Sunteți pe pagina 1din 36

Managementul productiei

Managementul productiei - anul II sem II

MULTIPLE CHOICE

1.
Managementul producþiei moderne opereazã cu urmãtoarele:
1. componentele sistemului;
2. variabilele sistemului respectiv;
3. obiectivele sistemului;
4. informarea furnizorilor;
5. cheltuielile de personal.
Alegeþi rãspunsul corect din urmãtoarele combinaþii:
a. 1,3,5;
b. 2,3,4;
c. 1,2,3;
d. 1,4,5;
e. 1,2,5.
ANS: C

2.
Procesul de producþie este definit ca …………………… în cadrul cãruia
oamenii intrã în relaþii reciproce determinate ºi acþioneazã, cu ajutorul uneltelor
de producþie, asupra obiectului muncii, pentru a crea bunuri materiale.
Alegeþi varianta corectã din expresiile de mai jos:
a. acþiune dinamicã;
b. proces social;
c. proces fizic;
d. proces chimic;
e. proces dinamic.
ANS: B

3.
Fabricaþia reprezintã:
a. totalitatea materiilor prime ºi a semifabricatelor folosite pentru
obþinerea produselor finite;
b. succesiunea de operaþii, de stãri sau fenomene prin care se efectueazã
o lucrare, se produce o transformare, evoluþie, dezvoltare, desfãºurare,
acþiune;
c. totalitatea muncitorilor folosiþi pentru transformarea materiilor prime ºi
a semifabricatelor în produse finite;
d. totalitatea standardelor de calitate folosite pentru transformarea
materiilor prime ºi a semifabri-catelor în produse finite;
e. totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiilor prime ºi
a semifabricatelor în produse finite.
ANS: E

4. Procesul tehnologic cuprinde:


a. totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiilor prime ºi
a semifabricatelor în produse finite;
b. totalitatea activitãþilor dintr-o întreprindere;
c. totalitatea activitãþilor muncitorilor de la un punct de lucru;
d. totalitatea operaþiilor de prelucrare ºi asamblare la care sunt supuse
materialele ºi semifabricatele în cursul procesului de producþie, pentru
a se obþine un anumit produs sau pãrþi ale produsului (repere ºi
subansamble);
e. totalitatea activitãþilor ce presupun proiectarea unui produs.
ANS: D

5.
Întreprinderea de producþie industrialã este veriga organizatoricã unde are
loc:
a. organizarea, planificarea ºi evidenþa activitãþilor de desfacere a
bunurilor economice în structura, cantitatea ºi calitatea impusã de
cererea de pe piaþã ºi obþinerea de profit;
b. fuziunea dintre factorii de producþie (resurse umane ºi material-
organizatorice) cu scopul de a produce ºi desface bunuri economice în
structura, cantitatea ºi calitatea impusã de cererea de pe piaþã ºi
obþinerea de profit;
c. stabilirea necesarului de producãtori de bunuri din aceeaºi gamã de
produse;
d. fuziunea dintre factorii de producþie (resurse umane ºi material-
organizatorice) cu scopul de a desface bunuri economice în structura,
cantitatea ºi calitatea impusã de cererea de pe piaþã ºi obþinerea de
profit;
e. stabilirea nivelului de concurenþã pe piaþã la produsul realizat de
aceasta.
ANS: B

6.
Scopul principal al unei întreprinderi constã în:
a. fabricarea de bunuri, executarea de lucrãri sau prestarea de servicii
pentru a satisface cerinþele pieþei, în condiþiile unui context relaþional
economic client-furnizor, în care întreprinderea joacã alternativ unul sau
altul din aceste roluri;
b. gestionarea materialelor, în condiþiile unui context relaþional economic
client-furnizor, în care întreprinderea joacã alternativ unul sau altul din
aceste roluri;
c. executarea de lucrãri sau prestarea de servicii pentru a satisface
cerinþele pieþei, în condiþiile unui context relaþional economic client-
furnizor, în care întreprinderea joacã alternativ unul sau altul din aceste
roluri;
d. fabricarea de bunuri pentru a satisface cerinþele pieþei, în condiþiile
unui context relaþional economic client-furnizor, în care întreprinderea
joacã alternativ unul sau altul din aceste roluri;
e. fabricarea de bunuri pe stoc, executarea de lucrãri sau prestarea de
servicii pentru a satisface cerinþele pieþei.
ANS: A

7.
Prin obiectul activitãþii ei, o întreprindere industrialã are rolul:
a. de a asigura îndeplinirea producþiei prevãzute, ridicarea calitãþii
produselor, folosirea completã a capacitãþilor de producþie;
b. de a administra cu eficienþã maximã mijloacele de care dispune,
reducerea continuã a cheltuielilor de producþie ºi sporirea pe aceastã
bazã a profiturilor;
c. de a asigura folosirea completã a capacitãþilor de producþie,
modernizarea proceselor tehno-logice, creºterea productivitãþii muncii;
d. de a administra cu eficienþã maximã mijloacele de care dispune, de a
asigura îndeplinirea ritmicã ºi integralã a producþiei prevãzute,
ridicarea calitãþii produselor, folosirea completã a capacitãþilor de
producþie, modernizarea proceselor tehnologice, creºterea
productivitãþii muncii, reducerea continuã a cheltuielilor de producþie ºi
sporirea pe aceastã bazã a profiturilor;
e. de a asigura utilizarea cu eficienþã a personalului angajat, creºterea
productivitãþii muncii ºi reducerea continuã a cheltuielilor de producþie.
ANS: D

