2.6.

Prepararea apei calde

In cladirile de locuit sau industrial prevazute cu instalatii de incalzire centrala, prepararea
apei calde se face in majoritatea cazurilor centralizat, instalatia de preparare a apei calde
(inclusive instalatia sanitara respectiva) fiind racordata la instalatia de incalzire centrala. In
aceste instalatii, pentru prepararea apei calde se folosesc, in general, boilere cu serpentine de
incalzire (v. cap. 5.1), care pot fi racordate la cazanele de apa calda sau abur ale instalatiei, la
conductele principale ale instalatiei, sau la reteaua de transport a caldurii la distanta.
Functionarea unui boiler este reprezentata schematic in fig. 2.53.

Fig. 2.53. Schema de functionare a unui boiler

Conducta de alimentare cu apa rece se racordeaza in punctual R, conducta de apa calda a
instalatiei sanitare in punctual C1, iar conducta de circulatie a apei calde, prin care se asigura o
circulatie continua in punctual C2.
Serpentina boilerul se racordeaza cu conductele de distributie ale instalatiei de incalzire in
punctele A1 si A2.
Boilerul este prevazut cu urmatoarele armature un ventil de siguranta VS; o clapeta de
retinere CR, montata intre doua robinete de inchidere R, care au rolul sa opreasca patrunderea
apei calde in conducta de apa rece, cand presiunea din boiler este mai mare decat presiunea din
reteaua de alimentare cu apa rece; un termometru T; un robinet de golire RG.
Racordarea boilerului la instalatii de incalzire cu apa calda. In instalatiile de incalzire cu
apa calda racordarea boilerului trebuie astfel executata, incat sa se asigure in instalatie un
contact leber si permanent cu atmosfera prin vasul de expansiune.
Schema racordarii unui boiler la o instalatie de incalzire central cu apa calda, cu circulatia
prin gravitatie, cu doua conducte si cu distributie inferioara, este reprezentata in fig. 2.54.
Boilerul functioneaza in doua regimuri diferite: vara si iarna. Vara cand incalirea nu
functioneaza se inchid robinetele 1 si 2 si cazanul poate functiona numai pt incalzirea
boilerului. Legatura directa cu atmosfera este asigurata prin conducta de legatura cu vasul de
expansiune VE, fara nici un organ de inchidere pe aceasta conducta.
Intreruperea functionarii boilerului se poate face prin robinetele 3 si 4.

Fig. 2.54. Schema de racordare a unui boiler la o instalatie de incalzire central cu circulatia
prin gravitatie.

Foarte importanta pentru asigurarea circulatiei apei calde prin serpentine boilerului este
distanta h, care trebuie respectata in mod strict la montaj (h rdepinzand de asigurarea circulatiei
prin gravitatie a instalatiei).
Schema de racordare a unui boiler la o instalatie de incalzire central cu apa calda cu
circulatia prin pompe este reprezentata in fig. 2.55. Pentru functionarea boilerului in cursul verii
se inchid robinetele 1 si 2. Daca incalzirea serpentine trebuie sa se faca prin pompe, se inchide
si robinetul 3.

Fig.2.55. Schema de racordare a unui boiler la o instalatie de incalzire central cu circulatia

prin pompe.
Se vede in schema ca legatura la vasul de expansiune este asigurata si libera de orice organ
de inchidere.
Daca distanta h este sufficient de mare pentru a asigura circulatia prin gravitatie, atunci la
serpentine boilerului se deschide robinetul 3 care face legatura directa intre colectorul C sic
azan, ocolind pompele. In acest mod se realizeaza functionarea boilerului cu circulatia prin
gravitatie, economisind energie electrica.
Racordarea boilerului la instalatii de incalzire cu abur de joasa presiune. Schema de
racordare a unui boiler la o instalatie de incalzire central functionand cu abur de joasa presiune
in circuit inchis (cu scurgerea condensatului direct in cazan) este reprezentata in fig. 2.56.
Boilerul se monteaza in sala cazanelor, la o inaltime h corespunzatoare, deasupra distantei
ab, care corespunde presiunii de regim a instalatiei.
Conducta de abur pentru boiler se racordeaza la conducta principala inainte de robinetul 1 si
legatura se prevede cu un robinet de inchidere 2.
La racordarea conductei de condensat la serpentina se monteaza un sifon de condensate S,
de lungime corespunzatoare presiunii de regim si care este racordat la conducta principala de
colectare a condensatului.
In timpul verii, cand se intrerupe functionarea instalatiei de incalzire, se inchide robinetul 1,
robinetul 2 ramanand deschis.
Daca nu este posibila montarea unui sifon de condensate, in locul acestuia se monteaza o
oala de condensate.

