Sunteți pe pagina 1din 25

Teoria alegerii rationale n conditii incerte

Dr. Iulian Stoleriu


Facultatea de Matematica
Universitatea Al. I. Cuza, Iasi
iulian.stoleriu@uaic.ro, stoleriu@yahoo.com
[14Ian2010]

Introducere

? Utilitatea este o m
asur
a a gradului de satisfactie.
? Punctul de plecare al teoriei este Paradoxul de la St. Petersburg. D. Bernoulli (1738) introduce
o functie de preferintele utilizatorului de capital.
? Paradoxul de la Sankt Petersburg: Se arunca o moneda ideal
a p
an
a apare fata cu banul
(arunc
ari independente). Daca la prima aruncare apare stema, juc
atorul primeste 2, dac
a la
primele dou
a arunc
ari au aparut steme, va primi 4, daca la primele trei arunc
ari au ap
arut
steme, va primi 8 etc. Suma primita se va dubla pentru fiecare nou
a aparitie a stemei.
Q: Ce prim
a ar fi dispus s
a pl
ateasc
a cineva pentru a putea participa la acest joc?
? Idei propuse: E(X), o limitare a averii totale a cazinoului (Poisson si Condorcet), Buffon
introduce un prag de probabilitate, Daniel Bernoulli si Gabriel Cramer au introdus ideea de
utilitate a c
astigului.
? Datorit
a num
arului mare de aplicatii, a fost considerata una dintre cele mai de succes teorii
n analiza economic
a, ce are o fundamentare axiomatica solida.
? Ulterior, au ap
arut diverse critici importante aduse teoriei si s-au dezvoltat teorii alternative
(non-EU).

Relatia de preferint
a

? Fie o multime finit


a de entitati (st
ari, obiective sau premii) si < o relatie binar
a pe .
? Relatia < se numeste relatie complet
a daca ()x, y , ori x < y, ori y < x.
? Relatia < se numeste relatie tranzitiv
a daca ()x, y, z , x < y si y < z implic
a x < z.
? Numim relatie de preferint
a (sau relatia rational
a) o relatie complet
a si tranzitiv
a.
? Numim relatie de strict
a preferint
a (notam x  y) o relatie pentru care x < y si y 6< x.
? Numim relatie de indiferent
a (notam x y) o relatie pentru care x < y si y < x.
? Spunem c
a o relatie de preferinta < poate fi reprezentata printr-o functie u (de utilitate) dac
a:
x < y u(x) u(y), x, y .

Utilitate n conditii certe

? Pp. c
a detinem un capital F pe care l investim n mai multe obiective simultan, (x1 , x2 , . . . , xn ),
astfel nc
at s
a confere o satisfactie cat mai mare. Preturile obiectivelor sunt i , iar suma
maxim
a ce o putem pl
ati este P .
Max U (x1 , x2 , . . . , xn ),
astfel nc
at

x + x2 + + xn = F ;

1
1 x1 + 2 x2 + + n xn = P ;

xj , j = 1, n, t A R+ .

Alegere n conditii incerte


? Fiecare actiune posibil
a a unui agent economic poate avea mai multe rezultate. Presupunem
c
a agentul are la ndem
an
a estimari pentru probabilitatea de aparitie a fiec
arui rezultat.
? Numim loterie (sau experiment, alternativa) entitatea L = (p1 , x1 ; p2 , x2 ; . . . ; pn , xn ),
cu xi , i = 1, n si P = (p1 , p2 , . . . , pn ) o repartitie discret
a.
Not
am cu L() multimea tuturor loteriilor pe .
? In cazul n = 2, L = (p, x; 1 p, y), p [0, 1], x, y
(e.g., aruncarea unei monede ideale:

L = (0.5, S; 0.5, B)).

? Loteriile pot fi simple sau compuse (cu elemente alte loterii).