8.
Principalele atribuţii ale întreprinderilor sunt exercitate în următoarele domenii:
1. îndeplinirii sarcinilor de producţie din planul naţional;
2. stabilirii indicatorilor economici, al executării şi controlului îndeplinirii lor;
3. producţiei;
4. comercial;
5. financiar-contabil;
6. auditării;
7. cercetare-dezvoltare;
8. activităţii de personal.
Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:
a. 1,2,3;4,5,6;
b. 2,3,4,5,7,8;
c. 1,2,5,6,7,8;
d. 1,2,4,5,6,7;
e. 2,3,4,6,7,8.
ANS: B

9.
Principalele caracteristici ale întreprinderii de producþie sunt:
1. unitatea tehnico-administrativã;
2. unitatea tehnico-productivã;
3. unitatea de producþie;
4. unitatea organizatorico-administrativã;
5. unitatea economico-socialã.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 3,4,5;
b. 2,3,4;
c. 1,3,5;
d. 1,3,4;
e. 2,4,5.
ANS: E

10. Funcþiile de bazã ale întreprinderii sunt:


1. de management
2. de producþie;
3. de distribuþie;
4. de consum;
5. de marketing;
6. financiarã;
7. de personal.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,2,4,6,7;
b. 2,3,4,6,5;
c. 1,2,5,6,7;
d. 1,2,4,5,6;
e. 2,3,5,6,7.
ANS: E

11.
Funcþiunea de producþie este datã de:
a. totalitatea activitãþilor legate de fluxul material, adicã de miºcarea
materiei prime în transformãrile succesive pânã la obþinerea produsului
sau lucrãrii finite;
b. totalitatea activitãþilor legate de fluxul informaþional, adicã de
transmiterea informaþiei în cadrul întreprinderii;
c. totalitatea activitãþilor legate de fluxul de personal, adicã de miºcarea
factorului uman de la un loc de muncã la altul;
d. totalitatea activitãþilor legate sistemul relaþional dintre manageri ºi
personalul productiv;
e. totalitatea activitãþilor legate de asigurarea cu materii prime a
producþiei.
ANS: A

12.
Activitãþile funcþiunii de producþie sunt:
1. pregãtirea fabricaþiei;
2. fabricaþia sau exploatarea;
3. controlul tehnic de calitate;
4. controlul sculelor ºi utilajelor;
5. întreþinerea ºi repararea utilajelor;
6. producþia auxiliarã;
7. producþia suplimentarã;
8. producþia pentru export.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,2,3;4;
b. 2,5,7,8;
c. 1,5,6,7;
d. 2,3,5,6;
e. 2,3,4,8.
ANS: D
13.
Fabricaþia sau exploatarea presupune:
1. transformarea materiilor prime ºi materialelor în produse;
2. executarea de lucrãri ºi servicii care fac obiectul activitãþii de bazã a
întreprinderii;
3. efectuarea controlului materiilor prime, semifabricatelor,
subansamblurilor ºi produselor finite;
4. preîntâmpinarea efectelor uzurii fizice ºi morale la mijloacele tehnice;
5. producþia auxiliarã.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,2;
b. 2,5;
c. 1,5;
d. 2,3;
e. 2,4.
ANS: A

14.
Prin fabricaþie se înþelege:
a. acea parte a activitãþii de proiectare ºi producþie care constã în
folosirea mijloacelor de muncã existente, astfel ca, pornind de la
anumite materii prime, sã se obþinã produsele finite la o calitate
superioarã, un cost scãzut ºi la termenele de execuþie prevãzute;
b. activitatea de management care constã în folosirea mijloacelor de
muncã existente, astfel ca, pornind de la anumite materii prime, sã se
obþinã produsele finite la o calitate superioarã, un cost scãzut ºi la
termenele de execuþie prevãzute;
c. activitatea de prospectare a pieþei ºi folosirea mijloacelor de muncã
existente, astfel ca, pornind de la anumite materii prime, sã se obþinã
produsele finite la o calitate superioarã, un cost scãzut ºi la termenele
de execuþie prevãzute;
d. acea parte a activitãþii de proiectare a producþiei care constã în
aducerea de modificãri produselor deja fabricate;
e. acea parte a activitãþii de producþie care constã în folosirea mijloacelor
de muncã existente, astfel ca, pornind de la anumite materii prime, sã
se obþinã produsele finite la o calitate superioarã, un cost scãzut ºi la
termenele de execuþie prevãzute;
ANS: E

15.
Procesul de producþie este format din:
1. procesul de proiectare;
2. procesul tehnologic;
3. procesul de muncã;
4. procesul de marketing;
5. procesul de management.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,2;
b. 2,5;
c. 1,5;
d. 2,3;
e. 2,4.
ANS: D

16.
Procesele de producþie elementare sunt:
a. acele procese prin care produsul finit se obþine dupã cel puþin douã
operaþii tehnologice;
b. acele procese prin care asupra obiectelor muncii se executã mai multe
operaþii tehnologice;
c. acele procese prin care produsul finit se obþine printr-o singurã
operaþie tehnologicã;
d. acele procese prin care produsul finit se obþine dupã cel puþin cinci
operaþii tehnologice;
e. acele procese prin care produsul finit se obþine dupã cel puþin trei
operaþii tehnologice.
ANS: C

