Educational Psychologist

Volume 28, Issue 2, 1993

Being Concerned With Well-Being and With Learning
Monique Boekaerts
pages 149-167
Sistemul cognitiv este structurat pentru achizitia de notiuni si abilitati, dar, asa cum a fost
notat de catre mai multi cercetatori, invatarea este de asemenea facilitata sau intrerupta de
catre emotii, stari si sentimente. Emotiile sunt stocate in memorie alaturi de cunoasterea
declarativa si procedurala, iar aceasta informatie poate fi folosita pentru a identifica rapid
situatiile problematice si non-problematice. Astfel, emotiile pot fi vazute drept schimbari
pregatitoare pentru actiune care sunt legate de starea de wellbeing si invatarea. Pentru a-i
reaminti unei persoane de situatiile trecute care au fost problematice sau nu. In momentul
in care emotiile negative creaza o atitudine perceptuala negativa, acestea pot atrage
atentia elevului catre aspecte irelevante sarcinii care astfel activeaza ganduri intrusive si
creaza un interes mai degraba pentru starea de bine, decat pentru invatare. O atitudine
optimista poate conduce catre intentii legate de invatarea pe termen scurt si catre dorinta
de a deveni proficient in activitatea desfasurata.

Oxford Journals Volume 17, Issue 1- page 78-87

Well-being in schools: a conceptual model
1. Anne Konu and
2. Matti Rimpel1
3.
1. Tampere School of Public Health, FIN-33014 University of Tampere, Finland and
2. 1STAKES, National Research and Development Centre for Welfare and Health,
PO Box 220, FIN-00531 Helsinki, Finland
1. Anne Konu Tampere School of Public Health FIN-33014 University of Tampere
Finland
Sanatatea si starea de bine au fost in mare parte separate de alte aspecte ale vietii scolare.
Serviciile de sanatate si educatia asupra sanatatii au fost disponibile pentru copii de varsta
scolara din tarile vestice pentru o vreme indelungata. Recent, au fost dezvoltate programe
scolare mai comprehensive, ce au focusul asupra implementarea promovarii sanatatii si
educatiei sanitare in scoli. Cu toate acestea, insa , este necesar un model teoretic bazat pe
conceptul social al starii de bine pentru a se putea planifica si evalua programele de
dezvoltare scolare. The School Well-being Model este bazat pe teoria sociologica a lui
Allardt. Starea de bine este conectata cu activitatea de predare, cu educatia, dar si cu

invatarea si rezultatele scolare, Indicatorii starii de bine sunt astfel impartiti in patru
categorii: conditile scolare, relatiile sociale, moduri de auto-realizare si starea de sanatate.
Modurile de auto-realizare cuprind posibilitatipe pentru ca fiecare elev sa poate invata
potrivit propriilor resurse si capacitati. Statusul sanatatii sau starea de sanatate este vazuta
prin prisma simptomelor, bolilor elevului. Fiecare categorie de well-being contine cateva
aspecte ale vietii elevului in cadrul scolii. Modelul noteaza si aspecte ale importantei
impactului pe care il au viata familiala si comunitatea. Conturarea conceptului starii de
bine faciliteaza dezvoltarea indicatorilor subiectivi si obiectivi.

Social Indicators Research

April 2001, Volume 54, Issue 1, pp 81-108
Toward an Integration of Subjective Well-Being and Psychopathology
Peter J. Greenspoon,
Donald H. Saklofske
Au fost explorate validitatea si utilitatea unui sistem dual-factor al sanatatii mentale.
Factorii au fost perspectiva traditionala asupra sanatatii mentale, psihopatologia si recenat
perspectiva a starii de bine subiectiva.Au fost explorate validitatea si utilitatea unui
sistem dual-factor al sanatatii mentale. Factorii au fost perspectiva traditionala asupra
sanatatii mentale, psihopatologia si recenat perspectiva a starii de bine subiectiva.
Cercetarile au aratat ca psihopatologia si stare de bine subiectiva nu reprezinta poluri
opuse ale unui singur continuu, desi constructele nu au fost (inca) integrate. Esantionul a
constat in 407 copii din clasele 3-6. Subiectii au fost clasificati ridicat sau scazut la
fiecare construct, oferindu-se patru grupuri de cercetare, dintre care doua provocand
perspectiva unidimensionala. Apartenenta la grup a reprezentat variabila de clasificare in
seria de analiza a dunctiei de discriminare. Predictorii au aratat domeniile
temperamentului, personalitatii, conceptului de sine, locosul controlului si relatiile
interpersonale. Rezultatele ofere evidenta puternica a validitatii si potentiala utilizare a
sistemului dual-factor.

Promoting Health and wellbeing through schools

Se sustine importanta participarii active a familiei ,cadrelor didactice si a elevilor in
mentinerea starii de bine.
Fiona Brooks scrie in cadrul volumului() despre problemele cheie care pot afecta starea
de bine precum sunt sanatatea mentala, fizica, consumul de alcool si droguri, activitatea
fizica, precum si o dieta si greutate sanatoase. De asemenea se examineaza diferentele

individuale si sociale in sanatate, insistandu-se asupra importantei respectarii opiniei

tinerilor si a copiilor despre propria sanatate si stare de bine. Mai mult chiar se sustine
ideea conform careia comportamentele riscante nu trebuiesc vazute drept alegeri gresite
ce sunt o urmare a lipsei intelegerii si a maturitatii, ci este necesara aprecierea modului in
care inegalitatile mediului si a statutului socio-econimic contureaza optiunile posedate de
catre tineri, care constrang alegerile pe care acestia le pot face.
Katherine Weare- importanta promovarii sanatatii mentale si dezvoltarea de programe de
interventie in scoli. Printre sugestiile acesteia se regasesc concentrarea asupra aspectelor
sociale si emotionale ale invatarii, precum si initiativele anti-bullying, mai ales cele cate
implica o abordare din partea intregii scoli.
Cel de-al patrulea capitol are ca tema reducerea disafectiunii si cresterea implicarii scolii,
care se afla in stransa legatura cu rezultatele sanatatii si ale starii de bine. Colin Noble si
Marilyn Toft examineaza modulin care pofesorii si alti profesionisti care lucreaza in
cadrul scolii pot deruce disafectiunea si creste implicarea, in mod particular pentru acei
tineri sau copii care pot fi vulnerabili sau se pot prezenta riscul de excludere. Lipsa
implicarii in cadrul scolii poate aparea ca urmare a mai multor motive: probleme acasa,
responsabilitatile casnice, o sanatate mentala si fizica precara, folosirea de substante sau
probleme fizice de sanatate. Oricare ar fi cauza, scoala este obligata sa asigure contactul
cu toti elevii, indiferent de abilitatile sau mediul de provenienta al acestora.