? O loterie compus
a este o medie de loterii simple.
E.g., fie L = (p1 , x1 ; p2 , x2 ; . . . ; pn , xn ) si L0 = (p01 , x1 ; p02 , x2 ; . . . ; p0n , xn ). Atunci, loteria
compus
a L00 = (, L; 1 , L0 ) poate fi scrisa ca o loterie simpl
a:
L00 = (p1 + (1 )p01 , x1 ; p2 + (1 )p02 , x2 ; . . . ; pn + (1 )p0n , xn ) = L + (1 )L0 .
? Este necesar
a o teorie care sa tina cont de preferintele unui agent economic pentru obiectivele
sale si s
a poat
a decide ce loterie (proiect riscant) sa aleaga. ( = Expected Utility Theory)

Functie de utilitate
? O functie U : L() R se numeste functie de utilitate n sens von Neumann & Morgenstern
(asociat
a relatiei <) dac
a satisface conditiile:
(1) L1 < L2 U (L1 ) U (L2 ), L1 , L2 L().
(2) U (pL1 + (1 p)L2 ) = p U (L1 ) + (1 p)U (L2 ), L1 , L2 L(), p [0, 1].
? O functie de utilitate U : L() R este functie de utilitate vNM dac
a si numai dac
a exist
a
numerele u1 , u2 , . . . , un R astfel ncat pentru orice p [0, 1] avem:
U (L) =

n
X

pi ui .

i=1

? Valorile ui = u(xi ) = U (Li ) se numesc utilit


ati marginale sau utilit
ati Bernoulli.
Li = {0, 0, . . . , 0, |{z}
1 , 0, . . . , 0}.
i

? Din conditia de reprezentare,


L1 < L2 U (L1 ) =

n
X
i=1

pi u(xi ) U (L2 ) =

n
X
i=1

qi u(xi ), L1 , L2 L().

Exemplu

? Un investitor rational din punctul de vedere al teoriei vNM va actiona ca si c


and ar maximiza
valoarea asteptat
a a unei funtii de utilitate.
? Exemplu: Unui investitor rational vNM i se propune proiectul L = (2/3, 4400; 1/3, 5100).

Pentru U (w) = w, s
a se determine daca investitorul accepta proiectul.
(Pp. c
a averea actual
a a investitorului este de w0 = 10000)
? Decizia se ia prin aplicarea principiului maximizarii valorii asteptate a utilit
atii,
E[U (w0 + L)] =

310
> E[U (w0 )] = 100.
3

Axiomatica von Neumann & Morgenstern


Axioma 1 Relatia < este rationala (completa si tranzitiva);
Axioma 2 (axioma de continuitate) Daca L1 < L2 < L3 , atunci
exista p (0, 1) astfel ncat L2 p L1 +(1p) L3 .
Axioma 3 (axioma de independent
a) Pentru oricare L1 , L2 L(),
L1 < L2 p L1 + (1 p) L3 < p L2 + (1 p) L3 ,

p (0, 1), L3 L().

Consecinte:
C1: Fie L1 , L2 , L3 L(), date. Daca L1 L2 , atunci axioma de independent
a implic
a (lu
am
L3 = L2 ):
p L1 + (1 p) L2 p L2 + (1 p) L2 ,
L2 L1 .

() p [0, 1]

(curbele de indiferent
a sunt segmente)

C2: Dac
a L1 L2 , atunci p L1 + (1 p) L3 p L2 + (1 p) L3 , p (0, 1), L3 L(),
de unde deducem c
a toate curbele de indiferenta sunt paralele.

Teorema fundamental
a
Teorem
a: Dac
a o relatie de preferinta < satisface axiomele 1 - 3 de mai sus, atunci exist
a o
functie de utilitate vNM asociata acesteia.
-

Etape n demonstratie:

? Consider
am L ca fiind cea mai buna loterie posibila din L() (d
a cel mai bun rezultat)
si L ca fiind cea mai proasta loterie posibila (cu cel mai prost rezultat).
Evident, L < L.
Pentru orice L L(), avem ca L < L < L. Din axiomele 2 si 3,
exist
a un unic L [0, 1],

astfel ncat L L L + (1 L )L.

? Fie U : L() = R astfel ncat U (L) = L .


? Se arat
a ca U este o functie de utilitate vNM
(i.e., este o reprezentare pentru < si este afina).

