Lucrarea de laborator nr.2 STUDIUL FENOMENULUI DE FRECARE iN CUPLE DE CLASA A ILA $LA I-A 1.Scopul lucrarii Determinarea coeficientului de frecare in cuple de tip rola/rola (clasa a U-a) si rold/sabot (clasa a II[-a) in regim de functionare uscat si limita, 2.Elemente teoretice Frecarea la nivelul a dou suprafefe in contact (cupli de frecare) este rezultatul unor fenomene complexe de naturi mecanico-molecular’ i se dezvolti odatai cu aparifia misedrii. Forta de frecare reprezinta rezistenta care se opune miscarii sau tendintei de miscare la nivelul unei cuple de frecare. Lucrul mecanic al forfelor de frecare se transforma, in cea mai mare parte, in cildurd; din acest punct de vedere frecarea consuma circa 25-30 % din energia wtilizata in economic. Se face distinoie intre fre a elementelor cuplei si frecare: cuplei. Mirimea pierderilor prin frecare diferé mult in functie de regimul de ungere instalat la nivelul cuplei si de tipul miscarii (alunecare sau rostogolire) cares aticd ca rezultat al tendinfei in miscare relati ca rezultat al mi i relative intre elementele 2.1.Frecare de alunecare in regim useat Frecarea uscatd presupune absenfa oricdrui fel de lubrifiant intre suprafote si, implicit, existenfa contactului direct intre varfurile rugozitailor de pe cele dous supratefe in contact, fig. Fig. La nivelul contactelor dintre varfurile rugozitifilor au loc procese de naturi mecanic (deformare elastic’, deformare plasticd, ruperi) si de naturi: moleculard (adeziuni moleculare, schimburi energetice, transfer de material); rezultatul acestora fiind 0 fort de frecare /; care se opune migcdrii si care se poate determina practic cu relafia generala: 4a a) unde j1_ reprezinta coeficientul de frecare de alunecare la nivelul cuplei. In general coeficientul de frecare de alunecare depinde de natura materialelor in contact, in tabelul 1 fiind date valorile aproximative ale lui sq pentru prineipalele cuple de materiale intalnite in practica,Tabelul 1 Be Cuplu dé materiale Frecare wseati Frecare limita ofal-ofel 0,30-0.40 0,10-0.15, fonté-fonti 0,13-0,20 0,10-0,15 ofel-fonti 0.18-0.20 0.10-0.15 ofel-bronz 0,15-0.18 0,08-0.10 ofel-aliaje de Al 0,80-0.90 0,09-0,12 ofel-aliaje de Ag 014-017 008-010 ofel-aliaje cu Ni si Cu 1,30-1,33 0,16-0.24 ofel-aliaje on Sn si Pb 0,15-0,18 0,10-0.15 ofel-grafit 0,08-0,10 = ofel-Mo $2 0,07-0.10 - ofel-PTFE 0,06-0.08 0,04-0.06 ofel-textolit 0,20-0,25 015-020 ofel-ferodou 0:30-0.40 - 2.2.Frecarea de alunecare in regim de ungere limita Prezenfa unor straturi limiti pe suprafefele cuplei (ulei, unsoare, lubrifiani, solizi, straturi de oxizi, etc.) conduce la scdderea de 2-3 ori a coeficientului de frecare in comparafie cu cel corespunzitor frecarii uscate. Frecarea, in acest caz, este rezultatul alunecdrilor 1a nivelul straturilor limita cat si a interactiunilor de natura mecanica gi meleculara in zonele cu strat limita strapuns. Coeficiental de firecare de alunecare, in regim limita, creste dup’ un timp ca urmare a distrugerii stratului limita, fig.2 Ba O32 Q2 ot 0 To Timp Fig2 in zona A frecarea este cu strat limit’, coeficientul de frecare find constant si cu valoare redusi. Zona B corespunde pericadei de distrugere a stratului limita in timp ce zona C corespunde unui regim useat, ednd stratul limita este complet distrus. Din punet de vedere practic prezinté important’ stabilirea durabilititii To a stratului limit intrucét functionarea cuplei in zonele B sau C conduce la cresteri exagerate ale uzitii, Unele velori aproximative ale coeficientilor de frecare in regim limita sunt date in tabelut 12.3.Frecarea de alunecare in regim mixt in acest caz frecarea este rezultatul forfecarii straturilor de Tubrifiant existent in cupli dar si a interactiunii unor varfuri de rugozitati, coeficientul de frecare atingnd valorile cele mai mici: Ha = 0,005...0,05 Valoarea coeficientalui de frecare depinde in cazul regimului mixt de lubrifiant, viteza, incircare precum si de cuplul de