17.
Prin proces de muncã se înþelege:
a. acþiunea muncitorului cu ajutorul uneltelor de muncã asupra obiectelor
muncii în vederea transformãrii lor în bunuri materiale;
b. acþiunea unei secþii de producþie asupra obiectelor muncii în vederea
transformãrii lor în bunuri materiale;
c. acþiunea unui atelier asupra obiectelor muncii în vederea transformãrii
lor în bunuri materiale;
d. acþiunea unei maºini unelte asupra obiectelor muncii în vederea
transformãrii lor în bunuri materiale;
e. acþiunea ºefului de echipã pentru organizarea activitãþii muncitorilor
din subordine.
ANS: A

18.
Sistemul de fabricaţie dintr-o întreprindere este compus din:
1. subsistemul de comandă;
2. subsistemul de prelucrare;
3. subsistemul logistic;
4. subsistemul de control;
5. subsistemul de distribuţie;
6. subsistemul de proiectare;
7. subsistemul de alimentare cu energie.
Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:
a. 2,3,4,7;
b. 2,4,5,6;
c. 1,2,3,4;
d. 1,2,3,6;
e. 2,4,5,7.
ANS: C

19.
În raport cu modul cum procesele de muncã participã la obþinerea
produsului finit, acestea se împart în urmãtoarele grupe:
1. procese de muncã de bazã;
2. procese complexe;
3. procesele de muncã auxiliare;
4. procesele de servire;
5. procese mixte;
6. procese secundare;
7. procese de control.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 2,3,4;
b. 5,6,7;
c. 1,2,3;
d. 1,3,4;
e. 2,4,7.
ANS: D

20.
Procesele de muncã de bazã sunt de trei categorii:
1. de proiectare;
2. de aprovizionare;
3. pregãtitoare;
4. prelucrãtoare;
5. de finisare sau montaj;
6. de control;
7. de expediþie.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 2,3,4;
b. 5,6,7;
c. 1,2,3;
d. 1,3,4;
e. 3,4,5.
ANS: E

21.
Principalele principii ale organizãrii producþiei sunt:
1. principiul defalcãrii procesului de producþie în pãrþile sale componente;
2. principiul proporþionalitãþii;
3. principiul ritmicitãþii;
4. principiul paralelismului;
5. principiul liniei drepte;
6. principiul continuitãþii;
7. principiul spiralei.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 2,3,4,5,6,7;
b. 1,2,3,4,5,6;
c. 1,2,3,4,6,7;
d. 2,3,4,5,6,7;
e. 1,3,4,5,6,7.
ANS: B
22.
Indiferent de tipul de producþie, acesta este guvernat de douã legi
fundamentale care acþioneazã în raport cu particularitãþile fiecãrui domeniu de
activitate economicã:
1. legea organizãrii producþiei în conformitate cu procesul tehnologic folosit
în întreprindere;
2. legea de organizare sistemicã a producþiei;
3. legea concordanþei între tipurile de producþie ºi sistemele de organizare
a producþiei adoptate de întreprindere;
4. legea resurselor limitate;
5. legea concordanþei între echipa managerialã ºi factorii de execuþie din
întreprindere.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 2,3;
b. 2,5;
c. 2,4;
d. 4,5;
e. 1,3.
ANS: E

23.
Principalele tipuri de producþie sunt:
1. superproducþie;
2. producþie în masã;
3. producþie derizorie;
4. producþie în serie;
5. producþie de sezon;
6. producþie de conjuncturã;
7. producþie individualã.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 2,3,4;
b. 5,6,7;
c. 2,4,7;
d. 1,3,4;
e. 3,4,5.
ANS: C

24.
Producþia în serie poate fi:
1. superserie;
2. serie mare;
3. serie repetatã;
4. serie mijlocie;
5. serie de sezon;
6. serie de conjuncturã;
7. serie micã.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 2,3,4;
b. 5,6,7;
c. 2,4,7;
d. 1,3,4;
e. 3,4,5.
ANS: C

25.
Avantajele structurii de producţie şi concepţie de tip tehnologic sunt următoarele:
1. asigură organizarea liniilor în flux cu eficienţă ridicată;
2. permite realizarea unei varietăţi mari de produse;
3. are loc o încărcare completă a locurilor de muncă;
4. reduce durata ciclului de fabricaţie şi a costurilor de producţie;
5. are un grad mare de flexibilitate, datorat caracterului universal al locurilor de muncă;
6. organizarea secţiilor de producţie se face după principiul mixt.
Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:
a. 1,2,3;
b. 2,3,5;
c. 1,3,5;
d. 1,2,6;
e. 1,2,5.
ANS: B

26.
Dezavantajele structurii de producþie ºi concepþie de tip tehnologic sunt
urmãtoarele:
1. transportul intern în întreprindere este foarte ridicat;
2. timpul pentru reglarea utilajelor ºi sculelor este uneori foarte mare,
ducând la creºterea timpilor de întreruperi în funcþionarea utilajului;
3. micºoreazã rãspunderea pentru obþinerea unei calitãþi ridicate;
4. produsele au un ciclu lung de fabricaþie ºi deci existã stocuri mari de
producþie neterminatã;
5. este tipul de structurã de producþie cu o flexibilitate foarte redusã la
schimbãrile sortimentale;
6. nu poate fi folositã în mod eficient decât pentru tipul de serie mare sau
de masã.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,2,3,4;
b. 1,2,3,5;
c. 1,3,5,6;
d. 2,3,4,6;
e. 1,3,5,6.
ANS: A

27.
Caracteristici de bază ale structurii de producţie şi concepţie de tip pe obiect sunt:
1. organizarea secţiilor de producţie este realizată după principiul obiectului de fabricaţie;
2. în fiecare secţie se fabrică un singur produs sau componentele ale acestuia, iar secţiile
poartă denumirea produsului pe care-l fabrică;
3. amplasarea locurilor de muncă se face sub formă de linii tehnologice specializate în
fabricaţia unui produs;
4. amplasarea locurilor de muncă se face sub formă de linii tehnologice specializate în
fabricaţia mai multor produse;
5. locurile de muncă sunt specializate în realizarea unei singure operaţii sau a unui număr
foarte mic de operaţii;
6. locurile de muncă sunt specializate în realizarea unei singure operaţii sau a unui număr
foarte mic de operaţii;
7. organizarea secţiilor de producţie este realizată după principiul tehnologiei de fabricaţie.
Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:
a. 1,2,3,4;
b. 1,2,3,7;
c. 1,3,5,6;
d. 2,3,4,7;
e. 1,2,3,6.
ANS: E

28.
Avantajele structurii de producţie şi concepţie de tip pe obiect sunt:
1. asigură organizarea liniilor în flux cu eficienţă ridicată;
2. permite o creştere a specializării în producţie;
3. reduce volumul de transport intern;
4. reduce durata ciclului de fabricaţie şi a costurilor de producţie;
5. determină o reducere substanţială a stocurilor de producţie neterminată;
6. nu este tipul de structură de producţie cu o flexibilitate foarte redusă la schimbările
sortimentale;
7. poate fi folosită în mod eficient decât pentru tipul de serie mare sau de masă.
Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:
a. 1,2,3,4,6;
b. 1,2,3,6,7;
c. 1,2,3,4,5;
d. 2,3,4,5,6;
e. 1,4,5,6,7.
ANS: C

29.
Dezavantajele structurii de producţie şi concepţie pe obiect sunt:
1. este tipul de structură de producţie cu o flexibilitate foarte redusă la schimbările sorti-
mentale;
2. nu asigură organizarea liniilor în flux cu eficienţă ridicată;
3. nu permite o creştere a specializării în producţie;
4. nu reduce volumul de transport intern;
5. nu poate fi folosită în mod eficient decât pentru tipul de serie mare sau de masă.
Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:
a. 1,4;
b. 2,4;
c. 1,2;
d. 2,3;
e. 1,5.
ANS: E

30.
Structura de producþie ºi concepþie de tip mixt are drept caracteristici de
bazã:
1. organizarea secþiilor de producþie se face dupã principiul mixt, o parte a
secþiilor de producþie organizându-se dupã principiul tehnologic (cele
pregãtitoare), iar celelalte dupã principiul pe obiect (secþiile prelucrãtoare);
2. organizarea secþiilor de producþie se face dupã principiul pe obiect, o
parte a secþiilor de producþie organizându-se dupã principiul tehnologic (cele
pregãtitoare), iar celelalte dupã principiul pe obiect (secþiile prelucrãtoare);
3. îmbinã avantajele celorlalte douã tipuri ºi le eliminã o parte din
dezavantaje;
4. îmbinã dezavantajele celorlalte douã tipuri ºi le eliminã o parte din
dezavantaje;
5. nu se foloseºte în prezent.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,4;
b. 2,4;
c. 1,3;
d. 2,3;
e. 1,5.
ANS: C

31.
Structura de producţie şi concepţie de tip mixt este caracteristică:
a. tipului de producţie de serie mică sau individuală;
b. tipului de producţie de serie mare şi de masă;
c. tipului de producţie de serie mică sau mijlocie;
d. tipului de producţie de serie mică;
e. tipului de producţie de serie mare.
ANS: C

32.
Verigile organizatorice de producţie cel mai des întâlnite în cadrul întreprinderilor moderne
sunt:
1. secţiile de conducere;
2. locurile de muncă;
3. sectoarele de producţie;
4. laboratoarele de control şi cercetare;
5. atelierele de producţie, montaj, proiectare;
6. secţiile de producţie, montaj sau „service”;
7. secţiile administrative.
Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:
a. 1,2,3,4,6;
b. 1,2,3,4,7;
c. 2,3,4,5,6;
d. 1,4,5,6,7;
e. 1,2,3,5,7.
ANS: C

33.
Secþia de producþie este o verigã de producþie, distinctã din punct de
vedere administrativ, în cadrul cãreia se executã…………………………………..
Alegeþi varianta corectã din expresiile de mai jos:
a. un produs, o parte a acestuia sau o fazã de proces tehnologic;
b. mai multe produse, pãrþi ale acestora sau unele faze ale procesului
tehnologic;
c. proiectarea ºi asimilarea în fabricaþie a unui produs;
d. testarea produselor finite;
e. unele operaþiuni speciale.
ANS: A

34.
În funcţie de felul proceselor tehnologice care se desfăşoară în cadrul secţiilor unei
întreprinderi de producţie industrială, pot exista:
1. secţii de conducere;
2. secţii de bază;
3. secţii auxiliare;
4. secţii de servire;
5. secţii de colaborare cu furnizorii de materii prime şi materiale;
6. secţii anexă.
Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:
a. 1,2,3,4;
b. 2,3,4,6;
c. 3,4,5,6;
d. 1,2,3,6;
e. 1,3,4,6.
ANS: B

35.
În cadrul secţiilor de bază se execută:
a. procese de producţie care au drept scop transformarea diferitelor materii prime şi materiale
în produse finite;
b. produse sau lucrări ce nu constituie obiectul activităţii de bază a întreprinderii, dar care
sunt absolut necesare pentru buna desfăşurare a proceselor de producţie;
c. valorificarea deşeurilor în acele întreprinderi în care rezultă o cantitate mare de materiale
refolosibile;
d. activităţi de producţie ce se constituie ca servicii;
e. diferite analize şi măsurători ale calităţii produselor, materiilor şi materialelor.
ANS: A

36. Amenajarea spaţiului verigilor de producţie se poate realiza prin trei tipuri clasice:
1. amenajarea verigilor de producţie cu locuri de muncă fixe sau locuri fixe pentru material;
2. amenajarea verigilor de producţie după tipul procesului sau tipul prelucrării;
3. amenajarea verigilor de producţie după hotărârea managerului;
4. amenajarea verigilor de producţie pe linii de producţie sau pe produs;
5. amenajarea verigilor de producţie conform deciziei şefului de secţie.
Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:
a. 2,3,4;
b. 1,2,3;
c. 1,2,4;
d. 2,4,5;
e. 2,3,5.
ANS: C

37.
Amenajarea verigilor de producþie cu locuri de muncã fixe sau locuri fixe
pentru material presupune:
1. materialele sau componentele principale rãmân în loc fix;
2. sculele, maºinile ºi lucrãtorii sunt aduse la aceste locuri fixe;
3. produsul finit este realizat cu elemente componente importante
depozitate în acelaºi loc;
4. toate operaþiile aceluiaºi proces sau tip de prelucrare sunt grupate în
acelaºi loc;
5. materialele se deplaseazã, iar operaþiile se executã în ordinea fluxului
tehnologic.
Rãspunsul corect este dat de una din urmãtoarele combinaþii:
a. 2,3,4;
b. 1,2,3;
c. 1,2,4;
d. 2,3,4;
e. 1,3,5.
ANS: B

38.
Amenajarea verigilor de producþie cu locuri de muncã fixe sau locuri fixe
are urmãtoarele avantaje:
1. manipulare redusã a produsului finit;
2. asigurã continuitatea producþiei în cazul defectãrii maºinilor ºi lipsei
materialelor ºi absenþei executantului;
3. angajaþii lucreazã într-un singur loc, asigurându-se astfel calitatea
lucrãrilor;
4. permite modificãri frecvente în fabricaþie ºi lansarea de noi produse;
5. adaptabilitate la cererile intermitente de produse;
6. nu necesitã o organizare pretenþioasã ºi costisitoare;
7. nu necesitã amenajãri.
Rãspunsul corect este dat de una din urmãtoarele combinaþii:
a. 2,3,4,5,7;
b. 1,3,4,5,6;
c. 1,2,4,5,6;
d. 1,3,4,5,7;
e. 1,2,3,4,5.
ANS: B

39.
Amenajarea verigilor de producþie dupã tipul procesului sau tipul
prelucrãrii are urmãtoarele avantaje:
1. reducerea volumului de investiþii prin folosirea eficientã a maºinilor ºi
utilajelor;
2. adaptabilitatea la varietate mare de produse ºi la schimbãri frecvente în
tehnologia de execuþie;
3. adaptabilitatea la cereri intermediare de produse;
4. stimuleazã executantul în ridicarea nivelului propriilor performanþe;
5. asigurã conducerea unitarã a procesului de producþie.
Rãspunsul corect este dat de una din urmãtoarele combinaþii:
a. 2,3,4,5;
b. 1,3,4,5;
c. 1,2,3,4;
d. 1,2,3,5;
e. 1,2,4,5.
ANS: C

40.
Principalele tipuri de fluxuri de producþie sunt:
1. fluxuri tehnologice monoliniare;
2. fluxuri tehnologice convergente;
3. fluxuri tehnologice în spiralã;
4. fluxuri tehnologice divergente;
5. fluxuri tehnologice convergente-divergente;
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,2,3,5;
b. 1,2,3,4;
c. 1,2,4,5;
d. 2,3,4,5;
e. 1,3,4,5.
ANS: C

41.
În cadrul fluxurilor tehnologice monoliniare:
a. componentele produsului obþinute prin prelucrarea unor materii prime
diferite converg pe o linie finalã de montaj sau de amestec, de pe care
rezultã produsul respectiv;
b. operaþiile se executã asupra unei anumite materii prime de-a lungul
unei singure linii de producþie, pentru obþinerea unui produs, prin
efectuarea unor operaþii tehnologice succesive;
c. se pleacã de la o singurã materie primã care, dupã o prelucrare
primarã, se transformã într-un semifabricat, distribuit apoi pe linii de
producþie diferite, pe fiecare dintre acestea executându-se câte un fel
de produs;
d. materia primã se transformã într-un semifabricat, distribuit apoi pe linii
de producþie diferite, pe fiecare dintre acestea executându-se câte un
fel de produs.
e. se pleacã de la mai multe materii prime care, dupã o prelucrare
primarã, se transformã într-un semifabricat, distribuit apoi pe linii de
producþie diferite, pe fiecare dintre acestea executându-se câte un fel
de produs.
ANS: B

