Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rezolvare v3 - 2011
Rezolvare v3 - 2011
A1. (40%) La fel cuV4 A2 2010 si V3 A22009 doar ca se inmultesc sumele cu 10,
Societatea X SRL prezint la 31 decembrie anul N urmatoarea situaie patrimonial: capital social
900.000 (9000 aciuni a 100 lei), imobilizri corporale 1.000.000, imobilizri necorporale (licen)
50.000, imobilizri financiare 100.000 (10.000 aciuni cu valoare nominal de 10, deinute la
societatea Y SRL reprezentnd 50% din numrul de aciuni ale acesteia), rezerve 100.000, profituri
nerepartizate 100.000, stocuri 1.500.000 (materii prime i materiale 200.000, producie n curs
1.050.000 produse finite 250.000), creane 2.500.000 (din care incerte 200.000) furnizori i creditori
3.150.000, datorii la bnci 1.000.000 (din care pe termen lung 500.000), disponibiliti bneti
100.000.
Alte informaii:
cldirile care reprezint 50% din activele corporale amortizabile au o valoare de pia cu
20% mai mare dect valoarea contabil;
activul net corectat al societii Y SRL a fost la 31 decembrie N de 400.000; diferenele de
curs aferente creanelor n valut sunt la 31 decembrie de +300.000 lei; diferenele de curs
aferente obligaiilor n valut sunt de +100.000;
stocurile fr micare sunt n sum de 150.000; din reevaluarea stocurilor au rezultat
diferene favorabile de 850.000.
Se cere:
1. S explicai trecerea de la bilanul contabil la bilanul economic i s elaborai bilanul
economic al societii X SRL la 31 decembrie N. (3p)
2. S determinai valoarea intrinsec a unei aciuni X SRL la 31 decembrie N. (2p)
3. S elaborai bilanul funcional i bilanul financiar al societtii X SRL la 31 decembrie anul
N.(3p)
4. Pe baza bilanurilor de mai sus facei o scurt prezentare a situaiei financiare a societii
X SRL la 31 decembrie anul N. (2p)
REZOLVARE:
1. Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic
Bilantul contabil reprezinta un puct de pornire in orice evaluare de activ/de intreprindere.Parasirea bilantului contabil si
elaborarea bilantului economic se realizeaza cu ocazia elaborarii activului net corectat si determinarii capacitatii beneficiare
Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor imobilizante necorporale cu exceptia
celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul
stocurile s elimina cele cu miscare lenta, iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR
la ultima zi a lunii precedente.
Activ
Pasiv
Elemente
Val ctb
Ajustari
Val ec
Elemente Val ctb
Ajusta Val ec
ri
Iombilizari
50.000
-50.000
- Capital
900.000
900.000
necorporale
social
-Licente
Imobilizari
1.000.000
+100.000
1.100.000 Rezerve
100.000
100.000
corporale-cladiri=
500.000
Imobilizari
100.000
+100.000
200.000 Profituri
100.000
100.000
financiare:10.000
nerepartiz
actX 10lei la soc
ate
Gama
Stocuri
1.500.000 (150.000+850.000)
2.200.000 Furnizori
3.150.000 +100.0
3.250.000
Mat prime 200.000
+700.000
si creditori
00
Produc in curs
1.050.000
Prod finite250.000
Creante
2.500.000 (-200.000+300.000
2.600.000 Datorii la
1.000.000
1.000.000
-incerte:200.000
=+100.000
banci -
Disponibil banesti
Total active
100.000
5.250.000
950.000
TL:500.00
0
100.000 Dif. reeval
6.200.000 Total
pasive
5.250.000
850.00
0
950.00
0
850.000
6.200.000
Sume
1.300.000
2.200.000
2.600.000
100.000
6.200.000
Elemente
Capital propriu
Diferente din reev
Furnizori/creditori
Datorii la banci
Total Pasiv
Sume
1.100.000
850.000
3.250.000
1.000.000
6.200.000
- Functiei de exploatare ii corespund fluxurile de aprovizionare productie si vanzari generatoare de stocuri reale si
financiare, care se reinnoiesc cu o anumite regularitate.