materiale 2.4,Frecarea de rostogolire Frecarea de rostogolire, ca rezultat al deformatiilor elastice preeum si a histerezisului la nivelul cuplei, fig.3, realizeazii cel mai redus eoeficient de frecare Conform fig.3, distribufia de presiune de contact dintre cilindru si plan este asimetricd, forfa de reaeiune fiind devansati fafa de centru, in directia de migcare, et 0 cantitate f Similar ca la alunecare se obfine F,=n,.0=4.9 ® Coeficientul de frecare de rostogolire poate fi exprimat si sub forma: B) unde k= 10° ...10" in funefie de cuplul de materiale. in cazul rostogolirii pure yz, = 10°,,.10°, in practicd insa rostogolirea este aproape intotdeauna combinatéi cu alunecéri, fapt pentru care valcarea coeficientului de frecare global 4; este mai mare: #,=0,001...0,01 Fig33.Instalatia experimental Inceredrile experimentale vizeazi studierea frectrii in cuple cu contact liniar gi pe suprafata curba, respectiv cuple de clasa a Il-a gi a Ill-a, utilizind masina AMSLER cu epruvete adeevate Schema de principiu a masini AMSLER este prezentatt in fig.4. Figs Miscarea de rotatie de la electromotor se transmite la cele dou’ epruvete tip rola 1 gi 2 prin intermediul lanturilor cinematice 21-22, Z5-Za, Zs-Zs $i respectiv 21-22, ZarBry 29-25, Cele dou’ epruvete se rotesc in sens invers, Ia contactul acestora existind o migeare de rostogolire puri sau de rostogolire cu alunecare, in functie de diametrele epruvetelor. Turatiile de Iucru ale celor doud epruvete sunt constante cu valori de 180/360 rpm si 163/326 rpm, respeetiv pentru rola 1 gi 2 La diametre egale ale rolelor se objine o alunecare de aproximativ 10 %. Prin modificdri ale diametrelor celor doug role se pot obtine alunecari variabile cuprinse in intervalul 0-30 %. Prin cuplarea rofii ze cu 211 se inverseaz& sensul de rotafie al rolei 2, mirindu-se alunecarea, Pentru studierea frecirii in cuple de clasa a I1I-a in locul rolei 2 se introduce un sabot, fig.5 b, iar roata z9 se decupleazi din angrenarea eu roata zg astfel incat turafia na devine nul, Tabelul 2 Domeniul scarii | Nr. de greutati | Greutitile ce se monteaza 0- 1Nm : fara greutati o- 5Nm 1 AGNm) 0-10Nm 2 A@Nm)+B(10Nm) 0-15 Nem 3 a ceanny G0Nm)Figs ‘Momentul de frecare dezvoltat la nivelul rolei cu diametrul D, este transmis la sistemul pendul care pune in migcare ghidajul. La randul lui ghidajul pune in miscare suportul lamelei elastice si implicit lamela elastic’. Lamela elasticd fiind blocata de opritor va fi solicitaté mai mult saw mai putin in funefie de valoarea momentului de frecare. Folosind scara gradat8 a masinii AMSLER. se face in prealabil etalonarea mircilor tensiometrice montate pe lamela elastic atatin pozitia de zero cat si la diverse valori ale momentului de frecare Forta de incércare 150N rol ‘abot hidaj opritor Seard gradat’ Lameli elasticd cu march tensiometriceSemnalul cules de la miircile tensiometrice montate pe lamela elasticd este introdus in puntea digital’ P3, fig.7, iar din punte semnalul este transmis la un computer unde este stocat. ¥ig.7 Prin etalonare semnalul indicat de puntea P3 corespunde direct momentului de frecare de pe rol¥. Datele introduse in computer se prezint3 sub forma unui sir de valori ale momentului de frecare eulese la interval de 1 sec. in tabelul 2 sunt date greutitile care se monteazi pe pendul in funetie de seara uiilizati Ia meisurarea momentului de frecare. Cocficientul de frccare se calculeazi cu relatia: @ pendulului, in Nim, Q este sarcina in N, si D1 este diametrul rolei inferioare, in m. Sarcina normal pe role © este realizata prinir-un sistem meeanie en gurub gi are de compresiune, puténd varia in limitele 0...200 N. Valoarca sarcinii Q se citeste direct pe seara gradaé atagata arcului de compresiune. Diametrele rolelor variaz4 in limitele 30-60 mm, iar latimea lor este de 10 mm. Alunccarca specific’ ¢ care se obtine pentru diverse diametre de role se determina eu relat @) unde £= rain = 0,906. Rostogolirea puri se obtine