42.
Fluxurile tehnologice convergente se caracterizeazã prin:
1. componentele produsului obþinute prin prelucrarea unor materii prime
diferite converg pe o linie finalã de montaj sau de amestec, de pe care rezultã
produsul respectiv;
2. aceea cã, în aceste procese de producþie intrã mai multe categorii de
materii prime, din care se obþine un anumit produs, prin asamblarea sau
amestecarea unor componente diferite;
3. prelucrarea unor materii prime diferite, se obþin o serie de componente
de asamblare sau amestec, care converg pe o linie de producþie destinatã
realizãrii unui produs intermediar, ce este apoi distribuit pe linii distincte pentru
executarea mai multor feluri de produse;
4. procese de producþie în care intrã o materie primã, din care se obþine
un anumit produs, prin asamblarea sau amestecarea unor componente diferite;
5. în aceste procese de producþie intrã mai multe categorii de materii
prime, din care se obþin mai multe produse;
Rãspunsul corect este dat de una din urmãtoarele combinaþii:
a. 2,3;
b. 1,3;
c. 1,5;
d. 1,2;
e. 2,4.
ANS: D

43.
Fluxurile tehnologice divergente se caracterizeazã prin:
1. componentele produsului, obþinute prin prelucrarea unor materii prime
diferite, converg pe o linie finalã de montaj sau de amestec, de pe care rezultã
produsul respectiv;
2. se pleacã de la o singurã materie primã care, dupã o prelucrare primarã,
se transformã într-un semifabricat, distribuit apoi pe linii de producþie diferite, pe
fiecare dintre acestea executându-se câte un fel de produs;
3. în aceste procese de producþie intrã o singurã materie primã, din care se
obþin mai multe feluri de produse, prin prelucrãri succesive sau paralele;
4. componentele produsului merg pe linii paralele pânã la capãtul secþiei;
5. componentele produsului sunt depozitate dupã finisare.

Rãspunsul corect este dat de una din urmãtoarele combinaþii:


a. 2,3;
b. 1,3;
c. 1,4;
d. 1,2;
e. 2,5.
ANS: A

44.
Amplasarea locurilor de muncã pe suprafeþele secþiilor ºi atelierelor
întreprinderii determinã existenþa a trei sisteme de organizare în spaþiu a
producþiei, care au la bazã cerinþele unor principii specifice, ºi anume:
1. principiul tehnologic;
2. principiul mecanicist;
3. principiul convergenþei forþelor ºi utilajelor;
4. principiul pe obiect;
5. principiul mixt.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 2,3,5;
b. 1,3,4;
c. 1,3,5;
d. 1,4,5;
e. 2,4,5.
ANS: D

45.
Sistemul de organizare spaţială a producţiei bazat pe amplasarea locurilor de muncă conform
principiului pe obiect presupune:
a. formarea în cadrul secţiei sau atelierului atât a unor grupe de locuri de muncă omogene
sub raport tehnologic cât şi a unor linii de producţie specializate pe obiect;
b. formarea în cadrul secţiei sau atelierului a unor linii de producţie;
c. dispunerea sculelor pe bancurile de lucru;
d. constituirea în cadrul secţiei sau atelierului de producţie a unor grupe de locuri de muncă
omogene sub raport tehnologic;
e. dispunerea muncitorilor după vechimea în producţie.
ANS: B

46.
Sistemul de organizare spaþialã a producþiei bazat pe amplasarea locurilor
de muncã conform principiului mixt presupune:
a. formarea în cadrul secþiei sau atelierului atât a unor grupe de locuri de
muncã omogene sub raport tehnologic cât ºi a unor linii de producþie
specializate pe obiect;
b. formarea în cadrul secþiei a unor linii de producþie;
c. constituirea în cadrul secþiei sau atelierului de producþie a unor grupe
de locuri de muncã omogene sub raport tehnologic;
d. constituirea de locuri fixe de muncã;
e. locuri de muncã atât pentru femei cât ºi pentru bãrbaþi.
ANS: A

47.
Amenajarea sistematizatã în spaþiu a producþiei se poate face dupã mai multe metode, cum ar
fi:
1. Metoda multifazalã;
2. Metoda verigilor;
3. Metoda gamelor fictive;
4. Metoda Cameron;
5. Metoda diagramei cu fire;
6. Metoda empiricã;
7. Metoda de amplasare bazată pe simulări;
8. Metoda aleatorie;
9. Metoda cercurilor suprapuse;
10. Metoda planurilor generale suprapuse, executate pe hârtie transparentã;
11. Metoda machetelor bi ºi tridimensionale.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:


a. 1,2,3,4,5,7,10,11;
b. 1,3,4,6,7,8,9,10;
c. 2,4,5,6,7,8,10,11;
d. 1,2,3,4,5,6,8,9;
e. 3,4,5,6,7,8,9,10.
ANS: A
48.
Prin gamã fictivã de amenajarea sistematizatã în spaþiu a producþiei se
defineºte gama comunã de operaþii din care rezultã gama de operaþii pentru
fiecare produs în parte. Folosirea acestei metode necesitã efectuarea mai multor
activitãþi care pot fi grupate în :
1)inventarierea operaþiilor;
2)întocmirea Tabelului frecvenþei operaþii-lor pe numere de ordine;
3)stabilirea poziþiei locurilor de muncã;
4)analiza circuitelor produselor;
5) detalierea rezultatelor analizei.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,3,4,5;
b. 1,2,3,4;
c. 2,3,4,5;
d. 1,2,4,5;
e. 1,2,3,5.
ANS: B