Functia de exploatare = Stocuri+Creante-Obligatii nefinanciare (clasa 4)
Functia de trezorerie = Disponibil banesti+val mobiliare (cl.5)
Elemente
F. INV :
Imobilizari
F.EXPL:
Stocuri+CreanteFurnizori/creditori
F. TREZ
Disponibil banesti
Total Activ
Sume
Elemente
1.300.000 Capital propriu
1.550.000 Diferente din reev
Sume
Elemente
1.300.000 Capital permanent
(+dat la banci pe t lung)
4.800.000 Furnizori/creditori
100.000 Datorii la banci TS
6.200.000 Total Pasiv
F.
1.100.000 FI
850.000 NANT
A
RE
1.000.000
2.950.000
Sume
2.450.000
3.250.000
500.000
6.200.000
Bilantul financiar - este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilantul contabil, a celor trei mari mase financiare ale
intreprinderii:
fondul de rulment net global FR;
necesarul de fond de rulment NFR;
trezoreria intreprinderii TN.
Pornind de la premisa existenteu unui anumit echilibru care trebuie sa existe intre durata unei operatii de finantat si durata
mijloacelor de finantare corespunzatoare, bilantul financiar pune in evidenta doua reguli principale ale finantarii, respectiv
nevoile permanente vor fi acoperite(finantate) din capitaluri permanente, indeosebi din capitalurile proprii, in timp ce
nevoile/resursele temporare vor fi in mod normal, finantate din resurse temporare.
Nerespectarea regulilor de finantare va determina o situatie de dezechilibru financiar.
Partea de sus a bilantului reflecta echilibru financiar pe termen lung, iar partea de jos echilibrul financiar pe termen scurt.
FR = Capital permanent- Imobilizari = 2.450.000 1.300.000 = 1.150.000
NFR = Stocuri + Creante Funizori/Creditori = 4.800.000 3.250.000 = 1.550..000
TN = Disponibil Datorii la banci TS = 100.000 500.000 = - 400.000
TN = FR- NFR = 1.150.000- 1.550.000 = -400.000
4.Scurta prezentare a situatiei financiare
Observam o preocupare redusa a conducerii pentru investitie, desi prezinta un fond de rulment pozitiv ceea ce
inseamna ca are un capital permanent care finanteaza activele imobilizante si o parte din activele circulante.
Societatea prezinta un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat.In cazul
in care conducerea ar duce o politica de investitie atunci se explica ca o situatie normala cresterea nevoii de finantare a
ciclului de exploatare.
Dezechilibrul financiar al entitatii este dat de deficitul monetar, prin angajarea de noi credite pe TS, adica
dependenta societatii de resurse externe, se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite prin
negocierea mai multor resurse de astfel de capital.
A2. (30%) Determinai prin ambele metode valoarea patrimonial de baz a societii
comerciale Exemplul SRL dispunnd de urmtoarele informaii: (10p)
cldiri 500.000, terenuri 100.000, echipamente amortizabile 3.000.000, know-how 250.000,
capital social 2.500.000, datorii comerciale 9.000.000, mprumuturi 4.850.000, stocuri
5.000.000, creane 8.000.000, sume la bnci 250.000, rezerve 500.000, profit 250.000.
Preul de pia al cldirilor este de 1.250.000, din reevaluarea activelor amortizabile au
rezultat diferene n plus de 800.000, stocurile fr micare sunt de 250.000, iar diferenele
favorabile din reevaluarea creanelor n valut sunt de 2.500.000.