Fig. 2.56. Schema de racordare a unui boiler la o instalatie de incalzire central functionand cu
abur de joasa presiune in circuit inchis.
Schema de racordare a unui boiler la o instalatie cu abur de joasa presiune in circuit deschis
(cu rezervor de condensat) este reprezentata in fig. 2.57. In acest system de functionare nu mai
are importanta inaltimea la care se monteaza boilerul fata de cazan, serpentina boilerului fiind
legata in circuit deschis la rezervorul de condensate.
La iesirea din serpentina nu se monteaza un sifon, ci o oala de condensat.
Functionarea boilerului se poate face concomitant cu a instalatiei de incalzire sau separat,
intreruperea functionarii boilerului sau a instalatiei facandu-se respective prin robinetele 2 si 1.
In instalatiile de incalzire central functionand cu abur de medie presiune, racordarea
boilerului se face in mod similar ca la instalatiile de joasa presiune, luandu-se toate masurile de
siguranta impuse pentru functionarea cu abur de medie presiune.
In centralele termice mai mari se prevad pentru functionarea boilerelor cazane separate, in
acest caz nu mai apar conditii diferite de functionare a instalatiei iarna si vara.

Fig. 2.57. Schema de racordare a unui boiler la o instalatie de incalzire functionand cu abur de
joasa presiune in circuit deschis.
4. Prepararea apei calde menajere folosind energia solara
Procedeele de preparare a apei calde menajere, ca si sistemele de incalzire au la baza o sursa
de caldura formata dintr-un camp de panouri de captare a energiei solare folosind sgentul
termic lichid.
Daca instalatia pentru prepararea apei calde are character sezonier (pentru unele activitatii
estivale) nu este necesar sase prevada si sursa termica pentru adaos, ci numai recipient de
acumulare. In figura III.47 sunt prezentate doua procedee devenite uzuale pentru prepararea
apei calde menajere folosind energia solara. In figura III.47, a se prezinta instalatia pentru
prepararea apei calde fara sursa termica de adaos. Agentul termic incalzit in panourile solare PS
incalzeste apa din recipientul de acumulare RA; cand aportul de caldura solara este redus, se
reduce si temperature apei calde livrate la consumator.
Variatiile diurne ale aportului de caldura solara sunt preluate de volumul de apa calda
acumulata in recipientul RA.
Pentru instalatiile de preparare a apei calde cu functionare continua pe tot parcursul anului,
este necesar sa se prevada o sursa termica pentru adaos. In figura III.47, b sursa termica o
constituie rezistentele electrice montate chiar in recipientul de acumulare a apei calde.
Protectia impotriva temperaturilor prea inalte este asigurata in ambele cazuri cu termostatul
T care prin intermediul grupului de relee R si a venitului cu trei cai inchide accesul agentului
termic in recipient sa intrerupte alimentarea cu energie electrica a rezistentelor de incalzire RI.
Instalatiile pentru prepararea apei calde folosind energia solara au fost realizate in
numeroase tari printer care si in tara noastra.

Atat instalatiile de incalzire, cat si instalatiile pentru prepararea apei calde menajere folosind
energia solara, chiar daca nu rezolva in totalitate problemele respective, vor constitui totusi de
combustibil si energie.

Fig. III.47. Procedee de preparare a apei calde menajere folosind energia solara:
a fara sursa termica de adaos; b cu sursa termica de adaos; PS panouri de captare a
energiei solare; RA recipient de acumulare a apei calde; RI rezistente electrice de
incalzire; T termostat;R grup de relee; C contactor de protective pentru rezistentele
electrice; V ventil cu trei cai; VE vas de expansiune.
F. INSTALATII DE APA CALDA MENAJERA
Din totalul locuintelor executate in trecut in mediul urban, procentul celor echipate cu
instalatii sanitare complete (baie, closet) si cu incalzire central era neinsemnat (sub 1%),
deoarece numai clasa celor avuti putea sa-si permita acest lux. Astazi, procentul de ezecutare a
instalatiilor este de 100%, si in fiecare locuinta exista instalatii de producere locala sau centrala
a apei calde care stau la dispozitia locatarilor, pentru satisfacerea nevoilor de igiena si confort.
Acest progress social este vizibil nu numai in comparatie cu situatia in care se gasea tara
noastra inainte de preluarea puterii politice de catre proletariat, darsi in comparatie cu situatia
actuala din tarile capitaliste cele mai avansate.
1. Clasificarea instalatiilor de apa calda
Dupa felul cum se realizeaza incalzirea apei, instalatiile de apa calda se impart in doua
categorii:
instalatii cu incalzire directa, in care apa se incalzeste intr-un cazan, cu ajutorul unui
combustibil sau al curentului electric, dupa care este trimisa prin conducte la punctele de
consum;
instalatii cu incalzire indirecta, in care apa pentru consum nu se incalzeste chiar in
cazanul in care are loc arderea combustibilului, ci intr-un rezervor separat (schimbator de
caldura). Intre cazan si schimbatorul de caldura circula un agent termic (fluid incalzitor) care
transporta caldura, si care in mod obisnuit este apa sau aburul.
Agentul termic nu se amesteca cu apa de consum, ci circula doar prin serpentina unui
schimbator de caldura, care fiind complet cufundata in apa transmite caldura acesteia
(serpentine incalzitoare).

