Lucrri de nfiinare.

Etapele care trebuiesc parcurse la nfiinarea unei plantaii de pomi fructiferi sunt
urmtoarele: pichetarea terenului, spatul gropilor, repichetatul si umplerea parial a
gropilor cu pmnt si gunoi, alegerea materialului sditor, repartizarea pomilor la gropile
de plantare si plantatul pomilor.
Pichetatul terenului se face in vederea marcrii locului de plantare al fiecrui pom. In funcie de
natura terenului se utilizeaz mai multe sisteme, dar cel mai folosit este cel simplu de marcare,
prin ru, la distantele stabilite, si prin msurare cu ruleta. Practic, pe terenuri cu pante mici sau
in pante terasate: pichetatul in dreptunghi la care intre rnduri distanta este mai mare, iar pe rnd
distantele sunt mai mici si in ptrat la care distantele sunt egale att pe rnd cat si intre rnduri.
In cazul terenurilor uor accidentate sau cu o panta mica, pichetarea se face in paralelogram ca si
cel in dreptunghi, doar unghiurile opuse sunt egale doua cate doua, sau in chinconz respectiv in
triunghi echilateral.
Atunci cnd se dorete plantarea pomilor pe terenuri neamenajate se face pichetaj pe curbe de
nivel.
In cazul pichetrii terenului pentru nfiinarea de plantaii intensive, ntotdeauna trebuie avut in
vedere ca rndurile de pomi sa fie perpendicular pe axul drumurilor principale.
Spatul gropilor, repichetatul si umplerea parial a gropilor cu pmnt si gunoi de
grajd. Prima dintre aceste lucrri trebuie fcuta cu mult timp nainte de plantare, uneori chiar cu
1-2 luni, acolo unde terenul nu se desfunda. Mrimea gropilor este variabila in funcie de gradul de
mobilizare al terenului, si anume de la 30x30x30cm in teren desfundat, pana la 60x60x40cm in
teren nedesfundat. Celelalte lucrri se fac cu doua 2-3 sptmni nainte de plantare, respective
gropile se umplu cu pmnt si gunoi, iar repichetatul se face prin vizare pe jaloane sau cu ajutorul
scndurii de repichetat.
Alegerea materialului sditor este una din operaiile de care depinde starea viitoarei plantaii.
De aceea, este indicat ca materialul sditor s fie procurat din toamn, din pepiniere consacrate,
recunoscute oficial i controlate, care garanteaz autenticitatea, calitatea i sntatea pomului.
Este indicat sa se aleag pomii cu rdcinile cat mai dezvoltate si intacte, cu lemnul ramurilor copt
si muguri bine formai, preferndu-se cei care au numeroase ramuri laterale sau anticipai, la care
se poate forma scheletul pomului si implicit intrarea timpurie pe rod. Efectul plantrii unor astfel de
pomi consta in formarea rapida a coroanelor si nceputul fructificrii nc din anul 2 sau 3,
obinndu-se o producie nsemnat de fructe nc din anul 4 de la plantare.
Plantarea pomilor. Epoca cea mai potrivita pentru plantarea pomilor in general este toamna
(octombrie-noiembrie), ntruct asigura refacerea sistemului radicular si pornirea in vegetaie
primvara mai timpuriu, dar se mai poate planta si primvara devreme (martie-aprilie). Pomul
trebuie plantat la adncimea la care a crescut in pepiniera, respectiv cu punctul de altoire la nivelul
solului. In caz ca plantarea este adnca, se ntrzie pornirea in vegetaie, iar in cazul unei perioade
ploioase si pe teren greu are loc asfixierea rdcinilor. Numai in zona de es, unde se simte lipsa
umezelii, pomii pot fi plantai cu 2-3 cm mai adnc dect au fost in pepiniera. Pe msur ce se
aeaz pmnt peste rdcinile pomului, trebuie efectuata o clcare energic, in jurul pomului,
pentru a se tasa solul si a nu rmne goluri de aer.
Indiferent de epoca de plantare, materialul sditor suport dou operaii premergtoare lucrrii fasonarea i mocirlirea pomilor.
Fasonarea const n eliminarea rdcinilor vtmate, remprosptarea prin scurtarea vrfurilor la
cele lungi.
Mocirlirea se realizeaz prin introducerea sistemului radicular ntr-un amestec de consistena
smntnii realizat din pmnt (de preferin galben), blegar proaspt de bovin i ap.
De regula, la plantare, dup fasonarea rdcinilor si mocirlire, pomul se aeaz in partea de nord a
tutorelui pentru a-l proteja de aciunea ngheului si dezgheului brusc.
Alte lucrri care se fac odat cu plantarea pomilor sunt: administrarea ngrmintelor la groapa,
udarea, precum si muuroiul de toamna. Cnd pomii se planteaz in gropi spate individual, cum
este cazul in grdinile de lng cas, odat cu plantarea, trebuie administrate si ngrmintele, si
anume 15-20 Kg gunoi de grajd bine fermentat sau 20-30 g azotat de amoniu, 20-30 g de sare
potasica si 50-60 g superfosfat substana activa, la fiecare pom.