Activ
Pasiv
Elemente
Val ctb
Ajustari
Val ec
Elemente
Val ctb
Ajustari Val ec
Iombilizari
250.000
-250.000
- Capital
2.500.000
- 2.500.000
necorporale
social
Know how
Imobilizari
Rezerve
500.000
500.000
corporale
-cladiri= 500.000
500.000
+750.000
1.250.000
-terenuri =100.000
100.000
100.000
-echipamnete=
3.000.000
3.000.000
+800.000
3.800.000
Stocuri
5.000.000
-250.000
4.750.000 Profituri
250.000 -250.000
Creante
Disponibil banesti
Total active
8.000.000
250.000
17.100.000
+2.500.000
-
3.550.000
10.500.000 Dat
comericale
250.000 Datorii la
banci
Dif. Reeval
9.000.000
9.000.000
4.850.000
4.850.000
3.800.000
20.650.000 Total
pasive
17.100.00
0
750.000+
800.000+
-250.000
2.500.00
0
3.550.00
0
20.650.00
0
A3. (30%)
1. Prezentai 10 proceduri (diligene) pentru auditarea stocurilor. (4p)
Auditul stocurilor presupune o abordare cantitativ i una calitativ. Prima abordare const in principal in participarea la
inventarul anual i in analiza procedurilor existente i a celor aplicate. Abordarea calitativ se refer la analiza costurilor de
producie i a costurilor de achiziie a bunurilor din stoc.
Diligenele de audit trebuie s permit asigurarea c sunt respectate principiul separrii exerciiilor contabile i cel
al permanenei metodelor de la un exerciiu la altul.
Asistenta la inventarul fizic - diligente specifice
Remarci preliminare
La finele exerciiului, stocurile fac obiectul unui inventar fizic, in mod obligatoriu, indiferent dac in cursul exerciiului s-a
aplicat metoda inventarului permanent. Deci trebuie verificat respectarea acestei obligaii. Asistarea la inventarul fizic al
stocurilor i revizuirea procedurilor folosite de intreprindere pentru respectarea acestei obligaii fac parte din sarcinile
oricrui audit asupra situaiilor financiare. in cazurile foarte rare in care stocurile sunt nesemnificative, auditorul poate trece
peste aceste obligaii ale sale.
Diligene prealabile asistrii la inventar
- Identificai diferitele categorii de stocuri in funcie de activitatea intreprinderii: mrfuri, materii prime, in curs de fabricaie,
produse finite. Asigurai-v c societatea a respectat distincia ce trebuie fcut intre stocuri i imobilizri, pe de o parte, i
intre stocuri i cheltuielile constatate in avans, pe de alt parte.
- Precizai dac inventarul fizic privete toate categoriile de stocuri, in integralitatea lor sau prin sondaj (inventarierea
general i total a stocurilor). In practic, societatea nu poate proceda la inventarierea prin sondaj dac in cursul anului nu
a inut evidena prin metoda inventarului permanent.
- Precizai data la care s-a efectuat inventarul fizic i con-fruntai- cu datele inregistrate in conturi la sfaritul anului, aducand
ajustrile necesare in funcie de operaiile dintre data inventarului i data inchiderii.
- Verificai dac intreprinderea a redactat i a adus la zi o procedur scris de inventar fizic anual; identificai punctele slabe
care ar putea fi ameliorate. Dac intreprinderea nu are proceduri scrise, stabilii in funcie de importana stocurilor - dac
trebuie elaborat o astfel de procedur.
- Identificai, exhaustiv, toate localizrile de stocuri; identificai dac exist stocuri la teri i procedai la circulari- zarea
acestora. Concluzionai asupra exhaustivitii perimetrului inventarului fizic.
- Identificai cazurile de stocuri existente fizic in intreprindere, dar care nu ii aparin acesteia.
Asistarea la inventarulfizic anual i analiza procedurilor
- Verificai dac toate elementele stocate sunt clasate i grupate de o manier care s permit diminuarea riscurilor de
eroare de identificare a lor (riscul de confuzie).
- Asigurai-v c in cursul inventarului fizic nu au avut loc micri de stocuri care inseamn cantiti inventariate eronat.
Recomandat este s fie oprite producia, recepiile i livrrile. Dac nu se poate opri total activitatea, trebuie s existe o
procedur de identificare i de tratare contabil a fluxurilor care au avut loc in timpul inventarului fizic.
- Pentru activitile de producie, apreciai stocurile in curs; dac sunt semnificative, includei-le in sondajele prevzute in
continuare.
- in prealabil separai stocurile in curs" pe diferite etape ale procesului de fabricaie; fr aceast lucrare nu se pot stabili in
mod rezonabil costurile de producie ale acestor stocuri.
- Analizai unitile de msur reinute de intreprindere pentru inventariere: greutate, cantitate, lungime etc.; verificai dac
acestea sunt conforme naturii fizice a produciei in stoc.
- Analizai derularea practic a msurrii efectuate la inventarul fizic sub aspectele urmtoare:
componena echipei de numrare, de msurare;
exhaustivitatea - toate produsele in stoc au fcut obiectul numrrii, al msurrii?
cum sunt identificate articolele deja msurate (numrate)?
exist o procedur de msurare (numrare) dubl?
calitatea instrumentelor folosite pentru msurare, numrare;
persoanele implicate in inventariere au cunotine suficiente despre produsele in stoc? Exist riscul confundrii?
- Analizai procedurile de colectare a listelor de inventariere; procedura folosit asigur prevenirea riscului ca anumite
liste de inventariere s nu fie centralizate?
Controlul cantitilor n stoc
- Dac intreprinderea utilizeaz metoda inventarului permanent, obinei stocul teoretic (scriptic) existent la finele
exerciiului pentru stocurile cu valori mai importante i comparai- cu cel obinut prin inventarierea fizic.
- Dac intreprinderea utilizeaz metoda inventarului intermitent, comparaia se face intre stocul obinut la inventarul
fizic i cel obinut pe baza stocului existent la inventarul fizic de la inchiderea exerciiului precedent i rulajele de
intrri i ieiri din cursul exerciiului auditat: (Si + I - E = Sf).
- in cazul inventarului fizic, procedai la renumrarea (recantrirea) unor articole dinainte selecionate, asigurandu-v c
2.
Raportul de audit trebuie s prezinte clar opinia auditorului asupra faptului de a ti dac situaiile
financiare dau o imagine fidel poziiei, situaiei financiare i rezultatelor obinute (sau prezint n mod
sincer n toate aspectele lor semnificative) n acord cu referinele contabile i, dac e cazul, dac ele
sunt conforme prevederilor legale.
Termenii utilizai pentru exprimarea opiniei auditorului sunt dau o imagine fidel" sau prezint n
mod sincer n toate aspectele lor semnificative". Aceste dou formulri semnific, ntre altele, c auditorul
nu ia n considerare dect elementele semnificative privind situaiile financiare.
Referinele contabile sunt Standardele Internaionale de Contabilitate, reguli emise de ctre
instituiile sau organismele profesionale i practica general din ar (lund n considerare exigenele de
sinceritate) i legislaia local.
n scopul de a aviza pe cititor asupra contextului n care noiunea de fidelitate este exprimat,
opinia auditorului va preciza referina n raport de care situaiile financiare sunt stabilite, utiliznd termeni
ca n conformitate cu IAS (sau cu normele naionale)".
n afara opiniei referitoare la imaginea fidel, poate fi necesar includerea n Raportul auditorului a
unei opinii asupra faptului de a ti dac aceste situaii financiare sunt conforme cu alte prevederi legale
sau statutare.
Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se
formuleaz astfel:
Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor: Noi nu am putut asista la inventarul fizic din
31 decembrie ...., cci noi am fost desemnai auditori ulterior acestei date. innd seama de natura
documentelor contabile ale societii, noi am putut controla cantitile prin alte proceduri.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi
putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei
financiare a societii la 31 decembrie ...., ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat
la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare".
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate.
Astfel, cum este explicat n nota X" anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile
financiare. Aceast practic nu este, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active
corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de.... pentru cldiri
i.... pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de.... pentru exerciiul ncheiat
la 31 decembrie......n consecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la.... mii. lei, iar pierderile
exerciiului i pierderile cumulate la mii. lei.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n
paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31
decembrie ...., ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i sunt
conforme cu prevederile legale i statutare."
Auditorul certific cu rezerv" atunci cnd iregularitatea este semnificativ, dar importana ei
nu este suficient pentru a considera c situaiile financiare nu sunt corecte i sincere i c nu dau o
imagine fidel asupra poziiei i situaiei financiare precum i rezultatului exerciiului.
Oricare ar fi natura neregularitilor, auditorul i prezint n raport opinia, preciznd:
natura dezacordului; postul i suma respectiv; influena asupra rezultatului net.
3.
elementelor probante
Pe tot parcursul misiunii sale, auditorul urmrete obinerea elementelor probante care s i
permit s dea certificarea asupra situaiilor financiare, utiliznd diverse procedee i tehnici care privesc:
controlul asupra pieselor justificative i control de verosimilitate; observarea fizic; examenul
analitic.
Pentru obinerea elementelor probante, tehnicile de control folosite sunt:
- inscectia fizic si observaia, care constau n a examina activele, conturile sau n a observa
maniera de aplicare a procedurilor;
- confirmarea extern direct), care const n a obine de la terii ntreprinderii informaii asupra
soldurilor conturi lor bilaterale sau asupra operaiilor derulate;
- examenul documentelor primite de ctre ntreprindere, care servesc ca piese justificative sau la
controlul operaii lor respective;
- examenul documentelor emise de ctre ntreprindere: copii facturi, conturi, balane etc;
- control aritmetic:
- analize, estimri i confruntri ntre informaii si documente:
- examen analitic, care const n:
efectuarea de comparaii ntre datele care rezult din situaiile financiare i datele
anterioare, posterioare i previzionale ale ntreprinderii;
analiza abaterilor i tendinelor;
studiul i analiza elementelor neobinuite ce rezult din comparaiile efectuate;
- informaii verbale obinute de la conducere i de la alte cadre din ntreprindere.
Tehnica observrii fizice
Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns ea nu aduce
dect o parte din elementele probante necesare i anume numai existena bunului respectiv celelalte
elemente probante ca: proprietatea asupra bunului, valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte
tehnici.
Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurile, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea
c:
- ntreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n
condiii de fiabiliti
Aceasta faz a interveniei const n studierea procedurilor de inventariere i se situeaz deci
naintea inventarierii propriu-zise;
- aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor;
- aceast faz const n verificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n
mod corect procedurile i se situeaz n timpul inventarierii popriu-zise; lucrrile de inventariere
au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz const n a controla dac cantitile
recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se situeaz deci dup
inventarierea propriu-zis.
Inspectia fizica si observatia consta in participarea la inventarierea generala a firmei.
Participarea presupune interventia auditorului in 3 momente :
-inaintea inventarierii( studiaza procedurile pentru efectuarea inventarierii)
- in timpul inventarierii (observa comisiile de inventar, si reinventariaza prin sondaj)
- dupa inventariere verifica modul de evaluare a stocurilor
Cum explicai rolul profesiei contabile pentru aprarea interesului public? (3p)
Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii
fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere:
actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client
determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare a situatiilor financiare,
informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul .
Profesionitii contabili joaca un rol social important; a t i t u dinea i comportamentul acestora in
legtur cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietii economice a colectivitii si a
ntregii ri. in plus. lucrrile prestate de acetia n domeniul salarizarii si al stabilirii veniturilor
membrilor societii sunt indispensabile societii.
Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor, precum i
Guvernul i publicul, in sens largi:. trebuie s aib ncredere n capacitatea acestora de a pune in
funciune sisteme riguroase de gestiune i informare
Profesia contabil se distinge prin acceptarea responsabilitii sale fa de public, prin public
nelegnd
- Clienii,.Guvernul, Angajatorii, Investitorii, oamenii de afaceri,comunitile financiare;
- donatorii de fonduri; orice alt persoan care dau ncredere n obiectivitatea i integritatea
profesionitilor contabili pentru buna funcionare a economiei.
Aceast ncredere acordat de public impune profesiei contabile o responsabilitate n materie ele
interes general. Interesul general semnifica satisfacia colectiv a persoanelor si instituiilor pentru care
lucreaz profesionitii contabili, n slujba crora se afl.
Pstrarea acestui statut presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care sa justifice
ncrederea publicului.
Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a instituiilor deservite de contabilul
profesionst.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:
- auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficienei situaiilor financiare
prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a
obtine capital
- responsabilii financiari (directori economici)cu atributii n diverse domeni de management
financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizaiei;
- auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect, care
sporeste increderea n informaiile financiare externe ale patronului
- experii n impozite ajuta la stabilirea increderii si eficienei, precum i la aplicarea corecta a
sistemului de impozitare;
- consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate faa de interesul public in
sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte.
Profesionitii contabili au un rol important in societate.Comunitatea, publicul conteaza pe
profesionistii contabili pentru o contabilitate financiar i o raportare corecta, pentru un management
financiar eficient i sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si impozite.
2.
ntre contabilitate i fiscalitate exist o relaie complex deoarece contabilitatea reprezint o surs
privilegiat de informaii pentru organele fiscale, majoritatea obligaiilor fiscale fiind stabilite pe baza
datelor din contabilitate.
Este greu de stabilit o relatie de ordine ntre contabilitate si fiscalitate, adica a stabili cine
influenteaza mai mult pe cine, pentru ca n realitate cele doua se interconditioneaza reciproc.
Astfel:
-contabilitatea ofera materia prima fiscalitatii n etapa de stabilire a impozitelor, taxelor si a altor
obligatii de natura fiscala;
- fiscalitatea influenteaza contabilitatea prin reglementari specifice care urmaresc atragerea la
bugetul statului, bugetele locale si alte organisme publice de resurse financiare necesare att statului
ct si unitatilor administrativ teritoriale.
ntre fiscalitate i contabilitate se ncearc s se precizeze influena uneia asupra celeilalte. Se
pot identifica urmtoarele posibiliti, avnd n vedere prerile multor autori romani:
contabilitatea este influenat de fiscalitate;
contabilitatea este dependent de fiscalitate;
contabilitatea influeneaz fiscalitatea.
n toate cazurile exist o prere unanim acceptat i anume existena unei interdependene ntre
fiscalitate i contabilitate.
Contabilitatea trebuie s asigure informaii pentru toi utilizatorii, respectiv investitorii de capital,
fiscalitatea ca reprezentant al statului, bancherii, clienii, furnizorii ca parteneri de afaceri ai
ntreprinderilor, organele de sintez informaional ale guvernului i angajaii ntreprinderilor.
Contabilitatea are ca obiectiv stabilirea bazelor de calcul pentru impozite, fiscalitatea are ca
sarcin stabilirea regulilor care s se adapteze ct mai bine funciilor contabile. n raporturile dintre
contabilitate i fiscalitate exist o problem important care const n faptul c principiile, regulile,
normele i reglementrile proprii celor dou componente nu sunt asemntoare n toate cazurile. ntr-o
contabilitate reglementat, informaia contabil este constituit pe baza principiilor, regulilor i
normelor proprii. n schimb, informaia fiscal servete ca baz de impozitare i taxare, conform
principiilor, regulilor i normelor definite de dreptul fiscal.
Relaiile ntre fiscalitate i contabilitate sunt relaii de aliniere, deoarece acordarea facilitilor
fiscale este nlesnit de contabilizarea acestora. Atunci cnd legile fiscale sunt absente sunt aplicate
regulile contabile.
Exist i un punct de conflict ntre contabilitate i fiscalitate ce vizeaz evaluarea datoriilor i
creanelor n monede strine. n timp ce n contabilitate operaiunile n devize sunt supuse principiului
prudenei, rezultatul fiscal cuprinde pierderile i profiturile generate de operaiunile n devize, ca i
cum ele ar fi fost realizate.
Deoarece n Romnia att normele contabile ct i cele fiscale sunt elaborate de ctre
Ministerul Finanelor, interdependena dintre contabilitate i fiscalitate este foarte strns,
fcnd ca influenele fiscului asupra contabilitii s par i mai evidente.
Problema fundamentala a raportului dintre contabilitate si fiscalitate izvoraste din realitate n
sensul ca principiile, regulile, normele si reglementarile prevazute prin dreptul contabil si cel fiscal nu
sunt n toate cazurile congruente (compatibile). Cu att mai mult n tara noastra unde n prezent
contabilitatea este reglementata, cea ce presupune ca informatia contabila se obtine pe baza
principiilor, regulilor si normelor formalizate prin texte de lege, iar informatia fiscala se bazeaza pe
principii si norme definite prin dreptul fiscal, putem vorbi de dependenta contabilitatii de fiscalitate.
4.
Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la
mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si
duntoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care
negociaz.