Tabela 11
Defectele de functionare a pompelor si inlaturarea lor

Se folosesc doua feluri de schimbatoare de caldura, si anume:

boilere, care se caracterizeaza printr-o capacitate proprie mare in raport cu consumul de
apa calda si in care apa are timp sa stationeze pentru a se incalzi;
aparate cu contracurent, care, neavand capacitate de acumulare, produc incalzirea apei,
in timp ce aceasta parcurge aparatul de la intrare pana la iesire.
Ambele schimbatoare de caldura folosesc serpentine de incalzire, iar energia ce se
cheltuieste cu incalzirea apei (cobustibilul consumat) este la fiecare din ele aceeasi. Rezulta deci
ca cele doua schimbatoare de caldura se deosebesc intre ele si prin marimea serpentine de
incalzire, caci pentru ca sa se transmita aceeasi energie termica intr-un timp mai scurt, este
necesara o serpentine de proportii mai mari.
Deoarece boilerul este un aparat la care consumul de caldura are loc in transe mici, furnizate
in timp indelungat, iar aparatul de contracurent consuma aceeasi cantitate de caldura intr-un
timp foarte scurt, rezulta ca boilerul va trebui sa primeasca caldura de la un cazan de capacitate
mica, iar aparatul de contracurent de la un cazan de capacitate mare.
Pentru ca agentul incalzitor (aburul sau apa calda) sa circule intre cazan si schimbatorul de
caldura este necesar un consum de energie. In cazul aburului se foloseste drept energie o parte
din presiunea acestuia; aburul pleaca de la cazan cu o presiune mai ridicata decat cea cu care
ajunge in serpentine schimbatorului de caldura. Cand agentul incalzitor este apa, se poate
realiza circulatia folosind o parte din energia termica continuta de apa (circulatie naturala), sau
folosind o energie suplimentara, transmisa cu ajutorul unei pompe (circulatie fortata).
In ceea ce priveste apa calda pentru consum, aceasta se ia din conducta publica de
alimentare cu apa, se incalzeste in schimbatorul de caldura si se transmite pe retea la robinetele
de consum.
Apa rece alimentata dispune si de energia necesara pentru curgerea apei pe conducta,
furnizata, asa cum s-a aratat anterior, de presiunea conductei publice, sau de o statie locala de
pompare.
Clasificand instalatiile dupa locul de amplasare a aparatului producator de apa calda, se
disting doua categorii.
instalatii centrale de apa calda,in care schimbatoarele de caldura, amplasate intr-un loc
central, alimenteaza un numar mare de puncte de consum, care se afla raspandite in diferite
locuri din cladire sau chiar in cladiri diferite;
instalatii locale de apa calda, la care aparatul producator de apa calda este amplasat langa
locul de consum, sau imediata lui apropiere.
Alegerea instalatiei cu prepararea locala sau a celei cu preparare central a apei calde este
facuta pe baza unei analize atente, in care proiectantul tine seama de criteria de ordin tehnic,
economic si de confort.
2. Schema retelelor de apa calda si racordarea aparatelor la instalatie
Schema instalatiilor cu incalzire directa a apei calde este foarte simpla, deoarece astfel de
instalatii se folosesc in general la incalzirea locala si vor comporta numai scurte legaturi de
teava de la cazan la un robinet de consum apropiat. In cele ce urmeaza se vor arata solutiile cele
mai des folosite.

Instalatia de producere a apei calde cu cazan obisnuit de baie este aratata in figura 105.
Functionarea cazanului este asigurata prin manevrarea roninetelor bateriei 1. Daca se invarteste
robinetul de apa calda, se deschide drumul apei reci din conducta de alimentare 2, spre conducta
3 de intrare in cazan. Aceasta provoaca iesirea surplusului de apa din cazan, prin conducta
superioara 4 si apoi prin teava dusului 5, in jos la gura de scurgere spre cada. Acest drum ocolit
al apei este util prntru a obtine intrarea apei reci in partea inferioara a cazanului si scurgerea
simultana prin baterie a apei din partea superioara a cazanului, care dupa cum se stie are
temperature cea mai ridicata.
Prin manevrarea robinetului de apa rece al bateriei se obtine trecerea directa spre gura de
scurgere a apei din conducta 2 si deci, prin manevrarea ambelor robinete ale bateriei, se
realizeaza amestecarea acesteia cu apa calda a cazanului, pentru a o tempera dupa necessitate.
Cu un al treilea robinet al bateriei se poate inchide scurgerea apei spre cada, obtinand astfel
scurgerea apei calde sau amestecate prin sita dusului.
Aceasta instalatie trebuie prevazuta in mod obligatoriu cu un robinet de reglaj 6, prin care se
reduce, dupa nevoie, presiunea din reteaua de apa rece . cand presiunea acestei retele este prea
mare, se intampla ca apa ce iese prin teava 4 sa nu se poata scurge toata in jos, spre cada, prin
teava 5 a dusului, astfel ca surplusul va iesi pri sita dusului. Aceasta scurgere nedorita prin dus
trebuie evitata, pentru a nu produce accidente prin oparire ceea ce se obtine tocmai prin reglarea
robinetului 6.

Fig. 105. Instalatie cu cazan de baie.

Pentru instalatii locale cu incalzire directa se foloseste uneori cazanul de presiune (fig. 106),
si anume, in cazul cand se alimenteaza cu apa calda mai mult de un obiect sanitar, sau cand
robinetul alimentat se gaseste la o oarecare distanta de cazan.
Cazanul de baie descries anterior se caracterizeaza prin lipsa de presiune, el fiind in contact
cu atmosfera la nivelul sitei dusului, nivel care determina presiunea apei pe fundul sau. Cazanul
de presiune este construit din table mai groasa si poate suporta o presiune mai mare; pentru
motive de siguranta in functionare nu se admite insa ca aceasta presiune sa depaseasca 5 m col.
H2O.
Datorita acestei conditii, cazanul de presiune nu se poate racorda direct la reteaua de apa (a
carei presiune este mai ridicata), ci se alimenteaza cu apa prin intermediul unui vas de rupere de
presiune, a carui inaltime de montare nu trebuie sa depaseasca 5 m fata de fundul cazanului.
Vasul de rupere de presiune este prevazut cu robinet cu plutitor si cu prea plin legat la
canalizare. Apa rece din vas trece prin conducta 3 spre cazan sis pre robinetele bateriilor
amesticatoare, iar apa calda vine la baterii prin conducta 4.
Vasul de rupere de presiune serveste sic a vas de expansiune; cresterea volumului de apa
datorita incalzirii nefiind impiedicata, va produce o crestere corespunzatoare a nivelului apei din
vas.

Pentru a evacua usor aburul ce se produce, se executa teava de legatura 5, de la partea

superioara a cazanului la vasul de expansiune.
In aceasta instalatie se interzice montarea de robinete pe conductele de legatura spre vasul
de expansiune.

Fig. 106. Instalatie cu cazan de presiune:

1 conducta de alimentare cu apa rece; 2 robinet cu plutitor; 3 conducta de apa rece de
joasa presiune; 4 conducta de apa calda; 5 teava pentru evacuarea aburului; 6 vas de
rupere de presiune; 7 cazan de presiune.
O legare directa a bateriilor amesticatoare la conducta de apa rece nu este posibila, caci
pentru functionarea lor corecta este neaparat necesar ca atat apa calda cat si apa rece cu care
sunt alimentate, sa aiba aceeasi presiune. In instalatii locale se folosesc astazi tot mai mult
incalzitoare cu gaz tip Mures si tip I.R.M.C. Montarea acestora este simpla si se face dupa
schema din figura 107. Aceste aparate functioneaza cu incalzire directa si fara acumulare, deci
cu intarziere in curent continuu de apa.

