Sunteți pe pagina 1din 7

LIceul Teoretic <<Ion Creanga>>

Referat
la Geografie

pe tema: Animale polare

profesor: Margine Ecaterina


elev: Mamoncic Petru cl.XII-a ,,R

or. Floresti
2014

Ursul Polar
Ursul polar (Ursus maritimus) este un urs care triete n zonele corespunztoare
Oceanului Artic, fiind cel mai mare animal de prad ntlnit pe uscat. Durata vieii este
de 35-40 ani.
Ursul polar este un mamifer mare, greutatea acestuia ajungnd pn la 700 kg (un
mascul) i 400 kg (o femel), nlimea la 1,8 m i lungimea la 3 m. Are o blan de
culoare alb. Ghearele mari i puternice sunt capabile s doboare adversarii naturali.
Are un strat de grsime sub piele, care l ajut s se protejeze mpotriva frigului, aceast
caracteristic fiind ntlnit i la alte animale din tundr. Este un nottor excelent.
Urii polari triesc n tundra cu climat subpolar, mai precis n regiunile de coast ale
Arcticii SUA, Canada, Groenlanda, Norvegia i Rusia.
Ursul polar este aproape n ntregime carnivor, consumnd diferite cetacee i pinipede.
n principal vneaz lng malul mrii, pe calotele de ghea de pe insulele arctice.

Vulpea Polara

Vulpea polara are un bot scurt si urechi rotunjite si este intalnita in doua tipuri de culori
distincte: unele sunt de un alb pur iarna si maronii vara, iar altele sunt gri-albastrui
iarna si cenusiu inchis vara. Sunt animale active atat ziua cat si noaptea si locuiesc in
vizuini mari. Da nastere pana la 21 de pui, de doua ori pe an (cel mai frecvent, naste doar
7-10 pui). Habitat: tundra si paduri. Marime: 50-85 cm, plus o coada de pana la 55 cm.
Hrana: mamifere mici, pasari si fructe; uneori mananca si animale moarte. Raspandire:
foarte raspandite in zona Arctica, dar si in multe insule nordice, inclusiv in Islanda.
Specii similare: Vulpea rosie si cainii domestici mici.

Orca

Orca este cel mai mare membru din familia delfinilor. Orca este usor de recunoscut
datorita culorilor sale, alb si negru, si sunt considerate animale foarte inteligente.
Hrana principala a orcilor o constituie bancurile de pesti - heringi, scrumbii, somoni,
toni si chiar rechini. Mai mananca si cefalopode - sepii, calmari - si, mult mai rar,
mamifere marine - delfini si mai ales foci si otarii.
Despre orca
Orcile calatoresc deseori in formatie, ies la suprafata pentru a cerceta zonele si
comunica cu ajutorul sunetelor
Poate atinge 10 metri lungime dar si o greutate de circa 7 tone. Desi este atat de
imensa, Orca poate atinge viteze de 45 km/h.
S-a constatat ca Orca se obisnuieste usor in captivitate si accepta apropierea omului,
fata de care manifesta chiar atasament.

Morsa
Morsele sunt mamifere mari, semi-acvatice, care triesc n mrile reci din emisfera
nordic. Exist dou subspecii: de Atlantic, Odobenus rosmarus rosmarus i de Pacific,
Odobenus rosmarus divergens. Morsa de Pacific e puin mai mare, masculul cntrind
pn la 1800 kg. Morsele mai sunt cunoscute i ca elefani de mare.
Morsele sunt membre ale ordinului Pinnipedia. Sunt, de asemenea, singurele membre ale
familiei Odobenidae. Cuvntul compus Odobenus provine din odous (din limba greac "dinte") i baino (limba greac - "mers"), bazat pe observaiile efectuate asupra acestor
animale atunci cnd ele se folosesc de coli pentru a iei din ap. Rosmarus i are
originea n cuvntul suedez pentru mors. Divergens nseamn n limba latin "care se
despart", referindu-se la coli.
Legi federale din SUA i Canada protejeaz morsele i stabilesc limite pentru vnatul
anual. Doar n circumstane deosebite i se permite unei persoane strine de aceste cteva
comuniti s vneze morse legal. Legea interzice exportul de coli neprelucrai din
Alaska, dar produsele pe baz de filde de mors pot aprea pe pia dac sunt sculptate
de un meteugar nativ.

Foca

Foca este o inotatoare neantrecuta. Pe tarm si pe gheata iese rar: sa se odihneasca si sasi hraneasca puii. Pe cat de bine inoata in apa, pe atat de greu se taraste pe stanci sau pe
gheturile plutitoare.Foca traiste in marile polare, in apropierea coastelor. Stratul gros de
grasime de sub piele, nu numai ca o apara de frig, dar o face sa fie mai usoara sub apa
Foca este un animal mare, avand forma hidrodinamica.Capul focii, aproape rotund, are
bot scurt, buze carnoase, mustatii dese si lungi cu care pipaie. Ochii sunt mari blanzi, iar
urechile, lipite de pavilioane. Cand foca se cufunda in apa, narile si orificiile urechilor se
inchid. Trunchiul, bogat in grasimi, este subtiat catre partea dinapoi.
Aceasta respira prin plamani, ca animalele de pe uscat. Ea se ridica, din cand in cand, la
suprafata apei pentru a respira. Cand apa ingheata, prin caldura botului face gauri in
gheata si respira aerul atmosferic.Foca naste un pui pe care il hraneste cu laptele produs
de mamele. Puii au blana de culoare alba si foarte pufoasa. Focile sunt vanate pentru
carnea, grasimea si blana lor. Din blana de foca eschimosii si laponii isi fac o
imbracaminte calduroasa. Grasimea este intrebuintata la incalzit si la iluminat.
Localnicii o beau calda, pentru a se incalzii.Nimic nu ramane neintrebuintat: din sange
se face o ciorba buna, iar din oase se fac cuie si alte unelte.Vanatoarea este limitata prin
lege. Ursul alb si delfinul sunt cei mai mari dusmani ai focilor.

Iepurele Polar

Polului Nord. Poate sa supravietuiasca la temperaturi de aproximativ minus 40 de grade


Celsius. Iepurele polar traieste in habitate diferite, de la tundra polara si padurile de
conifere din taiga, pana la zonele despadurite, de deasupra nivelului marii. in multe
locuri gaseste cu greu adapost fiind expus tot timpul anului vanturilor naprasnice si
precipitatiilor.
Mod de viata
Fricosul iepure polar este un animal singuratic, insa odata cu venirea iernii polare, se
aduna in grupuri mari, probabil si pentru a se proteja fata de animalele de prada. La cel
mai mic semn de pericol, tot grupul o ia la fuga, fiecare iepure indreptandu-se in alta
directie, astfel atacatorul este derutat. In partea sudica a tundrei, odata cu venirea iernii,
iepurele polar migreaza spre padurile dese, din vecinatate cu ? tundra, unde isi gaseste
protectie fata de frigul si vantul naprasnic. Pe teritoriul tundrelor deschise, iepurii polari
isi gasesc cu greu adapost, putand folosi in acest scop numai stancile. Iepurele polar din
Scandinavia, isi petrece tot timpul anului in taigaua schimbatoare.

S-ar putea să vă placă și