49.
Proiectarea unei întreprinderi se face pe baza unei metodologii bine
definite, care þine seama de particularitãþile necesare sub raportul organizãrii ºi
funcþionãrii.
În mod practic, se pot utiliza mai multe metode de proiectare, mai
importante fiind:
1)proiectarea sistemicã;
2)proiectarea asistemicã;
3)proiectarea pe baza unui proiect existent;
4)proiectarea empiricã;
5)proiectarea dupã fluxul de materiale;
6)proiectarea pe baza unor metodologii stabilite;
7)proiectarea pe baza metodei participãrii totale.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,2,3,4,5;
b. 1,3,5,6,7;
c. 1,3,4,5,6;
d. 1,2,3,5,6;
e. 2,3,4,5,7.
ANS: B

50.
Ciclul de producţie al unui produs reprezintă:
a. succesiunea stadiilor în care se află materiile prime din momentul intrării în producţie
până în momentul obţinerii produsului respectiv; se caracterizează prin durata şi structura
sa;
b. succesiunea stadiilor în care se află materiile prime din momentul intrării în producţie
până în momentul obţinerii produsului respectiv; se caracterizează prin întindere spaţială;
c. succesiunea timpilor de lucru, a pauzelor şi întreruperilor; se caracterizează prin durata şi
structura sa;
d. succesiunea timpilor de reparaţii periodice şi capitale;
e. succesiunea pauzelor şi întreruperilor.
ANS: A
51.
Durata ciclului de producþie al unui produs reprezintã:
a. intervalul de timp necesar pentru executarea activitãþilor de service;
b. intervalul de timp necesar pentru executarea unei unitãþi sau unui lot
din produsul considerat, cuprins între momentul lansãrii în producþie
sub formã de materii prime ºi momentul ieºirii din producþie sub formã
finitã;
c. intervalul de timp necesar pentru executarea unei unitãþi sau unui lot
din produsul considerat, cuprins între momentul lansãrii în producþie
sub formã de materii prime ºi momentul stabilit de ºeful de secþie;
d. intervalul de timp necesar pentru executarea unui produs;
e. durata de proiectare ºi de lansare în producþie.
ANS: B

52.
Durata ciclului de producþie se poate stabili:
1. pentru perioada de proiectare;
2. pe întregul proces de producþie al unui produs;
3. pe fiecare etapã a întregului proces de producþie al unui produs;
4. pe durata cercetãrii ºtiinþifice;
5. pentru prelucrarea fiecãrui reper;
6. pe durata ciclului de montaj al fiecãrui subansamblu;
7. pe durata ciclului de construcþie a reperelor ºi subansamblelor unui
produs.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,2,3,4,5;
b. 2,3,5,6,7;
c. 1,4,5,6,7;
d. 3,4,5,6,7;
e. 2,3,4,5,6.
ANS: B

53.
Durata perioadei de lucru cuprinde:
1. durata de calcul a operaţiilor de executat;
2. durata ciclului operativ;
3. durata proceselor naturale;
4. durata operaţiilor de control;
5. durata activităţilor de transport intern;
6. durata de transport la beneficiarii produselor.
Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:
a. 1,2,3,4;
b. 3,4,5,6;
c. 2,3,4,5;
d. 1,3,4,5;
e. 2,4,5,6.
ANS: C

54.
Durata ciclului de producþie influenþeazã o serie de indicatori, dintre care
cei mai importanþi sunt:
1)nivelul de pregãtire de specialitate al personalului;
2)nivelul stocurilor de producþie neterminatã;
3)necesarul de active circulante;
4)viteza de rotaþie a activelor circulante;
5)volumul producþiei executate;
6)viteza de deplasare a mijloacelor de transport intern.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,2,3,6;
b. 2,3,4,5;
c. 1,2,3,4;
d. 1,3,4,5;
e. 2,4,5,6.
ANS: B

55.
Durata ciclului de producþie este formatã din douã componente mari:
1)durata perioadei de lucru intermitent;
2)durata perioadei de lucru;
3)durata perioadei de întreruperi normate;
4)durata perioadei de întreruperi anormale;
5)durata perioadei de staþionare a utilajelor.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,2;
b. 2,3;
c. 3,4;
d. 1,5;
e. 2,4.
ANS: B

56.
Durata ciclului operativ se compune din:
1. durata ciclului tehnologic;
2. durata lucrãrilor de pregãtire – încheiere;
3. durata proceselor naturale;
4. durata operaþiilor de control;
5. durata pauzelor operative;
6. durata activitãþilor de transport intern;
7. durata activitãþilor de transport extern.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,2,3,4,6;
b. 1,3,4,5,7;
c. 2,3,4,5,7;
d. 1,2,4,5,6;
e. 2,3,5,6,7.
ANS: A

57. Durata perioadei de întreruperi normate se referă la două categorii de întreruperi


reglementate care au loc în procesele de producţie şi anume:
1. întreruperile în cadrul schimbului (interoperaţii);
2. întreruperile de completare;
3. întreruperile între schimburi (de regim);
4. întreruperile datorită lotului;
5. întreruperile pentru pauză.
Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:
a. 1,2;
b. 3,4;
c. 2,5;
d. 1,3;
e. 4,5.
ANS: D