Fig. 107. Instalatie cu preparare locala a apei calde prin incalzitor cu gaz.
Din categoria instalatiilor locale cu incalzire indirecta face parte instalatia de producer a
apei calde cu serpentina in masina de gatit (fig. 108). Capacitatea de incalzire a acestei
instalatii fiind mica, este posibila alimentarea unui numar redus de obiecte (de obicei
spalatoarele de vase din bucatarie).
Serpentinele se executa di tevi de 11 1/2, indoite la cald, folosindu-se pentru aceasta
bucati intregi de tevi, pentru a nu exista in interiorul focarului imbinari sudate sau filetate. Ele
au mai multe spire, indoite pe trei laturi ale focarului, lasand latura di fata continua, de la
racordorul de intrare din partea inferioara, spre racordul de oesire din partea superioara. Pentru
golirea de apa se prevede un dop.
Serpentina plitei este legata prin tevi la serpentine unui boiler, formand un circuit inchis, in
care apa este incalzita in plita si racita in boiler. Datorita diferentei dintre greutatea specifica a
apei racite si a apei incalzite, se produce prin tevi o circulatie , apa racita coborand spre plita si
apa incalzita urcand spre boiler. Aceasta circulatie naturala este posibila numai prin asezarea

corespunzatoare a boilerului deasupra plitei si prin crearea diferentei de temperatura intre

serpentina plitei si a boilerului.
Deoarece trebuie asigurata di o posibilitate de dilatare a apei din circuitul serpentinelor, se
prevede si un vas de expansiune, care serveste totodata si ca rezervor de alimentare cu apa a
circuitului agentului de incalzire.
In mod distinct de acest circuit cuprinde si cele doua tevi de alimentare cu apa calda si rece,
care se leaga la bateria de amestecare a spalatorului de vase si din care una vine direct din
conducta publica exterioara, iar cealalta primeste din boiler apa calda preparata pentru consum.

Fig. 108. Instalatie de apa calda folosind o serpentina in masina de gatit:

1 serpentina plitei; 2 serpentina boilerului; 3 circuitul agentului de incalzitor; 4 vas de
expansiune; 5 alimentare cu apa rece.
Instalatiile de alimentare centrala cu apa calda folosesc de regula scheme cu distributie
superioara sau inferioara (fig. 109), la fel ca instalatiile interioare de apa rece. La aceste
instalatii sunt de observant urmatoarele caracteristici tehnice:

Fig. 109. Scheme de instalatii centrale de alimentare cu apa calda:

a cu distributie superioara; b cu distributie inferioara; 1 vas de aerisire.
a)Acolo unde conducta, prin traseul ei cotit, nu permite o evacuare normal a aerului, in
punctele mai inalte se prevad vase de aerisire. Astfel este, de exemplu, cazul la instalatia cu
distributie superioara.
Vasul de aerisire este un miv recipient, executat de obicei din teava de diametru mare
(125150 mm), avand o lungime de 3040 cm (fig. 110). O conducta, executata di teava
subtire si avand robinet la capat, permite evacuarea aerului adunat in recipient. Nu trebuie uitat
ca prin incalzire apa pierde o parte din aerul dizolvat, care se aduna in punctele superioare ale
retelei.

Fig. 110. Vas de aerisire.

b)La retelele cu intindere mare si in timpul cand folosirea robinetelor nu este prea frecventa,
apa care a stagnat un timp mai indelungat pe conducta, intre doua folosiri successive, se raceste.

Consecinta este ca va trebui sa se astepte un timp cu robinetul deschis, pan ace se va obtine apa
calda dorita. De aici rezulta o pierdere inutila de timp si o risipa de apa, care la instalatoo cu
retele intinse este foarte suparatoare.
Solutia de remediere este simpla si consta in executarea unei conducte paralele cu conducta
de alimentare cu apa calda, cu care alcatuieste in circuit inchis, cu plecarea din partea inferioara.
Aceasta conducta, denumita conducta de circulatie (reprezentata punctate in figura 109), da
posibilitatea producerii continue a unei circulatii natural a apei in circuit inchis. Astfel incat in
conducta se va gasi totdeauna apa calda. Fenomenul circulatiei natural se produce astfel: apa
incalzita in boiler se ridica in conducta de alimentare, spre capatul acesteia plasat la inaltime. O
conditie a producer circulatiei este deci (pe langa consumul de energie termica) si existent unei
pante continue a conductelor intre boiler si punctual cel mai indepartat al retelei pana la care se
face circulatia. Cu cat diferenta de nivel intre cele doua extremitati ale circuitului va fi mai
mare, cu atat circulatia apei in conducta va fi mai activa.
Improspatarea apei calde in retea prin circulatie se produce numai in perioada cand
robinetele de consum sunt inchise, cand apa prin stationare incepe sa se raceasca. Cand se
deschide unul din robinete, inceteaza functionarea circulatiei natural, apa curgand prin conducta
de alimentare datorita presiunii din retea.
In figura 109 conductele de circulatie au fost figurate in partea dreapta a retelelor, reiesind
astfel mai bine, prin contrast, diferentele constructive si functionale, fata de reteaua de apa calda
fara circulatie, din partea stanga.
Circulatia naturala poate fi realizata in toata instalatia sau numai intr-o parte a ei, aceasta
depinzand de traseul ales al conductei de circulatie. Pentru a nu scumpi costul de investitie se
prevede adesea circulatie numai in cinductele orizontale sau cel mult si in una din coloanele
principale. In cladiri inalte insa necesara realizarea circulatiei in toate coloanele.
Legarea coloanelor de alimentare cu cele de circulatie se realizeaza ca in figura 111.
Distanta de 50-100 cm, intre teul de legatura si nivelul robinetului, este necesara in scopul de a
realiza un spatiu sufficient de mare pentru colectarea aerului ce se separa din apa, fara ca
aceasta sa poata deranja circulatia. La deschiderea robinetului, aerul va fi evacuat o data cu apa
din conducta.
In scopul economiei de investitie si de consum de combustibil, la conductele de circulatie se
folosesc tevi cu diametru redus (cu 1 sau 2 dimensiuni mai mic decat al conductei de apa calda),
care impiedica o circulatie prea active a apei.

Fig. 111. Coloana de apa calda legata cu conducta de circulatie.

Atunci cand reteaua de apa este prea intinsa si inaltimea cladirii prea mare, se foloseste
activarea prin pompa a circulatiei apei; in acest caz pompa se monteaza ca in figura 112, ea
refuland apa in boiler si absorbind-o din reteau cladirii.

Fig. 112. Schema instalatiei de alimentare cu apa calda, cu circulatie prin pompa.
Pentru producerea apei calde in instalatii centrale, cel mai des este folosit boilerul, la
incalzirea caruia se intrebuinteaza drept agent termic apa calda sau aburul. Conditia pentru
transmiterea caldurii este ca temperatura agentului termic sa fie mai ridicata decat aceea a apei
calde produse pentru cunsum. Cum aceasta din urma are de obicei o temperatura de 60C. in
boiler se foloseste drept agent termic apa cu temperatura de peste 90C, sau aburul de joasa
presiune (sub 0,7 ats) sau de medie presiune (intre 0,7 si 6 ats).
Aparatele de contracurent fiind mari consumatoare de caldura folosesc numai agenti termici
cu temperatura foarte ridicata, si anume apa fierbinte de 130-150C sau abur de medie presiune.
Ambele schimbatoare de caldura (boilere si aparate cu contracurent) se monteaza de obicei in
apropierea cazanelor de incalzire, exceptand cazul cand exista central de cazane mari, rationale,
si subcentrale de bloc alimentate de acestea, in care se produce apa calda.
Schemele celor mai uzuale legaturi intre cazan si boilere sunt date in cele ce urmeaza.
In toate situatiile de montaj scimbatorul de caldura este legat in paralel cu unstalatia de
incalzire a cladirii, astfel ca printr-un joc de vane se poate pune in functiune separat oricare din
aceste instalatii, sau, in caz de necessitate, ambele instalatii simultan.
In schema din figura 113 boilerul este alimentat de la un cazan de incalzire central, care
produce apa calda de 95C, folosita simultan si la incalzirea cladirii. Grupurile de cate doua
vane, prevazute in circuitul de incalzire si circuitul boilerului, asigura functionarea separate a
celor doua instalatii, care mai ales in perioada de vara este atat de necesara. Numai in circuitul
vasului de expansiune este interzisa montarea de organe de inchidere, pentru a nu impiedica
dilatarea apei si a produce astfel o explozie a cazanului prin suprapresiune. Circulatia apei intre
cazan si boiler se face in mod natural, conductele de legatura dintre acestea avand panta
continua.

Fig. 113. Boiler legat la cazan functionand cu apa calda, cu circulatie naturala:
1 cazan; 2 boiler; 3 robinete pe circuitul instalatiei de incalzire; 5 si 6 robinete pe
circuitul boilerului; 7 vas de expansiune.
Nu aceasi este situatia in figura 114, unde legatura intre cazan si boiler are loc printr-un
distribuitor si un colector, care fiind amplasate la o cota corespunzatoare unei bune manevrari a
vanelor, produc un sac in traseul conductelor. Circulatia naturala fiind astfel impiedicata,
activarea apei in conducte se realizeaza cu ajutorul unei pompe montate pe conducta de
intoarcere la cazan. In acest caz, pompa serveste si la activarea circulatiei apei in instalatia de
incalzire, ale carei conducte sunt si ele legate la acelasi distribuitor si colector.

Fig. 114. Boiler legat la cazan functionand cu apa calda, cu circulatie prin pompe:
1 distribuitor; 2 vase de aerisire; 3 colector; 4 pompa; 5 cazan; 6 boiler; 7 vas de
expansiune.
La boilerul funcionand cu abur de joasa presiune (figura 115), alimentarea cu abur a
instalatiei de incalzire si a celei de preparare a apei calde se realizeaza prin distribuitor. Si aici
robinetele prevazute pe conducte fac posibila functionarea separate a celor doua instalatii.

Fig. 115. Boiler racordat la cazan functionand cu abur de joasa presiune:

1 distribuitor; 2 oala de condensat; 3 dispozitiv de siguranta pentru cazan; 4 aerisire;
5 cazan; 6 boilere;
Legaturile la boiler, precum si armaturile ce se monteaza sunt aratate in figura 116. Se vede
ca in afara de robinetele necesare opririi alimentarii cu apa sau cu agent incalzitor, se prevede
un ventil de siguranta, prin care se impiedica o intrare in suprapresiune a instalatiei, atunci cand
apa se dilata prin incalzire, su un ventil de retinere, al carui rol este de a opri iesrea apei calde in
conducta publica, atunci cand presiunea acesteia scade sub presiunea corespunzatoare inaltimii
cladirii (cazul opririi apei in reteaua exterioara pentru repararea acesteia).

Fig. 116. Conducte de legatura si armature montate la boiler:

a retea de apa cu presiune suficienta; b reteaua de apa se gaseste sub presiunea unui
rezervor local de inaltime; 1 si 2 conducte de legatura la cazan; 3 alimentarea cu apa din
reteaua publica; 4 conducta de distributie a apei calde; 5 preaplin; 6 golire; 7 ventil de
retinere; 8 ventil de siguranta; 9 rezervor de inaltime.
3. Particularitati la montarea retelelor interioare de apa calda
Montarea conductelor de apa calda difera cu putin de aceea a conductelor de apa rece,
materialul folosit fiind teava zincate cu fitingurile si srmaturile obisnuite. Ordinea in care se

monteaza conductele este aceasi ca la reteaua de distributie pentru apa rece, traseele conductelor
ambelor retele fiind, in general, paralele.
Se va tine seama ca la obiectele sanitare si la bateriile de amestecare teava de apa calda se
racordeaza totdeauna la stanga.
La fixarea conductelor de apa calda la perete trebuie avuta in vedere dilatarea conductelor.
Astfel, 1 m de teava de otel se lungeste cu 13 mm, daca este incalzita la 100C. Aceasta
importanta deformare prin dilatarea trebuie sa se poata produce fara deteriorarea instalatiei. De
aceea, traversarea prin perete sau planseu a conductelor trebuie sa se faca in mansoane de
protective executate din table sau teava cu diametrul mai mare (fig. 117).

Fig. 117. Traversarea conductei de apa calda prin perete sau planseu:
1 teava de protective; 2 flansa de fixare.
Posibilitatea de dilatare a conductei trebuie studiata dupa traseul acesteia. Toate schimbarile
de directive sunt avantajoase dilatarii, daca bratarile de prindere sunt judicious plasate si daca
distanta pana la perete este suficienta. Astfel, deformarea unui cot se poate produce in mod liber
numai atunci cand bratarile sunt asezate la distanta de unghiul drept al conductei (fig. 118). Pe
culoare lungi este avantajoasa trecerea conductei peste stalpi, iar bratarile se vor aseza distantat
de stalp, traseul cotit servind ca un arc de compensare a dilatarii in ambele directii.

Fig. 118. Deformarea cotului la dilatarea conductei de apa calda:

1 punct fix.
Traseul conductelor intre cazan si boiler trebuie sa fie executat cu coturi (fig. 119), care sa
preia dilatarea. Daca traseele in linie dreapta sunt mai mari decat 30 m, trebuie create artificial
posibilitati de dilatare fie prin traversarea conductei de pe un perete pe celalalt, fie prin
construirea unor lire de dilatatie (fig. 120). In aceste cazuri punctele fixe de prindere fixe de
prindere a tevilor se asaza la jumatatea intervalului dintre lirele de dilatatie.