pentru valori ale raportului D2/D4 = 1,104. Flectromotorul funesioneazdi cu turatie variabil% in limita 0...3000 rpm si este alimentat printr-un convertizor cu freeventi variabila.Pentru ungerea contactului dintre cele dou role sau dintre rol’ si sabot se utilizeaza um dispozitiv cu palnie montat in partea superioari a maginii, 4.Modul de lucru si interpretarea rezultatelor inainte de a incepe efectuarea masuratorilor se estimeaz valoarea momentului de frecare maxim, se regleazi scara si se monteaz& greutatile corespunzatoare pe tija pendulului, dupa care se lasi si functioneze masina in gol timp de 5 minute si se regleaz la zero indicatorul pentru momentul de frecare, reglarea ficdndu-se prin modificarea pozifiei unei contragreutati montata pe tija pendulului, 4.1.Determi contact lini a) Pentru determinarea coeficientului de frecare la o alunecare impusa (de regult = 0,1) se utilizeazt dowd role cu diametre identice. Pentru dou’ materiale impuse la cele douti role (ofel/ofel, ofel/bronz, ofel/fontd, etc.) se determina coeficientul de frecare in funeie de incareare, pornind de 1a sarcina minima si cresednd progresiv sareina cu cite 10 N. Rezultatele obtinute se trec in tabelul 3 gi pe baza acestora se traseaza graficul de variafie a coeficientului de frecare 1, in functie de sareina normal de contact Q. b) Pentru determinarea variatiei coeficientului de frecare in functie de alunecare se utilizeazi un set de role astfel ineat sit se asigure in functionare valori diferite ale valorii alunecdtii specifiee g de la 0 pana la 0,3. in acest sens, rola 1 rimane neschimbati, iar rola 2 se schimb& succesiv, dupa fiecare masuritoare, sarcina rémanand constanta. Valorile se trec in tabelul 4 si pe baza lor se traseaza graficul de variafie a coeficientului de frecare 1, in funcfie de alunecarea specifica & Incercarile in regim uscat se efectueaz la o turafie: mi pentru a se evita supraincalzirea si aparitia gripajului rea coeficientului de frecare in regim a electromotorului 4.2.Determinarea coeficientului de frecare in regim limiti Ia cupla cu contact liniar Pentru o combinatie de douai materiale impuse la role gi cu o alunecare impust se studiazd variafia in timp a coeficientului de frecare. In acest sens se utilizeazd doua role unse pe suprafetele de contact cu pu unsoare sau ulei (unsoarea se face numai inifial), se alege 0 inedreare gi se pomeste masina AMSLER, urmrind variafia in timp a coeficientului de frecare, Valorile obtinute sunt trecute in tabelul 5 si pe baza lor se traseazA graficul de variafie a coeficientului de frecare in timp. 4.3.Determinarea coeficientului de frecare in cupla dise-sabot Se utilizeaza, in acest sens, cupla clasica format din dise de ofel si sabot de fontd. Se elibereazi roata zo din angrenare si in locul rolei 2 se monteazt un sabot fig Sb. Se determin’ coeficientul de frecare pentru diverse sarcini normale, similar ca la punctul 4.1.2. Rezultatele se tree in tabelul 6 si pe baza lor se traseaza graficul de variatie a coeficientului de frecare 14 cu incarcarea Q.In final, se compara valorile obfinute pentru coeficientul de frecare cu valorile date in tabelul 1 si se argumenteazi variafiile coeficientilor de frecare cu sarcina gi alunecarea relativa, Tabelul 3 ; Valori } Marimea | Relagia de ealeul | UM. : z 5 7 5 DisD3 mam) HBI; HB2 Nimm Ray: Raz um Q N My se citeste Nm Mr Materiale role: “Tratamente Tabelul 4 : : Valori Mirimea | Relatia de calcul UM. TT3y aes TIBI; HB? Nimm™ Ray; Ray um D N Di mm Dz ‘mm 2 7 (1=0.906-D,/D,) ic ° (1+0.906-D, /D,) My se citeste Nm 2M sy 4, =——L. Mr OD, Materiale role: ‘Tratamente: Tabelul 5 ; Valori a } Marimea | Relaia de calcul | UM. 7 z 3 7 5 DisD3 mam HBI; HB2 Nimm™ Ray; Ra um o N Timpul min M, se citegte Nem Mr Materiale role: lubrifiant: Tratamente:‘Tabelul 6 5 Valori Marimea Relafia de calcul | UM. 7 2 3 7 Di mm ABI; HB2 Nimm Ray; Raz am. O- N M, se citegte Nm 2M igs u, Ka Op, Material rola Tratamente: Material sabot: