LUCRARE DE STAGIU

Anul I semestrul II

-Expert contabil-

Analiza diagnostic a intreprinderii

1 (84). S se calculeze fluxul de numerar generat de ntreprinderea B n exerciiul
n+1 i s se interpreteze fluxurile de numerar aferente activitilor operaionale,
financiare i de investiii, cunoscndu-se urmtoarele informaii din situaiile
financiare:

Indicator
Imobilizri
Stocuri
Creane
Disponibiliti
TOTAL ACTIV
Capitaluri proprii
Datorii financiare
Furnizori
Datorii salariale i fiscale
Credite de trezorerie

N
1000
300
400
100
1800
500
600
200
450
50

N+1
1100
350
430
70
1960
600
650
300
390
10

Indicator
Cifra de afaceri
Cheltuieli materiale
Cheltuieli salariale
Cheltuieli fiscale i sociale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu dobnda
Impozit pe profit

Rezolvare:

u.m.
1000
300
400
50
100
50
25

TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE

ELEMENTE
Profitul brut
(+) ch. cu amortizarea
(-) venituri din dobanzi si asimilate
(+) ch. cu dobanzi si asimilate
Profit din exploatare inaintea modificarii capitalului circulant
Cresterea/Descresterea creantelor
Cresterea/Descresterea stocurilor
Cresterea/Descresterea furnizorilor
FLUX DE NUMERAR GENERAT DIN ACTIVITATEA DE EXPLOTARE
Impozit pe profit platit
Diminiuarea datoriilor fiscale si sociale
FLUX DE NUMERAR NET DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
Achizitie terenuri si mijloace fixe
Dobanda si dividende incasate
FLUX DE NUMERAR NET DIN ACTIVITATEA DE INVESTITIE
Incasarea din emisiuni de actiuni
Incasari din imprumuturi pe termen lung
Dobanzi platite(creditori)
FLUX DE NUMERAR NET DIN ACTIVITATEA DE FINANTARE
FLUX DE NUMERAR GENERAL

AJUSTARI
100
100
0
50
250
-30
-50
100
270
-25
-60
185
-200
0
-200
25
50
-90
-15
-30

Activitatea de exploatare a generat un flux de numerar excedentar in suma de 185 lei,

deci putem aprecia ca activitatea de exploatare a entitatii s-a derulat in conditii
deeficienta.Activitatea de investitii s-a finalizat cu un deficit de trezorerie de 200 lei
Situatia este normala si explicabila atunci cand mamagementul decide aplicarea unei
politici investitionale accentuate la nivelul perioadei de analiza respective.Activitatea de
finantare genereaza un deficit de trezorerie de 15 ron, ceea ce reflecta caci gradul de
rambursare si remunerare a surselor de finantare este ridicat comparativ cu sursele de
finantare .Se recomanda cresterea capitalului social prin emisiune de noi actiuni.
Fluxurile de numerar provenite din activitile de exploatare:
ncasrile n numerar din vnzrile de bunuri i prestrile de servicii;
ncasrile n numerar provenite din redevene, onorarii, comisioane i alte venituri (care
se pot estima pe baza mrimii cifrei de afaceri realizate,corectate cu modificarea soldului
creanelor comerciale din exerciiul financiar);
pli n numerar ctre furnizorii de bunuri i servicii (materii prime imateriale
consumabile, ct. 601 + 602 7412;
- alte cheltuieli materiale, ct. 603 +604 + 606 + 608;
-alte cheltuieli din afar, cum sunt cele cu energia i apa, ct. 605 7413;
-cheltuieli privind mrfurile, ct. 607;
-cheltuieli privind prestaiile externe, ct.611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624
+ 625 + 626 + 627 + 628 7416). Mrimea acestora se ajusteaz cu variaia soldului
stocurilor de materii prime, materiale consumabile i mrfuri prin adugarea diferenei

dintre stocul final i cel iniial, respectiv cu variaia soldului datoriilor comerciale (ct.
401+403)prin scderea diferenei dintre soldul final i cel iniial al exerciiului financiar;
pli n numerar ctre i n numele angajailor (cheltuieli cu personalul ajustate cu
variaia soldurilor conturilor necorespunztoare);
pli n numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dac nu pot fi identificate n
mod special cu activitile de investiii i de finanare (se refer la cheltuielile privind
impozitul pe profit, ct. 691791, dac se presupune c ntregul impozit pe profit este
aferent activitii de exploatare).
Fluxurile de numerar provenite din activitatea de exploatare
=1000(CAN)-300(ch cu materiale)+50(variatia stocului)-100(vartaitii dat com) -50(ch cu
dob)-50 (ch fiscale si soc) - -400(ch cu personalul )-25 (imp pe profit) 100= 25
Activitatea de exploatare a generat un flux de numerar excedentar in suma de 25 lei, deci
putem aprecia ca activitatea de exploatare a entitatii s-a derulat in conditii de eficienta
Audit
2 (49). Considerand ca in urma misiunii de audit statutar desfasurata la societatea ABC
SA care a intocmit situatiile financiare pentru anul 2009 in conformitate cu prevederile
OMFP 3055/2009 ati identificat aspecte care afecteaza opinia auditorului ca urmare a
limitarii ariei de aplicabilitate a activitatii auditorului sau ca urmare a faptului ca exista
un dezacord cu conducerea in ceea ce priveste caracterul acceptabil al politicilor
contabile selectate ,metoda aplicarii acestoara sau caracterul adecvat al informatiilor
furnizate in situatiile financiare , redactati un raport de audit modificat respectand
continutul acestuia conform ISA701 (Modificari ale raportului de audit)
Rspuns:
ISA 701 Modificari ale raportului de audit descrie situatia introducerii unui paragraf de
evidentiere a unui aspect ,ce nu afecteaza opinia auditorului. Astfel, in anumite
circumstante, raportul unui auditor poate fi modificat prin adaugarea unui paragraf de
evidentiere a unui aspect, pentru a sublinia un aspect ce afecteazsituatiile financiare si
care este inclus intr o not la situatiile financiare, care prezint problema mai pe
larg.Adugarea unui astfel de paragraf de evidentiere a unui aspect nu afecteaz opinia
auditorului. Este de preferat ca paragraful s fie inclus dup paragraful referitor la opinie,
dar nainte de sectiunea referitoare la alte responsabilitti de raportare, dac este cazul.
Paragraful de evidentiere a unui aspect, de regul, va face referire la faptul ca opinia
auditorului nu este o opinie cu rezerve n aceast privint.
Un exemplu de paragraf de evidentiere a unui aspect, n cazul unei incertitudini
semnificative n raportul auditorului, esteurmt orul: Fr a exprima o opinie cu rezerve,
atragem atentia asupra Notei X din situatiile financiare. Compania este dat n judecat
fiind acuzat de nclcarea unor drepturi de licent , cerndu-se plata redeventelor si a
daunelor interese.Compania a ntreprins o actiune de ntmpinare si au avut loc audieri
preliminare, fiind n desfsurare procese n cazul ambelor actiuni. n prezent nu pot fi
determinate rezultatele, iar n situatiile financiare nu s-au constituit provizioane pentru
nici una din obligatiile ce pot rezulta.
Raportul Auditorilor catre actionarii societatii ABC S.A

Am auditat situatiile financiare anexate ale societatii comerciale SC ABC S.A., (denumita
in continuare Societate) care cuprind bilantul intocmit la 31 Decembrie 2009, contul de
profit si pierdere, situatia fluxurilor de numerar, situatia modificarilor in capitalurile
proprii si un sumar al politicilor contabile semnificative si alte note explicative.
Responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare
Conducerea Societatii are responsabilitatea intocmirii si prezentarii fidele a acestor
situatii financiare in conformitate cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.
3055/2009 cu modificarile ulterioare. Aceasta responsabilitate include: proiectarea,
implementarea si mentinerea unui control intern relevant pentru intocmirea si prezentarea
fidela a situatiilor financiare care sa nu contina denaturari semnificative, datorate fraudei
sau erorii; selectarea si aplicarea politicilor contabile adecvate; elaborarea unor estimari
contabile rezonabile in circumstantele date.
Responsabilitatea auditorului
Responsabilitatea noastra este ca, pe baza auditului efectuat, sa exprimam o opinie asupra
acestor situatii financiare. Noi am efectuat auditul conform standardelor de audit adoptate
de Camera Auditorilor Financiaridin Romania. Aceste standarde cer ca noi sa respectam
cerintele etice ale Camerei, sa planificam si sa efectuam auditul in vederea obtinerii unei
asigurari rezonabile ca situatiile financiare nu cuprind denaturari semnificative. Un audit
consta in efectuarea de proceduri pentru obtinerea probelor de audit cu privire la sumele
si informatiile prezentate in situatiile financiare. Procedurile selectate depind de
rationamentul profesional al auditorului, incluzand evaluarea riscurilor de denaturare
semnificativa a situatiilor financiare,datorate fraudei sau erorii. In evaluarea acestor
riscuri, auditorul ia in considerare controlul intern relevant pentru intocmirea si
prezentarea fidela a situatiilor financiare ale Societatii pentru a stabili procedurile de
audit relevante in circumstantele date, dar nu si in scopul exprimarii unei opinii asupra
eficientei controlului intern al Societatii. Un audit include, de asemenea, evaluarea
gradului de adecvare a politicilor contabile folosite si rezonabilitatea estimarilor
contabile elaborate de catre conducere, precum si evaluarea prezentarii situatiilor
financiare luate in ansamblul lor. Consideram ca probele de audit pe care le-am obtinut
sunt suficiente si adecvate pentru a constitui baza opiniei noastre de audit.
Opinie
In opinia noastra, situatiile financiare atasate ofera o imagine fidela, in toate aspectele
semnificative, apozitiei financiare a Societatii la 31 Decembrie 2009 si a rezultatelor
operationale pentru exercitiul financiar incheiat la aceasta data, in conformitate cu
Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 3055/2009 cu modificarile ulterioare.
Alte mentiuni
Fara a califica opinia, atragem atentia asupra Notei 10, in care sunt prezentate
incertitudinile in legatura cufinalitatea litigiilor in care societatea este implicata, cu
Ministerul Finantelor Publice prin Oficiul de Plati si Contractare Phare.
Raport cu privire la alte cereri legale
In baza cerintelor OMFP nr. 3055/2009, angajamentul nostru a fost extins asupra
revizuirii conformitatii Raportului Administratorilor pentru exercitiul financiar 2009 cu
situatiile financiare anuale. In baza reviziei efectuate, nu am constatat elemente de
neconformitate ale Raportului Administratorilor numerotat de la pagina 5 la pagina 23
fata de situatiile financiare atasate.
Auditor,

3 (26). Prezentati principalele lucrari ce trebuiesc efectuate intr-o misiune de audit

statutar in etapa de orientare si planificare a auditului statutar.
Rspuns:
n aceast etap profesionistul contabil obine informaii cu privire la
particularitile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile i sistemele semnificative,
informaii care s-i permit orientarea i planificarea controalelor astfel nct s fie
prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi realizrii obiectivelor misiunii de audit.
Principalele lucrri din aceast etap sunt:

Culegerea de informaii generale asupra intreprinderii discutii cu conducatorii si

personalul intreprinderii, examinarea unor documente interne si externe, vizitarea
localurilor intreprinderii si examenul anlitic, sunt aspect ce vizeaza natura activitatii
desfasurate , particularitatile sectorului din care face parte, politicile comerciale,
financiare si sociale etc;

Identificarea domeniilor i sistemelor semnificative se are in vedere

identificarea zonelor de riscsi stabilirea elementelor sau sectiunilor asupra carora trebuie
concentrate actiunea de audit;

Redactarea Planului de misiune (planului de audit) dupa cunosterea

particularitatilor intreprinderii, profesionistul contabil are posibilitatea sa isi orienteze
misiunea in functie de domeniile si sistemele semnificative.

Elaborarea programului de munc obligatia auditorului de a elabora si

documenta un program de munca in care sunt definite natura, calendarul si intinderea
procedurilor de audit.
4 (145). Ce este riscul de nedetectare?
Rspuns:
Riscul de nedetectare const n faptul c controalele declanate de audirori nu reuesc s
descopere o eroare semnificativ n soldul unui cont sau ntr-o categorie de operaiuni,
izolat sau mpreun cu alte solduri sau categorii de operaiuni.
Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele propriiale auditorului, riscul de
nedetectare nu poate fi eliminat n totalitate, oricare ar fi tehnicile i procedurile folosite
de auditor.
Exist anumite relaii ntre cele trei componente ale riscului de audit.
Riscul de nedectare este invers proporional cu cumulul riscurilor inerente i riscurile
legate de control. De exemplu, dac riscurile inerente i cele legate de control sunt
ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus, astfel nct s fie redus ct
mai mult riscul de audit i, invers, dac riscurile inerente i cele legate de control sunt
slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului de nedectare mai ridicat, reducnd astfel
riscul de audit.
Pe de alt parte, trebuie sesizat i relaia de invers-proporionalitate : dintre caracterul
semnificativ i riscul de audit; cu ct pragul de semnificaie este mai mare cu att riscul
de audit este mai mic i invers.Dac, de exemplu, auditorul constat c pragul de
semnificaie acceptabil este redus, riscul de audit crete; atunci auditorul va putea:
-s reduc nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai
dezvoltate sau suplimentare;

-s reduc riscul de nedescoperire modificnd natura, calendarul i ntinderea

controalelor proprii.
5 (146). Ce este i ce semnificaie are importana relativ?
Rspuns:
Importana relativ se definete n raport cu valoarea sau cu natura unei iregulariti sau
inexactiti figurnd n informaia financiara (inclusiv o omisiune), care, singur sau
adaugat altora, innd seama de circumstanele speei, ar avea probabil drept consecin
influenarea raionamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijin pe
aceast informaie.
Prin iregulariti se nteleg toate aciunile, omisiunile care ncalc:

fie legea sau reglementrile aplicabile societii comerciale

fie dispoziiile statutare

fie hotrrea AGA

fie deciziile CA
Prin inexactiti se neleg prelucrrile i interpretrile contabile sau juridice ale unui fapt,
n neconcordan cu realitatea cum ar fi:

calcule eronate

erori de inregistrare

cifre inexacte
Importanta relativa neconstituind un risc in sine, se refera in principal la valoarea
operatiilor prelucrate sau prelucrabile, dar care ia in calcul si anumite elemente
cantitative (rezultat: profit sau pierdere, capital social redus sub limita legala)
Auditorul, in demersul sau va trebui sa tina cont de notiunea importantei relative , in care
scop va determina:

conturile semnificative pe care le va examina mai riguros decat pe celelalte

pragul de semnificatie care va permite sa aprecieze daca inexactitatie constatate

este necesar sa fie corectate sau nu .
6 (147). Dai definiia auditului n general i elementele principale ale acesteia.
Rspuns:
Prin audit n general se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea
exprimrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu
(standard, norma) de calitate. Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea
utilizrii informaiei. Elemente fundamentale:
- Examinarea trebuie sa fie exclusiv o examinare profesional;
- Obiectul examinrii l poate constitui orice informaie, din orice domeniu;
- Scopul examinrii unei informaii este acela de a exprima o opinie asupra
acesteia;
- Calitatea opiniei exprimate: trebuie sa fie motivat i responsabil, ceea ce
presupune ca persoana care face aceast examinare are anumite responsabiliti
pentru activitatea sa i trebuie sa fie o persoana independent.
- Examinarea trebuie s fac nu oricum, ci dup anumite reguli dinainte stabilite,
cuprinse ntr-un standard sau ntr-o norm legala sau profesional care constituie
criteriu de calitate

7 (148). Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.

Rspuns:
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent
i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n ansamblul lor, n vederea
exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clar i complete a poziiei i
situaiei financiare, precum i a rezultatelor obinute de aceasta, prin raportarea la
standardele naionale sau internaionale de audit.
Elemente fundamentale:
- profesionistul competent i independent trebuie s fie profesionist contabil, care poate fi
o persoana fizic sau o persoan juridic;
- examinarea este exclusiv profesional;
- obiectul examinrii efectuate de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare
ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale
situaiilor financiare, n funcie de referenialul contabil aplicabil;
- scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile i independente;
- obiectul opiniei: imagine fidela, clar i complet a poziiei financiare, a situaiei
financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat;
- criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l
constituie standardele naionale sau internaionale.
8 (149). Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?
Rspuns:
Denumirea de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase misiuni ca:
-auditul financiar al proceselor, tranzaciilor i situaiilor financiare;
-auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii;
-auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a
acestora n situaiile financiare;
-auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea
legislaiei sociale;
-auditul financiar asupra situaie fiscale;
-auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor
ndoielnice s-a fcut de o manier prudenta;
altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni
sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei societi poate fi
calificat drept audit financiar.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil
competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n ansamblul lor, n
vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clar i complete a poziiei
i situaiei financiare, precum i a rezultatelor obinute de aceasta, prin raportarea la
standardele naionale sau internaionale de audit.

9 (150). Auditul contractual: caracteristici i obiect.

Rspuns:
Auditul contractual se definete ca fiind activitatea desfurat pentru o unitate
economic de ctre persoane autorizate pe baza unui contract de prestri servicii ncheiat
ntre entitile auditate i auditorii financiari care pot fi persoane juridice sau persoane
fizice autorizate pentru aceast activitate.De regul auditul contractual se ncheie pentru
certificarea situaiilor financiare , a unor elemente de bilan , pentru evaluri asupra
activitii de achiziii publice i restructurri pentru proiecte financiare , planuri , bugete.
Acest tip de audit este considerat a fi expresia celei mai independente categorii ale acestei
forme de activitate.

Contabilitate
10 (507). Se primeste in chirie un imobil avand valoarea de 6.000 lei. Chiria lunara
datorata si achitata este de 120 lei.
Rezolvare:
- nregistrarea cldirii n afara bilanului
D8031
6000
- nregistrarea chiriei datorate i achitate
612
=
462
120 lei
462
=
5121
120 lei
- Restituirea cldirii
C8031
6000
11 (508). Se primeste factura nr.1116 pentru reparatii la utilaje frigorifice in valoare de
200 lei, TVA 24%.
Rezolvare:
- Recepia reparaiilor la utilaje
%
=
401
248 lei
611
200 lei
4426
48 lei
12 (560). Se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea creantelor debitori in suma de
700 lei.
Rezolvare:
- ajustri pentru creane-debitori
6813
=
496
700 lei

13 (561). Se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea creantelor unitatii cu asociatii in

suma de 380 lei.
Rezolvare:
- ajustri pentru creane cu asociaii
6813
=
495
380 lei
14 (633).SC MARA SRL pretinde penalitati pentru nerespectarea clauzelor contractuale
din partea SC ADA SRL in valoare de 850 lei, care se incaseaza in numerar.
Rezolvare:
penaliti pretinse de la client
D8035
850 lei
ncasarea penalitilor
5311
=
7581
850 lei
scoaterea din eviden a penalitilor ncasate
C-8035
850 lei
15 (634).O entitate economica produce si comercializeaza produse pentru care se acorda
subventii pentru acoperirea diferentei dintre costul efectiv ( mai mare) si pretul de
vanzare (mai mic). Din documentatia depusa la organele competente rezulta o creanta in
suma de 5000 lei. Ulterior subventia se incaseaza prin banca.
Rezolvare:
subvenia de exploatare de primit
4458
=
7411
5.000 lei
ncasarea creanei
5121
=
4458
5.000 lei
16 (179) SC SRIOTEX SA constituie la BRD un depozit la termen, pe doi ani, in valoare
de 10000 lei. Dobanda anuala bonificata de banca este de 40%. Sa se inregistreze
constituirea depozitului si primirea dobanzii anuale in contul curent al societatii.
Rezolvare:
constituirea depozitului la BRD
2678
=
5121
10.000 lei
nregistrarea dobnzii anuale
10.000 lei x 40% = 4.000 lei
2679
=
766
4.000 lei
ncasarea dobnzii
5121
=
2679
4.000 lei
17 (653). SC ADA SRL decide sa reduca pretul a 100 perechi pantofi CARMENS prin
reducerea adaosului comercial de la 30% la 20%.Pretul de cumparare este de 200 lei
/pereche.
Societatea are in stoc 100 perechi pantofi OLIMPIA cu pretul de 20.000 lei , pentru care
adaosul creste de la 30% la 40%.
Rezolvare:
- Reducerea adaosului de la 30% la 20%
378
=
371
2.000 lei
4428 =
371
380 lei

Cresterea adaosului de la 30% la 40%

371
=
378
2.000 lei
371
=
4428
380 lei

18 (706). Se cunosc urmtoarele informaii privind o categorie de cldiri ale societii X:

Valoare
Baza de
Informatii
contabila
impozitare
Valoarea cladirilor la 01.01.N
- Amortizarea in anul N
= Valoarea cladirilor la 31.12.N

100.000
(10.000)
90.000

80.000
(15.000)
65.000

La 31.12.N, societatea a procedat la reevaluarea categoriei de cldiri valoarea reevaluat

fiind de 127.000 u.m. Din punct de vedere fiscal, reevaluarea nu este recunoscut. Cota
de impozit pe profit: 16%. La nceputul exerciiului N, exista un pasiv de impozit amnat
de 6.000 u.m.
S se calculeze i s se contabilizeze impozitul amnat n conformitate cu IAS 12
Impozitul pe profit, la 31.12.N.
Rezolvare:
La 31.12.N:
Valoarea contabila a imobilizarilor

127.000 u.m.

Baza de impozitare a imobilizarilor

65.000 u.m.

Diferenta temporara impozabila

62.000 u.m.

Pasivul de impozit amanat care trebuie sa existe la 31.12.N = 16% x 62.000 u.m. =
9.920 u.m.
Pasivul de impozit amanat existent la deschiderea exercitiului N = 6.000 u.m.
Pasivul de impozit amanat care trebuie inregistrat in exercitiul N = 9.920 u.m. 6.000 u.m. = 3.920 u.m.
Acesta se va inregistra astfel:
- pe seama capitalurilor proprii: (127.000 u.m. - 90.000 u.m.) x 16% = 5.920 u.m.;
- pe seama cheltuielilor: (15.000 u.m. -10.000 u.m.) x 16% = 800 u.m.
%

Rezerve din reevaluare

Cheltuieli cu impozitul amanat

Datorie de impozit amanat

3.920 u.m.
5.920 u.m.
800 u.m.

19 (707). Societatea procedeaz la retratarea situaiilor financiare n conformitate cu

prevederile IAS 29 pentru prima dat n exerciiul N. Din punct de vedere fiscal,
retratarea situaiilor financiare nu este recunoscut.
Presupunem urmtoarele informaii privind imobilizrile corporale ale societii la
deschiderea exerciiului N:
Valoarea contabil (valoarea corectat de efectele inflaiei) 180.000 u.m.
Baza de impozitare (valoarea istoric) 120.000 u.m.
____________________________________________
Diferen temporar impozabil 60.000 u.m.
Cota de impozit pe profit: 16%.
S se calculeze i s se contabilizeze impozitul amnat n conformitate cu IAS 12
Impozitul pe profit.

Rezolvare:
Pasivul de impozit amanat care trebuie inregistrat: 60.000 u.m. x 16% = 9.600 u.m.
Rezerve din reevaluare

Datorie de impozit amanat

9.600 u.m.

aferente bilantului
de deschidere al primului an
de aplicare a ajustarii la inflatie

20 (752). Fie societatea M al crei capital este format din 5.900 de aciuni cu valoarea
nominal de 1.000 u.m. Adunarea general decide diminuarea capitalului social cu
90.000 u.m. n vederea rambursrii ctre asociai. S se contabilizeze diminuarea
capitalului social.
Rezolvare :
Operaia genereaz urmtoarele nregistrri contabile:
diminuarea capitalului social i nregistrarea datoriei fa de asociai:
1012
=
456
90.000 u.m.
Capital subscris
Decontri cu
vrsat
acionarii/asociaii
privind capitalul
plata datoriei fa de asociai:
456
=
512
90.000 u.m.
Decontri cu
Conturi curente
acionarii/asociaii
la bnci
privind capitalul

21 (753). Societatea M are capitalul social format din 6.000 de aciuni cu valoarea
nominal de 1.000 u.m. Adunarea general a asociailor decide acoperirea unei pierderi
provenite din exerciiile trecute n valoare de 10.000 u.m., prin anularea a 10 aciuni.
S se contabilizeze diminuarea capitalului social.
Rezolvare :
Operaia de acoperire a pierderii reportate genereaz urmtoarea nregistrare contabil:
1012
=
117
10.000 u.m.
Capital subscris
Rezultatul
vrsat
reportat
22 (754). Societatea X a contractat un mprumut bancar n urmtoarele condiii:
valoarea mprumutului 100.000 u.m.;
rata mprumutului: 12% (rat anual);
durata mprumutului: o lun.
S se prezinte nregistrrile contabile generate de mprumut.
Rezolvare :
- contractarea mprumutului:
512
=
519
100.000 u.m.
- plata dobnzii aferente perioadei de mprumut (100.000 u.m. x 12% x l lun 712 luni):
666
=
512
1.000 u.m.
- rambursarea mprumutului:
519
=
512
100.000 u.m.
23 (812). Care sunt destinaiile, n ordinea n care acestea se au n vedere, pentru
repartizarea profitului net la entitile economice cu capital integral sau majoritar de stat?
Rspuns:
Profitul contabil net se repartizeaz, n mod provizoriu, de regul la sfritul exerciiului
financiar, pe urmtoarele destinaii:
a) destinaii prevzute obligatoriu de lege: rezerve legale, acoperirea pierderilor contabile
din anii precedeni, vrsminte la bugetul statului, surse proprii de finanare aferente
profitului rezultat din vnzri de active, respectiv aferente facilitilor fiscale la impozitul
pe profit;
b) destinaii stabilite prin actul constitutiv al societii: rezerve statutare;
c) destinaii hotrte de adunarea general a acionarilor sau asociailor: surse proprii de
finanare, alte rezerve, participarea salariailor la profit, dividende, capital social.
24 (813). Care sunt reducerile de pre pe care le pot acorda furnizorii pentru livrri i
ncasri aferente, precum i modul de realizare a operaiunilor de aceast natur?
Rspuns:
Reducerile comerciale mbrac forma de rabaturi, remize i risturne. Rabaturile se
primesc pentru defecte de calitate i se practic asupra preului de vnzare, remizele se
acord asupra preului pentru vnzri superioare volumului convenit sau poziia de
transport preferenial a cumprtorului, iar risturnele sunt reduceri de pre calculate
asupra ansamblului de operaii efectuate cu acelai ter n decursul unei perioade
determinate.

Reducerile financiare sunt sub form de sconturi de decontare pentru achitarea datoriilor
nainte de termenul normal de exigibilitate.
25 (814). Care sunt componentele actuale ale situaiilor financiare anuale conform OMFP
3055/2009?
Rspuns:
Persoanele juridice care la data bilanului depesc limitele a dou dintre urmtoarele trei
criterii:
total active 3.650.000 euro;
cifr de afaceri net 7.300.000 euro;
numr mediu de salariai n cursul exerciiului financiar 50
ntocmesc situaii financiare anuale care cuprind:
a) Bilan prescurtat;
b)
Cont de profit i pierdere;
c)
Situaia modificrilor capitalului propriu;
d)
Situaia fluxurilor de trezorerie;
e)
Note explicative la situaiile financiare anuale.
Persoanele juridice care la data bilanului nu depesc limitele a dou dintre criteriile de
mrime specificate anterior ntocmesc situaii financiare anuale simplificate care cuprind:
a)
Bilan;
b)
Cont de profit i pierdere;
c)
Note explicative la situaiile financiare anuale simplificate.
26 (865). S se nregistreze n contabilitate urmtoarele operaii referitoare la gestiunea
clienilor:
a) facturarea a 400 uniti din sortimentul de marf A, cunoscnd c preul unitar,
exclusiv TVA, este de 120 lei, din care se acord un rabat de 2% pentru defecte de
calitate, TVA fiind de 24%;
b) ncasarea creanei de 1.000 $ fa de un partener extern la cursul de 2,9 lei/$, avnd n
vedere c a avut loc o cretere cu 5% a cursului de schimb comparativ cu data livrrii
bunurilor;
c) livrarea, cu facturare ulterioar, a 250 uniti din semifabricatul B la preul de vnzare
unitar de 200 lei;
d) primirea a 100 buc. ambalaje restituite de alt unitate, facturate anterior proforma la
valoarea unitar de 130.000 lei;
e) acceptarea unui bilet la ordin n valoare de 70.000 lei.
Rezolvare:
a)
Factura:

Pre de vnzare: 400 buc. x 120 lei/buc.

48.000 lei
Rabat (2% x 48.000 lei)
960lei
=
Net comercial
47.040 lei
+
TVA (24% x 47.040 lei)
11.289,6 lei
=
Total factur 58.329,6 lei
4111 Clieni =%
58.329,6 lei
707 Venituri din vnzarea mrfurilor
47.040,0 lei
4427 TVA colectat
11.289,6 lei

b)

Cursul de schimb la data livrrii a fost de 2,9 lei/$ - 5% x 2,9 lei/$ = 2,755 lei/$:

ncasarea creanei:
5124 Conturi la bnci n valut =

2.900 lei
(1.000 $ x 2,9 lei/$)
4111 Clieni
2.755 lei
1.000 $ x 2,755 lei/$)
765 Venituri din diferene de curs valutar
145 lei
c) Livrarea cu factur ulterioar
418 Clieni - facturi de ntocmit =
%
62.000 lei
702 Venituri din vnzarea semifabricatelor 50.000 lei
4428 TVA neexigibil
12.000 lei
d) Primirea ambalajelor restituite:
409 Furnizori - debitori
=
401 Furnizori
130.000 lei
e) Acceptarea unui bilet la ordin:
413 Efecte de primit de la clieni

4111 Clieni

70.000 lei

27 (866). S se nregistreze n contabilitate operaiile de mai jos referitoare la

aprovizionarea cu valori materiale:
a) cumprarea unor materiale auxiliare facturate la valoarea de 50.000 lei, din care o
remiz de 2% pentru livrri ce depesc 20.000 lei, TVA 24%;
b) subscrierea unui bilet la ordin pentru datoria constituit la operaia anterioar;
c) achitarea obligaiei de 8.500 $ fa de un partener extern de la care s-a achiziionat un
utilaj, cunoscnd c la efectuarea importului cursul de schimb a fost de 2,8 lei, iar la
momentul plii a nregistrat o scdere cu 7%;
d) recepionarea, fr factur, a 500 kg de materie prim din sortul A la preul unitar de
75 lei, TVA 24%;
e) soluionarea obligaiei comerciale de 30.000 lei, avndu-se n vedere c n luna
anterioar s-a acordat furnizorului un avans de 10%, iar diferena este achitat cu
numerar.
Rezolvare:
a) Factura:
Pre de cumprare
50.000 lei
- Remiz (2% x 50.000 lei)
1.000 lei
= Net comercial
49.000 lei
+ TVA (24% x 49.000 lei)
11.760 lei
= Total factur
60.760 lei
% =
3021 Materiale auxiliare
4426 TVA deductibil

401 Furnizori

b) Subscrierea biletului la ordin:

401 Furnizori
=
403 Efecte de pltit

60.760 lei
49.000 lei
11.760 lei
60.760 lei

c) Cursul de schimb la plat = 2,8 lei/$ - 2,8 lei/$ x 7% = 2,604 lei:

404 Furnizori de imobilizri
=
%
23.800 lei
(8.500 $ x 2,8 lei/$)
5124 Conturi la bnci n valut 22.134 lei
(8.500 $ x 2,604 lei/$)
765 Venituri din diferene de curs valutar 1.666 lei
d) Achiziia fr factur: 500 kg x 75 lei/kg = 37.500 lei:
%
301 Materii prime
4428 TVA neexigibil

= 408 Furnizori -

facturi nesosite

46.500 lei
37.500 lei
9.000 lei

e) Avans: 30.000 lei x 10% = 3.000 lei:

401 Furnizori =

%
409 Furnizori - debitori
4426 TVA deductibil
5121 Conturi la bnci n lei

30.000 lei
2.419 lei
581 lei
27.000 lei

28 (121) S.C. FLORES S.A. achizitioneaza un magazin estimat la 30000 lei, din care
bunurile tangibile componente reprezinta:
- constructii 20000 lei
- marfuri 3000 lei
- aparate de masura si control 6000 lei
- fond comercial 1000 lei
Ulterior, se constata ce fondul comercial a suferit o depreciere ireversibila, motiv pentru
care se amortizeaza si se scoate din evidenta.
Rezolvare:
achiziia magazinului
%
=
462
30.000 lei
212
20.000 lei
371
3.000 lei
2132
6.000 lei
207
1.000 lei
amortizarea fondului comercial
6811
=
2807 1.000 lei
scoaterea din eviden a fondului comercial
2807
=
207
1.000 lei