Fig. 119. Legatura conductelor dintre cazan si boiler.

Fig. 120. Lire de dilatatie.

Nu trebuie neglijat faptul ca la retelele cu circulatie naturala realizarea corecta a pantei intre
boiler si capatul opus al retelei este de foarte mare importanta. Cel mai mic sac pe conducta
poate favoriza acumularea locala a aerului si acesta va impiedica realizarea circulatiei.
La racordarea tuturor aparatelor de apa calda trebuie prevazute, in loc accesibil, imbinari
demontabile care vor fi folosite in cazuri de reparatii.
Pentru alimentarea cu apa rece a cazanelor de baie se prevad conducte de legatura din teava
de otel de 1/2, aduse la 60 cm de la nivelul pardoselii finite. In spatele pozitiei cazanului aceasta
legatura se termina cu un cot sa mufa, la care se monteaza un boz. Teava de plumb de 15/23 mm,
care face legatura cu bacteria cazanului, va avea montata pee a un robinet de trecere, imbinat la
ambele capete prin lipitura.
In felul acesta demontarea cazanului pentru reparatii se face usor, prin inchiderea
robinetului de trecere, desfacerea olandezului de la baterie si golirea cazanului, partial prin
robinetele bateriei si partial prin dopul de golire din fund.
Robinetul de trecere serveste numai la inchiderea alimentarii cu apa, ci si la reducerea
presiunii dinaintea bateriei.
Boilerele se monteaza pe console metalice (fig. 121) sau pe diverse constructii metalice (fig.
122). Stabilitatea boilerelor pe aceste dispositive de sustinere se realizeaza prin pene (opritoare),
care pot fi de otel sau de lemn.

Fig. 121. Instalarea unui boiler pe console:

1 grinda consolei; 2 contrafisa; 3 ancora; 4 opritor.

Fig. 122. Instalarea unui boiler pe o constructie vertical.

Inainte de montare atat mantaua boilerului cat si constructia metalica de sustinere trebuia sa
fie vopsite cu miniu de plumb, pentru protejare anticorosiva, iar intre suprafetele lor de contact
si de rezemare se va aseza cate o foaie de carton asfaltat.
La amplasarea boilerelor trebuie respectate distantele minime necesare efectuarii lucrului in
bune conditii, atat la montaj, cat si in caz de defectare. Astfel, intre doua boilere alaturate se

lasa 0,5 m, iar de la boiler la perete 0,7 m. In fata boilerului trebuie sa existe o distanta egala cu
lungimea serpentinei, plus 0,5 m, care este necesara pentru demontarea serpentinei in caz de
reparative sau de inlocuire. Intre gatul sau corpul boilerului si capacul demontabil exista o
garniture de carton pentru etansare; suruburile care se prinde capacul se strang treptat si
alternative, in cruce. Dupa montarea boilerului si eventual a serpentinei, instalatorul trebuie sa
execute legaturile acestuia cu cazanul de incalzire, cu conducta de apa rece, cu conducta de apa
calda si, cand este cazul, cu conducta de circulatie.
Serpentina de incalzire se leaga la distribuitorul si colectorul instalatiei de incalzire central,
sau direct la conductele de distributie a apei calde sau a aburului. Pe conducta de ducere, legata
la intrarea serpentinei (racordorul superior) se monteaza un robinet. Pe conducta de intoarcere
se monteaza robinet numai daca flidul incalzitor este apa calda; in cazul aburului se monteaza o
oala de condensate. La abur de joasa presiune, in loc de oala de condensate se poate monta un
aparat sau un sifon de deshidratare, executa din teava.
Conductele delegatura ale serpentinei se vor racorda la boiler prin flanse sau prin racorduri
olandeze. Cand conducta de alimentare cu apa rece se leaga la racordul de sub boiler, cel mai
departat de capacul boilerului, legatura cu reteaua de conducte de apa calda se executa la
racordul de deasupra boilerului, cel mai apropiat de capac (situate in diagonal fata de racordul
de alimentare cu apa rece). Cele doua legaturi se pot realiza si invers, dar tot deauna in
diagonala. Racordarea boilerului cu conducta de crculatie a api calde se executa in centrul
capacului de fund al boilerului.
Boilerele trebuie isolate contra pierderilor de caldura, cu rogojini de vata mineral de 40-50
mm grosime, care se tencuiesc cu ipsos, se gletuiesc si se vopsesc.