Plantarea capsunului - [mergi sus ]

Cpunul se cultiva in cultura anuala sau multianuala, in cmp liber sau protejat in solarii, precum
si in sere in cultur forat. Pentru nfiinarea plantaiilor este necesar dezinfectarea solului pentru
combaterea larvelor de crbu si a nematozilor, nainte de artura adnca sau nainte de
mrunirea solului prin discuire. Alte lucrri necesare constau in parcelare, pichetare la 80 cm - 1 m
intre rnduri si 25-30 cm intre plante pe rnd, pregtirea stolonilor pentru plantat, mocirlirea si
plantarea propriu-zisa. Densitatea este de 40.000-60.000 plante/ha, in cultura anuala la plantare in
lunile iunie-iulie. Pentru cultura multianuala plantarea de toamna are loc in septembrie pana la 15
octombrie, primvara in aprilie sau chiar vara la sfritul lunii iulie si nceputul lunii august, folosind
stoloni refrigerai. La plantare este obligatoriu folosirea de stoloni nmulii in pepiniere autorizate.
Indiferent de sistemul de cultur, materialul sditor suport dou operaii premergtoare lucrrii fasonarea i mocirlirea stolonilor.
Fasonarea const n ndeprtarea resturilor de filamente, frunze uscate i reducerea aparatului
foliar la 1-2 frunzulie.
Mocirlirea se realizeaz prin introducerea sistemului radicular ntr-un amestec de consistena
smntnii realizat din pmnt (de preferin galben), blegar proaspt de bovin i ap.
Plantarea manual implic trei operaiuni:
*
execuia
gropii
cu
plantatorul
sau
cu
sapa
la
10-15
cm
adncime;
*
introducerea
stolonilor
n
gropi;
* strngerea pmntului pe lng rdcini, astfel nct acestea s fac mas cu solul.
Plantarea mecanic se realizeaz cu ajutorul mainilor de plantat rsaduri de legume care se
adapteaz la sistemul de plantare al stolonilor de cpuni.
Principalele condiii pentru reuita culturii sunt:
* poziia rdcinilor care trebuie s fie perfect vertical i dreapt n gropi;
*
coletul
stolonilor
s
fie
la
nivelul
solului;
*
mugurele
central
s
fie
deasupra
solului;
* solul s fie bine tasat prin clcare n jurul plantelor, astfel c, la prinderea uoar de frunze,
plantele
s
opun
rezisten;
* irigarea culturii.
Produciile care se obin ncepnd cu anul al doilea de cultura sunt de 15-20 t/ha, iar la deplina
rodire de 20-30 t/ha. Durata culturii este de 2-4 ani, dup care se rennoiete si se dezinfecteaz
solul.
Fertilizarea este necesara in funcie de rezervele solului si nivelul produciei, cunoscndu-se ca la
o tona de cpun sunt necesare dozele de 3,5 Kg azot, 2,5 Kg fosfor, 6,5 Kg potasiu si 20-30 t
gunoi de grajd.
Irigarea este obligatorie dup plantare, iar in zonele mai secetoase sau pe terenuri nisipoase si in
timpul vegetaiei, dup nflorit si la creterea fructelor.

In privina lucrrilor de ntreinere a solului un rol hotrtor in reuita culturii l au prailele

manuale pentru combaterea buruienilor sau folosirea erbicidelor selective, ca si mulcirea cu paie
nainte de intrarea in prga a fructelor.

