en numraire,
lenregistrement de la socit commerciale, au
moins 40% de lapport souscrit, moins que la loi ou
les statuts ne prvoient une proportion plus
importante.

(3) La data inregistrarii societatii comerciale,

fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel
putin 40 procente din aportul subscris daca legea
sau statutul nu prevede o proportie mai mare.

Acest articol nu precizeaz dac vrsarea a cel puin 40% din capitalul social este o
condiie pentru nregistrarea societii. Ca o msur de protecie contra activitilor (de cele
mai dese ori ilicite) ale societilor de capital lipsite ntru totul de mijloace proprii din
momentul apariiei, legea german ( 7 GmbHG) stipuleaz c o societate cu rspundere
limitat, de exemplu, nu poate fi nregistrat dect dac dovedete achitarea a cel puin
50% din capitalul su social. Sanciunile prevzute la alineatele 5 i 6 ale art. 113 nu prea
vor ajuta creditorilor societii. Soluia german garantez c la momentul nregistrrii sale,
SRL dispune de o jumtate din capitalul social.
Art. 121. Dispoziii generale cu privire la societatea n nume colectiv:
(2) Le nombre dassocis ne peut pas tre infrieur
2 et ne peut pas excder 20 personnes physiques
ou morales. Une personne physique ou morale peut
tre lassoci dune seule socit en nom collectif..

(2) Numarul asociatilor nu poate fi mai mic de 2 si

nici mai mare de 20 de persoane fizice sau juridice.
O persoana fizica sau juridica poate fi asociatul
numai al unei societati in nume colectiv.

Cred c ghicesc motivul ce l-a fcut pe legislatorul moldovenesc s limiteze numrul

asociailor la 20 persoane, ns m ntreb dac el e ntr-adevr valabil. Legea german nu
cunoate asemenea restricii i eu cunosc personal multe societi n nume colectiv
proprietare a unui imobil exploatat comercial, ale cror asociai sunt n acelai timp locatarii
unui apartament sau local comercial ce se afl acolo i al cror numr depete cu mult
cifra indicat. Nu vd aici inconveniente.
n plus, nu vd cum o persoan fizic sau juridic s nu poat fi asociat al dou sau
mai multe societi n nume colectiv n acelai timp. Desigur, "valoarea" rspunderii sale
solidare va diminua conform numrului de societi n cadrul crora este asociat ; ins este
uor de imaginat alte circumstane ce ar putea s-i afecteze solvabilitatea, fr ca legea s
permit de a le evita. Menionez totui c Noul Cod Civil al Federaiei Ruse conine
aceeai restricie (art. 69-2).
Art. 122. Actul de constituire al societii n nume colectiv:
(1) En plus de ce qui a t mentionn larticle 108,
alina 1, lacte de constitution dune socit en nom
collectif doit comporter:

(1) In afara de cele mentionate la art.108 alin.(1), in

actul de constituire al societatii in nume colectiv
trebuie sa se indice:

a) le montant et la composition du capital social de

la socit, ainsi que le mode de versement des
apports;

a) cuantumul si continutul capitalului social al

societatii si modul depunerii aporturilor;

12

traducere

Conform concepiei ce o mprtesc, societile de persoane (ca societatea n nume

colectiv) nu au capital social ci doar pri sociale. M ntreb deci dac aceast dispoziie
este destul de precis. De altfel ar trebui de asemeni de precizat articolul 106-1.
Art. 136. Dispoziii generale cu privire la societatea n comandit:
(2) Une personne ne peut tre commandit que
dans une seule socit en commandite. Le membre
dune socit en nom collectif ne peut pas tre
commandit dans une socit en commandite. Le
commandit dune socit en commandite ne peut
pas tre membre dune socit en nom collectif..

(2) Persoana poate fi comanditat doar intr-o singura

societate in comandita. Membrul societatii in nume
colectiv nu poate fi comanditat in societatea in
comandita. Comanditatul din societatea in
comandita nu poate fi membru al societatii in nume
colectiv.

ndoielile ce le am n privina acestei dispoziii sunt aceleai care au fost deja indicate
n privina articolului 121, cu att mai mult c articolul 106-3 pare a admite ca o societate
cu rspundere limitat s fie comanditat, astfel nct creditorul unei societi n comandit
nu mai poate conta pe rspunderea nelimitat a cel puin unuia dintre membrii acestei
societi. n acest caz, el va prefera deseori rspunderea nelimitat a unui comanditat ce
este o persoan fizic, chiar dac aceasta este concomitent membr a unei societi n
nume colectiv sau comanditat a mai multor societi n comandit.
Art. 150 Partea social a soilor n societatea cu rspundere limitat:
(1) La part sociale des conjoints, acquise durant le
mariage, est soumise au rgime juridique de la
proprit commune en indivision..

(1) Asupra partii sociale a sotilor in societatea cu

raspundere limitata dobindite in timpul casatoriei se
aplica regimul juridic al proprietatii comune in
devalmasie.

Conform principiului general c dispoziiile legii speciale prevaleaz, aceast dispoziie

special privind prile sociale ar putea s se extind n sensul c partea social dobndit
n timpul cstoriei devine proprietate comun a soilor nu numai n cazul regimului legal (a
bunurilor dobndite n devlmie), dar chiar i dac soii au ales, prin contract, un regim
convenional cum ar fi separarea de bunuri, conform noului cod al familiei moldovenesc din
26 aprilie 2001 (cf. art. 371-1). Nu pot crede c aceasta s fie soluia pe care ar fi
presupus-o legislatorul moldovenesc, cu att mai mult c cel puin n Germania
amestecul unui so divorat ntr-o societate comercial este ntotdeauna ru vzut de
aceasta i risc s ridice probleme grave.
Art. 157. Actul de constituire al societii pe aciuni:
En plus de ce qui vient dtre mentionne larticle
108, alina 1, lacte de constitution de la socit par
actions doit comporter:

In afara de cele mentionate la art.108 alin.(1), in

actul de constituire al societatii pe actiuni trebuie sa
se indice:

c) le nombre, le type et la valeur nominale des

actions, les classes dactions et le nombre dactions
de chaque classe;

c) numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor;

clasele de actiuni si numarul de actiuni de fiecare
clasa;

traducere

13

Din 1998, legea german cunoate de asemeni aciunile fr valoare nominal (aciuni
de cot), o alternativ care a facilitat mult introducerea Euro. Deoarece valoarea nominal
a aciunii i pierde orice nsemntate dup cotarea lor la burs, cu excepia desemnrii
cotei-pri din capitalul social, aciunile de cot au, dup prerea mea, numai avantaje.

14

traducere

Art. 175. Conducerea cooperativei:

(6) Les lois traitant des coopratives et les statuts de
la cooprative peuvent faire rentrer dautres
questions dans la comptence exclusive de
lassemble gnrale. Les questions relevant de la
comptence exclusive de lassemble gnrale
et du conseil de surveillance ne peuvent pas tre
rattaches la comptence des organes excutifs
de la cooprative..

(6) Prin legislatia cu privire la cooperative si prin

statutul cooperativei, competentei exclusive a
adunarii generale pot fi atribuite si alte chestiuni.
Problemele a caror solutionare intra in competenta
exclusiva a adunarii generale sau a consiliului de
observatori nu pot fi date in competenta organelor
executive ale cooperativei.

Cea de a doua fraz mi pare de prisos : este evident c competena exclusiv a unui
organ nu poate fi atribuit unui altui, altfel ea nceteaz de a mai fi exclusiv.
Art. 179. ntreprinderile de stat i ntreprinderile municipale:
(5) Les particularits de la constitution, du
fonctionnement et de la cessation de lactivit des
entreprises dEtat et municipales sont
rglementes par le prsent code, par la lgislation
relative aux entreprises dEtat et municipales, par la
loi sur ladministration publique locale et dautres
actes normatifs, ainsi que par les statuts-type de ces
entreprises..

(5) Particularitatile fondarii, functionarii si incetarii

activitatii intreprinderilor de stat si intreprinderilor
municipale se reglementeaza de prezentul cod, de
legislatia cu privire la intreprinderile de stat si la
intreprinderile municipale, cu privire la administratia
publica locala, de alte acte normative, precum si de
statutele-model ale acestor intreprinderi.

Nu vd utilitatea unui statut specific (privilegiat?) a ntreprinderilor publice ce exercit

activiti private. n calitate de subiect de drepturi i obligaii private, statul se poate oricnd
servi de formele prevzute de Codul Civil.
Art. 194. Rspunderea civil a Republicii Moldova i a unitilor ei administrativteritoriale:
(2) La Rpublique de Moldova nest pas responsable
des obligations des collectivits territoriales.

(2) Republica Moldova nu poarta raspundere pentru

obligatiile unitatilor administrativ-teritoriale.

(3) Les collectivits territoriales ne sont pas

responsables des obligations de la Rpublique de
Moldova.

(3) Unitatile administrativ-teritoriale nu poarta

raspundere pentru obligatiile Republicii Moldova.

(4) Les dispositions des alinas (2) et (3) ne seront

pas prises en considration si la Rpublique de
Moldova accorde des garanties pour les obligations
des collectivits territoriales ou que celles-ci
accordent des garanties pour les obligations de la
Rpublique de Moldova.
(5) Les particularits de la responsabilit civile de la
Rpublique de Moldova et des collectivits
territoriales dans leurs rapports avec des personnes
physiques et morales trangres ou dautres Etats
sont tablies par la loi..

traducere

(4) Dispozitiile alin.(2) si (3) nu se rasfring asupra

cazurilor in care Republica Moldova a acordat
garantii pentru obligatiile unitatilor administrativteritoriale sau acestea au acordat garantii pentru
obligatiile Republicii Moldova.
(5) Particularitatile raspunderii civile a Republicii
Moldova si a unitatilor administrativ-teritoriale in
raporturi cu persoane fizice si juridice straine sau cu
alte state sint stabilite prin lege.

15

Alineatul 4 mi pare inutil deoarece garania acordat de ctre Republica Moldova sau
de o colectivitate teritorial implic de drept propria sa obligaie n cadrul acestei garanii.
Or, nu este clar dac termenul "garanie" include cauiunea. i nu vd de asemeni de ce,
conform alineatului 5, rspunderea civil a statului nu este supus Codului Civil dac este
vorba de raporturi cu persoanele strine.
Art. 202. Acordul terului la ncheierea i executarea actului juridic:
(1) Si leffet de lacte juridique qui doit tre accompli
lgard dune autre personne dpend de laccord
dun tiers, laccord ou le dsaccord peut tre
exprim lgard des deux parties.

(1) Daca efectul unui act juridic care trebuie

indeplinit fata de altcineva depinde de acordul unui
tert, acordul sau dezacordul poate fi exprimat atit
fata de o parte, cit si de cealalta.

Acordul terului trebuie oare exprimat fa de o parte i de cealalt, sau este suficient
de a-l comunica doar uneia dintre ele (soluie german, 182 BGB)? Dac am neles bine
textul moldovenesc, este cea de a doua soluie care a fost adoptat. Dac nu, acordul
exprimat fa de o parte va rmne oare fr efect pn la exprimarea acordului fa de
cealalt?
Art. 205. Efectele actului de dispoziie al celui nendreptit:
(1) Un acte de disposition, relatif une chose,
accompli par une personne sans autorisation produit
des effets sil est accompli avec laccord dune
personne autorise.

(1) Un act de dispozitie incheiat cu privire la un

lucru de o persoana neindreptatita produce efecte
daca este incheiat cu incuviintarea celui indreptatit.

Nu neleg prea bine de ce aceast norm nu este aplicabil dect actelor de dispoziie
cu privire la un lucru. Cesiunea unei creane este de asemeni un act de dispoziie, i
cesiunea creanei unui ter ar trebui de asemeni s fie valabil cu acordul acestuia. Or, s-ar
prea c versiunea moldoveneasc ar fi vorbit de un bun, deci de un lucru sau de un
drept.
Art. 206. Obiectul actului juridic:
(2) Lobjet de lacte juridique doit tre licite, se
trouver dans le circuit civil et tre dtermin ou
dterminable, au moins en ce qui concerne son
espce.
(3) Les biens venir peuvent galement constituer
lobjet dun acte juridique.

(2) Obiectul actului juridic trebuie sa fie licit, sa se

afle in circuit civil si sa fie determinat sau
determinabil cel putin in specia sa.
(3) Pot constitui obiect al actului juridic si bunurile
viitoare.

Ar trebui oare de adugit la alineatul 2 sau 3 c patrimoniul succesoral al unui ter nc

n via nu poate constitui obiectul unui act juridic, sau este suficient nulitatea unui
contract privind motenirea unui ter (art. 675-1) pentru a garanta c patrimoniul succesoral
este n afara circuitului civil n sensul alineatului 2? Terul n via poate ns s dispun de
acest patrimoniu!
Art. : 207. Cauza actului juridic
16

traducere

(1) Lacte juridique civil conclu sans cause ou ayant

sa base une cause errone ou illicite ne pourra
produire aucun effet.

(1) Actul juridic civil incheiat fara cauza ori fondat pe

o cauza falsa sau ilicita nu poate avea nici un
efect.

Aplicabilitatea acestei dispoziii nu-mi pare chiar clar. Emiterea unui cec sau a unui
ordin de plat pentru o datorie presupus este de asemeni un act juridic ce i are la baz
o cauz eronat, ns el va avea fr ndoial efecte despgubirea eventual conform
normelor mbogirii fr just cauz (articolele 1389 i urm.).
Art. 208. Forma actului juridic:

traducere

17

Dac actul juridic a fost ndeplinit n scris conform acordului prilor (art. 210-2), ar
trebui de respectat voina lor i libertatea lor contractual de a renuna la form (chiar tacit)
dac aceast voin rezult din acordul lor privind o modificare verbal a contractului.

18

traducere

Aceasta ar putea s devin foarte periculos pentru o persoan care promite benevol
de a da cauiune sau de a vinde un imobil. Cel puin, aceast dispoziie nu ar trebui s fie
aplicabil dac rolul protector al condiiilor de form este astfel redus la zero (cf. la fel art.
246-2).
Art. 210. Forma scris:
(1) Seront tablis par crit les actes juridiques entre
les personnes morales; entre les personnes morales
et les personnes physiqueset entre les personnes
physiques si la valeur de lobjet est suprieur 50
salaires minimums, et dans les cas prvus par la
loi, quelle que soit la valeur de lobjet.

(1) Trebuie sa fie incheiate in scris actele juridice

dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice
si persoanele fizice si dintre persoanele fizice daca
valoarea obiectului actului juridic depaseste 1000 de
lei, iar in cazurile prevazute de lege, indiferent de
valoarea obiectului.

Limita indicat n traducerea francez (50 salarii minimale) nu corespunde textului

original (1000 lei). Or, salariul minimal se va schimba din cnd n cnd ; nu este clar dac
trebui de avut n vedere salariul minimal la data ncheierii contractului (uneori dificil de
determinat pentru cazul contractelor verbale). n orice caz, dac contractul prevede
obligaii viitoare, va fi oricum imposibil de a prevedea salariul minimal viitor. Chiar dac
limita este fix (1000 lei), va fi dificil de a evalua obligaiile viitoare. i dac valoarea
obiectului vndut nu este cunoscut sau nu are dect o valoare afectiv, ar trebui de referit
la contra-prestaie, ceea ce ar putea prejudicia vnztorul neexperimentat?
mi pun aceste ntrebri deoarece o asemenea dispoziie nu exist n dreptul german i
nu cunosc soluiile dreptului francez care cunoate totui o norm similar.
(2) Si, selon la loi ou laccord des parties, lacte
juridique doit tre tabli par crit, il peut tre conclu
en un seul exemplaire sign par les deux parties,
aussi que par un change de lettres, tlgrammes,
tlphonogrammes, etc., signs par lexpditeur..

(2) In cazul in care, conform legii sau invoielii intre

parti, actul juridic trebuie incheiat in scris, el poate fi
incheiat atit prin intocmirea unui singur inscris,
semnat de parti, cit si printr-un schimb de
scrisori, telegrame, telefonograme, altele
asemenea, semnate de partea care le-a expediat.

in s menionez c dreptul german cunoate dou nivele de form scris. Exist

cazuri cnd un schimb de scrisori nu este suficient i n interesul terilor este necesar un
unic nscris. Citez dou exemple :
1) Acordurile restrictive de concuren trebuie s fie supuse autoritii competente
pentru supravegherea antimonopol. Dac o asemenea convenie nu rezult dect dintr-un
numr mare de scrisori schimbate (ofert iniial, acceptare cu modificare = ofert nou,
respingere a acesteia cu propunere de alte modificri etc.), ar fi greu pentru un ter s
decid asupra celor ce s-au convenit. Iat de ce legea german cerea (pn n 1998)
sub sanciunea nulitii ca acordurile restrictive de concuren s fie ncheiate printr-un
nscris unic (sau un schimb de exemplare identice semnate de expeditorii respectivi), cf.
34 al vechiului GWB.
2) Idem pentru contractele de locaie a bunurilor imobile ale cror durat fix
depete un an. Cauza : cumprtorul unui imobil se substituie vnztorului n contractele
de locaie ncheiate de acesta ( 571 BGB). Va trebui deci ca el s se poat informa fr
dificultate asupra coninutului contractelor de lung durat deja existente n care el va intra
ca nou locator. 566 BGB cere deci un unic nscris pentru contractele de locaie cu durat
traducere

19

fix de un an i mai mult. Un detaliu : dac aceast form nu este respectat, contractul
rmne valabil, ns stipularea unei durate fixe este nlocuit cu posibilitatea, pentru
ambele pri, de a rezilia contractul conform termenelor fixate de lege pentru rezilierea
contractelor cu durat nedeterminat chiar dac imobilul nu a fost vndut.
Dac dreptul moldovenesc cunoate situaii comparabile ar trebui poate de modificat
dispoziia prevzut de proiectul de lege.
Art. 211 Efectele nerespectrii formei scrise a actului juridic:
(1) La non-observation de la forme crite dun acte
juridique fait perdre aux parties le droit de demander,
en cas de litige, la convocation de tmoins pour
prouver lacte juridique.

(1) Nerespectarea formei scrise a actului juridic face

sa decada partile din dreptul de a cere, in caz de
litigiu, proba cu martori pentru dovedirea actului
juridic.

Republica Moldova a ales deci s urmeze exemplul dreptului francez (art. 1341 CC),
adoptat la fel i prin art. 162-1 al noului Cod Civil al Federaiei Ruse, i eu m abin de la
orice critic, cu toate c aceast noiune este cu totul stranie pentru un jurist german.
Conceperii germane uneori prea riguroas i-ar fi cam greu s accepte c forma unui
act depinde nu de tipul contractului, ci mai degrab de valoarea obiectului su, i c
consecinele nerespectrii formei se limiteaz la chestiuni de procedur. Dimpotriv, sunt
departe de a presupune c proiectul de lege s-ar baza pe presupunerea c martorii nu mai
spun adevrul dac o sum mai mare de 1000 lei este n cauz, experiena mea juridic
fcndu-m s accept cu mai mult nelegere voina legislatorului de a incita prile, prin
aceast reglementare mai subtil, s respecte forma scris n cazul conveniilor de o
anumit importan.

20

traducere

Art. 213. Efectele nerespectrii formei autentice:

(1) La non-observation de la forme authentique
entrane la nullit de lacte juridique.

(1) Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea

actului juridic.

(2) Si lune des parties a respect en tout ou en

partie les conditions daccomplissement de lacte
juridique pour lequel la forme authentique est
requise, alors que lautre partie se soustrait
lauthentification de lacte chez un notaire,
linstance judiciaire a le droit, sur demande de la
partie qui a excut en totalit ou partiellement lacte
juridique, de le dclarer valable sil ne contient par
dlments contraires la loi. Dans ce cas,
lauthentification ultrieure de lacte juridique nest
pas obligatoire.

(2) Daca una dintre parti a executat total sau partial

actul juridic pentru care se cere forma autentica, iar
cealalta parte se eschiveaza de la autentificarea
lui notariala, instanta de judecata are dreptul, la
cererea partii care a executat total sau partial actul
juridic, sa il declare valabil daca el nu contine
elemente care contravin legii. In cazul acesta, nu se
cere autentificarea notariala ulterioara a actului
juridic.

Aceast dispoziie este identic celei a articolului 165-3 a Codului Civil al Federaiei
Ruse.
Totul va depinde de aplicarea acestei dispoziii de ctre instanele de judecat i
ndeosebi de interpretarea termenului "a se eschiva". Scopul principal al exigenei de form
autentic ar trebui s fie cel de a proteja o parte cu puin experien n afaceri mpotriva
conveniilor negndite sau ncheiate fr o nelegere a coninutului lor i care risc s se
ruineze.
Partea care a reuit s ncheie, chiar sub form neautentificat, o convenie foarte
avantajoas cu o alt parte neexperimentat, va avea tot interesul de a o executa de
ndat pentru a putea invoca aceast dispoziie. Ar trebui deci de precizat c executarea
total sau parial a actului de ctre una dintre pri nu poate justifica declararea lui valabil
dect dac cealalt parte refuz cu rea-credin autentificarea notarial a lui (sau cel puin
mpotriva bunei-credine). Chiar i n aceste cazuri excepionale, jurisprudena german ar
avea mai degrab tendina s acorde daune-interese pentru prejudiciul cauzat prin
nulitatea contractului. Legea german nu permite instanei judiciare s declare valabil un
act atins de un viciu de form, ns exist cazuri (destul de rare) cnd partea care se
sustrage de la autentificare sau este obligat de judecat s participe la o autentificare
ulterioar, sau privat de dreptul de a se prevala de nulitatea contractului.
Art. 216. Actele juridice nule i anulabile:
(1) Lacte juridique est nul par les motifs prvus par
le prsent code (nullit absolue).

(1) Actul juridic este nul in temeiurile prevazute de

prezentul cod (nulitate absoluta).

(2) Lacte juridique peut tre dclar nul par

dcision judiciaire pour les raisons prvues au
prsent Code ou convenues entre les parties (nullit
relative).

(2) Actul juridic poate fi declarat nul, in temeiurile

prevazute de prezentul cod, de catre instanta de
judecata sau prin acordul partilor (nulitate relativa).

Dac Codul Civil, dup cum pare a o indica primul su articol, vrea s reglementeze
raporturile civile n baza autonomiei de voin a subiecilor, m ntreb de ce legislatorul
moldovenesc, n cazul actelor juridice anulabile, a rezervat instanei judiciare puterea de a
le anula n loc s acorde prilor puterea de a le face nule prin efectul nsui al unei simple
traducere

21

revocri, dup cum prevede legea german. E adevrat c soluia adoptat de legislatorul
moldovenesc se poate prevala de faptul c a urmat modelul francez, ns dup prerea
mea, concepia dreptului german este mai modern n sensul c acord o importan mai
considerabil voinei individuale amintim c Codul Civil francez a fost conceput cu
aproape o sut de ani naintea Codului Civil german, deci la o epoc cnd noiunea de
voin individual era cu mult mai puin important.
Art. 229. Nulitatea actului juridic ncheiat prin violen:
(1) Tout acte juridique conclu la suite dune
violence physique ou psychique, pourra tre dclar
nul par linstance judiciaire, mme si la violence a
t exerce par un tiers.

(1) Actul juridic incheiat in urma constringerii prin

violenta fizica sau psihica poate fi declarat nul de
instanta de judecata chiar si in cazurile cind violenta
a fost exercitata de un tert.

(2) La violence peut servir de motif pour lannulation

dun acte juridique, lorsque lon prouve quelle est
de nature dterminer une personne croire
quelle-mme, son(sa) poux(pouse), ses
parents, un proche parent ou leur patrimoine sont
soumis un danger imminent..

(2) Violenta este temei de anulare a actului juridic

numai in cazul in care se demonstreaza ca este de
natura sa determine o persoana sa creada ca ea,
sotul, o ruda sau o alta persoana apropiata ori
patrimoniul lor sint expusi unui pericol iminent.

Luarea ostatic a unui ter ce nu este o persoan apropiat nu intr n lista alineatului 2,
cu toate c ea ar putea face pe cineva s ncheie actul juridic pe care i-l cere cel care a
luat terul ostatic. Nu este prea clar dac cazurile prevzute la alineatul 2 trebuie nelese
ca o prezumie legal ce justific anularea fr oricare alte condiii sau dac, dimpotriv,
acest alineat trebuie considerat limitativ.
Art. 230. Nulitatea actului juridic ncheiat prin leziune:
(1) Tout acte juridique conclu par une personne
cause dun concours de circonstances graves et
dans des conditions extrmement dfavorables dont
lautre partie a profit, pourra tre dclar nul par
linstance judiciaire.

(1) Actul juridic pe care o persoana l-a incheiat din

cauza unui concurs de imprejurari grele de care a
profitat cealalta parte, in conditii extrem de
nefavorabile, poate fi declarat nul de instanta de
judecata.

(2) Linstance judiciaire peut maintenir lacte

juridique si le dfendeur est prt consentir une
rduction sur sa crance ou un ddommagement
pcuniaire quitable..

(2) Instanta de judecata poate mentine actul

juridic daca piritul ofera o reducere a creantei sale
sau o despagubire pecuniara echitabila.

Alineatul 2 ar putea avea ca consecin de a favoriza cmtarul care se poate atepta

c nu risc dect partea cmtreasc a contra-prestaiei. Alineatul 1 fr excepia de la
alineatul 2 ar fi mult mai descurajator pentru cmtarul, n schimbul pierderii pentru
cealalt parte a prestaiei de care avea nevoie. Totui, legea german a favorizat aceast
soluie.

22

traducere

Art. 231. Nulitatea actului juridic ncheiat n urma nelegerii dolosive dintre
reprezentantul unei pri i cealalt parte:
(1) Tout acte juridique conclu la suite dune entente
dolosive entre le reprsentant dune partie et lautre
partie, pourra tre dclar nul par linstance
judiciaire.
(2) La demande dannulation, dans les cas prvus
lalina (1), peut tre remise dans un dlai dun an
partir de la date laquelle lintress a appris ou
devait apprendre la conclusion de lacte juridique..

(1) Actul juridic incheiat in urma intelegerii dolosive

dintre reprezentantul unei parti si cealalta parte
poate fi declarat nul de instanta de judecata.
(2) Cererea de anulare, in cazul prevazut la alin.(1),
poate fi depusa in termen de un an de la data la
care cel interesat a aflat sau trebuia sa afle despre
incheierea actului juridic.

Alineatul 2 ar trebui inclus n art. 233 care reunete termenele pentru articolele 227,
228, 230 i 232.
Art. 233 Termenul naintrii aciunii privind anularea actului juridic:
(1) Toute personne justifie a le droit de demander
lannulation de lacte juridique pour lune des raisons
prvues aux articles 227, 228 et 230 dans un dlai
de 6 mois partir de la date o cette personne a
appris ou devait apprendre la raison de lannulation.

(1) Persoana indreptatita are dreptul sa ceara

anularea actului juridic pentru temeiurile stipulate la
art.227, 228 si 230 in termen de 6 luni de la data
cind a aflat sau trebuia sa afle despre temeiul
anularii.

Ar fi preferabil de a fixa totodat un termen maxim pentru a evita procese n care sunt
puine anse de a clarifica faptele litigioase dup scurgerea a mai muli ani. Legea
german ( 121-2 BGB) exclude la contestarea dac de la ncheierea actului juridic s-au
scurs 10 ani.
Art. 241. Buna-credin la survenirea condiiei:
(1) La condition sera considre comme ralise si
son accomplissement a t retard de mauvaise foi
par la partie pour laquelle la ralisation de la
condition est dsavantageuse.

(1) Daca survenirea conditiei a fost retinuta cu reacredinta de partea pentru care survenirea conditiei
este dezavantajoasa, conditia se considera
survenita.

La reinerea survenirii condiiei ar trebui adugat i mpiedicarea (care ar putea fi

considerat o reinere "pentru totdeauna").
Art. 242. Reprezentarea:
(3) Si lacte juridique est conclu au nom dune autre
personne, on ne peut pas opposer la partie avec
laquelle le reprsentant a contract le manque de
pouvoirs si le reprsentant a cr des
circonstances en vertu desquelles cette partie
supposait de bonne foi lexistence de pareils
pouvoirs.

traducere

(3) Daca actul juridic este incheiat in numele unei

alte persoane, partii cu care a contractat
reprezentantul nu i se poate opune o lipsa a
imputernicirilor daca reprezentatul a creat astfel de
imprejurari in virtutea carora aceasta parte
presupunea cu buna-credinta existenta unor
asemenea imputerniciri.

23

n acest fel, perprezentantul fr mputerniciri ar avea posibilitatea de a angaja

persoana reprezentat crend mprejurrile indicate. Dar se pare c aici este vorba de o
eroare de traducere : norma expus este justificat dac reprezentatul nsui a creat
aceste mprejurri.
Art. 246. mputerniciri de reprezentare:
(2) La dclaration dattribution des pouvoirs ne doit
pas revtir la forme exige pour lacte juridique qui
sera conclu ensuite sur la base de ce mandat. Cette
disposition ne sera pas applique si le rle
protecteur des conditions de forme est ainsi rduit
zro.

(2) Declaratia de acordare a imputernicirilor nu

trebuie efectuata in forma ceruta pentru actul juridic
care urmeaza sa fie incheiat in baza imputernicirilor.
Aceasta dispozitie nu se aplica daca astfel rolul
protector al cerintelor de forma este anihilat.

Precizia termenului "redus la zero" (sau "anihilat" potrivit versiunii moldoveneti) n

privina rolului protector al formei mi pare amgitoare i este de temut ca libera apreciere a
mprejurrilor de ctre instanele de judecat s nu ajung pn la o contrarietate de
hotrri. Ar fi preferabil de a spune c acordarea mputernicirilor nu trebuie efectuat n
forma cerut pentru actul juridic dect dac legea o impune i de a introduce o asemenea
necesitate n dispoziiile ce reglementeaz subiectul, spre exemplu, al renunrii la
motenire.
Art. 255. ncetarea valabilitii procurii:
La procuration nest plus valable dans les cas
suivants:
f) dcs de la personne physique mandant,
incapacit de celle-ci, capacit dexercice limite ou
dclaration absence;.

(1) Valabilitatea procurii inceteaza in cazul:

f) decesului persoanei fizice care a eliberat procura,
declararii ei drept incapabila, limitata in capacitatea
de exercitiu ori disparuta fara de veste;

Aceasta priveaz de valoare orice procur de asigurare ; ar trebui de admis validitatea

unei procuri explicit acordate pentru cazurile indicate.
Art. 263. Calcularea termenelor de un an i de o lun:
Si les dlais dune anne ou dun mois sont calculs
sans tenir compte de leur coulement
ininterrompu, on considre que le mois a 30 jours
et que lanne en a 365..

Daca termenele de un an si de o luna se calculeaza

fara a se tine cont de curgerea lui neintrerupta,
se considera ca luna are 30 de zile si anul - 365 de
zile.

Dac chiar aceast dispoziie vizeaz s simplifice calculul termenelor nentrerupte(?),

prevd dificulti n aplicarea sa unui caz concret. Mi-ar trebui exemple de calcul pentru a
putea s o neleg. Dac unsprezece luni i o zi s-au scurs pn la ntrerupere, trebuie
oare de numrat nc 29 sau nc 34 de zile de la ntrerupere pn la sfritul termenului?
Art. 265. Expirarea termenului ntr-o zi de odihn:
Si le dlai expire un dimanche, un samedi ou un

24

traducere

jour que la loi en vigueur a dclar fri au lieu de

lexcution de lobligation, le dlai expire le jour

ouvrable suivant.

Daca ultima zi a termenului este o zi de duminica,

de simbata sau o zi care, in conformitate cu legea in
vigoare, la locul executarii obligatiei este zi de
odihna, termenul expira in urmatoarea zi
lucratoare.

Textul original este mai precis (Daca ultima zi a termenului este o zi de duminic[n
versiunea francez dac termenul expir ntr-o duminic]), evitnd astfel vorba c
dac un termen expir duminica, atunci el nu expir n acea zi. ns atent : Dac smbta
este considerat zi lucrtoare n Moldova, dup cum el continu s fie n Germania i dac
o zi de odihn cade ntr-o vineri, textul a putea fi pasibil de o proast interpretare care ar
avea ca rezultat concluzia c n acest caz, termenul expir ca excepie smbt.
ns termenele nu privesc doar executarea obligaiilor ; ele se aplic de asemeni
actelor juridice (e.g. termen de preaviz) pentru care n van se caut o norm privind zilele
de odihn. O norm corespunztoare sau mai larg se pare a se impune, preciznd dac
va fi decisiv anume legislaia n vigoare la locul efectului manifestrii de voin, deci locul
recepionrii de ctre cealalt parte.
Art. 268. Termenele speciale de prescripie extinctiv:
Se prescrivent par 6 mois les actions concernant:

Se prescriu in termen de 6 luni actiunile privind:

b) les vices cachs dun bien vendu;

b) viciile ascunse ale bunului vindut;

Articolul 719 alineatul i) interzice clauzele standard care reduc termenele de prescripie
la mai puin de un an pentru drepturile rezultnd dintr-un viciu pentru contractele de livrare
de noi bunuri ; nu reuesc s neleg interaciunea acestor dou articole, cu att mai mult
c articolul 270 interzice modificarea termenelor, pe cnd art. 719 i) nu pare dect s
limiteze modificrile care sunt totui posibile. Menionez totodat c termenele n privina
viciilor bunului vndut au fost nu demult armonizate n Uniunea European i sunt acum de
doi ani.
Art. 270. Interzicerea modificrii termenului de prescripie extinctiv sau a modului
de calculare:
Tout acte juridique relatif la modification du dlai
de prescription ou de la mthode de son calcul ou
concernant le renoncement au droit dinvoquer la
prescription, sera nul.

Actul juridic privind modificarea termenului de

prescriptie extinctiva sau a modului de calculare ori
privind renuntarea la dreptul de a invoca prescriptia
este nul.

Acest articol reia (dac l-am neles bine) principiul vechiului articol 76 al Codului Civil
din 26 decembrie 1964: "Prile nu au voie s schimbe printr-o nvoial termenele
prescripiei si modul de calculare a lor." urmnd exemplul articolului 168 al noului Cod
Civil al Federaiei Ruse. Regret ns c nu s-a adugit aici nulitatea renunrii la dreptul de
a invoca prescripia.
De acord dac nsui contractul conine o renunare dinainte la dreptul de a invoca
prescripia (acelai caz i la art. 2220 al Codului Civil francez) pentru c aceasta nu ar fi
dect o alt derogare de la termenele de prescripie.
traducere

25

ns pentru motive foarte practice, ar fi cazul de a permite renunarea, prin declaraie

ulterioar naterii obligaiei i n interiorul termenului, la dreptul de a invoca o prescripie
sau cel puin un acord de suspendare a acestui termen n curs (cf. Curtea de Casare, I
CIV, 13 martie 1968, Dalloz 1968, 626).
Nu este deloc rar cnd existena unei obligaii contestate depinde de rezultatul unui alt
litigiu de principiu (litigiu model) n curs. A interzice prilor, ntr-un asemenea caz spre
exemplu, de a renuna la dreptul de a invoca prescripia ar avea drept urmare de a le
obliga s intenteze o aciune imediat n loc s atepte soluia procesului model. i uneori
partea care se prevaleaz de un drept de crean va ezita cu bun seam s acioneze
debitorul dac ea are nc ndoieli n privina temeiniciei cererii sale sau dac ea ntmpin
greuti n adunarea probelor. Dac prescripia extinctiv este iminent, debitorul va
prefera fr ndoial s renune pentru o anumit perioad la dreptul de a invoca
prescripia pentru a vedea dac adversarul su renun sau nu la eventuala aciune, dect
s se afle n faa unei aciuni premature intentate mpotriva sa, cu toate inconvenientele pe
care aceasta le implic. Instanele de asemenea vor fi fr nici o ndoial recunosctoare
pentru orice proces astfel evitat.
mi permit n fine s menionez c legea german ( 225 al vechiului BGB) autoriza
prile s reduc termenele prevzute de lege, ceea ce mi-ar prea detept n vederea
unei soluionri judiciare rapide. Dac prile sunt de acord pentru o reducere a termenelor
de prescripie, nimic nu se opune faptului de a respecta aceast voin care favorizeaz o
soluionare judiciar rapid.
Dimpotriv, reforma recent a dreptului obligaiilor (intrare n vigoare la 01 ianuarie
2002) autorizeaz prile nu numai s reduc, dar i s mreasc termenele de prescripie
pn la un maximum de 30 ani ( 202-2 BGB), printr-un contract ncheiat oricnd.
Legislatorul german a motivat aceast cotitur prin respectul libertii de a contracta.
Art. 271. Aplicarea prescripiei extinctive:
Laction relative la dfense du droit viol sera
rejete, pour cause dexpiration du dlai de
prescription extinctive, seulement la demande de
la personne en faveur de qui la prescription court,
cette demande devant tre introduite avant la fin des
dlibrations au fond. A loccasion dun appel ou
dun recours, la prescription ne peut tre oppose
par layant droit que si linstance statue fond.

Actiunea privind apararea dreptului incalcat se

respinge in temeiul expirarii termenului de prescriptie
extinctiva numai la cererea persoanei in a carei
favoare a curs prescriptia, depusa pina la incheierea
dezbaterilor in fond. In apel sau in recurs, prescriptia
poate fi opusa de indreptatit numai in cazul in care
instanta se pronunta asupra fondului.

De menionat c anterior, prescripia era luat n consideraie de instana judiciar din

oficiu (Art. 78 al Codului Civil din 26 decembrie 1964, art. 82 al Codului Civil al URSS),
reglementare contrar noiunii franceze (art. 2223 CC) i germane.
Iat un pas important n direcie bun, cea a respectului autonomiei voinei prilor i a
principiului c ele sunt stpnii procesului.
Totodat nu reuesc s neleg nici sensul i nici cauza restriciei impuse prin cea de a
doua fraz. Prtul nu va putea ti dinainte dac judecata va examina sau nu fondul. n
caz de respingere a cererii, prescripia opus ar rmne fr nici un efect, deoarece ea nu
vizeaz dect temeinicia preteniei reclamantului, de ce atunci de nu permis invocarea ei?
26

traducere

Sau poate "n cazul n care instana se pronun asupra fondului" vrea doar s
nsemne c prescripia nu poate fi opus (pentru prima dat?) n instana de casare ori n
procedur de urgen (i de ce nu?) dac aceast procedur exist n Republica Moldova?

traducere

27

Art. 272. nceputul curgerii termenului de prescripie extinctiv:

(4) En ce qui concerne les actions relatives la
responsabilit dlictuelle, le dlai de prescription
extinctive commence courir ds la date o la partie
prjudicie a eu connaissance ou devait avoir
connaissance du dommage et de celui qui en est
responsable.

(4) In actiunile privind raspunderea delictuala,

termenul de prescriptie extinctiva incepe sa curga de
la data cind pagubitul a cunoscut sau trebuia sa
cunoasca paguba si pe cel care raspunde de ea.

Cf. comentariul meu la articolul 233: ar fi de preferat de fixat de asemeni un termen

maxim pentru a evita procese n care sunt puine anse de a clarifica faptele litigioase
dup mai muli ani. Legea german ( 852-2 BGB) prevede prescrierea, independent de
cunoaterea de ctre pgubit, dac 10 ani s-au scurs de la survenirea pagubei sau 30 ani
de la faptul care a cauzat-o.
(5) Le dlai de prescription extinctive, en cas dune
action en vue dannuler un acte juridique pour cause
de violence, commence courir compter de la
date de cessation de la violence. Dans les autres
cas dannulation, le dlai de prescription extinctive
commence courir ds la date o le dfendeur, son
reprsentant lgal ou la personne autorise par la loi
approuver ses actes a pris connaissance du
motif de lannulation.

(5) Termenul de prescriptie extinctiva in cazul actiunii

in anulare a unui act juridic pentru violenta incepe sa
curga de la data la care a incetat violenta. In
celelalte cazuri de anulare, termenul de prescriptie
extinctiva incepe sa curga de la data la care cel
indreptatit, reprezentantul sau legal sau persoana
chemata de lege sa-i incuviinteze actele a cunoscut
temeiul anularii.

Prima fraz se limiteaz a repeta, ns cu ali termeni, cele stipulate deja la articolul
233-2, prnd astfel de prisos. Dimpotriv cea de a doua fraz vine n contradicie cu art.
233 alineatul conform cruia prescripia ncepe s curg din data cnd cel ndreptit
trebuia s cunoasc temeiul anulrii, i de asemeni contravine articolului 231-2 care se
refer, n cazul nelegerii dolosive ntre reprezentantul unei pri i cealalt parte, la
aflarea faptului ncheierii actului n loc de aflarea temeiului anulrii (aici, nelegerea
dolosiv).
Pentru a evita asemenea contradicii ar trebui deci de fcut o distincie net ntre
dispoziiile ce reglementeaz durata termenului i cele ce reglementeaz nceputul curgerii
lui, sau ar trebui de pstrat doar alineatele 1, 2, 3 i 6 ale articolului 272 sub rezerva altor
dispoziii ale legii.
Art. 277. ntreruperea cursului prescripiei extinctive:
Le cours de la prescription extinctive est interrompu
en cas:

(1) Cursul prescriptiei extinctive se intrerupe:

a) in cazul intentarii unei actiuni in modul stabilit;

a) dune action en justice suivant les rgles

tablies;.

Ce nseamn exact "n modul stabilit"? O aciune restituit (e.g. incompetena instanei,
viciu de form) ntrerupe oare prescripia? i aciunile n faa jurisdiciilor strine?
ntreruperea survine din momentul recepionrii cererii de chemare n judecat sau doar de
la data cnd ea este comunicat prii adverse?
28

traducere

Art. 278. Cursul prescripiei n cazul scoaterii cererii de pe rol:

Si linstance judiciaire a ray laction du rle, le cours
de la prescription extinctive qui a commenc courir
avant lintroduction de laction en justice continuera
de courir sans interruption..

Daca instanta judecatoreasca a scos cererea de pe

rol, cursul prescriptiei extinctive care a inceput pina
la intentarea actiunii continua fara intrerupere

i dac ea a fost scoas de pe rol greit? Necunoscnd Codul de Procedur al

Republicii Moldova nici nu am cum s comentez aceast dispoziie.
Art. 279. Repunerea n termenul de prescripie extinctiv:
(1) Si linstance judiciaire constate le non-respect du
dlai de la prescription extinctive cause de
certaines circonstances lies la personne du
demandeur, dans des cas exceptionnels, le droit
viol de la personne sera dfendu.

(1) In cazuri exceptionale, daca instanta de

judecata constata ca termenul de prescriptie
extinctiva nu este respectat datorita unor
imprejurari legate de persoana reclamantului,
dreptul incalcat al persoanei este aparat.

(2) La remise en terme ne peut tre dispose que si

la partie a exerc son droit laction avant
lexpiration dun dlai de 30 jours partir du moment
o elle a appris ou devait apprendre la disparition
des motifs justifiant le dpassement du terme.

(2) Repunerea in termen nu poate fi dispusa decit

daca partea si-a exercitat dreptul la actiune inainte
de implinirea unui termen de 30 de zile, calculat din
ziua in care a cunoscut sau trebuia sa cunoasca
incetarea motivelor care justifica depasirea
termenului de prescriptie.

Iat aceasta este una din dispoziiile "cauciuc" de care trebuie de ferit. Termenul
"datorit unor mprejurri" este la fel de vag ca i "n cazuri excepionale", acordnd astfel
judectorului o putere discreionar excesiv. Redeschiderea termenelor ar trebui s se
limiteze la actele de procedur cum ar fi naintarea mijloacelor de atac. Dac ntreruperea
prescripiei se produce numai la momentul informrii prtului despre cererea de chemare
n judecat, s-ar mai putea nc admite o repunere n termen dac informarea a fost fcut
cu ntrziere de ctre instan, executor sau pot.
Art. 280. Preteniile imprescriptibile extinctiv:
Sont imprescriptibles les prtentions:

Sint imprescriptibile extinctiv pretentiile:

c) relatives la rparation du prjudice qui port

atteinte la vie ou sant dune personne. Dans ce
cas, le prjudice subi sera rpar pour une priode
antrieure lintroduction de laction en justice et qui
ne saura pas dpasser trois ans.

c) cu privire la repararea prejudiciului cauzat vietii

sau sanatatii persoanei. In acest caz, se repara
prejudiciul pentru o perioada anterioara intentarii
actiunii, dar nu mai mare de 3 ani.

Dup cum am spus deja la comentariul meu cu privire la articolul 272-4, ar fi de

preferat de fixat de asemeni un termen maxim pentru a evita procese n care sunt puine
anse de a clarifica faptele litigioase dup mai muli ani. Altfel, asigurrile de rspundere
civil risc s devin prea scumpe deoarece asigurtorii nu mai pot s calculeze riscurile i
provizioanele lor.

traducere

29

Art. 287. Animalele:

(1) Les animaux ne sont pas des choses. Ils sont
protgs par des lois spciales.

1) Animalele nu sint lucruri. Ele sint ocrotite prin legi

speciale.

(2) Par rapport aux animaux sont applicables les

mmes dispositions que par rapport aux choses,
sauf disposition contraire de la loi..

(2) In privinta animalelor se aplica dispozitiile

referitoare la lucruri, cu exceptia cazurilor stabilite
de lege.

Este vorba de o traducere exact a Codului Civil german. ns, dat fiind interdicia
analogiei n dreptul penal (care sancioneaz doar furtul i distrugerea lucrurilor), ar trebui
poate de asigurat i la nevoie de adoptat dispoziiile necesare pentru ca furtul i
distrugerea animalelor aparinnd altuia s fie sancionabile.
Art. 290. nregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile:
(1) Le droit de proprit et autres droits rels sur les
biens immeubles, les impositions de ces droits,
lapparition, la modification et leur cessation sont
soumises lenregistrement dEtat.

(1) Dreptul de proprietate si alte drepturi reale

asupra bunurilor imobile, grevarile acestor drepturi,
aparitia, modificarea si incetarea lor sint supuse
inregistrarii de stat.

(2) Lenregistrement dEtat des droits sur les biens

immeubles est public. Lorgane qui effectue
lenregistrement public est oblig de mettre la
disposition de toute personne des renseignements
concernant tous les droits et impositions enregistrs
concernant tout immeuble.

(2) Inregistrarea de stat a drepturilor asupra

bunurilor imobile este publica. Organul care
efectueaza inregistrarea de stat este obligat sa
elibereze oricarei persoane informatii despre toate
drepturile si grevarile inregistrate asupra oricarui
imobil.

Aceast prevedere este foarte ndoielnic n sensul protejrii informaiei. De altfel, ea

vine n contradicie cu articolul 496-3 care dispune c orice persoan interesat are dreptul
de a lua cunotin de registrul bunurilor imobile dispoziie care la rndul ei este
incompatibil cu articolul 503-1 ce dispune c orice persoan, fr a fi inut s justifice
vreun interes, poate lua cunotin de registru.
Art. 296. Bunurile domeniului public i bunurile domeniului privat:
(3) Les richesses de toute nature du sous-sol,
lespace arien, les eaux et les forts employs
dans lintrt public, les ressources naturelles de la
zone conomique et du plateau continental, les
voies de communication, ainsi que les autres
biens dfinis par la loi, font lobjet exclusif de la
proprit publique.

(3) Bogatiile de orice natura ale subsolului, spatiul

aerian, apele si padurilefolosite in interes public,
resursele naturale ale zonei economicesi ale
platoului continental, caile de comunicatie, precum
si alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al
proprietatii publice.

Chestiune de terminologie : include oare termenul "ci de comunicaie" i cile (liniile)

de comunicare telefonic, pentru care ar trebui de admis proprietatea privat? i
frecvenele radio? Nu ar trebui oare de de admis proprietatea privat asupra cilor de
comunicare (autostrzi) pentru societile care se autofinaneaz prin intermediul plilor
de trecere percepute de la utilizatori? Apoi, ce nseamn "resursele naturale ale zonei
economiceti"?
30

traducere

Art. 315. Coninutul dreptului de proprietate:

(1) Le propritaire a droit la possession, la
jouissance et la disposition dun bien.

(1) Proprietarul are drept de posesiune, de folosinta

si de dispozitie asupra bunului.

(6) Le propritaire est tenu davoir soin et

dentretenir le bien qui lui appartient sauf
disposition contraire de la loi ou du contrat..

(6) Proprietarul este obligat sa ingrijeasca si sa

intretina bunul ce-i apartine daca legea sau
contractul nu prevede altfel.

Nu are oare proprietarul dreptul de a distruge bunul su (autorul care arde schia
romanului su)? Sau poate c termenul "dispoziie" de la alineatul 1 include i distrugerea?
Art. 329. Accesiunea imobiliar artificial:
(4) Lorsque les constructions ou les ouvrages sont
faits par un tiers de bonne foi, le propritaire du
terrain ne pourra exiger leur suppression, mais il
sera tenu de rembourser, son choix, soit le cot
des matriaux et le prix de la main-duvre, soit une
somme gale celle dont le terrain a augment de
valeur.

(4) In cazul in care constructiile sau lucrarile sint

facute de un tert de buna-credinta, proprietarul de
teren nu poate cere ridicarea lor si este obligat sa
plateasca, la alegere, valoarea materialelor si costul
muncii sau o suma de bani echivalenta cresterii
valorii terenului.

Dac terul face cu bun credin o construcie care depete cu mai puin de 50%
terenul su prorpiu i dac proprietarul terenului vecin nu poate nici s-l utilizeze (e.g.
peretele cldirii) nici s reclame demolarea lui, acesta ar trebui s fie autorizat s cear o
rent (plat periodic) de despgubire n loc s fie obligat s contribuie la costul
construciei!
(5) Lorsque la construction est difie en partie sur
le terrain du constructeur et en partie sur le terrain
voisin, le propritaire voisin peut acqurir la
proprit sur la totalit de la construction, en
remboursant au constructeur un ddommagement,
pourvu quau moins de la surface difie soit
place sur son territoire. Dans ce cas il acquerra de
mme un droit de superficie sur le terrain affrent sur
toute la dure de lexistence de la construction. Le
ddommagement doit couvrir le cot des matriaux
et le prix de la main-duvre, ainsi que la contrevaleur de lusage du terrain affrent..

(5) In cazul in care constructia este ridicata in parte

pe terenul constructorului si in parte pe un teren
invecinat, proprietarul vecin poate dobindi
proprietatea asupra intregii constructii, platind
constructorului o despagubire, numai daca cel putin
1/2 din suprafata construita se afla pe terenul sau. In
acest caz, el va dobindi si un drept de superficie
asupra terenului aferent pe toata durata de existenta
a constructiei. Despagubirea trebuie sa acopere
valoarea materialelor si costul muncii, precum si
contravaloarea folosintei terenului aferent.

n acest fel Codul Civil admite proprietatea asupra unei cldiri independent de
proprietatea asupra terenului pe care ea se afl o concepie juridic care a suscitat multe
probleme n dreptul civil al fostei RDG.
Art. 330. Accesiunea mobiliar:
(5) La personne de bonne foi qui a transform par
son travail la matire qui ne lui appartenait pas,
acquiert le droit de proprit sur la chose qui en
rsulte si le prix du travail est suprieur la valeur
de la matire, en payant le prix de la matire.

traducere

(5) Persoana de buna-credinta care a transformat

prin manopera materia ce nu ii apartine dobindeste
dreptul de proprietate asupra bunului rezultat daca
valoarea manoperei este superioara valorii materiei,
platind proprietarului pretul materiei.

31

Pictorul ce creeaz o capodoper pe o pnz cumprat sub rezerva de proprietate nu

este persoan de bun-credin lipsete plata pentru pnz, totodat se va ezita a
admite c vnztorul pnzei devine proprietarul operei create de pictor.
Art. 337. Temeiurile ncetrii dreptului de proprietate:
(1) Le droit de proprit cesse, titre lgal, suite la
consommation, la perte fortuite ou la destruction
de la chose, son alination en vertu dun acte
juridique, de la renonciation au droit de proprit,
ainsi que dans dautres cas prvus par la loi.

(1) Dreptul de proprietate inceteaza, in conditiile

legii, in urma consumarii, pieirii fortuite sau
distrugerii bunului, instrainarii lui in temeiul unui act
juridic, renuntarii la dreptul de proprietate, precum si
in alte cazuri prevazute de lege.

(2) Nul ne peut tre forc cder sa proprit, sauf

les cas o, conformment la loi, ont lieu:

(2) Nimeni nu poate fi fortat sa cedeze proprietatea

sa, cu exceptia cazurilor cind, conform legii, se
efectueaza:

g) dans dautres cas prvus par la loi.

h) alte actiuni prevazute de lege.

Fr garantarea proprietii (articolul 46-2 al Constituiei), ar trebui de evitat dispoziii

nelimitative prevznd pierderea proprietii.
Art. 341. Rscumprarea animalelor domestice n cazul nclcrii regulilor de
comportare cu ele:
Dans le cas o le propritaire danimaux
domestiques se comporterait lgard deux en
violant les rgles tablies par la loi ou par les
normes de comportement humain avec les animaux,
toute personne a le droit de solliciter la
dlivrance des animaux. Le prix est tabli par
accord entre les parties ou par dcision judiciaire.

In cazul in care proprietarul de animale domestice se

comporta cu ele incalcind evident regulile stabilite
prin lege sau prin normele de comportare umana cu
animalele, orice persoana are dreptul sa solicite
predarea animalelor. Pretul se stabileste prin
acordul partilor sau prin hotarire judecatoreasca.

Ar trebui s fie excluse persoanele inapte de a avea un animal domestic (fie din cauza
unei locuine inadecvate, fie din cauza comportrii lor anterioare cu animalele). i care ar
trebui s fie soluia n cazul existenei mai multor solicitani? Prioritate va avea primul
solicitant, sau cel care va oferi cel mai bun pre, ori poate instana va adjudeca animalul
persoanei celei mai calificate s aib grij de el?
Art. 372. Proprietatea personal a fiecruia dintre soi:
(3) Les biens du chacun des poux peuvent tre
dclars leur proprit commune (sans parts fixes)
sil est constat quau cours de leur mariage ont t
faits des investissements sur leurs moyens
communs qui ont considrablement accru la valeur
de ces biens.

(3) Bunurile fiecaruia dintre soti pot fi declarate

proprietate a lor comuna in devalmasie daca se
constata ca in timpul casatoriei s-au facut din
mijloacele lor comune investitii care au sporit simtitor
valoarea acestor bunuri.

Conform textului, aceast declarare va fi posibil chiar n afara oricrei proceduri de

divor ; necesitatea unui asemenea domeniu de aplicare prndu-mi sub ntrebare. i de
altfel, este vorba de o dispoziie ce i-ar avea locul mai degrab n Codul Familiei.
32

traducere

Or, dreptul familiei al fostei RDG cunoscuse o norm asemntoare ( 40 FGB) n caz
de divor, ns constituionalitatea unei asemenea prevederi este dubioas. Un drept la
compensare (n cadrul mpririi la procedura de divor) mi pare mai corespunztor,
evitnd astfel principiul inechitabil "totul sau nimic" conform aprecierii creterii "simitoare".
Art. 496. Destinaia registrului bunurilor imobile:

traducere

33

Exist o contradicie cu articolul 290-2 (cf. comentariul meu la acea prevedere) i 5031!
Art. 517. Obligaia natural:
(2) Il y a obligation naturelle au cas o:

(2) Exista obligatie naturala in cazul in care:

b) une personne a envers une autre personne une

obligation morale de telle nature que son excution,
mme si celle-ci ne peut tre exige forcment, doit,
dans lopinion commune, tre considre comme
excution, mme si celle-ci ne peut tre exige
forcment, doit, dans lopinion commune, tre
considre comme excution dune prestation due
une autre personne..

b) o persoana are fata de o alta persoana o obligatie

morala de asa natura incit executarea ei, desi nu
poate fi ceruta silit, trebuie, in opinia comuna, sa fie
considerata ca executare a unei prestatii datorate
unei alte persoane.

n traducerea francez va trebui de suprimat bucata marcat n negru.

Art. 544. Aciunea n regres n cazul executrii obligaiei de ctre unul din debitorii
solidari:
(1) Le dbiteur solidaire qui a excut lobligation a
le droit dintenter une action en rgrs contre les
autres codbiteurs solidaires pour leurs parts de
lobligation.

(1) Debitorul solidar care a executat obligatia are

dreptul sa intenteze o actiune de regres impotriva
celorlalti debitori solidari pentru partile acestora din
obligatie.

Nu vd de ce debitorul care a executat obligaia este trimis s intenteze o aciune. Ar fi

fost suficient (i de preferat) de a stipula un transfer al dreptului de crean (care n acest
caz nu se stinge prin executare) mpotriva altor codebitori ctre debitorul care a executat
obligaia, n limitele dreptului acestuia la compensare (soluie german, 426-2 BGB).
Art. 660. Confuziunea:
Lobligation steint dans le cas o une seule et
mme personne runit la qualit de crancier et
celle de dbiteur (confusion). Dans certains cas, si
la confusion cesse dexister, ses effets aussi
cessent.

Obligatia se stinge in cazul in care o singura

persoana intruneste calitatea de creditor si cea de
debitor (confuziunea). In unele cazuri, daca
confuziunea inceteaza sa existe, efectele ei
inceteaza de asemenea.

Ce nseamn "n unele cazuri"? i stingerea unei obligaii poate ea oare "nceta"? Mai
precis : stingerea este considerat ca neprodus (efect retroactiv) sau obligaia renate?
Art. 662. Remiterea de datorie:
(1) Lobligation steint si le crancier, en vertu dun
accord avec le dbiteur, libre celui-ci de lexcution
de lobligation (remise de dette). La remise de dette
est totale sil na pas t expressment stipul
quelle est partielle.

34

traducere

(3) La remise de dette envers le dbiteur principal a

aussi des effets envers les garants..

(1) Obligatia se stinge daca creditorul, in baza unei

intelegeri cu debitorul, il elibereaza pe acesta de
executarea obligatiei (remiterea de datorie).
Remiterea de datorie este totala daca nu a fost

stipulat expres ca este partiala.

(3) Remiterea de datorie fata de debitorul principal
are efecte si fata de garanti.

Ce nseamn efecte?! Ea elibereaz garanii!

Art. 682. Valabilitatea ofertei:
(1) La validit de loffre ne dpend pas de la forme
dans laquelle elle a t faite.

traducere

(1) Valabilitatea ofertei nu depinde de forma in care

a fost facuta.

35

Aceasta poate fi foarte periculos pentru o persoana care ofer s acorde o garanie
sau s vnd un imobil. Cel puin, aceast dispoziie nu ar trebui s fie aplicabil rolului
protector al condiiilor de form care ntr-un asemenea mod este redus la zero (cf. de
asemeni art-le 208-6 i 246-2).
Art. 706. Dreptul de a refuza prestaia rezultat dintr-un contract sinalagmatic:
(1) La partie tenue faire la premire peut refuser
lexcution de lobligation si, aprs conclusion du
contrat, des indices donnent lieu croire que
son droit la contre-prestation est priclit par
limpossibilit de lautre partie dexcuter son
obligation elle. Lexcution de lobligation ne peut
pqs tre refuse si la contre-prestation a t
excute ou on a prsent des garanties relatives
lexcution de lobligation.
(2) La partie tenue faire la premire peut tablir un
terme raisonnable durant lequel lautre partie peut
excuter qu fur et mesure la contre-prestation ou
offrir des garanties relatives lexcution de
lobligation. Si le terme expire sans que lobligation
soit excute ou sans que des garanties soient
prsentes, la personne tenue faire la premire
peut rsilier le contrat.

(1) Partea obligata sa presteze prima poate refuza

executarea obligatiei daca, dupa incheierea
contractului, apar indicii ca dreptul sau la
contraprestatie este periclitat de imposibilitatea
executarii obligatiei de catre cealalta parte.
Executarea obligatiei nu poate fi refuzata daca a fost
executata contraprestatia sau au fost prezentate
garantii privind executarea obligatiei.
(2) Partea obligata sa presteze prima poate stabili
un termen rezonabil, in care cealalta parte sa
execute treptat contraprestatia sau sa ofere garantii
privind executarea obligatiei. Daca termenul expira
fara ca sa fie executata obligatia sau fara ca sa fie
prezentate garantii, persoana obligata sa presteze
prima poate rezilia contractul.

Dac o parte s-a obligat s presteze prima, fr nici o alt stipulare contractual
privind contra-prestaia sau privind o garantare a acesteia, nu vd de ce alineatul 2 pare
s-i acorde posibilitatea de a introduce ulterior asemenea cereri chiar fr fapte noi n
sensul alineatului 1. mi imagin c legislatorul a vrut ca alineatul 2 s fie aplicabil numai n
cazul prevzut la alineatul 1 n acest caz, ar fi mai bine de o precizat.

36

traducere

Art. 719. Interdicia clauzelor contractuale standard fr posibiliti de evaluare:

Dans le cadre des conditions contractuelles
standard, sans porter prjudice aux dispositions
qui excluent la possibilit de drogation aux
dispositions lgales en dfaveur du consommateur
, est nulle:
(i) la clause par laquelle, dans les contrats de
livraison de nouveaux biens et dentreprise:
- le terme de prescription est rduit moins dun
an pour des droits rsultant dun vice du bien ou si
sont rduits les termes de prescription de larticle
269, ou stablissent des termes plus courts que
ceux mentionns pour les droits lannulation sans
la rduction du terme;.

In cadrul conditiilor contractuale standard, fara a

prejudicia dispozitiile care exclud posibilitatea
derogarii de la dispozitiile legale in defavoarea
consumatorului, este nula:
i) clauza prin care in contractele de livrare a noilor
bunuri si de antrepriza:
- termenul de prescriptie este redus la mai putin
de un an pentru drepturi rezultind dintr-un viciu al
bunului ori sint reduse termenele de prescriptie de la
art.269, ori se stabilesc termene mai scurte decit
cele mentionate pentru drepturile la reziliere fara
reducerea termenului;

Dac am neles bine, articolul 270 interzice orice modificare a termenelor (legali) de
prescripie de ctre contractani articolul 719-i) pare s admit o anumit reducere a
acestor termene.
Art. 746. Dreptul creditorului la reducerea obligaiei corelative:
(1) Au cas o il ne peut pas demander la rsolution
du contrat, le crancier a droit une diminution
proportionnelle de son obligation corrlative.

(1) In cazul in care nu poate cere rezolutiunea

contractului, creditorul are dreptul la reducere
proportionala a obligatiei sale corelative.

Pentru ce temei? n caz de neexecutare parial neesenial (cf. art. 735)? Ar fi mai
bine de precizat.
Art. 752. Transmiterea informaiilor i a declaraiilor:
(1) Les informations et les dclarations sont mises
la disposition du consommateur sur un support
dinformation durable si elles lui sont parvenues
sous la forme dun document ou sous une autre
forme lisible qui lui permet de reproduire
exactement les informations dans un terme
correspondant aux exigences de lacte juridique. La
charge de la preuve quant au contenu des
informations ou de la dclaration incombe
lentrepreneur.

(1) Informatiile si declaratiile sint puse la dispozitia

consumatorului pe un suport de date trainic daca iau parvenit sub forma de document sau sub o alta
forma lizibila care ii permite sa reproduca
intocmai informatiile intr-un termen corespunzator
cerintelor actului juridic. Sarcina probei pentru
continutul informatiilor sau declaratiei revine
intreprinzatorului.

Care vor fi efectele unei informaii care nu este conform? Informaiile furnizate pe
dischet vor fi oare ele considerate disponibile sub form lizibil n sensul acestei
dispoziii chiar i n cazul unui consumator care nu are computer sau care utilizeaz un
program incompatibil?

traducere

37

Art. 757. Termenul predrii bunului:

(2) Le contrat d'achat-vente est considr conclu
avec des clauses d'excution une date strictement
tablie, si du contrat rsulte clairement qu'au
dpassement de ce terme l'acheteur perd son intrt
l'excution du contrat.

(2) Contractul de vinzare-cumparare se considera

incheiat cu clauze de executare strict la data stabilita
daca din contract rezulta clar ca, la incalcarea
acestui termen, cumparatorul pierde interesul fata de
executarea contractului.

(3) Le contrat avec des clauses d'excution la date

strictement tablie ne peut tre excut par le
vendeur avant ou aprs cette date qu'avec le
consentement de l'acheteur.

(3) Vinzatorul poate executa contractul cu clauze de

executare strict la data stabilita, inainte de acest
termen sau dupa el numai cu consimtamintul
cumparatorului.

Ar trebui de admis clauze de executare la o dat strict stabilit i pn la o dat strict

stabilit n cel din urm caz executarea ar fi permis pn la acea dat.
Art. 762. Vinderea bunului ctre mai multe persoane:
Lorsque le vendeur a vendu le mme bien meuble
aux plusieurs personnes, la priorit appartient
l'acheteur dans la possession duquel le bien a t
donn, mais si le bien n'a pas t donn aucune
d'entre elles, la priorit appartient l'acheteur avec
lequel le contrat a t sign le premier.

Daca vinzatorul a vindut unul si acelasi bun mobil

mai multor persoane, prioritate are cumparatorul in a
carui posesiune a fost dat bunul, iar daca bunul nu a
fost dat nici unuia din ei, prioritate are cumparatorul
cu care primul s-a incheiat contractul.

Ce nseamn prioritate? Efectele prioritii nu sunt determinate. Oare vnztorul ce are

n continuare bunul n posesie nu-l poate preda dect primului cumprtor? Prima
alternativ stipulat pare s indice contrariul. Unica urmare pe care pot s mi-o imaginez
este c primul cumprtor va putea aciona vnztorul n interzicerea livrrii bunului ctre
un ter. Va deveni totui problematic, dac al doilea cumprtor, crezndu-se primul, va
reui s obin o asemenea hotrre judiciar aceast hotrre va avea oare acelai
efect ca i intrarea n posesie a reclamantului sau va fi fr efect n privina primului
cumprtor? Ct despre repararea prejudiciului cumprtorilor nesatisfcui, nu vd
motivul de a favoriza primul cumprtor n raport cu ceilali.

38

traducere

Art. 763. Viciile materiale ale bunului:

(2) Est sans vices matriels le bien qui, au transfert
des risques, a les caractristiques convenues.
Lorsqu'il n'est pas convenu des caractristiques, le
bien n'a pas de vices :

(2) Este fara vicii materiale bunul care, la

transferarea riscurilor, are caracteristicile convenite.
In cazul in care nu s-a convenit asupra
caracteristicilor, bunul nu are vicii daca:

(a) s'il correspond la destination convenue au

contrat ;

a) corespunde destinatiei stabilite in contract;

(b) s'il correspond l'utilisation habituelle et

prsente les caractristiques propres habituellement
aux biens du mme type et auxquelles l'acheteur
peut s'attendre tenant compte du type du bien. On
inclue ces caractristiques et celles auxquelles
l'acheteur peut s'attendre selon les spcifications
rendues publiques par le vendeur, le producteur ou
les reprsentants de ceux-ci, notamment par la
publicit, l'exception du cas quand les
spcifications ne peuvent pas influencer la dcision
d'achat..

b) corespunde utilizarii obisnuite si prezinta

caracteristici care exista in mod obisnuit la bunuri de
acelasi fel si pe care cumparatorul le poate astepta
tinind cont de felul bunului. La aceste caracteristici
se includ si cele pe care cumparatorul le poate
astepta conform specificatiilor publice ale
vinzatorului, producatorului sau ale reprezentantilor
acestora, indeosebi prin reclama, cu exceptia
cazului in care specificatiile nu pot influenta decizia
de cumparare.

Ar trebui de precizat ierarhia normelor : dup cum litera a) nu este aplicabil dac
prile au convenit asupra caracteristicilor bunului, la fel i litera b) nu este aplicabil dac
ele au convenit asupra utilizrii lui. Totodat, ultima fraz de la litera b) ar trebui s
completeze de asemeni prevederea de la litera a).
Art. 765. Obligaia de verificare a calitii bunului i primirea bunului viciat:
(3) L'acheteur qui est commerant doit vrifier ou
faire quelqu'un vrifier le bien dans un dlai aussi
court que les circonstances le permettent et, en cas
de constatation des vices, en informer sans retard le
vendeur.

(3) Cumparatorul care este comerciant trebuie sa

verifice sau sa puna pe cineva sa verifice bunul
intr-un termen atit de scurt cit permit imprejurarile,
iar in cazul constatarii viciilor, sa-l informeze
neintirziat pe vinzator.

Dac numrul a fost livrat n cantiti mari, va fi suficient de verificat un numr

corespunztor de mostre.
Art. 784. Termenul de naintare a preteniilor pentru viciile bunului cu termen de
garanie:
(3) Si le contrat tablit des termes de garantie plus
courts pour les accessoires que ceux tablis pour le
bien principal, l'acheteur est en droit d'introduire les
prtentions concernant les vices des accessoires au
cours de la priode de garantie du bien principal.

(3) In cazul in care pentru accesorii sint stabilite prin

contract termene de garantie mai scurte decit pentru
bunul principal, cumparatorul este in drept sa
inainteze pretentii referitoare la viciile accesoriilor in
perioada de garantie a bunului principal.

(4) Si le contrat tablit des termes de garantie plus

longs pour les accessoires que ceux tablis pour le
bien principal, l'acheteur est en droit d'introduire les
prtentions concernant les vices des accessoires au
cours de leur priode de garantie.

(4) Daca pentru accesorii in contract sint stabilite

termene de garantie mai mari decit pentru bunul
principal, cumparatorul este in drept sa inainteze
pretentii ce tin de viciile accesoriilor in perioada lor
de garantie.

traducere

39

S-ar fi putut fi mai concis : Orice clauz ce prevede pentru accesorii termeni de
garanie mai scuri dect cei stabilii pentru bunul principal este nul.
Art. 789. Repararea prejudiciului cauzat pn la rscumprare:
(1) Lorsque avant l'exercice du droit de rachat
l'objet achet a t endommag, est perdu ou ne
peut pas tre restitu d'autre cause, la personne
qui dtient l'objet est responsable du prjudice.
(2) Si la dprciation de l'objet n'est pas de la faute
du celui auquel on le rachte ou si les modifications
subies sont insignifiantes, le racheteur ne peut pas
demander la rduction du prix d'achat.

(1) Daca, inaintea exercitarii dreptului de

rascumparare, obiectul cumparat a suferit o
inrautatire, a pierit sau nu poate fi restituit din alt
motiv, persoana care detine obiectul raspunde
pentru prejudiciu.
(2) Daca obiectul nu s-a depreciat din vina celui de
la care se rascumpara sau daca a suferit o
modificare neinsemnata, rascumparatorul nu poate
cere reducerea pretului de cumparare.

S-ar prea c deintorul bunului n sensul alineatului 1 nu este cumprtorul (care va

fi posesor n majoritatea cazurilor). E de asemeni o ntrebare fa de cine deintorul va
rspunde de prejudiciu : pn la rscumprare nrutirea prejudiciaz cumprtorul, iar
apoi, sub condiia alineatului 2, prejudiciaz rscumprtorul. i apoi, mi pare evident c
numai acel care era deintor la momentul pierderii sau nrutirii obiectului va fi
responsabil. Textul alineatului 1 pare nu prea logic. Cum poi deine un obiect pierdut?
Art. 801. Interdicia de a dobndi drepturi litigioase:
Les juges, les avocats, les notaires, les procureurs
et les huissiers de justice ne peuvent pas acqurir
des droits litigieux sous sanction de nullit absolue.

Judecatorii, avocatii, notarii, procurorii si executorii

judecatoresti nu pot dobindi drepturi litigioase sub
sanctiunea nulitatii absolute.

Trebuie de aplaudat acestei dispoziii care evit chiar suspiciunile unui conflict de
interese, ns nu merge ea oare prea departe? Este oare justificat de a o aplica unui
profesionist care, cu bun-credin, dobndete un bun fr a bnui c el este obiectul
unui litigiu? Nu ar fi oare cazul de limitat domeniul de aplicare al acestei prevederi la
drepturile ce fac obiectul unui litigiu n circumscripia instanei judiciare la care e limitat
activitatea profesional a dobnditorului? Iar avocatul nepltit de ctre clientul su, oare nu
poate cere sechestrul pe un drept litigios al clientului su?

40

traducere

Art. 802. Dreptul debitorului de a se elibera:

(1) Lorsqu'un droit litigieux a t vendu, celui dont
on rclame peut se librer si paye l'acheteur le prix
de vente, les frais de vente et l'intrt au prix et aux
frais de vente, calcul du jour o le prix et les frais
ont t pays.
(2) Le droit stipul l'alina (1) ne peut pas tre
exerc dans les relations entre des commerants,
en cas de vente faite un crancier pour payer ce
qu'on lui doit, un copropritaire ou un co-hritier
du bien qui constitue l'objet du droit litigieux. De
mme le droit ne peut pas tre exerc s'il existe une
dcision judiciaire qui confirme le droit ou si le droit
a t tabli et le litige est inscrit au rle.

(1) In cazul in care un drept litigios a fost vindut, cel

de la care se reclama este eliberat daca plateste
cumparatorului pretul vinzarii, cheltuielile de vinzare
si dobinda pentru pret si pentru cheltuielile de
vinzare calculata de la data cind pretul si cheltuielile
au fost platite.
(2) Dreptul stipulat la alin.(1) nu poate fi exercitat in
cazul in care vinzarea este facuta fata de un creditor
pentru a i se plati ceea ce i se datoreaza, fata de un
coproprietar sau fata de un mostenitor al bunului
care este obiectul dreptului litigios si nici in relatiile
dintre comercianti. De asemenea, nu poate fi
exercitat dreptul daca exista o hotarire
judecatoreasca prin care se confirma dreptul litigios
sau daca acest drept a fost stabilit si litigiul este
pregatit pentru a fi judecat.

Sincer, nu pot nelege motivul care ar justifica acordarea unei anse debitorului de a
se libera prin plata unei sume de bani de o obligaie ce i este costisitoare (spre exemplu o
servitute) pentru simplul motiv c creditorul a vndut bunul. Nici att nu neleg ce ar
nsemna excepia privind dreptul "stabilit" stabilit de cine sau stabilit n ce mod?
Art. 808. Preschimbarea bunului cumprat pentru consum:
(1) L'acheteur, au cours de 14 jours du moment de
la rception du bien non-alimentaire si le vendeur
n'a pas tabli un terme plus long, a le droit au
remplacement du bien, au lieu de son achat ou un
autre lieu tabli par le vendeur, par un bien
similaire d'une autre taille, forme, dimensions,
modle, couleur ou contenance etc., avec
l'ajustement du prix en cas de diffrence.

(1) Cumparatorul are dreptul ca, in decursul a 14 zile

din momentul receptionarii bunului nealimentar, daca
vinzatorul nu a stabilit un termen mai mare, sa
preschimbe bunul la locul cumpararii lui sau in alt
loc, stabilit de vinzator, cu un bun similar de o alta
marime, forma, gabarit, model, culoare sau
completare etc., cu efectuarea, in cazul diferentei de
pret, a recalcularii.

(2) En cas de manque du bien ncessaire au

remplacement, l'acheteur a le droit de retourner le
bien achet et le vendeur est tenu de lui restituer la
somme paye.

(2) Daca lipseste bunul necesar pentru

preschimbare, cumparatorul are dreptul sa restituie
bunul cumparat, iar vinzatorul este obligat sa-i
restituie suma platita.

(4) La loi et les autres actes rglementaires

tablissent les biens qui ne peuvent pas tre
changs ou retourns au titre du prsent article.

(4) Bunurile care nu pot fi preschimbate sau

restituite in temeiul prezentului articol se stabilesc
prin lege sau prin alte acte normative.

Este dificil de apreciat efectele i importana acestei dispoziii fr a cunoate

excepiile deoarece alineatul 4 se refer la alte legi i acte normative fr a acorda alte
precizri. Este totui evident c cumprtorul unui autoturism nu va avea temei de a cere
vnztorului preschimbarea lui cu un alt model sau un model de o alt culoare.

traducere

41

Art. 827. :
(4) Le contrat qui prvoit la dlivrance du bien aprs
le dcs du donateur est nul.

42

traducere

(4) Contractul care prevede predarea bunului dupa

decesul donatorului este nul.

Legea german admite donaia n caz de moarte ( 2301 BGB), ct i donaia nsoit
de posesie precar (Tatl care doneaz ceasul su fiului ca donaie manual, cernd-i
totodat ca acesta s i-l mprumute pn la moartea sa). Un asemenea raport, va fi oare
ea considerat valabil sau fictiv n scopul ocolirii legii?
Art. 869. Dobnda n baza contractului de mprumut:
(1) Par le contrat de prt les parties peuvent de
mme prvoir le versement d'un intrt, qui doit tre
en relation raisonnable avec le taux de
refinancement de la Banque Nationale de Moldova.

(1) In baza contractului de imprumut, partile pot

prevedea si plata unei dobinzi, care trebuie sa se
afle intr-o relatie rezonabila cu rata de refinantare
a Bancii Nationale a Moldovei.

nc una din dispoziiile imprecise (relaie rezonabil) care las totul la discreia
instanelor judiciare. Durata prevzut, garaniile afectate mprumutului i nivelul riscului de
insolvabilitate a debitorului trebuie sau nu luate n consideraie? Trebuie oare ca dobnda
s rmn ntr-o relaie rezonabil cu rata de refinanare respectiv pentru ntreaga durat
a mprumutului? i cum e cu un mprumut acordat unui apropiat dac dobnda favorizat
este ridicol n comparaie cu rata de refinanare?
Art. 871. Restituirea mprumutului:
(1) L'emprunteur doit restituer le prt dans le dlai et
la modalit prvus au contrat. Si l'intrt n'a pas t
tabli, il a le droit de restituer le prt mme avant
l'expiration du terme.

(1) Imprumutatul trebuie sa restituie imprumutul in

termenul si in modul stabilit in contract. Daca nu au
fost stabilite dobinzi, el are dreptul sa restituie
imprumutul si pina la expirarea termenului.

S-ar putea de asemeni de preconizat dreptul de a restitui mprumutul pn la expirarea

termenului dac (a) zece ani din termen s-au scurs, (b) rata dobnzii fiind variabil, de
fiece dat cnd ea crete, (c) din moment ce dobnda stabilit depete cu mai mult de
100% rata actual de refinanare a BNM.
Art. 876. Forma contractului de locaiune:
(1) Le contrat de location des biens immeubles doit
tre dress par crit.

traducere

(1) Contractul de locatiune a unui bun imobil trebuie

sa fie intocmit in scris.

43

Pentru considerente evidente, ar trebui de fcut excepie pentru anumite tipuri de

locaiune ca locaiunea unei camere la hotel, unui compartiment la camera de pstrare la
gar, un loc la terenul de fotbal, n picioare sau aezat, un loc la parcare etc.

44

traducere

Art. 877. Termenul maxim al contractului de locaiune:

Le contrat de location ne peut pas tre conclu pour
un terme suprieur 99 ans.

traducere

Contractul de locatiune nu poate fi incheiat pe un

termen mai mare de 99 de ani.

45

Un termen att de mare risc de a crea un drept aproape echivalent proprietii, ceea ce
nu este prea de dorit dintr-o multitudine de considerente. Legea german ( 544 BGB)
stipuleaz imperativ facultatea de a rezilia unilateral dup scurgerea unui termen legal de
preaviz, dup scurgerea a 30 ani
Art. 887. Temeiurile i condiiile de modificare a chiriei:
(1) Le quantum du loyer peut tre modifi par
laccord des parties. Le loueur ne peut rclamer la
modification du loyer quune seule fois par an et
uniquement si les conditions conomiques font que
le dfaut dajustement soit inquitable.
(2) Le locataire a le droit de rclamer la rduction du
loyer lorsque les conditions, stipules au contrat,
dusage du bien ou son tat se sont aggravs
considrablement en vertu des circonstances
indpendantes de la volont du locataire.

46

traducere

(1) Cuantumul chiriei poate fi modificat prin acordul

partilor. Locatorul poate cere modificarea chiriei
numai o data in an si numai in cazul in care conditiile
economice fac ca neajustarea sa fie inechitabila.
(2) Locatarul are dreptul sa ceara reducerea chiriei
in cazul in care conditiile, stipulate in contract, de
folosire a bunului sau starea lui s-au inrautatit
considerabil in virtutea unor circumstante
independente de vointa locatarului.

Este evident c un viciu esenial al bunului nchiriat justific o reducere a chiriei (ceea
ce nu exclude dreptul locatarului de a cere eliminarea viciului). n dreptul german, reducere
se produce de drept. ns orice alt risc de utilizare a bunului ar trebui s cad n sarcina
locatarului, cu excepia stipulrii cotrare a prilor (Locatarul de la etajul 5 fr ascensor nu
va putea pretinde la o reducere dac i-a scrntit piciorul, i nici att locatarul unei cabane
de schi dac nu este zpad).
Art. 888. Obligaiile locatarului:
Le locataire est tenu:

Locatarul este obligat:

(a) dutiliser le bien lou destination,

conformment aux stipulations du contrat;

a) sa foloseasca bunul la destinatie si in

conformitate cu prevederile contractului;

(d) deffectuer la rparation courante du bien.

d) sa efectueze reparatia curenta a bunului.

Locatarul ar trebui s fie liber s foloseasc sau s nu foloseasc bunul nchiriat, deci
ar fi de dorit de formulat : "s nu foloseasc bunul nchiriat dect la destinaie". Conform
concepiei germane, reparaiile curente vor fi n sarcina locatorului, dat fiind obligaia
acestuia de a permite i de a asigura o folosin conform contractului i care s nu fie
afectat de un viciu al obiectului nchiriat.

traducere

47

Art. 890. Dreptul locatarului n cazul deranjrii folosinei sale de ctre un alt locatar:
(2) Outre ce qui est prvu lalina (1), le locataire
peut rclamer au loueur commun la rparation du
prjudice, lexception du cas o celui-ci dernier
dmontre quil a actionn avec prudence et
diligence. Le loueur peut se retourner contre le
locataire coupable du prjudice.

(2) Pe linga cele prevazute la alin.(1), locatarul poate

cere locatorului comun repararea prejudiciului, cu
exceptia cazului cind ultimul demonstreaza ca a
actionat cu prudenta si diligenta.
(3) Locatorul se poate intoarce impotriva
locatarului vinovat de prejudiciu.

Ce nseamn "se poate ntoarce mpotriva"? Deoarece nu exist raport contractual

ntre locatari, ar fi oare aceast dispoziie o reamintire a rspunderii delictuale a locatarului
vinovat (responsabil?) de prejudiciu, sau ea autorizeaz locatarul pgubit s-i valoreze
drepturile contractuale ale locatorului comun ca i cum ar fi existat o cesiune?
Art. 894. Sublocaiunea sau cesiunea locaiunii:
(7) La cession de la location exonre le locataire
antrieur des obligations. En cas de location dun
bien autre quun immeuble dhabitation, les parties
peuvent tablir autrement..

(7) Cesiunea locatiunii elibereaza locatarul anterior

de obligatii. In cazul inchirierii unui alt bun decit
imobilul de locuit, partile pot stabili altfel.

Ce nseamn "cesiunea"? Deoarece este dificil de imaginat c locatarul s "cedeze"

att drepturile ct i obligaiile sale unui ter, ar trebui de presupus fie c este un contract
tripartit fie c este unui nchieiat sau ntre locator i locatarul iniial, sau ntre locatarul iniial
i cel nou i care nu va fi valabil dect dac a treia parte i d acordul.
Art. 896. Efectele neexecutrii obligaiilor de ctre sublocatar:
Lorsque linexcution par le sous-locataire dune
obligation provoque un prjudice essentiel au loueur
ou dautres locataires, le loueur peut rclamer la
rsiliation du contrat de sous-location.

In cazul in care neexecutarea unei obligatii de catre

sublocatar cauzeaza un prejudiciu esential
locatorului sau altor locatari, locatorul poate cere
rezilierea contractului de sublocatiune.

Aceast dispoziie nu d rspuns unei ntrebri care se impune : Locatorul este obligat
s cear locatarului principal s rezilieze contractul de sublocaiune (ceea ce ar pare
firesc) sau are el-nsui dreptul de a rezilia contractul de sublocaiune?
Art. 900. Efectele schimbrii proprietarului bunului nchiriat:
Lorsque aprs tre dlivr au locataire, le bien lou
est alin un tiers, celui-ci dernier est subrog
dans les droits et les obligations du locataire
dcoulant de la location.

Daca bunul inchiriat, dupa ce a fost predat

locatarului, este instrainat de locator unui tert, acesta
din urma se subroga locatorului in drepturile si
obligatiile decurgind din locatiune.

Locatorul original nu ar trebui oare s rmn responsabil de obligaiile sale fa de

locatar pn la anunarea transferului de proprietate? i rezilierea declarat cu buncredin de ctre locatar (neinformat cu privire la transferul de proprietate) locatorului iniial
oare nu ar trebui s fie recunoscut valabil?
48

traducere

Art. 904. Prelungirea contractului de locaiune:

(1) Lorsque les relations contractuelles continuent
tacitement aprs lexpiration du terme, le contrat de
location est considr reconduit pour une dure
indtermine.
(2) A lexpiration du contrat de location, le locataire
a le droit prioritaire de conclusion du contrat
pour un nouveau terme lorsque:
a) il a excut antrieurement ses obligations
contractuelles;
b) le bien est donn en location pour un nouveau
terme;
c) il est daccord avec les nouvelles conditions
contractuelles tablies par le loueur.

(1) Daca raporturile contractuale continua in mod

tacit dupa expirarea contractului de locatiune, acesta
se considera prelungit pe un termen nedeterminat.
(2) La expirarea contractului de locatiune, locatarul
are dreptul prioritar la incheierea contractului pe
un nou termen daca:
a) si-a onorat anterior obligatiile contractuale;
b) bunul se da in locatiune pe un nou termen;
c) este de acord cu noile conditii contractuale
stabilite de locator.

Dreptul prioritar al fostului locatar (contractul cruia a expirat) la ncheierea unui

contract pentru un nou termen (article 904-2 CC) mi-ar prea excesiv n msura n care
lezeaz libertatea contractual a locatorului. Acesta poate avea motive ntemeiate de a da
bunul n locaiune unui ter (de exemplu unuia dintre copiii si care vrea s fondeze o
csnicie) i chiar ar trebui de respectat dorina sa de a nu rennoi contractul cu un locatar
neplcut. Chiar pe plan financiar, aceast dispoziie risc s dezavantajeze prioritarul :
spre exemplu, un farmacist, proprietar sau cumprtor al imobilului, va fi interesat ca n
aceste s se instaleze un medic, i l va tenta ca de obicei cu o chirie preferenial.
Art. 905. Rezilierea contractului de locaiune:
(3) La rsiliation du contrat de location a pour effet et
la rsiliation du contrat de sous-location, s'il nest
pas prvu autrement au contrat de location.

(3) Rezilierea contractului de locatiune are ca efect

si rezilierea contractului de sublocatiune daca in
contractul de locatiune nu este prevazut altfel.

Ar trebui de protejat sublocatarul care nu a fost informat despre faptul c locatorul su

nu este proprietar. Dup prerea mea, ar fi n sarcina locatarului principal s introduc o
clauz n acest sens n contractul de sublocaiune, n lips rmnnd s rspund fa de
sublocatarul su de faptul c nu mai este n stare s-i acorde folosina bunului subnchiriat.
n orice caz nu poate fi tolerat ca locatarul principal s se poat debarasa de obligaiile sale
fa de sublocatar provocnd o reziliere a contractului de locaiune de ctre locatorul
principal.
Art. 906. Rezilierea contractului din iniiativa locatorului:
(1) Le loueur est en droit de demander la
rsiliation du contrat lorsque le locataire:

(1) Locatorul este in drept sa ceara rezilierea

contractului daca locatarul:

c) ne paye pas le loyer au cours de 3 mois aprs

lexpiration du terme de paiement si le contrat ne
prvoit pas autrement;

c) nu plateste chiria pe parcursul a 3 luni dupa

expirarea termenului de plata daca in contract nu
este prevazut altfel;

Dac se admite rezilierea unui contract prin declaraie unilateral, nu ar trebui de vorbit
despre un drept de "a cere rezilierea". Or, dispoziia alineatului 3) mi pare nu prea
traducere

49

precis : condiia de reziliere a contractului presupune c totalitatea chiriei pentru o

perioad de trei luni (consecutive?) nu a fost pltit? Urmarea ar fi c locatarul ar putea
evita rezilierea contractului pltind o parte infim a chiriei. Pe de alt parte, dac aceast
dispoziie ar trebui interpretat n sensul unei pli mai mici dect chiria convenit pentru o
perioad de trei luni (consecutive?), locatarul, care ar beneficia de o reducere excesiv a
chiriei din urma unui viciu al bunului nchiriat, ar risca rezilierea contractului. Ar fi preferabil
de stipulat ca locatorul s poat rezilia contractul de ndat ce locatarul este n ntrziere
de plat a unei sume ce depete mrimea chiriei convenite pentru o perioad de dou
luni.
Art. 907. Rezilierea contractului din iniiativa locatarului:
(1) Le locataire est en droit de demander la
rsiliation du contrat lorsquil:

(1) Locatarul este in drept sa ceara rezilierea

contractului in cazul in care:

a) a perdu sa capacit de travail et ne peut pas

utiliser le bien lou;

a) si-a pierdut capacitatea de munca si nu poate

folosi bunul inchiriat;

b) est priv de libert et ne peut pas excuter ses

obligations contractuelles.

b) este privat de libertate si nu-si poate executa

obligatiile contractuale.

Riscul folosirii bunului ar trebui s fie n sarcina locatarului, cu excepia unei stipulri
contrare a prilor.
Trebuie de inut cont c o grij exagerat de a proteja locatarul ar putea avea urmri
cu totul adverse : dispoziiile n favoarea locatarului ar putea descuraja investitorii privai de
la construirea de noi locuine, ceea ce va provoca o cretere a chiriei pentru locuinele
disponibile.
Dac locatarul este privat de libertate (i nu-i poate executa obligaiile contractuale)
pentru un delict sau o crim comis, aceasta este anume din cauza vinei sale, i nu vd
deci nici o justificare de a-i acorda dreptul de a rezilia contractul de locaiune. i dac
locatarul i pierde capacitatea de munc i nu poate folosi bunul nchiriat, trebuie de
admis c aceasta nu este din vina lui, ns nici att nu este din vina locatorului este
vorba de un incident care s-a produs n domeniul riscului locatarului, i deci anume el este
cel care ar trebui s suporte urmrile i nu locatorul care aici nu poate face nimic.
Din respect fa de garantarea proprietii, faptul c locatorul proprietar al unui imobil
este deseori mai bogat dect locatarul nu poate justifica de a privi locaiunea imobiliar ca
o instituie de binefacere.
Art. 908. Restituirea bunului nchiriat:
(2) Le prjudice apport par laggravation de ltat
du bien est rpar par le locataire sil ne prouve pas
l'absence de faute de sa part. Le locataire est dans
la mme mesure responsable de laggravation
admise par les membres de sa famille, le souslocataire ou les tiers auxquels il a permis laccs au
bien lou.
(3) Le locataire est responsable de la dtrioration

50

traducere

du bien au montant de la diminution de sa valeur s'il

nest pas prvu autrement au contrat.

(2) Prejudiciul cauzat prin inrautatirea starii

bunului se repara de catre locatar daca nu
dovedeste lipsa vinovatiei sale. Locatarul poarta
raspundere in aceeasi masura pentru inrautatirea
admisa de membrii familiei sale, de sublocatar sau

de terti, carora le-a permis accesul la bunul inchiriat.

(3) Locatarul raspunde pentru deteriorarea bunului
in marimea in care s-a micsorat valoarea lui daca in
contract nu este prevazut altfel.

mi scap diferena ntre nrutirea strii bunului i deteriorarea bunului. Prin

urmare nu pot nelege dac alineatul 3 trebuie neles ca o lrgire a alineatului 1 (care nu
presupune vina locatarului), sau de o restricie n msura n care mrimea n care s-a
micorat valoarea bunului nchiriat va fi deseori mai mic dect suma necesar pentru
repararea lui.
Art. 941. Drepturile antreprenorului sau ale prestatorului n cazul neacceptrii
lucrrii sau prestaiei oferite:
(1) Si le bnficiaire naccepte pas louvrage ou la
prestation rendue, lentrepreneur ou le prestataire
peut rclamer un ddommagement respectif sans
tre tenu un ouvrage ou prestation ultrieure. Le
bnficiaire est tenu aux ddommagements et
lorsqu'il naccomplit pas les actions ncessaires
louvrage ou la prestation.

(1) Antreprenorul sau prestatorul poate cere o

despagubire corespunzatoare fara a fi obligat la o
lucrare sau prestatie ulterioara daca beneficiarul nu
accepta lucrarea sau prestatia oferita. Beneficiarul
este obligat la despagubiri si atunci cind nu
indeplineste actiunile necesare lucrarii sau prestatiei.

Nu pot nelege de ce refuzul de a accepta oblig beneficiarul de a plti o despgubire

din moment ce refuzul su este justiciat de un viciu al lucrrii sau al prestaiei oferite.
Art. 948. Garanie mpotriva viciilor:
(3) On assimile au vice matriel la situation o
lentrepreneur produit un autre ouvrage que celui
command ou produit louvrage dans une quantit
ou dimension infrieures, lorsquune telle
excution peut tre considre selon les
circonstances excution du contrat.

(3) Cu viciul material se asimileaza situatia in care

antreprenorul produce o alta lucrare decit cea
comandata sau produce lucrarea intr-o cantitate sau
de o dimensiune inferioara, daca aceasta
executare poate fi considerata, pornind de la
circumstante, ca executare a contractului.

Dac am neles corect, producerea unei lucrri ce nu corespunde comenzii nu trebuie

s fie considerat neexecutare a comenzii (livrare de aliud) dac lucrarea produs este n
esen conform comenzii i dac divergenele fa de comand pot fi considerate drept
vicii ale produsului comandat.
Dar cum este cu un produs ale crui dimensiuni sunt superioare celor stipulate de
contract? Alineatul 3 al acestei dispoziii pare s sugereze c dimensiunile superioare nu
constituie un viciu, la fel ca i o cantitate excesiv (de care clientul va putea beneficia dup
propriul plac dac antreprenorul nu preia surplusul), ns textul ar putea fi interpretat de
asemeni i n sensul c livrarea unui produs n cantitate sau dimensiuni superioare nu
poate fi asimilat unui viciu material. mi imagin c anume aceasta a fost prima alternativ
ce a fost vzut de legislator. Prezumia pe care ea se sprigin nu este ns justificat.
Dac un productor de computere minuscule de buzunar comand o micro-schem de
dimensiuni precise, una mai mare ar risca s nu-i serveasc la nimic un produs al crui
viciu pare evident.
traducere

51

Art. 988. Rspunderea cruului:

(1) Le voiturier est tenu de rparer le prjudice
caus au passager, lexception du cas o ledit
prjudice est le rsultat dune force majeure, de
ltat de sant du passager ou du fait de celui-ci. Le
voiturier est tenu de rparer le prjudice et lorsque
celui-ci est du son tat de sant ou de ses
prposs ou encore ltat ou au fonctionnement du
vhicule.

(1) Carausul este tinut sa repare prejudiciul cauzat

pasagerului, cu exceptia cazului cind acest
prejudiciu este rezultatul unei forte majore, al starii
de sanatate a pasagerului sau al faptei acestuia.
Carausul este tinut sa repare prejudiciul si in cazul in
care acesta se datoreaza starii sale de sanatate, a
prepusilor sai sau a starii ori functionarii vehiculului.

Dac articolul 988-1 dispune c cruul trebuie s repare prejudiciul cauzat

pasagerului cu excepia a trei cazuri precise, ese de prisos de a preciza mai apoi alte
cazuri-exemple care nu exclud rspunderea lui.
Art. 991 Rspunderea pasagerului:
Le passager rpond des prjudices causs au
voiturier par son comportement ou par la nature ou
ltat des bagages main, lexception du cas o
le prjudice est n nonobstant le comportement
diligent du passager.

Pasagerul raspunde pentru prejudiciile cauzate

carausului prin comportamentul sau prin natura sau
starea bagajelor de mina, cu exceptia cazului in
care prejudiciul s-a nascut in pofida
comportamentului diligent al pasagerului.

Nu vd de ce rspunderea pasagerului ar fi redus la natura sau starea bagajelor sale

de mn ; el ar trebui de asemeni s rspund pentru valizelor sale transportate cu acelai
mijloc de transport dac acestea cauzeaz un prejudiciu cruului.
Art. 1036. Transmiterea executrii mandatului ctre un ter:
(4) Lorsque la transmission du mandat un tiers est
permise, le mandataire ne rpond que de sa faute
dans le choix du tiers et de la manire de laquelle il
lui a transmis les instructions.

(4) Daca transmiterea mandatului catre un tert este

permisa, mandatarul raspunde doar pentru vina ce-i
revine in privinta alegerii tertului si pentru modul in
care i-a transmis instructiunile.

(5) Dans tous les cas le mandant a le droit

d'actionner la personne qui a assist ou a substitu
le mandataire.

(5) Mandantul are in toate cazurile dreptul de a

intenta actiune persoanei care l-a asistat sau l-a
substituit pe mandatar.

De ce dreptul mandantului pare a fi redus la posibilitatea de a intenta o aciune? Dac

aceast dispoziie i propune s stipuleze un raport contractual ntre mandant i persoana
care l-a asistat sau l-a substituit pe mandatar, sau cel puin s stipuleze o rspundere
direct a acestei persoane fa de mandant, ar fi trebuit de o indicat n loc de a cita
urmrile procedurale ce pot rezulta din aceasta.
Art. 1168. Decesul fidejusorului:

52

traducere

Aceast dispoziie reduce valoarea fidejusiunii ntr-un mod care dup prerea mea
este intolerabil. De ce succesorii fidejusorului nu ar purta rspundere ca i pentru orice alte
obligaii, conform articolului 1540? Altfel, ar trebui s ne ateptm c bncile care cer
garanie pentru creditele lor nu vor mai accepta o garanie personal dect dac fidejusorul
va prezenta un certificat medical privind starea sntii sau subscrie o asigurare a vieii
cednd suma asigurat un rezultat nu prea practic i nedorit.
Art. 1201. Obligaiile principalului:
(1) Le principal doit respecter, dans les rapports
avec l'agent commercial, le principe de la bonne
foi. Notamment, le principal est tenu de mettre la
disposition de l'agent commercial toute l'information
ncessaire l'excution du contrat d'agence,
d'informer en dlais raisonnables l'agent commercial
sur le fait que le volume attendu des oprations
commerciales sera considrablement infrieur
celui auquel l'agent commercial aurait pu s'attendre,
de mme que sur l'acceptation, sur le refus ou sur
l'inexcution d'un contrat commercial propos par
l'agent.

Principalul trebuie sa respecte, in relatiile cu

agentul comercial, principiul bunei-credinte. In
particular, principalul este obligat sa puna la
dispozitia agentului comercial toata informatia
necesara executarii contractului de agentie, sa
instiinteze agentul comercial in termene rezonabile
despre faptul ca se asteapta ca volumul tranzactiilor
comerciale sa fie considerabil mai mic decit ar fi
putut presupune in mod normal agentul, precum si
despre acceptarea, refuzul sau neindeplinirea unui
contract comercial propus de agent.

Pentru ce de repetat aici cele dispuse prin norma general de la articolul 513? Cu att
mai mult este iritant cu ct principiul bunei-credine nu este menionat la articolul 1200 care
definete obligaiile agentului comercial s-ar putea deduce c principalul este obligat s
respecte principiul bunei-credine ntr-un mod mai strict dect agentul comercial, ceea ce
nu ar fi deloc justificat.
Art. 1254. Temeiurile stingerii obligaiei garantului:
(1) Lobligation du garant envers le bnficiaire
steint:

(1) Obligatia garantului fata de beneficiar se stinge:

c) prin renuntarea beneficiarului;

(c) par la renonciation du bnficiaire;

(d) par la confirmation crite de la part du garant du
fait de la renonciation du bnficiaire.
(2) Lextinction de lobligation conformment aux
lettres a), b) et d) est indpendante de la remise de
la lettre de garantie au garant.

d) prin confirmarea scrisa a garantului ca

beneficiarul a renuntat.
(2) Stingerea obligatiei conform lit.a), b) si d) este
independenta de remiterea scrisorii de garantie catre
garant.

Dac obligaia garantului se stinge prin renunarea beneficiarului (c), este logic
imposibil ca ea s se sting de asemeni i prin confirmarea unei asemenea renunri (d).
Evident, ar trebui de neles alineatul 2 n sensul c o simpl renunare a beneficiarului va
rmne fr efect pn cnd scrisoarea de garanie nu e remis sau pn cnd garantul no confirm. Textul ar fi mai lesne de neles dac aceast condiie ar fi stipulat prin
alineatul 1c) n loc de a necesita un raionament n sens invers cu referire la alineatul 2.
traducere

53

Art. 1297. Obieciile debitorului:

(1) Le dbiteur peut opposer au factor toutes les
objections et les exceptions quil a contre ladhrent.

(1) Debitorul poate opune factorului toate obiectiile si

exceptiile pe care le are fata de aderent.

(2) Le dbiteur peut rclamer au factor la

compensation de sa crance contre ladhrent, si
cette crance tait chante au moment du transfert
de la crance au factor.

(2) Debitorul poate cere factorului compensarea

creantei sale fata de aderent daca aceasta creanta
era scadenta la momentul transferului creantei catre
factor.

Alineatele 1 i 2 ar pute fi suprimate deoarece nu stipuleaz dect cele ce rezult din

alineatul 5 :
(5) Au contrat de factoring on applique les
dispositions sur la cession des crances dans la
mesure o les dispositions du prsent chapitre ne
prvoient pas ou de lessence du factoring ne rsulte
pas autrement..

(5) Fata de contractul de factoring se aplica

prevederile referitoare la cesiunea de creanta in
masura in care dispozitiile prezentului capitol nu
prevad sau din esenta factoringului nu reiese altfel.

Art. 1299. Factoringul deschis sau acoperit:

(1) Le contrat de factoring peut prvoir lobligation et
le droit des parties dinformer le dbiteur sur le
transfert de la crance, ainsi que les modalits selon
lesquelles celui-ci doit tre inform.

(1) Contractul de factoring poate prevedea obligatia

si dreptul partilor de a informa debitorul despre
transferul creantei, precum si modalitatile prin care
trebuie informat.

Aceast dispoziie mi pare incompatibil cu articolul 1290-3 care interzice factoringul

acoperit :
(3) La cession des crances doit tre notifie aux
dbiteurs.

54

traducere

(3) Cesiunea creantelor trebuie sa fie notificata

debitorilor.

Art. 1305. Reasigurarea:

(1) Par la conclusion du contrat de rassurance:

(1) Prin incheierea contractului de reasigurare:

a) le rassureur reoit des primes de rassurance,

en change desquelles contribue, conformment
aux obligations assumes, la charge des
indemnits que le rassur paye la production du
risque qui a constitu lobjet de la rassurance;

a) reasiguratorul primeste prime de reasigurare, in

schimbul carora contribuie, potrivit obligatiilor
preluate, la suportarea indemnizatiilor pe care
reasiguratul le plateste la producerea riscului care a
constituit obiectul reasigurarii;

b) lassureur, en qualit de rassur, cde des

primes de rassurance, en change desquelles le
rassureur contribue, conformment aux obligations
assumes, la charge des indemnits que le
rassur paye la production du risque qui a
constitu lobjet de la rassurance.

b) asiguratorul, in calitate de reasigurat, cedeaza

prime de reasigurare, in schimbul carora
reasiguratorul contribuie, potrivit obligatiilor preluate,
la suportarea indemnizatiilor pe care reasiguratul le
plateste la producerea riscului care a constituit
obiectul reasigurarii.

S-ar putea de reunit (a) i (b) deoarece coninutul lor este coninutul lor este identic, cu
excepia prismei prin care sunt stipulate drepturile i obligaiile prilor. i de ce s-ar vorbi
c asigurtorul "cedeaz" primele de asigurare, termen ce amintete mai degrab de
cesiunea de crean n sensul articolului 556, n loc de a utiliza termenul corespunztor
"pltete"?
Art. 1306. ncheierea contractelor n Republica Moldova:
Les personnes de la Rpublique de Moldova
concluent des contrats dassurance avec des
socits enregistres dans la Rpublique de
Moldova, sauf les cas o les assurances sollicites
ne sont pas pratiques sur le march national.

Persoanele din Republica Moldova incheie contracte

de asigurare cu societati inregistrate in Republica
Moldova, cu exceptia cazurilor in care asigurarile
solicitate nu se practica pe piata interna.

Presupun c acest articol se refer de asemeni i la contractele de asigurare (art. 1305

CC). Din moment ce exist un reasigurtor moldovenesc, aceasta ar putea duce la un
monopol al lui, dac marii reasigurtori internaionali, dintr-o cauz sau alta, nu vor fi
interesai s fondeze o sucursal i s se nregistreze n Moldova. n vederea protejrii
asigurailor, ar fi ns de dorit ca asigurrile moldoveneti s se poat liber reasigura pe
piaa internaional.
Art. 1307. Riscul asigurat i cazul asigurat :
(1) Le risque assur est un vnement futur,
possible, mais incertain auquel sont exposs la
vie, la sant ou le patrimoine dune personne.

(1) Riscul asigurat este un eveniment viitor,

posibil, dar incert la care sint expuse viata,
sanatatea sau patrimoniul unei persoane.

Cnd se asigur viaa, decesul asiguratului este din pcate un eveniment viitor cert,
pentru care doar data rmne incert.
Art. 1308. ncheierea contractului de asigurare.:
(1) Pour la conclusion du contrat d'assurance,
l'assur prsente l'assureur une demande (une

traducere

proposition) crite, o il indique son intrt et celui

du bnficiaire de l'assurance ou dclare

55

oralement son intention de conclure un contrat

d'assurance.
(3) Le contrat d'assurance s'opre par crit.

(1) Pentru incheierea contractului de asigurare,

asiguratul prezinta asiguratorului propunere (cerere)
scrisa, in care indica interesul propriu si cel al
beneficiarului asigurarii sau declara verbal ca
doreste sa incheie contract de asigurare.
(3) Contractul de asigurare se incheie in scris.

Dac admitem, n temeiul articolului 682-1, validitatea ofertei declarate verbal de

asigurat, ar fi suficient ca acceptarea de ctre asigurtor s se fac n scris, dar ar trebui
de cerut ca ea s conin modalitile convenite. Dac contractul trebuie s se ncheie n
scris, aceasta pare a cere un schimb de scrisori sau un contract semnat de ambele pri.

56

traducere

Art. 1309. Polia de asigurare:

(1) L'assureur est oblig remettre l'assur un
exemplaire de la police d'assurance sign par lui.

(1) Asiguratorul este obligat sa remita asiguratului un

exemplar, semnat de el, al politei de asigurare.

(2) Dans la police d'assurance on indiquera :

a) le nom ou la dnomination, le domicile ou le sige
des parties contractantes ;
b) l'objet de l'assurance des biens, personnes ;
c) les risques qu'on assure ;
d) le dbut et la dure de l'assurance ;
e) la somme assure ;
f) la prime d'assurance, le lieu et les termes de
paiement;
g) d'autres donnes, conformment la loi ou
l'accord des parties.

(2) In polita de asigurare se va indica:

a) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul
partilor contractante;
b) obiectul asigurarii: bun, persoana si raspundere
civila;
c) riscurile ce se asigura;
d) inceputul si durata asigurarii;
e) suma asigurata;
f) prima de asigurare, locul si termenele de plata;
g) alte date, conform legii sau acordului dintre parti.

Repetarea listei deja incluse n articolul 1308-4 (de mai jos) este cu att mai iritant cu
ct textele nu sunt identice la 100%. Raionarea oricrui jurist va fi de a gsi (n van) o
diferen material. Ar fi fost mai bine ca articolul 1309-2 s fac doar o trimitere la lista din
articolul 1308-4.
(4) Dans le contrat d'assurance on indiquera:
a) le nom ou la dnomination, le domicile ou le sige
des parties contractantes ;
b) l'objet de l'assurance : biens, personnes et
responsabilit civile;
c) les risques qu'on assure ;
d) le dbut et la dure de l'assurance;
e) les sommes assures;
f) les primes d'assurance, le lieu et les termes de
paiement;
g) d'autres donnes, conformment la loi ou
l'accord des parties.

(4) In contractul de asigurare se va indica:

a) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul
partilor contractante;
b) obiectul asigurarii: bun, persoana si raspundere
civila;
c) riscurile ce se asigura;
d) inceputul si durata asigurarii;
e) sumele asigurate;
f) primele de asigurare, locul si termenele de plata;
g) alte date, conform legii sau contractului.

Art. 1314. Majorarea primei de asigurare:

Si l'assureur, en vertu d'une clause contractuelle
prvoyant l'actualisation de la prime d'assurance,
augmente le quantum de celle-ci, l'assur peut
rsilier le contrat, en respectant un terme de pravis
d'un mois. Les augmentations insignifiantes ne
donnent pas droit la rsiliation.

Daca asiguratorul, in baza unei clauze contractuale

privind actualizarea primei de asigurare, mareste
cuantumul acesteia, asiguratul poate rezilia
contractul, cu respectarea termenului de preaviz de
o luna. Majorarile neinsemnate nu indreptatesc la
reziliere.

Iari una din acele dispoziii imprecise ("majorri nensemnate") care las totul la
discreia instanei de judecat. Asigurtorul ar putea ns fi tentat s zdrniceasc dreptul
asiguratului la reziliere prin majorri succesive ale primei care, privite fiecare separat, ar fi
nensemnate.

traducere

57

Art. 1315. Obligaiile asigurtorului:

(1) L'assureur est tenu :

(1) Asiguratorul este obligat:

c) de compenser l'assur des frais engags afin

d'viter la production de l'vnement assur ou
des frais relatifs la limitation opportune des
prjudices passibles de ddommagement ;

c) sa compenseze asiguratului cheltuielile aferente

evitarii producerii cazului asigurat sau limitarii
oportune a prejudiciilor pasibile de despagubire;

O rezerva mi-ar pare necesar : Asigurtorul nu va compensa dect cheltuielile

aferente evitrii unui pericol concretizat i iminent. Altfel, asigurtorul unei cldiri va fi
obligat de exemplu s compenseze cheltuielile de instalare a unui paratrsnet.
Art. 1317. Informarea asigurtorului privind ntinderea riscului:
(1) la conclusion du contrat d'assurance, l'assur
est tenu d'indiquer l'assureur toutes les
circonstances dont il a connaissance et qui auraient
importance pour la couverture du risque assur.
Sont rputes importantes les circonstances
dangereuses qui influenceraient la dcision de
l'assureur de conclure le contrat ou de conclure le
contrat dans les conditions convenues.

(1) La incheierea contractului de asigurare,

asiguratul este obligat sa indice asiguratorului toate
imprejurarile cunoscute de el care ar avea
importanta asupra preluarii riscului asigurat. Se
considera a avea importanta acele imprejurari
periculoase care ar influenta decizia asiguratorului
de a incheia contractul ori de a incheia contractul in
conditiile convenite.

(2) Une circonstance propos de laquelle l'assureur

a pos des questions d'une manire expresse et par
crit est considre, en cas de doute, importante.

(2) O imprejurare asupra careia asiguratorul a

formulat in mod expres si in scris intrebari se
considera a fi, in caz de dubiu, importanta.

(3) En cas d'omission, contrairement aux

dispositions des alinas (1) et (2), de l'indication
d'une circonstance importante, l'assureur peut
rsilier le contrat. De mme, il peut rsilier lorsque
l'indication d'une circonstance importante est omise
car l'assur, causes qui lui sont imputables, n'a
pas pris connaissance de cette circonstance.

(3) In cazul in care, contrar dispozitiilor alin.(1) si (2),

s-a omis mentionarea unei imprejurari importante,
asiguratorul poate rezilia contractul. De asemenea,
el poate rezilia daca mentionarea unei imprejurari
importante este omisa deoarece asiguratul nu a luat
cunostinta despre acea imprejurare din motive care
ii sint imputabile.

(4) La rsiliation est exclue lorsque l'assureur

connaissait la circonstance non indique ou si
l'indication a t omise sans faute de la part de
l'assur.

(4) Rezilierea este exclusa in cazul in care

asiguratorul cunostea imprejurarea nementionata
sau daca mentionarea este omisa fara vina
asiguratului.

Aceast dispoziie precizeaz obligaia deja inclus la articolul 1316-1a) (de mai jos).
ntrebare ns este dac exist o diferen material ntre "importan asupra prelurii
riscului" i "mrimea riscului" ; dac nu, ar trebui de evitat ntrebuinarea diferiitor termeni.
(1) L'assur est tenu :

(1) Asiguratul este obligat:

a) d'informer l'assureur la conclusion du contrat

sur toutes les circonstances essentielles relatives au
niveau du risque assurer ;

a) sa informeze asiguratorul, la incheierea

contractului, despre toate circumstantele esentiale
referitoare la marimea riscului ce se asigura;

58

traducere

Art. 1326. Informarea despre mprejurrile periculoase:

Este vorba aici despre informarea dup ncheierea contractului. Ar fi fost de ateptat
ca aceast stipulare s fie mai degrab la articolul 1316 ntitulat "Obligaiile asiguratului"
care, de altfel nu se limiteaz doar la enunarea obligaiilor n cadrul ncheierii contractului.
Dac se vrea a separa obligaiile n cadrul ncheierii contractului de celelalte obligaii,
atunci ar trebui de la grupat ntr-un mod mai strict.

(1) L'assur est tenu d'informer sans retard

l'assureur sur les circonstances dangereuses
survenues ou celles dont il a pris connaissance
aprs la conclusion du contrat.

(1) Asiguratul este obligat sa informeze de indata pe

asigurator asupra imprejurarilor periculoase aparute
sau despre care a luat cunostinta dupa incheierea
contractului.

Art. 1327. Informarea despre producerea cazului asigurat:

traducere

59

Acest alineat preia obligaia deja stipulat la articolul 1316-1e) (de mai jos). ns
ntrebarea este dac exist o diferen ntre "de ndat" i "ndat ce a aflat despre
aceasta". mi pare ns c diferena este i mai puin vizibil n textul moldovenesc.
(1) L'assur est tenu :

(1) Asiguratul este obligat:

(e) d'informer l'assureur sur la production de

l'vnement assur ds qu'il en a eu
connaissance.

e) sa informeze asiguratorul de producerea

evenimentului asigurat indata ce a aflat despre
aceasta.

Art. 1338. Greelile de calcul:

Les erreurs de calcul commises par une des parties
la conclusion de la transaction nu porte
dommage aucune des parties et doivent tre
rpares.

Greselile de calcul comise de una de parti la

incheierea tranzactiei nu pagubesc pe nici una din
parti si urmeaza a fi reparate.

O restricie mi-ar prea necesar : numai greelile evidente de calcul din textul
contractului. Nu se vor admite greelile de calcul ce nu constituie dect o eroare de cauz
(spre exemplu dac asiguratul s-a hotrt s ncheie un contract de asigurare presupus de
el avantajos, n comparaie cu prima anual a unei alte asigurri, din urma nmulirii
incorecte a primelor lunare).

60

traducere

Art. 1345. L'administration et la reprsentation:

(3) Si, en vertu du contrat, la gestion de la socit
est confie un ou plusieurs associs, chacun a le
droit d'agir lui seul. Tout autre associ peut tout
de mme objecter la conclusion de l'acte
juridique au nom de la socit. Dans ce cas l'on
considre que l'acte n'a pas t conclu en nom de la
socit.

(3) Daca, prin contract, conducerea societatii civile

este incredintata unuia sau mai multor asociati,
fiecare are dreptul sa actioneze de unul singur.
Orice alt asociat poate insa obiecta la incheierea
actului juridic in numele societatii. In acest caz,
se considera ca actul nu s-a incheiat in numele
societatii.

(5) Le pouvoir accord par le contrat un des

associs ne peut tre rvoqu que par dcision
unanime en cas d'inexcution de ses obligations.
L'associ peut renoncer participer
l'administration de la socit. Nonobstant il peut
toujours demander des explications aux
gestionnaires.

(5) Functia acordata prin contract unuia dintre

asociati poate fi retrasa doar prin decizie
unanima in cazul neexecutarii obligatiilor sale.
Asociatul poate renunta sa participe la administrarea
societatii. Totodata, el poate cere oricind lamuriri
conducerii.

Dup prerea mea, exist o contradicie ntre cele dou alineate. Dac mputernicirea
de a reprezenta societatea este irevocabil (sub rezerva revocrii unanime), nu neleg
cum un singur asociat ar putea evita obligarea societii printr-un act juridic ncheiat de
conductor. Aceast contradicie pare s persiste chiar dac n versiunea francez a
alineatului (5), posibil din urma traducerii imprecise, ar trebui de nlocuit "mputernicire" cu
"funcie". n orice caz, ar trebui de protejat terul care, cu bun-credin, a avut ncredere n
mputernicirile de reprezentare a gerantului societii ce rezult din alineatul 4.
Art. 1347. Concurena creanelor:
(1) Lorsque l'associ est le crancier d'une somme
exigible d'une personne qui est dbiteur d'une
somme exigible et envers la socit, l'associ est
tenu de rpartir ce qu'il reoit d'un tel dbiteur
tant au crdit de la socit qu' son propre
crdit, proportionnellement aux deux crances,
mme lorsque la quittance spcifie qu'il n'a t reu
que pour le crdit personnel.

(1) Daca este creditorul unei sume exigibile al unei

persoane care este debitor cu o suma exigibila si
fata de societate, asociatul este obligat ca ceea ce
primeste de la un astfel de debitor sa repartizeze
atit in creditul societatii, cit si in al sau propriu,
proportional ambelor creante, chiar si in cazul in
care chitanta specifica faptul ca primirea s-a facut
numai pe seama creditului sau particular.

O soluie interesant, ns cu totul necunoscut de dreptul german. ns deoarece n

Germania o persoan poate fi concomitent asociat a mai multor societi n nume colectiv,
este clar c aceast idee nu i-a venit legislatorului german : acolo ea ar fi fost
impracticabil.
M ntreb ns dac aceast soluie, chiar dac la prima vedere pare a fi o soluie a lui
Solomon, este bine fondat. Pn la deschiderea procedurii de lichidare a bunurilor terului
debitor, raporturile ntre societate i unul dintre asociaii ei nu justific dup prerea mea o
tratare a lor ca creditori chirografari ntr-o lichidare de bunuri.
Rmne de vzut dac norma prevzut se aplic de asemenea n cazul cnd
asociatul a avut intenia gndit de a avea din partea debitorului o garanie. i
compensarea, va fi oare ea egal cu achitarea de ctre debitor? Exemplu: Societatea,
specializat n comercializare de autoturisme, i-a vndut un autoturism unui ter insolvabil
traducere

61

care n acelai timp este i locatar al unui imobil ce aparine asociatului. Acest asociat
primete cauiunea n numerar depus la momentul ncheierii contractului de locaiune.
Trebui oare el s mpart cu societatea chiria astfel primit?
Alt exemplu care ar trebui s trezeasc o reflecie : Asociatul acord un mprumut unui
prieten al su, debitor al societii, pentru achitarea de ctre acesta a unei pri din datoria
ctre societate. Prietenul i ntoarce mprumutul, apoi devine insolvabil. Poate oare
societatea s reclame o parte din suma rambursat?
i chiar dac nu respingem conceptul ce st la baza acestui articol, rmne totui
ntrebarea de ce, n cazul contrar al societii ce a primit plata din partea unui debitor
comun, aceasta nu este obligat s mpart cele priite cu asociatul su.
Art. 1373. Concursul:
(4) Lorsque les ouvrages prsents sont de la mme
valeur, la gratification de la prime est rgie par les
dispositions de l'alina (2) de l'article 1372.

(4) In cazul in care lucrarile prezentate sint de

aceeasi valoare, privitor la acordarea premiului se
aplica prevederile art.1372 alin.(2).

Pentru a nu devaloriza concursul, ar trebui de rezervat promitentului sau juriului dreptul

de a suprima acordarea premiului, dac toate lucrrile prezentate (de exemplu, la un
concurs literar) sunt de o valoare net inferioar nivelului la care s-ar fi putut atepta.
Art. 1383. Refuzul de a compensa cheltuielile gerantului:
Le grant ne peut pas exiger la compensation des
frais si les actes de gestion sont accomplis
l'encontre de la volont du gr ou s'ils ne
correspondent pas aux intrts de celui-ci, sauf
lorsque la volont du gr est contraire la loi.

Gerantul nu poate cere compensarea cheltuielilor

daca actele de gestiune sint facute contra vointei
geratului ori daca nu corespund intereselor acestuia,
cu exceptia cazurilor in care vointa geratului este
contrara legii.

Ar fi trebuit oare de adugit : "i a cazurilor prevzute de art. 1381 al.2" sau este
suficient de clar c neexexecutarea obligaiei de ntreinere este contrar legii?
Art. 1391. Restituirea prestaiei fcute n urma constrngerii sau ameninrii:
Celui qui rend une prestation non afin d'excuter
une obligation, mais la suite de la contrainte ou de
la menace peut prtendre la restitution de la
prestation, except le cas o l'acceptant prouve
qu'il avait un droit sur la prestation.

Cel care presteaza nu in scopul executarii unei

obligatii, ci in urma constringerii sau amenintarii
poate pretinde restituirea prestatiei, cu exceptia
cazului in care acceptantul dovedeste ca avea un
drept asupra prestatiei.

Pentru a nu ncuraja antajarea unui debitor ncpnat, ar trebui de adugit : "i nu

tia despre constrngere sau ameninare" sau cel puin : nu era iniiatorul ei.

62

traducere

Art. 1400. Prevenirea prejudiciului:

(2) Lorsque le prjudice est une consquence de
l'exploitation d'une entreprise, d'une installation ou
d'une activit de production qui continue causer
des dommages ou menacer de la production d'un
nouveau prjudice, l'instance judiciaire peut, outre
la rparation du prjudice, obliger le dfendeur de
cesser son activit si la cessation ne contrevient
pas aux intrts publics.

(2) Daca prejudiciul este o consecinta a exploatarii

intreprinderii, instalatiei sau a unei activitati de
productie ce continua sa cauzeze daune sau sa
ameninte cu producerea unui nou prejudiciu,
instanta de judecata poate sa oblige piritul, pe
linga repararea prejudiciului, sa-si inceteze
activitatea daca incetarea nu contravine interesului
public.

Poate oare instana de judecat astfel aciona din oficiu dac reclamantul nu cere
dect repararea prejudiciul? Dup prerea mea, aceasta ar fi o nclcare a principiului
conform cruia instana nu poate acorda dect ceea ce a constituit obiectul cererii. i cine
va avea sarcina executrii unei asemenea hotrri? Bnuiesc c o noiune a dreptului
american (punitive damages?) ru vzut n Europa a inspirat aceast dispoziie.
Art. 1402. Prejudiciul cauzat n caz de extrem necesitate:
(1) Le prjudice caus par une personne en cas
d'extrme ncessit doit tre rpar par celle-l.

(1) Prejudiciul cauzat de o persoana in caz de

extrema necesitate urmeaza a fi reparat de ea.

(2) Tenant compte des circonstances dans

lesquelles le prjudice a t caus, l'instance
judiciaire peut obliger sa rparation le tiers dans
l'intrt duquel a agi l'auteur du prjudice ou elle
peut exonrer, en tout ou en partie, de l'obligation
de rparation tant l'auteur du prjudice que la
tierce personne.

(2) Luind in considerare imprejurarile in care a

fost cauzat prejudiciul, instanta de judecata poate
obliga la repararea lui tertul in al carui interes a
actionat autorul prejudiciului sau poate exonera de
obligatia de reparare, integral sau partial, atit
autorul prejudiciului, cit si terta persoana.

n loc s precizeze condiiile i ntinderea rspunderii autorului i a terului, Codul Civil

acord aici deplina putere discreionar instanelor de judecat. Reclamantul n repararea
prejudiciului nu poate evalua cota-parte de prejudiciu al crui reparare o va cere i nici
mcar nu va ti pe cine s-l acioneze : pe autor, pe ter sau (dac numai instana nu are
dreptul de a nlocui din oficiu un prt cu un altul, ceea ce mi-ar prea de nenchipuit) din
precauie, pe ambii concomitent.
Art. 1404. Rspunderea pentru prejudiciul cauzat de o autoritate public sau de o
persoan cu funcie de rspundere:
(3) L'obligation de rparation du prjudice ne nat
pas dans la mesure o celui prjudici a omis,
intentionnellement ou par faute grave, d'carter le
prjudice par des moyens lgaux.

(3) Obligatia de reparare a prejudiciului nu se naste

in masura in care cel prejudiciat a omis, cu intentie
ori din culpa grava, sa inlature prejudiciul prin
mijloace legale.

Nu neleg de ce doar culpa grav a prejudiciatului l-ar mpiedica s cear repararea

prejudiciului ; culpa (uoar) ar trebui cel puin s justifice de a i se refuza o parte
proporional a reparrii.
(5) L'autorit publique ne rpond pas du prjudice
caus par l'adoption ou l'omission d'adopter un acte

traducere

rglementaire ou par l'omission de mettre en uvre

une loi.

63

(5) Autoritatea publica nu raspunde pentru

prejudiciul cauzat prin adoptarea unui act normativ

sau omisiunea de a-l adopta, sau prin omisiunea de

a pune in aplicare o lege.

Chiar dac, n interesul persoanei, ndeosebi a consumatorului, Republica Moldova s-a

obligat la aceasta printr-o convenie internaional?
Art. 1408. Rspunderea pentru prejudiciul cauzat de o persoan lipsit de capacitate
de exerciiu:
(3) Lorsque le tuteur, dont la responsabilit du
prjudice caus la vie et la sant est engage
conformment lalina (1), est dcd ou ne
dispose pas des moyens suffisants pour la
rparation de celui-ci et lauteur du prjudice dispose
de tels moyens, linstance judiciaire, tenant
compte de la situation matrielle de la personne
endommage et de lauteur du prjudice, peut
disposer la rparation intgrale ou partielle du
prjudice au compte de lauteur.

(3) Daca tutorele, chemat la raspundere in

conformitate cu alin.(1) pentru prejudiciul cauzat
vietii si sanatatii, a decedat sau nu dispune de
mijloace suficiente pentru repararea lui, iar autorul
prejudiciului dispune de asemenea mijloace,
instanta de judecata, tinind cont de starea
materiala a persoanei vatamate si a autorului
prejudiciului, precum si de alte circumstante, are
dreptul sa hotarasca repararea integrala sau
partiala a prejudiciului din contul autorului.

Aici iari (cf. articolul 1402-2), n loc de a preciza condiiile i ntinderea rspunderii
autorului, Codul Civil acord deplina putere discreionar instanelor de judecat.
Reclamantul n repararea prejudiciului nu poate evalua cota-parte de prejudiciu al crui
reparare o va cere autorului i de asemeni lipsete o baz precis pentru a decide pe cine
s-l acioneze : pe autor, pe tutore sau (dac numai instana nu are dreptul de a nlocui din
oficiu un prt cu un altul, ceea ce mi-ar prea de nenchipuit) din precauie, pe ambii
concomitent.
Art. 1418. Rspunderea pentru prejudiciul cauzat prin vtmare a integritii
corporale sau prin alt vtmare a sntii:
(3) la dtermination du salaire (revenu) non ralis
on ne prend pas en considration la pension
dinvalidit fixe la personne endommage en
relation avec la mutilation ou lautre atteinte la
sant, ni les autres indemnisations ou sommes
accord par les rgimes de la scurit sociale
dtat.

(3) La determinarea salariului nerealizat (venitului

ratat) nu se iau in considerare pensia de
invaliditate, stabilita persoanei vatamate in legatura
cu vatamarea integritatii corporale sau cu o alta
vatamare a sanatatii si nici alte indemnizatii sau
sume, platite pe linia asigurarilor sociale de stat.

Legea nu prevede un transfer (privilegiat) al dreptului la despgubire n beneficiul

organismului asigurrilor sociale, funcie de prestaiile acestuia? n acest caz, acest alineat
ar prea de prisos.

64

traducere

Art. 1419. Rspunderea n caz de deces al persoanei vtmate:

(1) En cas du dcs de la personne endommage
la suite de latteinte grave, le droit au
ddommagement appartient:
a) aux personnes inaptes de travail, qui taient
entretenues par le dfunt ou qui, la date de son
dcs, avaient droit lentretien;
b) lenfant de la personne n aprs le dcs de
celle-ci;
c) un des parents, le conjoint ou un autre membre
de la famille du dfunt, indpendamment du fait sil
est apte ou non travailler, qui ne travaille pas et
soigne les enfants, les frres et les surs qui taient
entretenus par le dfunt et qui nont pas atteint lge
de 14 ans ou qui, mme cet ge atteint, ont besoin
dentretien cause de sant, en vertu de lavis des
institutions mdicales habilites.
d) les personnes qui taient entretenues par le
dfunt et qui sont devenues inaptes travailler dans
les 5 annes qui suivent son dcs.
2) Le droit au ddommagement est reconnu:
a) aux mineurs, jusqu laccomplissement de lge
de 18 ans;
b) aux lves et aux tudiants qui ont atteint lge de
18 ans, jusqu la terminaison de leurs tudes (
lexception des tudes par correspondance) dans les
institutions denseignement, mais au plus tard
jusqu laccomplissement de lge de 23 ans ;
c) aux femmes qui ont atteint lge de 55 ans et aux
hommes qui ont atteint lge de 60 ans la vie
durant;
d) aux invalides, pour la dure de linvalidit;
e) lun des parents, au conjoint ou un autre
membre de la famille du dfunt, qui soigne les
enfants, les frres et les surs qui taient
entretenus par le dfunt jusqu laccomplissement
de lge de 14 ans ou jusquau rtablissement de la
sant, conformment lavis des institutions
mdicales habilites.
(3) La dtermination du quantum des
ddommagements pour la perte de lentreteneur
seffectue conformment la loi..

(1) In cazul decesului persoanei ca urmare a

vatamarii grave a integritatii corporale sau a altei
vatamari a sanatatii, dreptul la despagubire il au:
a) persoanele inapte de munca, care erau intretinute
de defunct sau care, la data decesului acestuia,
aveau dreptul la intretinere;
b) copilul persoanei nascut dupa decesul ei;
c) unul dintre parintii, sotul sau un alt membru al
familiei defunctului, indiferent daca este apt pentru
munca sau nu, care nu lucreaza si ingrijeste de
copiii, fratii si surorile care erau intretinuti de defunct
si care nu au implinit virsta de 14 ani sau care, desi
au implinit o astfel de virsta, au nevoie de ingrijire
din cauza sanatatii, conform avizului organelor
medicale abilitate;
d) persoanele care erau intretinute de defunct si
care au devenit inapte pentru munca pe parcursul a
5 ani de la decesul lui.
(2) Dreptul la despagubire se recunoaste:
a) minorilor, pina la implinirea virstei de 18 ani;
b) elevilor si studentilor care au implinit 18 ani, pina
la finalizarea studiilor (cu exceptia studiilor efectuate
la sectia fara frecventa) in institutii de invatamint, dar
cel mult pina la implinirea virstei de 23 de ani;
c) femeilor care au implinit virsta de 55 de ani si
barbatilor care au implinit virsta de 60 ani - pe viata;
d) invalizilor, pe durata invaliditatii;
e) unuia dintre parinti, sotului sau unui alt membru al
familiei defunctului, ce ingrijeste de copiii, fratii si
surorile care erau intretinuti de defunct, pina la
implinirea virstei de 14 ani sau pina la imbunatatirea
starii sanatatii, confirmata prin aviz de organele
medicale abilitate.
(3) Determinarea cuantumului despagubirilor
pentru pierderea intretinatorului se efectueaza
conform legii.

Corelaia ntre alineatele 1 i 2 nu este chiar clar : la prima vedere, s-ar prea c ele
cuprind dou liste distincte de ndreptii mai mult sau mai puin identici (1 c / 2 e). Ori c
inapt de munc condiia necesar n cazurile 1 a) i d), este pur i simplu prezumat n
cazurile 2 a), b) i c)? "Cuantumul" n sensul alineatului 3, se refer oare i la suma total
sau doar la proporia repartizrii ei ndreptiilor i conform cror dispoziii legale exact se
va determina cuantumul?

traducere

65

Art. 1422. Reparaia prejudiciului moral:

(1) Lorsquon a caus une personne un prjudice
moral (des souffrances psychiques ou physiques)
par des faits qui attentent ses droits personnels
extrapatrimoniaux, ainsi que dans dautres cas
prvus la lgislation, linstance judiciaire a le
droit dobliger la personne responsable la
rparation du prjudice par un quivalent en
espces.

(1) In cazul in care persoanei i s-a cauzat un

prejudiciu moral (suferinte psihice sau fizice) prin
fapte ce atenteaza la drepturile ei personale
nepatrimoniale, precum si in alte cazuri prevazute de
legislatie, instanta de judecata are dreptul sa
oblige persoana responsabila la reparatia
prejudiciului prin echivalent banesc.

Aici iari (cf. articolele 1402-2, 1408-3), i ntr-un mod i mai nebulos, Codul Civil se
abine s precizeze (ceea ce ar fi sarcina sa principal) dac dreptul la reparare exist
lsnd deplina putere discreionar instanelor. i de ce de le atribuit "dreptul s oblige"
altfel spus s creeze o obligaie n loc s constate o obligaie prevzut de lege?
Conform textului, vinovia autorului nu este o condiie a rspunderii ; de aici i faptul
c cazurile la care se refer articolul 1423 alineatul 1 se limiteaz la "alte cazuri prevzute
de legislaie" (culp contractual, rspunderea deintorului unui automobil?).
Art. 1424. Termenul de prescripie:
(1) Laction en rparation du prjudice se prescrit en
terme de 3 ans partir du moment o la personne
endommage a appris ou devait apprendre
lexistence du prjudice et la personne tenue de le
rparer.

(1) Actiunea in reparare a prejudiciului se prescrie in

termen de 3 ani incepind cu momentul in care
persoana vatamata a cunoscut sau trebuia sa
cunoasca existenta prejudiciului si persoana obligata
sa-l repare.

Cf. comentariul meu la articolele 233 i 272-4: ar fi

termen maxim pentru a evita procese n care sunt
litigioase dup mai muli ani. Legea german (
independent de cunoaterea de ctre pgubit, dac
pagubei sau 30 ani de la faptul care a cauzat-o.

de preferat de fixat de asemeni un

puine anse de a clarifica faptele
852-2 BGB) prevede prescrierea,
10 ani s-au scurs de la survenirea

Art. 1434. Succesorul nedemn:

(1) Ne peut pas tre successeur testamentaire ou
lgal la personne qui:

(1) Nu poate fi succesor testamentar sau legal

persoana care:

a) a commis intentionnellement une infraction ou

une action immorale contre la dernire volont,
exprime dans le testament, de celui qui a laiss la
succession si ces circonstances sont constates par
linstance judiciaire;

a) a comis intentionat o infractiune sau o fapta

amorala impotriva ultimei vointe, exprimate in
testament, a celui ce a lasat mostenirea daca aceste
circumstante sint constatate de instanta de judecata;

b) a empch intentionnellement la ralisation de

la dernire volont de celui qui a laiss la
succession et a contribu ainsi son appel en
succession ou celui des personnes proches, soit a
contribu laugmentation du quota successoral de
tous ceux-l.

66

traducere

b) a pus intentionat piedici in calea realizarii

ultimei vointe a celui ce a lasat mostenirea si a
contribuit astfel la chemarea sa la succesiune ori a
persoanelor apropiate sau la majorarea cotei
succesorale ale tuturor acestora.

Este mai nti nedemn i mai nedemn cel care s-a fcut vinovat de un atentat la viaa
sau la sntatea testatorului!
Pe de alt parte sunt surprins de absena unei dispoziii corespunztoare n privina
legatarului nedemn, cu att mai mult c o asemenea dispoziie corespunztoare exist n
ce privete rezerva succesoral (articolul 1513-1).
Art. 1446. Inadmisibilitatea transmiterii prin motenire a drepturilor i obligaiilor cu
caracter personal:
Le patrimoine successoral ninclut pas les droits
et les obligations qui portent un caractre
personnel et qui peuvent appartenir seulement
celui qui a laiss la succession, il ninclut non plus
les droits ni les obligations prvus par le contrat ou
la loi, qui sont valables uniquement pendant la vie
de celui qui a laiss la succession et qui cessent
son dcs.

In patrimoniul succesoral nu se includ drepturile

si obligatiile patrimoniale care poarta caracter
personal si care pot apartine doar celui ce a lasat
mostenirea si nici drepturile si obligatiile, prevazute
de contract sau de lege, care sint valabile numai in
timpul vietii celui ce a lasat mostenirea si care
inceteaza la decesul lui.

De ce de exclus expres din patrimoniul succesoral drepturile i obligaiile care nici nu

pot s ntre n el din cauza stingerii lor de drept la momentul decesului? Aceasta mi pare
de prisos.
Art. 1448. Dreptul la revendicarea bunului din patrimoniul succesoral:
(1) Si le testateur a test un bien appartenant
une autre personne, celle-ci a le droit la
revendication du bien base des principes
gnraux.
(2) Si le patrimoine du dfunt contient des biens
appartenant une autre personne, la dtermination
de cette partie du patrimoine et sa transmission la
personne justifie sont obligatoires.

(1) Daca testatorul a testat un bun care apartine

unei alte persoane, aceasta are dreptul la
revendicarea bunului pe principii generale.
(2) Daca patrimoniul defunctului contine bunuri care
apartin unei alte persoane, determinarea acestei
parti din patrimoniu si transmiterea ei persoanei
indreptatite sint obligatorii.

S-ar prea c posesia unui bun al altuia este suficient pentru a-l considera parte a
patrimoniului ; cu toate acestea nu prea neleg relaia ntre alineatul 1 i articolul 1470-1
(de mai jos). Fr ndoial, articolul 1448-1 conine o condiie tacit : acea c bunul
aparinnd altuia s se afle n patrimoniul testatorului la momentul decesului lui.
(1) La disposition testamentaire en base de laquelle
a lieu lappel la succession dun bien qui ne fait
pas partie du patrimoine successoral est nulle.

traducere

(1) Dispozitia testamentara in a carei baza are loc

chemarea la mostenirea unui bun care nu face
parte din patrimoniul succesoral este nula.

67

Art. 1459. Testamentele asimilate celor autentificate notarial:

(1) Sont assimils ceux notaris les testaments
authentifis par:

(1) Sint asimilate celor autentificate notarial

testamentele autentificate de:

c) le commandant (chef) de la subdivision, de lunit,

de linstitution et du collge militaire sil ny a pas de
notaire dans lendroit o ils se trouvent et si le
testateur est militaire ou fait son service dans lunit
militaire ou bien est personne civile ou membre de la
famille de celui-ci;

c) comandantul (seful) unitatii, marii unitati,

institutului si colegiului militar daca la locul aflarii
lor nu exista notar si daca testatorul este militar
sau indeplineste serviciul in unitatea militara sau
este persoana civila sau membru al familiei acestuia;

2) Le testament authentifi conformment aux

prvisions de lalina (1) doit tre expdi au plus
tard, le lendemain de lauthentification un des
notaires responsables de la zone o se trouve
ladite institution.

(2) Testamentul autentificat conform prevederilor

alin.(1) se expediaza cel tirziu a doua zi dupa
autentificare unuia dintre notarii de la locul
institutiei date.

C versiunea francez se servete de doi termeni diferii, "endroit" i "zone", aceasta

este fr ndoial o imprecizie a traducerii deoarece versiunea moldoveneasc nu conine
dect unul singur "locul". Totodat aceasta este o imprecizie revelatorie : oare n realitate
termenul "locul" este chiar suficient de precis i fr ambiguitate? Aceasta ar fi de o utilitate
extrem deoarece de aceasta ar depinde validitatea testamentului autentificat de un
comandant militar! Rmne de sperat c comandantul ar cunoate la sigur existena unui
notar n localitate. i cum va fi dac un notar, din ntmplare i fr tirea comandantului,
trece prin apropiere? Oare nu ar fi mai bine de spus "dac un notar nu poate fi gsit n timp
util"?
Art. 1468. Temeiurile n care testamentul este considerat fr putere legal:
Le testament na pas de pouvoir lgal:

Testamentul nu are putere legala:

c) si la fortune teste disparat durant la vie du

testateur ou est aline par celui-ci;

c) daca averea testata dispare in timpul vietii

testatorului sau este instrainata de acesta;

Ce nseamn "dispare"? Dac cldirea dat n legat este distrus de incendiu, oare
dreptul la suma asigurat nu s-ar substitui acesteia (soluie german, 2164-2 BGB)?
Art. 1478. Desemnarea executorului testamentar de ctre un ter:
(1) Le testateur peut confier la dsignation de
lexcuteur testamentaire un tiers, qui aprs
louverture de la succession doit nommer
immdiatement lexcuteur testamentaire et
annoncer ce fait aux successeurs. Le tiers peut
refuser daccomplir cette tche, fait quil doit
annoncer immdiatement aux successeurs.

(1) Testatorul poate incredinta desemnarea

executorului testamentar unui tert care, dupa
deschiderea succesiunii, trebuie sa numeasca
imediat executorul testamentar si sa anunte despre
aceasta mostenitorii. Tertul poate refuza
indeplinirea acestei sarcini, fapt care trebuie sa-l
aduca imediat la cunostinta mostenitorilor.

i dac terul decedeaz naintea testatorului sau refuz? Aplicarea n acest caz a
articolului 1475 (executare de ctre succesorii testamentari) nu ar fi n conformitate cu
voina presupus a testatorului. n lipsa unei persoane autorizate prin testament s
68

traducere

desemneze executorul i care s fie gata a o face, nu ar fi oare mai bine de a ncredina
acest drept unei persoane neutre spre exemplu preedintelui instanei de judecat n
circumscripia creia se afl locul succesiunii?
Art. 1489. Inalienabilitatea dreptului de folosin asupra ncperii de locuit:
(2) Le droit dusage sur lespace dhabitation nest
pas un bien-fond pour les membres de la famille
du lgataire dy habiter si le testament ne prvoit
pas autrement.

(2) Dreptul de folosinta asupra incaperii de locuit nu

este un temei pentru membrii familiei legatarului
de a locui in ea daca testamentul nu prevede altfel.

Presupun c aceast dispoziie nu va mpiedica membrii familiei legatarului s

locuiasc mpreun cu el atta timp ct el este n via i face uz de dreptul su orice alt
soluie ar prea inadecvat.
Art. 1499. Motenirea legal:
(1) La succession lgale, cest--dire le passage du
patrimoine du dfunt aux personnes mentionnes
dans la loi, sapplique dans le cas o:

(1) Mostenirea legala, adica trecerea patrimoniului

defunctului catre persoanele mentionate in lege, se
aplica in cazul in care:

d) le successeur testamentaire est indigne.

d) succesorul testamentar este nedemn.

Evident, dac unicul succesor este nedemn, sau dac toi succesorii sunt nedemni, n
celelalte cazuri aplicndu-se articolul 1439. i presupun c validitatea unui legat acordat
terului nu va fi pus sub ntrebare, ns dispoziia n cauz permite ndoiala.
Art. 1500. Motenitorii legali:
(1) En cas de succession lgale, successeurs
droit de quota gal sont:

(1) In cazul succesiunii legale, mostenitori cu drept

de cota egala sint:

a) de I-ire classe les descendants (les fils et les

filles de celui qui a laiss la succession, de mme
ceux qui sont ns vivants aprs son dcs, ainsi que
ceux adopts), lpoux survcu et les ascendants
privilgis (les parents, les parents adoptifs) de
celui qui a laiss la succession;

a) de clasa I - descendentii (fiii si fiicele celui ce a

lasat mostenirea, la fel si cei nascuti vii dupa
decesul lui, precum si cei infiati), sotul
supravietuitor si ascendentii privilegiati (parintii,
infietorii) celui ce a lasat mostenirea;

Conform textului, patrimoniul succesoral va revine n pri egale i descendenilor i

soului supravieuitor i prinilor, norma de la articolul 1501 nefiind aplicabil motenitorilor
de aceeai clas.
Deoarece motenirea este considerat n genere un instrument pentru a opera
transferul de patrimoniu de la o generaie la urmtoarea i deoarece ar exista interesul de
a evita o trecere previzibil a patrimoniului de dou ori ntr-o perioad scurt (dat fiind
vrsta prinilor chemai la succesiune), eu nu pot s-mi nchipui c legislatorul ar fi vrut
ntr-adevr aceast soluie. Prinii nu ar trebui s fie chemai la succesiune legal
atta timp ct exist descendeni. i cota soului supravieuitor nu ar trebui s coboare
traducere

69

sub un anumit minimum (n Germania : 25 sau 50% n dependen de regimul matrimonial)

din cauza unui numr important de descendeni.
Art. 1502. Privarea de dreptul la succesiune n cazul desfacerii cstoriei:
Par dcision judiciaire, un poux peut tre priv du
droit la succession lgale si on confirme que de
facto le mariage avec celui qui a laiss lhritage
a cess 3 ans avant louverture de la succession et
que les poux ont habit sparment.

Prin hotarire judecatoreasca, un sot poate fi privat

de dreptul la succesiune legala daca se confirma ca
de facto casatoria cu cel ce a lasat mostenirea a
incetat cu 3 ani inainte de deschiderea succesiunii
si sotii au locuit separat.

O dispoziie care mi-ar prea problematic cu att mai mult c aici iari Codul Civil
pare a lsa puterea discreionar instanelor de judecat. Conceptul unei "ncetri de facto"
a cstoriei este susceptibil de un mare evantai de interpretri individuale i dac soii n
vrst locuiesc n instituii medicale specializate diferite, pot fi imaginate i alte cazuri pe
lng cele presupuse aici.
Art. 1503. Pierderea dreptului la succesiune n cazul declarrii nulitii cstoriei:
Lpoux survivant perd le droit la succession sil y
a eu des motifs pour dclarer la nullit du mariage
et que le testateur a initi dans ce sens une action
dans linstance judiciaire.

Sotul supravietuitor pierde dreptul la succesiune

daca au existat motive pentru declararea nulitatii
casatoriei si testatorul a intentat in acest sens o
actiune in instanta de judecata.

Fr a cunoate Codul Familiei (includerea cruia n Codul Civil ar fi facilitat

interpretarea acestei dispoziii), nu cunosc dac declararea nulitii cstoriei este
sinonim cu divorul. Dac, dimpotriv, declararea nulitii divorului 1 se limiteaz la
cazurile cnd exist viciu de form, incapacitate a unui dintre soi sau fraud la ncheierea
cstoriei, apare ntrebarea de ce o simpl cerere n declararea divorului nu ar fi
suficient.
Art. 1505. Rezerva succesoral:
Les successeurs de premire classe, inaptes de
travailler ont le droit dhriter indpendamment du
contenu du testament, au moins une deuxime
quote-part du quota qui aurait d revenir chacun
en cas de succession lgale (rserve successorale).

Succesorii de clasa I inapti pentru munca au dreptul

de a mosteni, independent de continutul
testamentului, cel putin o doime cota-parte din cota
ces-ar fi cuvenit fiecaruia in caz de succesiune
legala (rezerva succesorala).

Nu se risc oare un numr mare de litigii care vor necesita expertize medicale pentru a
stabili incapacitatea de munc? n dreptul german, rezerva succesoral este independent
de aptitudinea de a munci.
Art. 1513. Privarea de dreptul la cot din rezerva succesoral:
(1) La privation de droit au quota de la rserve
successorale peut avoir lieu sil existe des
1

circonstances qui ont comme rsultat la dchance

du droit la succession en gnral.

n textul francez "la dclaration de la nullit du divorce" s-ar prea c trebuie s fie "declararea
nulitii cstoriei" Nota trad.
traducere
70

(1) Privarea de dreptul la cota din rezerva

succesorala poate avea loc daca exista

circumstante care au drept rezultat decaderea din

dreptul la mostenire in genere.

Iari supus discreiei instanelor de judecat? Dac se ia n consideraie faptul c

testatorul a dezmotenit deja persoana n cauz, privarea nedemnului n sensul articolului
1434 de dreptul la cota succesoral ar trebui s aib loc de drept.
Art. 1540. Responsabilitatea succesorilor n faa creditorilor:
(1) Les hritiers ayant accept la succession
satisfont les prtentions des cranciers de celui qui
a laiss lhritage au prorata du quota de chacun
dans lactif successoral

(1) Mostenitorii care au acceptat succesiunea

satisfac pretentiile creditorilor celui ce a lasat
mostenirea proportional cotei fiecaruia in activul
succesoral.

(2) Si celui qui a laiss lhritage a t dbiteur

solidaire, les hritiers ont cette responsabilit
solidaire.

(2) Daca cel ce a lasat mostenirea a fost debitor

solidar, mostenitorii poarta aceasta raspundere
solidara.

De ce proporional cotei n activ, n loc de cota n ntregul patrimoniu inclusiv datoriile

(cf. articolul 1444)? Plata unic prevzut la art. 1550 nu-mi pare s elibereze creditorul de
necesitatea de a aciona toi succesorii n cazul refuzului lor ceea ce este uneori imposibil
dac adresa unui succesor este necunoscut. Legea german evit aceste dificulti,
stipulnd rspunderea solidar a motenitorilor 2058 BGB).
Art. 1541. Sarcina probaiunii:
Lhritier doit prouver que les dettes de celui qui a
laiss lhritage dpassent la valeur de la fortune
successorale, lexception du cas o linventaire de
la fortune a t effectu par le notaire.

Mostenitorul trebuie sa dovedeasca ca datoriile celui

ce a lasat mostenirea depasesc valoarea averii
succesorale, cu exceptia cazului cind inventarul
averii a fost efectuat de notar.

Pentru ce? Legea nu o spune. Conform art 1444, succesorul motenete la fel i n ce
privete obligaiile celui ce a lsat motenirea i prin urmare el rspunde pentru ele din
contul patrimoniului personal. Art. 1540 alineatul 1 limiteaz rspunderea mai multor
motenitori la proporia cotei fiecruia n activul succesoral, ns nu pn la contravaloarea
acesteia. Ar trebui deci de stipulat c motenitorul rspunde de datorii, ns c el poate
refuza s execute partea care depete cota sa din activ dac va aduce proba n acest
sens.

traducere

71

Art. 1565. mprirea terenului agricol:

(1) Si le propritaire du terrain agricole o se trouve
lentreprise paysanne (de fermier) la laiss par
testament quelques hritiers ou sil na pas laiss
de testament mais il existe quelques hritiers
lgaux, le terrain agricole et la technique agricole
peuvent tre partags entre ceux-ci dans le cas o
la partie de terrain repartie chaque hritier
assure lexistence dune entreprise viable.

(1) Daca proprietarul terenului agricol pe care se afla

gospodaria taraneasca (de fermier) l-a lasat prin
testament citorva mostenitori sau daca nu a lasat
testament, dar exista citiva mostenitori legali, terenul
agricol si tehnica agricola pot fi impartite intre
acestia in cazul in care partea de teren repartizata
fiecarui mostenitor asigura existenta unei
gospodarii viabile.

(2) La division est permise seulement dans le cas o

quelquun des hritiers dsire fonder et
administrer une entreprise. Si aucun hritier ne
dsire fonder une entreprise, le terrain avec
lentreprise paysanne situe sur ce terrain peut tre
vendu avec leur accord chacun recevant
lquivalent en argent de son quota successoral.

(2) Impartirea se permite doar in cazul in care vreun

mostenitor doreste sa-si intemeieze si sa
administreze o gospodarie. Daca nici unul dintre
mostenitori nu doreste sa intemeieze o gospodarie,
terenul impreuna cu gospodaria taraneasca situata
pe el poate fi vindut cu acordul lor, fiecare primind
echivalentul in bani al cotei sale succesorale.

De adugit : dac el dorete s ntemeieze i s administreze o gospodrie agricol

pe teren?
De altfel, eu nu neleg logica acestei dispoziii. Dac un motenitor care are drept la
50% din terenul agricol dorete s ntemeieze i s administreze o gospodrie agricol pe
teren i dac 50% din teren sunt suficiente pentru existena unei gospodrii viabile,
mprirea ar trebui s fie permis, chiar dac mai sunt 5 ali motenitori cu cte 10% i
dac aceste 10% nu permit fondarea unei alte ntreprinderi viabile. Terenul s fie atunci
mprit n dou pri dintre care una revine motenitorului principal iar cealalt sau c e
divizat sau c este considerat indivizibil i respectiv vndut.
Art. 1570. Reducerea proporional a cotei succesorale:
Si on constate que lensemble des quotas tablis par
testament dpasse tout le patrimoine successoral, le
quota de chacun des hritiers se rduit
proportionnellement.

Daca se constata ca ansamblul cotelor stabilite prin

testament depaseste intregul patrimoniu succesoral,
cota fiecaruia dintre mostenitori se reduce
proportional.

Este vorba despre o chestiune de determinare greit a cotei succesorale de ctre

testator care va necesita o interpretare a testamentului. Din punct de vedere a
sistematizrii, ar trebui de adugit mai degrab aceast dispoziie la articolul 1450 care
stabilete alte norme de interpretare pentru cazuri asemntoare cnd determinarea cotei
este sub ntrebare.

72

traducere

Art. 1582. Aplicarea normelor imperative:

(1) Les dispositions du prsent livre naffectent pas
laction des normes impratives de droit de la
Rpublique de Moldova qui, en vertu de lindication
dans la norme ou en vertu de leur grande
importance pour lassurance des droits et des
intrts des sujets de droit civil, rglementent les
rapports respectifs indiffremment du droit
applicable.

(1) Dispozitiile prezentei carti nu afecteaza actiunea

normelor imperative de drept ale Republicii Moldova
care, in virtutea indicarii in norma sau in virtutea
importantei lor deosebite pentru asigurarea
drepturilor si intereselor subiectelor de drept civil,
reglementeaza raporturile respective indiferent de
dreptul aplicabil.

nlturnd normele dreptului strin ce nu sunt conforme normelor naionale "de

importan deosebit" se creeaz o excepie "cauciuc" care depete cu mult conceptul
ordinii publice, unicul concept care este de obicei acceptat n dreptul internaional privat.

traducere

73