ECOLOGIE URBANA

analiza de proiect

Proiect : Dezvoltarea localitatii Chignat, Auvergne, Franta

SUSAN Roxana Adela, an 5, grupa 5
Proiectul pe care am ales sa il analizez in cele ce urmeaza este unul dezvoltat in anul 4 de studiu cu
ocazia unei burse Erasmus in cadrul Ecole Nationale Superieure d'Architecture de
Clermont-Ferrand. Acest proiect se refera la o propunere de urbanism in vederea dezvoltarii
comunei Chignat, Vertaizon din regiunea Auvergne, Franta.
Contextul care a condus spre necesitatea dezvoltarii acestui teritoriu este reprezentat de situatia
sociala in care se afla tot mai multe localitati in zilele noastre si anume migrarea populatiei din
orasele mari inspre comune alaturate. Aceasta migratie are loc in principal din dorinta fireasca a
oamenilor de a avea o locuinta individuala, dorinta care se accentueaza in general odata cu
intemeierea unei familii, avand ca motive nu numai necesitatea unui spatiu mai intim si mai generos
dar si sentimentul de securitate, caracteristici pe care locuintele colective le indeplinesc mai greu
sau deloc. Siguranta oferita de locuinta individuala este generata in special de numarul mai redus de
vecini si astfel posibilitatea de a-i cunoaste mai bine pe fiecare sau chiar de a-ti alege vecinii in
functie de preferintele personale, astfel fiind mai simplu de controlat problema "pe cine imi doresc
sa intalnesc astazi ?". In general aceste localitati "satelit" ale marilor orase sunt locuite de persoane
apartinand clasei sociale de mijloc care nu dispun de resurse financiare suficiente pentru a-si
permite o locuinta individuala in cadrul orasului. Astfel se recurge la o situatie de compromis,
alegandu-se locuirea de tip individual in ciuda dependentei de mijloacele de transport fie ele in
comun sau personale. Problemele care apar odata cu migratia clasei de mijloc inspre periferia
orasului sau comunele invecinate sunt legate atat de segregarea populatiei in functie de venit (clase
sociale) cat si zonificarea, fapt care determina ca aceste zone sa se transforme in cartiere sau
comune "dormitor" neavand in general dotarile necesare pentru a exista independent de oras.
Segregarea populatiei in functie de clasele sociale da nastere la diverse zone in cadrul orasului,
definindu-se astfel zone de "ghetto" locuite in mare parte de imigranti sau de clasa de jos care nu de
putine ori sunt marginalizati de populatia basniasa din cauza fricii aparute in urma mediatizarii
actelor de violenta produse de acesti nou-veniti. De multe ori insa, aceste reactii mai mult sau mai

putin violente reprezinta o urmare a resimtirii marginalizarii si repulsiei venite din partea
bastinasilor, aparand astfel un cerc vicios generator de conflicte in cadrul orasului.
O altfel de zona generata in urma segregarii este reprezentata de "beaux quartiers" , un altfel de
"ghetto" pentru cei bogati care aleg sa traiasca intre ei fara sa se amestece cu celelalte clase sociale.
Michel si Monique Pinon sunt un cuplu de sociologi care au analizat modul de viata al
aristrocratiei in aceste "beaux quartiers" aratand cum societatea burgheza, in urma unei ideolgii
bazate pe concurenta, traseaza bariere intre clasa lor sociala si celelalte clase.
In final, ramane clasa de mijloc care, asa cum am mentionat anterior, alege in foarte multe cazuri sa
migreze inspre comunele adiacente orasului pentru a beneficia de linistea si siguranta unei locuinte
individuale. In aceasta situatie,o problema de importanta majora este reprezentata de insuficienta
dezvoltare a mijloacelor de transport in comun care conduce la insingurarea persoanelor somere sau
casnice care locuiesc in aceste zone periferice si nu isi permit o masina personala. In acest caz lipsa
dotarilor pentru asigurarea necesitatilor fizice umane dar si pentru petrecerea timpului liber si
socializare este simtita si mai acut.
Proiectul pe care il voi analiza se refera in special la clasa de mijloc, tendinta acesteia de migrare
inspre localitati adiacente mariilor orase si cum putem, prin arhitectura si urbanism, imbunatati
nivelul de trai in aceste conditii dat fiind faptul ca impiedicarea totala a segregarii este foartei greu
de realizat intrucat omul a avut tendinta din cele mai vechi timpuri sa se inconjoare cu persoane
asemanatoare lui, persoane cu care imparte aceleasi valori si nu in ultimul rand, situatii financiare
similare.
Avand la baza contextul social prezentat anterior, tema de proiect avea ca si cerinta analiza
teritoriului situat pe axa Clemont Ferrand Billom, axa definita de calea ferata ce uneste cele doua
localiati traversand comunele Aulnat, Pont-du-Chateau, Chignat, Vertaizon si propunerea unui
proiect de dezvoltare detaliind o regiune la alegere in urma analizelor.
In urma analizelor am constatat ca aceste comune amintite anterior sunt locuite in mare parte de
persoane care au locuri de munca in Clermont-Ferrand facand astfel parte din categoria de localitati
"dormitor". Totdata am observat o lipsa a dotarilor necesare astfel locuitorii fiind dependenti de
mijloacele de transport pentru a ajunge in Clermont in vederea asigurarii necesitatilor. In ciuda
existentei unei cai ferate care leaga cei doi poli Clermont Billom, utilizarea trenului ca mijloc de
transport nu este preferata de populatie datorita frecventei reduse cu care acestea circula. De
asemenea, aeroportul din Aulnat nu este pus in valoare din cauza conexiunilor insuficiente cu
Clermont-Ferrand. Val d'Allier, cursul de apa care traverseaza Pont-du-Chateau nu reprezinta o

atractie pentru populatia zonei si cu atat mai putin pentru turisti, urmare a lipsei de amenajare a
acestuia si a lipsei de puncte de atractii pentru petrecerea timpului liber. In Chignat am constatat o
tendinda de dezvoltare a sectorului agricol si o dorinta de a atrage locuitorii la diverse evenimente
organizate cu ocazia recoltei, toate acestea neavand insa un prea mare succes. Observand insa lipsa
totala de amenajare a spatiului public din Chignat la fel ca si lipsa punctelor de interes, am pus
insuccesul evenimentelor organizate pe seama acestor deficiente.
Ca urmare a constatarilor, am ales sa dezvoltam proiectul in doua directii. Prima, cu privire la o
scara teritoriala, se refera la dezvoltarea transportului in comun pentru a facilita conexiunea cu
Clermont-Ferand si astfel evitarea insingurarii/marginalizarii celor care nu isi permit propriul mijloc
de transport. Astfel am considerat necesara propunerea unui pol multimodal in Aulnat pentru a crea
conexiuni intre aeroport si Clermont-Ferrand. Totodata reamenajarea garii din Clermont si
extinderea liniei de tramvai existente astfel incat aceasta sa includa si zona garii, au facut parte din
propunerea noastra. In anumite zone am introdus piste de biciclete pentru a incuraja traficul en velo
pe cat posibil.
A doua directie de dezvoltare a proiectului se refera la definirea teritoriului propus spre detaliere,
alegand comuna Chignat datorita potentialului de dezvoltare si valorificare a identitatii locale si
anume agricultura.
Asa cum am mentionat mai sus, in urma analizelor am constatat un oarecare esec al incercarilor de
organizare a diverse activitati, esesc datorat, in opinia noastra, lipsei de amenajari a spatiilor
destinate publicului. Dupa cum scrie si Jan Gehl in cartea lui "Viata intre cladiri", spatiul public
poate sa fie mai mult sau mai putin atragator pentru petrecerea timpului liber, in functie de
amenajarea si dotariile acestuia. Astfel o proasta amenajare are repercursiuni asupra timpului alocat
de catre trecatori pentru socializare si relaxare in spatiul respectiv. O zona placuta, dotata cu puncte
de interes si locuri de sedere, determina cetatenii sa se opreasca, sa comunice cu alti trecatori, sa se
relaxeze si sa revina. In schimb o zona puternic circulata de masini, o zona cu caracter industrial nu
este la fel de primitoare iar cei care o traverseaza au ca singur scop deplasarea inspre alt loc.
O alta consecinta a lipsei de amenajari, observata si in cadrul analizei Chignatului, este lipsa de
comunicare intre locuitori. Am constatat astfel o inchidere in cadrul familiei sau eventual existenta
unui numar restrans de prieteni (in general vecinii din imediata apropiere) si o lipsa acuta de
activitati sociale in cadrul comunitatii. Strainii sau vizitatorii sunt priviti cu suspiciune, situatie prin
care am trecut si noi odata cu vizitele pe sit. Am reusit sa discutam despre problemele comunei cu
un numar destul de redus de localnici, unul din motive fiind aceasta suspiciune carei i se alatura
repulsia fata de comunicare, iar alt motiv fiind o oarecare depopulare a zonei pe timpul zilei intrucat

o mare parte din localnici au locuri de munca in Clermont-Ferrand revenind in comuna abia seara.
Observand toate aceste probleme, am decis ca principala idee a proiectului sa se bazeze pe
dezvoltarea identitatii locale (dezvoltarea agriculturii) prin intermediul localnicilor care, astfel, pot
opta pentru un loc de munca in cadrul comunei si in acelasi timp vor fi implicati in activitati de
socializare. Definirea unu spatiu public adecvat pentru utilizatori si introducerea de noi programe
arhitecturale pentru atragerea interesului si pentru organizarea evenimentelor sociale au fost
urmatoarele puncte care au contribuit la elaborarea proiectului.
Prin urmare, in vederea dezvoltarii activitatiilor agricole, am propus o amenajare a parcelarului
agricol existent sub forma unei suprapuneri a mai multor matrici. Prima matrice cuprinde parcele
destinate cultivarii cerealelor, a doua matrice cuprinde parcele destinate cultivarii legumelor iar a
treia matrice este destinata spatiilor de relaxare acestea fiind intercalate cu parcelele primelor doua
matrici si detinate petrecerii pauzelor sau admirarii culturilor. Totodata am propus ca punct de
desfacere o cooperativa agricola si o piata in aer liber unde produsele obtinute vor putea fi
comercializate.
Actualmente zona adiacenta garii fiind neexploatata, proiectul propune o dezvoltare din punct de
vedere cultural a comunei prin introducerea unor noi programe in acel spatiu. Astfel, functiunile
care doresc sa atraga atat localnicii cat si turistii sunt o mediateca, o ludoteca si un forum care
include sali de conferinta. Pentru a incuraja evenimentele sezoniere si nu numai, am propus o
colonie a artistilor care cuprinde locuinte temporare si permanente pentru artistii locali, o serie de
ateliere pentru desfasurarea activitatiilor de creatie si spatii de expozitie.
Toate aceste functiuni sunt introduse punctual definind o piata publica care inglobeaza si gara cu
scopul de a atrage atentia trecatorilor incurajandu-i sa coboare, sa participe la evenimente, iar prin
intermediul cooperativei agricole vor fi promovate produsele locale.
In concluzie, intentia principala a acestui proiect a fost de a imbunatati modul de viata al
localnicilor, de a facilita legaturile cu Clermont-Ferrand-ul si de a incuraja activitatiile comune si
socializarea cetateniilor prin crearea unor spatii publice adecvate si inserarea unor programe noi
care sa dea viata localitatii. Pentru ca toate acestea sa fie posibile, proiectul s-a bazat pe dezvoltarea
specificitatii locale si implicarea cetatenilor in activitatiile propuse in acest scop.