Plantarea Coacazului - [mergi sus ]

Epoca cea mai potrivita pentru plantare este toamna dup cderea frunzelor, n octombrie
noiembrie si primvara nainte de pornirea n vegetaie, dup dezgheul solului.
Terenul folosit la nfiinarea plantaiei trebuie s fie fr exces de umiditate, cu sol argilo-lutos,
reavn, cu fertilitate ridicat. Plantarea se face n gropi sau rigole. Gropile se realizeaz manual,
dup pichetarea terenului, sau mecanizat, la dimensiunile de 45/45/30 cm. Deschiderea rigolelor se
realizeaz cu un plug special la adncimea de 32-35 cm. nainte de plantarea materialului sditor
se execut o fertilizare la groap sau pe rigol folosind 5-6 kg gunoi de grajd bine fermentat, 30-40
g superfosfat, 20-25 g sulfat de potasiu i 15-20 g azotat de amoniu.
Materialul sditor ce urmeaz a fi plantat se fasoneaz astfel: se ndeprteaz prin tiere rdcinile
vtmate sau rupte, se scurteaz butaul la 3-4 muguri lungime, dup care se mocirlete ntr-un
amestec consistent compus din pmnt galben, blegar proaspt de bovin i ap.
Butaii astfel pregtii se aeaz n gropi sau rigole cu rdcinile rsfirate i cu vrful ctre pichet.
Se adaug pmnt i se taseaz bine n jurul plantei, dup care se execut o copc n care se
toarn 5-8 litri de ap. Dup infiltrarea apei n sol, se execut un muuroi pn la mugurele
terminal. Partea care se afl deasupra solului i care se muuroiete, trebuie s aib 2-3 muguri pe
lungimea butaului.
La nfiinarea unei plantaii de coacz se are in vedere vigoarea si modul de cretere al tufelor,
fertilitatea solului si posibilitile de ntreinere. Butaii sau marcotele lungi de 20 25 cm, cu 7
10 rdcini de 10 15 cm lungime se planteaz toamna sau primvara, la distante de 0,8 1,2 m
pe rnd si 2,5 3 m intre rnduri la densitatea de 3.000 3.300 plante/ha. Se recomanda
plantarea a 2 3 soiuri in parcela pentru o buna polenizare. Cea mai utilizata forma de conducere
a plantelor este aceea de tufa, care se transforma in 2 3 ani de la plantare, dar este posibila si
conducerea cu trunchi de 20 40 cm si coroana din 6 8 ramuri de schelet care se susin pe
palieri si sarma instalata la 40 cm de sol. In cazul conducerii sub forma de tufa, tulpinile se
scurteaz la 15 20 cm, dup plantare, iar in primvara anului urmtor se rein 2 3 tulpini care
se scurteaz la 4 5 muguri pentru a forma tulpini noi, celelalte rmn intacte si rodesc ncepnd
cu anul 3 dup plantare. ncepnd cu primvara anului 5 se suprima de la baza, anual, tulpinile
mai btrne de 4 ani ntruct productivitatea lor scade. Tierea de rodire consta in scurtarea la 20
30 cm a ramificaiilor laterale prea lungi, precum si a ramurilor de rod mbtrnite care tind sa se
usuce. Ca regula se rein pentru fructificare tulpinile tinere, mai viguroase si expuse la lumina.
In cazul conducerii sub forma de gard fructifer, pe spalier se planteaz cate 4 5 tulpini la metru
linear care nu se scurteaz, ci se las sa creasc pana la 1,8 m nlime si apoi se scurteaz. In
aceasta situaie ramurile laterale se scurteaz la 20 cm. Produciile care se realizeaz sunt de 5 8
t/ha la coaczul negru si duble la coaczul rou, iar durata unei plantaii ajunge la 12 14 ani.
Fertilizarea se face att la plantare, cat si dup intrarea pe rod a plantelor, raportul NPK fiind de
2:1:3. Rezultatele bune dau si ngrmintele foliare aplicate sub forma de stropiri.

Plantarea Zmeurului - [mergi sus ]

Epoca cea mai potrivita pentru plantarea zmeurului in general este toamna dup cderea
frunzelor, ntruct asigura refacerea sistemului radicular si pornirea in vegetaie primvara mai
timpuriu, dar se mai poate planta si primvara dup dezghe, nainte de pornirea n vegetaie.
Cultura se preteaz la orice tip de sol, dar recolte maxime se obin pe soluri fertile, calde i
reavene.
Plantarea se face n gropi cu dimensiunile de 40/40/40 cm sau dac solul nu este arat de 60/60/40
cm, i n anuri executate cu plugul la 30/32 cm adncime.
Distana pe rnd ntre plante este de 40-50 cm, iar ntre rnduri, n funcie de sistemul de
conducere:
*
cultura
n
benzi
cu
spalieri
2,5
3
m;
*
cultura
sub
form
de
gard
fructifer
2,5-3
m;
* cultura sub form de evantai - 1,5 - 2,5 m, iar distana pe rnd 1-1,2 m;
* cultura pe araci -1,2 m.
Tehnica plantrii este asemntoare cu cea a coaczului.