Evaluarea ntreprinderilor
29 (66). Se dau urmtoarele elemente de bilant:
total activ = 425.000 mii lei;
cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;
cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;
brevete proprietate = 125.000 mii lei.
Exist un cumprtor pentru o parte din brevete care ofer 75.000 mii lei.
Stabilind bilantul economic al ntreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) n
minus cu:
a) 93.000 mii lei;
b) 143.000 mii lei;
c) 118.000 mii lei.
Rspuns:
b) 143.000 mii lei; (2.500+15.500+125.000)
Valoarea ntreprinderii = Activ net contabil = Total Activ (Datorii + Active fr valoare)
30 (84). Explicati legtura dintre scop i metod n evaluarea ntreprinderii.
Rspuns:
Metoda de evaluare se alege de evaluator n funcie de scopul propus.
De exemplu metoda patrimonial abordeaz intreprinderea exclusiv patrimonial, iar n
evalurile efectuate cu scopul stabilirii valorii intreprinderii pentru privatizare nu trebuie
utilizate numai metodele patrimoniale ci se folosesc metodele de evaluare combinate sau
prin rentabilitate, dupa specificul intreprinderii.
Expertize contabile
31 (11). Explicai cazurile de imposilitate a ntocmirii unui raport de expertiz i ce
conine Raportul de imposibilitate a efecturii expertizei contabile.
Rspuns:
Exist cazuri de imposibilitate a ntocmirii unui raport de expertiz datorit inexistenei
documentelor justificative sau a evidenelor contabile care s ateste evenimente sau
tranzacii supuse expertizrii. n astfel de cazuri se va ntocmii un Raport de
imposibilitate a efecturii expertizei contabile care va avea aceeai structur cu un raport
obinuit (necalificat) dar care n cap. II si III va prezenta justificat i fundamentat cauzele
care conduc la imposibilitatea efecturii expertizei contabile comandate de beneficiar.
32 (10). Ce conine un Raport de expertiz calificat?
Rspuns:
Raportul de expertiza contabil care cuprinde consideraii personale ale expertului
contabil este calificat drept raport de expertiz contabil cu observaii. n prezentarea
consideraiilor personale, n raportul de expertiz contabil, experii contabilii trebuie s
se conformeze normelor de etica i deontologie ale profesiei contabile libere, n special
celor privind confidenialitatea. Coninutul i ntinderea consideraiilor personale ntr-un
raport de expertiz contabil in de raionamentul profesional al experilor contabili.

Aceste consideraii trebuie limitate la stricul necesar sau impus de lege n cazul
expertizelor contabile judiciare i pot fi mai extinse in cazul expertizelor contabile
extrajudiciare. Pentru a se asigura raportului de expertiza o inuta corespunztoare trebuie
respectate unele condiii privitoare la stil i continut. Astfel, raportul de expertiz trebuie
s fie clar i concis, fr formulri sau termeni echivoci (ci dimpotriv se impune o
terminologie de specialitate, adecvat); nu se vor face trimiteri la lucrri n afara
dosarului. Se vor utiliza pe ct posibil fraze scurte, dense i clare. Termenii tehnici, greu
accesibili, se vor explica la piciorul paginii sau n paranteze, pentru a se nlesni
ntelegerea concluziilor. Raportul de expertiza nu trebuie sa conin preri personale n
legtura cu diferitele acte normative sau cu dispoziiile legale ale unor organe
administrative.Aceasta nu nseamn ca expertul nu este liber n formarea opiniei sale, fr
ns ca aceasta s reflecte bunul plac sau arbitrariul expertului.
33 (4). Ce nelegei prin calitatea expertizelor contabile?
Rspuns:
Calitatea expertizelor contabile este o rezultant a competenei i independenei
expertului contabil. nsa membri Corpului trebuie s-i exercite profesia cu cunotina i
devotament. Legalitatea, imparialitatea i dorina de a fi utili clienilor i inspir n
recomandrile pe care le fac. Ei trebuie s se abin de la orice lucrri inutile efectuate
numai din dorina de cstig.
Calitatea expertizei contabile trebuie argumentat, justificat demonstrat prin aplicarea
principiilor contabilitii i a normelor profesionale, elaborate de Corp, privind
exercitarea calitii de expert contabil i efectuarea lucrrilor de expertiz contabil.
Aprecierea calitii expertizei contabile, n baza argumentarii tiintifice a expertizei
contabile, se realizeaz pe doua nivele:
a. nivelul individual, concret al fiecarei expertize contabile, unde calitatea este apreciat
de ctre solicitant, n funcie de utilitatea expertizei n atingerea scopurilor. Respingerea
concluziilor (total sau parial) nu nseamn c expertiza nu este de calitate.
b. nivelul de ansamblu al lucrrilor efectuate de profesionistul contabil. n acest sens
CECCAR a elaborat Regulamentul privind auditul de calitate n profesia contabil.
Auditul este de ordin general i nu punctual.
Fiscalitate
34 (24) La sfritul anului 2012, o societate comercial pe aciuni nregistreaz un profit
net de 200.000 lei. Acionarii societii sunt o persoan fizic romn care deine 30% din
capitalul social i o persoan juridic romn care deine din anul 2001 70% din capitalul
social.
n condiiile n care societatea practic o rat de distribuire a dividendelor de 50%,
determinai:
a) Valoarea total i pe beneficiari a dividendului brut;
b) Impozitul pe dividende;
c) Valoarea dividendului net pe beneficiari;
Pn la ce dat trebuie pltit impozitul pe dividende?
Rspuns:

a) Dividend brut = 200.000 x 50% = 100.000 lei-repartizat actionarilor

- persoana fizic = 100.000 x 30% = 30.000 lei;
- persoana juridic 100.000 x 70% = 70.000 lei;
b) Impozitul pe dividende- persoana fizic = 30.000 x 16% = 4.800 lei (Cod fiscal,
art. 67, alin 1);
- persoana juridic = 0; (Dividendele sunt scutite de impozit,
conform, art. 36, alin 4, CodFiscal);
c) Dividendul net- persoana fizic = 30.000 4.800 = 25.200 lei;
- persoana juridic = 70.000 0 = 70.000 lei;
Impozitul pe dividende va fi pltit n anul 2013, pn la data de 25 inclusiv a lunii
urmtoare celei n care se pltete dividendul ori de cte ori acionarii decid ridicarea
dividendelor, pentru impozitul aferent acestora, dar nu mai trziu de 31 decembrie 2013
(Cod fiscal, art. 67, alin 1-pt. divid. distribuit actionarilor, dar neridicat).
35 (35). O persoan fizic obine n luna ianuarie 2008 venituri din drepturi de autor
aferente unei opere literare n sum de 10.000 lei i n luna iunie venituri din drepturi de
autor aferente unei opere literare n sum de 2.000 lei. S se stabileasc impozitul pltit
sub form de pli anticipate i scadenele de plat.
Rspuns:
Determinare impozit sub forma de plati anticipate
Ianuarie 2008 10000x10%=1000 scadenta 25.02.2008
Iunie 2008 2000x10% = 200 scadenta 25.07.2008
36 (11). Cum se determin impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice din
nstrinarea proprietilor imobiliare din patrimoniul personal n cazul n care imobilul
este deinut n coproprietate (60% - 40%) de dou persoane fizice.
Rspuns:
n cazul n care exist mai muli coproprietari, impozitul se calculeaz la valoarea
deinut de fiecare coproprietar, iar dac nu sunt precizate cotele se prezum c fiecare
coproprietar deine o cot egal cu a celorlali.

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

37 (19). Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de comert.

Rspuns:
Reglementarile de baza in cadrul societatilor de comert sunt prevazute in legislatia in
vigoare aferenta ramurei de comert din care face parte intreprinderea.Ca si conventii
avem:
- Conventia continuitatii activitatii activitatea intreprinderii se deruleaza pe o
bazacontinua;
- Conventia de angajamente efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt
recunoscute atunci cand apar si nu in momentul in care intervin fluxurile de numerar
Politici si proceduri contabile aplicabile unei firme de comert pe parcursul desfasurarii
auditului intern:-examinarea facturilor de cumparari si de vanzari, a avizelor de expeditie,
a notelor de receptie;-examinarea bunurilor sosite si nereceptionate , dar mai ales a
bunurilor livrate si nefacturate carese inregistreaza ca iesire din gestiune la locurile de
depozitare cat si in contabilitate pe baza documentelor care atesta iesirea din gestiune.
Venitul este recunoscut la data livrarii.-examinarea incasarilor si a documetelor
justificative;-analiza provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si creantelor;-analiza
ajustarilor pentru deprecerea activelor curente care se efectueaza la finele anului,atunci
cand exista informatii in legatura cu deprecieri de valoare (daca valoarea contabila este
semnificativ inferioara valorii realizabile nete).-consultarea proceselor de imputatie si
reflectarea lor corecta in contabilitate;-analiza procedurilor dictate de conducerera
intreprinderii referitoare la stocuri si preturile practicate;-acordarea atentiei deosebite
operatiilor desfasurate cu partile afiliate . Acestea se pot face prin confirmari externe
(solduri clienti)tehnica observarii fizice (inventariere) sau pentru sondaj (fise de
magazie).In analiza stocurilor unei intreprinderi trebuei sa se ia in calcul si anumite ratii
sau rate de structura ca de exemplu viteza de rotatie, cifra de afaceri, identificarea
stocurilor aflate la terti si invers,reflectarea incontabilitate, stocuri raportate la gestiuni si
evidenta analitica. Politicile de descarcare din gestiune, a preturilor de vanzare, a
cheltuielilor accesorii si respectiv de discutat despre permanenta metodelor in evaluarea
stocurilor. In cazul comertului metoda de evaluare a stocurilor/ marfurilor la iesire este
cea global valorica
38 (20). Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz: societatea de productie.
Rspuns:
Politica de conatabilitate reprezint o totalitate de principii, convenii, reguli, metode i
procedee adoptate de conducerea ntreprinderii pentru inerea contabilitii i ntocmirea
rapoartelor financiare.
Politica de contabilitate constituie o parte integrant a rapoartelor financiare i trebuie s
fie elaborat de fiecare ntreprindere care desfaoar activitate de ntreprinztor i este
nregistrat n Romnia, indiferent de tipul de proprietate, apartenena ramural i forma
organizatorico-juridic a acesteia (cu excepia instituiilor publice).

Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuat de ctre contabilitate, de

o comisie special, compus din reprezentanii serviciilor contabil, financiar, juridic i
altor servicii ale ntreprinderii sau de firma de consulting (audit). Politica de contabilitate
aleas poate fi examinat i adoptat prin decizia de protocol a fondatorilor
(proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar dup aceasta trebuie s fie aprobat de
conductorul ntreprinderii.
Politica de contabilitate se elaboreaz n baza ansamblului de convenii fundamentale ale
contabilitii. Noiunea "convenie" nseamn presupunere (ipotez), condiie de la care
ntreprinderea trebuie s porneasc la organizarea contabilitii i ntocmirea rapoartelor
financiare.
n IAS 1 "PREZENTAREA SITUAIILOR FIANCIARE" sunt stabilite trei convenii
fundamentale ale contabilitii: continuitatea activitii, permanena metodelor i
specializarea exerciiilor.
Procedura formrii politicii de contabilitate privind o problem (sector) concret a
contabilitii const n alegerea unei variante din cteva, admise de actele legislative i
normative, n justificarea metodei alese, pornind de la particularitile activitii
ntreprinderii i acceptarea acesteia n calitate de baz pentru inerea contabilitii i
ntocmirea Situaiilor financiare.
De exemplu, IAS 16 "Imobilizri corporale" recomand cteva metode de calcul a
amortizrii mijloacelor fixe:
- metoda amortizrii liniare;
- metoda amortizrii accelerate
- metoda degresiv.
La elaborarea politicii de contabilitate ntreprinderea alege acea metod de calcul a
amortizrii, care corespunde modelului prevzut de exploatare a unui obiect concret de
mijloacefixe.
IAS 18 "Venitul" prevede dou variante de constatare a veniturilor din prestarea
serviciilor: pe fiecare tranzacie sau pe stadii de finalizare a acesteia. ntreprinderea alege
acea variant, care permite determinarea mai exact a mrimii venitului obinut n cursul
perioadei de gestiune.
Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor S.N.C.,
poate s difere esenial la diverse ntreprinderi. Variantele i regulile de evaluarei
contabilizare a activelor, veniturilor i cheltuielilor acceptabile pentru o ntreprindere pot
s influeneze negativ asupra rezultatelor activitii altei ntreprinderi sau s fie absolut
inutile pentru aceasta. Astfel, n conformitate cu IAS 2 "Stocuri", evaluarea materialelor
poate fi efectuat prin trei metode: de identificare, FIFO,LIFO i costului mediu
ponderat.
Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecrei uniti a stocurilor de
mrfuri i materiale i este adecvat pentru ntreprinderile cu producie individual i n
serii mici. Metodele FIFO i costului mediu ponderat pot fi utilizate la ntreprinderile care
dispun de un asortiment bogat i variat de stocuri de mrfuri i materiale.
Politica de contabilitate n anul curent este aprobat de conductorul ntreprinderii la
finele anului precedent i intr n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie a anului de gestiune. Ea
trebuie s fie aplicat de toate subdiviziunile structurale ale ntreprinderii, inclusiv de cele
evideniate ntr-un bilan distinct,indiferent de sediul lor.
ntreprinderea nou-creat i elaboreaz politica sa de contabilitate pn la prima
prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai trziu de 90 de zile de la dobndirea

drepturilor persoanei juridice. Procedurile i metodele contabile alese se aplic de

ntreprindere din ziua nregistrrii la Registru Comerului.
Politica de contabilitate aleas de ntreprindere trebuie s fie aplicat consecutiv - de la o
perioad de gestiune la alta. n unele cazuri prevzute de IAS 1, ntreprinderea poate s
introduc modificri n politica de contabilitate, adic s nu respecte n decursul anului de
gestiun e principiul permanenei.
Toate modificrile introduse n politica de contabilitate trebuie s fie argumentate i
perfectate prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii), indicndu-se data intrrii n
vigoare a acestora.
Politica de contabilitate adoptat de ntreprindere trebuie s fie dat publicitii, adic s
fie adus la cunotina tuturor categoriilor de utilizatori ai situaiilor financiare. Forma de
prezentare a politicii de contabilitate este determinat de nsi ntreprinderea. ns n
toate cazurile politica de contabilitate trebuie s fie inclus ntr-un capitol special al notei
explicative la situaiile financiare anuale.
Modificrile introduse n politica de contabilitate care influeneaz substanial evaluarea
i luarea deciziilor de ctre utilizatorii situaiilor financiare n cursul perioadei de gestiune
sau n perioadele ulterioare, cauzele acestor modificri, precum i evaluarea consecinelor
acestora n expresie valoric urmeaz s fie specificate distinct n nota explicativ la
situaiile financiare.
Dezvluirea politicii de contabilitate nu justific reflectarea greit sau inexact a
informaiilor i nu exonereaz conducerea ntreprinderii de rspundere pentru nclcarea
regulilor stabilite de inere a contabilitii i de ntocmire a situaiilor financiare
.
PRINCIPII, POLITICI SI METODE CONTABILE STUDIU DE CAZ: SOCIETATE DE
PRODUCIE
a) Reglementarile contabile aplicate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare
anuale.
Situaiile financiare au fost ntocmite n conformitate cu Reglementrile Contabile
Romneti armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene aprobate
prin OMFP 3055/2009. OMFP 3055/2009 solicita ca situaiile financiare s fie ntocmite
n conformitate cu Legea Contabilitatii 82/1991 (republicata , modificata si completata
ulterior) i Cerinele de ntocmire i prezentare prevazute de OMFP 3055/2009 .
Societatea organizeaza si conduce contabilitatea proprie potrivit prevederilor Legii
contabilitatii nr.82/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si
ntocmete situaii financiare anuale potrivit prevederilor Ordinului Ministerului de
Finante nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu
Directiva a IV-a Comunitatilor Economice Europene. Prezentele situaii financiare sunt
ntocmite n baza continuitii activitatii. Fiecare element semnificativ este prezentat
separat n situaiile financiare. Valorile nesemnificative sunt agregate cu valorile de
natura sau funcie similar i nu sunt prezentate separat.
Prin perzentarea politicilor i procedurilor contabile la societate de producie am ales s
prezentm modul n care sunt nregistrate i evaluate elementele cuprinse n situaiile
financiare atfel:
Activele sunt nregistrate la :

-Costul de achiziie sau costul de producie unde este cazul. Activele sunt nregistrate n
contabilitate pe baz de factur pentru cele achiziionate, iar pentru cele din producie
proprie pe baza raportului de producie.
-Metoda de calcul a amortizrii este metoda liniar.
-Stocurile de materii prime i materiale sunt nregistrate la cost de achiziie folosindu-se
metoda FIFO pentru ieirile de materii prime i materiale care se nregistreaz cu ajutorul
bonurilor de consum i pe baza consumului de materii prime. Exemple:
-intrare materii prime: % = 401
300
4426
-intrare materiale:
%
= 401
301
4426
-ieire materii prime pe baza consumului de materiale:
600 = 300
-iesire materiale pe baza bonurilor de consum:
601 = 301
Aceste operaiuni se nregisreaz n registrul jurnal n ordinea cronologic a
documentelor justificative.
-producia obinut se nregistreaz n contabilitate la pre prestabilit de producie calculat
cu ajutorul antecalculaiei de pre documentul justificativ fiind raportul de producie
necesitnd nregistrarea operaiunii astfel:
345 = 711
-dac preul de producie prestabilit este diferit de cel efectiv se vor nregistra
-diferene de pre favorabile(dac costul efectiveste mai mic dect cel prestabilit )
348 = 711
- diferene nefavorabile (dac costul efectiv este mai mare dect cel prestabilit)
711 = 348
-Vnzarea pruduciei obinute se poate face pe- baza facturi fiscale la pre de producie
sau mai mai bine spus pre negociat specificat n contract de vnzare necesitnd
nregistrarea n contabilitate a urmtoarelor operaiuni:
4111 =
%
701
4427
-pe baza notei de transfer catre magazinul propriu, tranzacie ce necesit nregistrarea n
contabilitate a operaiunilor:
371 =
%
345
378
4428
-Descrcarea din gestiune a prduselor finite se realizeaz pe baza centralizatorului
facturilor de vnzare la preul de nregistrare a produciei.
711 = 345
La inventariere evaluarea activelor imobilizate i a stocurilor, se face la valoarea
actual, numit valoare de inventar, care se stabilete n funcie de utilitatea bunului,
starea acestuia i preul pieei, inclusiv prin considerarea tuturor ajustrilor de valoare

datorate deprecierilor. Creanele se evalueaz la valoarea probabil de ncasat, iar

datoriile la valoarea probabil de pltit.
n cadru societii se efectueaz urmtoarele operaiuni:
- preluarea documentelor justificative i nregistrarea lor n ordine cronologic i
sistematic;
- inventarierea patrimoniului;
- ntocmirea registrului jurnal;
- ntocmirea registrului de cas n lei;
- ntocmirea fiei contului;
- ntocmirea statului de plat i a cheltuielilor cu salariile;
- ntocmirea declaraiei 100 pn n 25 a lunii, depunerea la Administraia Financiar;
- ntocmirea decontului de TVA pn la data de 25 a lunii urmtoare,
- ntocmirea declaraiilor lunare;
- ntocmirea fielor de magazie;
- ntocmirea fielor de eviden a formularelor tipizate;
- ntocmirea fielor mijloacelor fixe;
- nregistrarea cheltuielilor cu energia, apa, gazul, telefonul i alte servicii;
- nregistrarea amortizrii lunare a mijloacelor fixe;
- raportarea cifrei de afaceri la INSE pn la data de 30 a lunii urmtoare;
- ntocmirea balanei de verificare pn la data de 25 a lunii urmtoare;
- ntocmirea bilanului contabil, a contului de profit i pierdere i a raportului Consiliului
de administraie.

Studii de fezabilitate
39 (8). Dup obiectivul investiional, de cte tipuri sunt investiiile? Dezvoltai pe scurt.
Rspuns:
Cea mai intalnita este - investitia tehnica privind achizitia, constructia si montajul unor
masini, utilaje, mijloace de transport
- investitia umana pentru formarea calificarea,specializarea
personalului
- investitia sociala (constructia la intreprindere a unei cantine)
- investitii financiare cumpararea de titluri de participare la alte
societati
- investitii comerciale pentru publicitate si reclama.