Teorem
a (de unicitate p
an
a la o functie afin
a): Sa presupunem c
a U : L() R este o functie
de utilitate vNM pentru relatia <. Atunci V : L() R este tot o functie de utilitate vNM
pentru relatia < dac
a si numai daca exista a, b R (b > 0) astfel nc
at
V (L) = a + b U (L), ()L L().
Implicatia = este imediata.
a
= : Consider
am L si L ca mai sus si presupunem ca L  L. Pentru orice L L(), avem c
L < L < L. Din axioma de continuitate,
()L [0, 1],

astfel ncat L L L + (1 L )L,

de unde
U (L) = L U (L) + (1 L )U (L).
Gasim c
a

U (L) U (L)
.
U (L) U (L)
Dar, V este o functie de utilitate vNM, de unde:
L =

V (L) = V (L L + (1 L )L) = L V (L) + (1 L )V (L).


Definim:
b=

V (L) V (L)
U (L) U (L)

si

a = V (L) b U (L),

Alte propriet
ati
? (continuitate arhimedean
a) Daca L1 < L2 < L3 , atunci () p, q (0, 1) astfel nc
at:
p L1 + (1 p) L3 < L2 < q L1 + (1 q) L3 .
(i.e. nu exist
a o combinatie infinit mai buna sau infinit mai proast
a)
? (compunerea loteriilor) Pentru orice L1 , L2 , L3 L() si p, q [0, 1], avem
p L1 + (1 p) (q L2 + (1 q) L3 ) p L1 + (1 p)q L2 + (1 p)(1 q) L3 .

Loterii monetare

? Dac
a X multime finit
a, atunci functia de utilitate vNM este
U (L) =

n
X

u(xi ) pi

( EL [u(x)]).

i=1

? Consider
am c
a X R. Atunci, loteriile sunt descrise de densit
ati de repartitie.
? In cazul continuu, dac
a F : R [0, 1] este o functie de repartitie, atunci functia de utilitate
vNM este
Z
U (F ) =
u(x) dF (x) ( EF [u(x)]).
R

? De acum nainte presupunem ca functia Bernoulli u este continu


a si cresc
atoare.
Z
? cu (F ) este echivalentul sigur al unei loterii L daca u(cu ) = EF [u(x)] =
u(x) dF (x).
R

Atitudine fat
a de risc

? Riscul este o nesigurant


a relativa la posibilele stari/investitii viitoare (e.g., bolnav sau s
an
atos,
s
arac sau bogat, r
azboi sau pace, soare sau ploaie etc).
? Ce ati alege ntre un c
astig sigur de 1000 RON si o loterie la care puteti c
astiga 2500 RON cu
p = 1/2 sau nimic? (= aversiune fata de risc)
? In practica, un investitor rational vNM va investi ntr-un proiectul riscant doar dac
a
U (w0 ) < E(U (wf )).
? Un investitor A are preferintele reprezentate de functia de utilitate UA .
Cum determin
am dac
a A agreaz
a riscul sau nu?
Cum determin
am dac
a A are o tolerant
a mai mare pentru risc dec
at un alt investitor B,
care are UB ?
? O loterie L = (p, x; 1 p, y) se numeste loterie cinstit
a (sau joc cinstit) dac
a E(L) = 0.
? D.p.d.v. al atitudinii fat
a de risc, un investitor poate fi riscofob, riscofil sau indiferent (neutru)

Atitudine fat
a de risc
? Un investitor este riscofob daca prefera castigul dat de valoarea asteptat
a a loteriei n detrimentul loteriei. In cazul discret, scriem:
p U (x) + (1 p) U (y) U (p x + (1 p) y),

() p [0, 1], () x, y.

? Un investitor este riscofil daca prefera loteria castigului dat de valoarea asteptat
a a loteriei.
In cazul discret, scriem:
p U (x) + (1 p) U (y) U (p x + (1 p) y),

() p [0, 1], () x, y.

? Un investitor este indiferent (neutru) (n ce priveste riscul) dac


a
p U (x) + (1 p) U (y) = U (p x + (1 p) y),

() p [0, 1], () x, y.

? Cazul continuu:

investitor riscofob d.n.d.


Z

Z
pentru orice F,
u(x) dF (x) u
x dF (x) .
R

investitor:

- riscofob (aversiune fata de risc),


- riscofil (placere pentru risc),

- indiferent (neutru la risc),

u este concav
a, i.e., E(u(W )) u(E(W ))
u este convex
a, i.e., E(u(W )) u(E(W ))
u este afin
a, i.e., E(u(W )) = u(E(W )).

? Un investitor A cu u este mai riscofob dec


at B cu v daca cu (F ) cv (F ), pentru orice F .

? Un riscofob cu (u(x) = x) prefera castigul sigur de 36 RON unei loterii (0.5, 100; 0.5, 0).

Avem c
a cu = 0.5 100 + 0.5 0 = 5 < 6 = u(36).
? Indici de aversiune fat
a de risc (Arrow-Pratt) (pp. u C 2 ):
U 00 (w)
IAR(U, w) = 0
>0
U (w)

si

U 00 (w)
IRR(U, w) = w 0
> 0.
U (w)

? premiu de risc = suma ce ar plati-o un investitor care doreste s


a evite o situatie riscant
a
(w0 cu ).

Exemple de functii de utilitate:

? u(x) = ln(x), u(x) =

x (St. Petersburg)

x1r
, r > 0.
? CRRA (constant relative risk aversion) u(x) =
1r
? CARA (constant absolute risk aversion) u(x) = eAx , A > 0.


r
b
? HARA (hyperbolic absolute risk aversion) u(x) =
a+ x .
1r
r
? Unui investitor cu indicele IAR constant i pasa de pierderile absolute.
? Un investitor cu indicele IRR constant va plati o parte fixa din averea sa pentru a evita riscul
pierderii unei proportii din avere.

Aplicatie n asigur
ari:
? Consider
am o polit
a de asigurare n caz de accident pentru care fiecare leu asigurat cost
a q lei.
Un individ riscofob (strict), cu averea initiala w0 , doreste sa se asigure. Firma de asigur
ari
stabileste c
a acesta va suferi un accident cu p, iar accidentul cost
a D.
Pentru ce valoare se va asigura individul?
Profitul asiguratorului este: = (p, (q 1)a; 1 p, qa).
Polita de asigurare este cinstita daca E() = 0 = q = p.
Averea individului ce doreste sa se asigure va fi:
cu accident (p)

fara accident (1 p)

f
ar
a asigurare

W0 D

W0

cu asigurare

W0 D + a q a

W0 q a

? Problema de maximizare pentru asigurat este:


max {p u(W0 D + (1 q) a) + (1 p) u(W0 q a)}.

0aD

Polit
a de asigurare corect
a

? Pentru q = p, avem problema de optim:


max {p u(W0 D + (1 p) a) + (1 p) u(W0 p a)}.

0aD

? Conditiile pentru o solutie a de maxim n intervalul (0, D) sunt:


u0 (W0 D + (1 q) a ) u0 (W0 p a ) = 0.

f
ar
a solutie!

(1 p) u00 (W0 D + (1 p) a ) + p u00 (W0 p a ) < 0.


? Pentru fiecare dintre capetele intervalului, prima conditie de extrem este:
u0 (W0 D) u0 (W0 ) 0,

pentru a = 0.

u0 (W0 p D) u0 (W0 p D) 0,
? G
asim c
a a = D

(asigurare full).

f
ar
a solutie!

pentru a = D.

Polit
a de asigurare p
artinitoare

? Polita incorect
a: q > p.
? Prima conditie pentru o solutie a de maxim n [0, D] este, n fiecare caz,
p (1 q) u0 (W0 D + (1 q) a ) (1 p) q u0 (W0 q a ) = 0,
p (1 q) u0 (W0 D) (1 p) q u0 (W0 ) 0,
p (1 q) u0 (W0 q D) (1 p) q u0 (W0 q D) 0,

pentru 0 < a < D.


pentru a = 0.

!!!

pentru a = D.

!!!

? Din prima relatie g


asim c
a
u0 (W0 D + (1 q) a )
(1 p) q
=
> 1,
u0 (W0 q a )
(1 q) p
de unde u0 (W0 D + (1 q) a ) > u0 (W0 q a ), adica W0 D + (1 q) a < W0 q a ,
deci a < D. (asigurare partiala).
? Concluzie: Dac
a q = p, atunci asigurare full; pentru q > p, se va asigura doar partial.

Asigurare de masin
a simplificat
a:

a n valoare de 2100.
? Un investitor (u(x) = x) are averea initiala w0 = 10000 si o masin
O firm
a de asigur
ari determina ca, cu probabilitatea p = 0.1, masina i se poate fura.
? Averea investitorului n conditiile date (d.p.d.v. al firmei): w = (0.9, 12100; 0.1, 10000).
? Valoarea asteptat
a a averii: E(w) = 11.890.
? Valoarea asteptat
a a utilit
atii averii: E[u(w)] = 109.
? Pp. c
a investitorul doreste sa cumpere asigurare pentru masina. In schimbul unei prime, firma
de asigurare i r
ascump
ar
a masina daca aceasta este furata.
C
at de mult este dispus individul s
a pl
ateasc
a pentru polita de asigurare?
? Not
am valoarea politei cu pa . Avem: E[u(wasig )] 109 = E[u(w)], de unde pa 219.
? Va profita firma de asigur
ari de pe urma unui contract cu pa = 219?
? Profitul asteptat al firmei este E() = 0.9 219 + 0.1 (219 2100) = 9 > 0. DA!

O problem
a de optimizare a portofoliului
? Un investitor neutru la risc, cu averea initiala w0 , are oportunitatea de a investi n dou
a
active financiare: unul sigur (bond cu r) si unul riscant (share, cu rata profitului z F (x),
EF (z) > r).
? Investitia este a z + (w0 a) r.
? principiul maximiz
arii utilitatii asteptate:
Z
max EF [u(a z + (w0 a) r)] = max
a

u(a z + (w0 a) r) dF (x).


R

? Prima conditie de optim:


Z

(z r) u0 (a z + (w0 a ) r) dF (x) = 0.

? Un investitor neutru la risc are u(x) = x + b. Conditia de optim interior devine


Z
(z r) dF (x) = 0,
R

adic
a f
ar
a solutie. R
am
ane doar a = w0 (un investitor neutru la risc va investi doar n shares).

Risk sharing

? Doi investitori, A1 si A2 , au fiecare functia de utilitate u(w) =

w.

? Am
andoi investesc separat n active riscante L = (0.5, 100; 0.5, 0), independent unul de cel
alalt.
? Valoarea castigului asteptat de fiecare va fi E[U (L)] = 5.
? Dac
a acestia creeaz
a un fond mutual, punand n comun activele, atunci fiecare cot
a parte este
Lm = (0.25, 100; 0.5, 50; 0.25, 0),
de unde E[U (Lm )] = 6.0355 > 5 (!!!).

Critici aduse teoriei


? Paradoxul lui Alais: Se considera un joc ce are rezultatul final unul dintre: {4000, 3000, 0}.
Dou
a scenarii:
A

LA = (0.8, 4000; 0, 3000; 0.2, 0) si L0A = (0, 4000; 1, 3000; 0, 0);

LB = (0.2, 4000; 0, 3000; 0.8, 0) si L0B = (0, 4000; 0.25, 3000; 0.75, 0)

Ce variant
a alegeti din fiecare scenariu?
Pp. u(0) = 0. Majoritatea persoanelor vor alege L0A si LB .
Din L0A  LA si LB  L0B , rezulta ca
u(3000) > 0.8 u(4000)

si

0.8 u(4000) > u(3000). !!!

? Paradoxul lui William Newcombe.


? Dilema prizonierului:
P1 @
@P2

coop

non-coop

coop

(10, 10)

(0, 20)

non-coop

(20, 0)

(1, 1)

Discutii, critici

? Cum alegem p??


? Dificil de g
asit o m
asur
a cantitativa a gradul de satisfactie al unui investitor pentru un anumit
obiectiv.
? Imposibil de determinat utilitatea ordinala (e.g., ce factori a determinat o persoan
a s
a cumpere
un anumit produs)
? Teoria utilit
atii asteptate (EU) genereaza diverse paradoxuri (observatii empirice inconsistente
cu teoria)
? Teorii non-EU au fost introduse si utilizate ca alternative (e.g., Teoria EU generalizat
a, Teoria
regretului)