58.
Calculaţi durata ciclului operativ în minute pentru o operaţie tehnologică (
DcoK ),
cunoscându-se:
TpîK
DcoK = TK +
np
- TK - timpul necesar executării operaţiei tehnologice "K" pe unitatea de produs = 5 minute;
- TpîK - durata lucrărilor de pregătire şi încheiere pentru lotul de produse lansat la locul de muncă unde
se execută operaţia "K" = 1 oră;
- np - numărul de produse din lot = 60 buc.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele variante:


a. 3 min.;
b. 1 min.;
c. 4 min.;
d. 6 min.;
e. 5 min.
ANS: D

59.
Calculaţi durata ciclului operativ în minute pentru un lot de produse (
DCOLK ), cunoscându-
se:
D COLK = n p ⋅ D coK = n p ⋅ TK + TpîK
- TK - timpul necesar executării operaţiei tehnologice "K" pe unitatea de produs = 10 minute;
- TpîK - durata lucrărilor de pregătire şi încheiere pentru lotul de produse lansat la locul de muncă unde
se execută operaţia "K" = 1,5 ore;
- np - numărul de produse din lot = 60 buc.
Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele variante:
a. 350 min.;
b. 690 min.;
c. 680 min.;
d. 770 min.;
e. 560 min.
ANS: B

60.
Coeficientul mediu calendaristic (Cmc) se calculeazã cu relaþia:
N z cal N z cal
C mc = =
N z luc N z cal − N z nel
.
Calculaþi coeficientul mediu calendaristic pentru:
- Nzcal - numãrul de zile calendaristice al perioadei considerate = 365 zile;
- Nz nel - numãrul de zile nelucrãtoare al perioadei considerate = 75 zile.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele variante:
a. 2,35;
b. 1,75;
c. 0,25;
d. 1,55;
e. 1,25.
ANS: E

61.
În principiu, se pot particulariza trei tipuri de îmbinare a executãrii
operaþiilor tehnologice care definesc trei sisteme de organizare în timp a
producþiei. Aceste sisteme sunt:
1. sistemul de organizare în timp a producþiei bazat pe îmbinarea
succesivã;
2. sistemul de organizare în timp a producþiei bazat pe îmbinarea
convergentã;
3. sistemul de organizare în timp a producþiei bazat pe îmbinarea paralelã;
4. sistemul de organizare în timp a producþiei bazat pe îmbinarea
divergentã;
5. sistemul de organizare în timp a producþiei bazat pe îmbinarea mixtã
(paralel - succesivã).
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,2,3;
b. 1,3,5;
c. 1,3,4;
d. 3,4,5;
e. 2,3,4.
ANS: B

62.
Sistemul de organizare în timp a producţiei bazat pe îmbinarea succesivă se caracterizează,
printre altele, şi prin următoarele:
1. circulaţia produselor între locurile de muncă la care se execută diferite operaţii tehnologice
se face pe loturi de producţie cu un anumit număr de produse;
2. nu există aşteptări în circulaţia produselor între locuri de muncă pentru executarea
operaţiilor tehnologice;
3. durata ciclului tehnologic se calculează cu relaţia:
n
DCTP = n p ∑ Tk
K =1 ;
4. durata ciclului tehnologic se calculează cu relaţia:
( )
n
D CTP = n p ∑ Tk + n p − 1 TPR
K =1 ;
5. nu există întreruperi în circulaţia produselor între locuri de muncă.
Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:
a. 2,3;
b. 1,3;
c. 1,2;
d. 1,4;
e. 3,5.
ANS: B

63.
Sistemul de organizare în timp a producţiei bazat pe îmbinarea paralelă se caracterizează prin:
1. circulaţia produselor între locurile de muncă la care se execută diferite operaţii tehnologice
se face individual, bucată cu bucată;
2. fiecare produs trece la operaţia următoare "K + 1", imediat ce s-a încheiat prelucrarea sa la
operaţia precedentă "K";
3. fiecare produs trece la operaţia următoare "K + 1", numai după ce s-a constituit lotul de
producţie;
4. executarea produselor la diferite operaţii ale procesului tehnologic se face în paralel;
5. durata ciclului tehnologic este mai mică decât cea obţinută în îmbinarea succesivă şi se
( )
n
D CTP = n p ∑ Tk + n p − 1 TPR
determină cu relaţia: K =1 ;
6. durata ciclului tehnologic este mai mare decât cea obţinută în îmbinarea succesivă şi se
n
D CTP = n p ∑ Tk
determină cu relaţia: K =1 .
Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:
a. 2,3,4,5;
b. 1,3,5,6;
c. 1,2,4,5;
d. 1,3,4,5;
e. 1,2,5,6.
ANS: C

64.
Organizarea producþiei în flux se caracterizeazã, printre altele, de
urmãtoarele trãsãturi de bazã:
1. divizarea procesului tehnologic în operaþii egale sau multiple din punctul
de vedere al timpului necesar pentru prelucrarea unui produs ºi stabilirea unei
succesiuni raþionale a acestora;
2. organizarea secþiilor de bazã se face dupã principiul tehnologic, ceea ce
presupune ca în cadrul acestora sã se execute fazele procesului tehnologic, iar
amplasarea utilajelor sã se facã dupã metoda grupelor omogene de maºini;
3. repartizarea acestor operaþii pe anumite locuri de muncã specializate în
realizarea lor;
4. amplasarea locurilor de muncã în ordinea impusã de succesiunea
tehnologicã a operaþiilor, sub forma unor linii tehnologice în flux;
5. procesul de producþie se desfãºoarã concomitent pe toate locurile de
muncã ale liniei în flux.
Rãspunsul corect este dat de una dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 2,3,4,5;
b. 1,3,4,5;
c. 1,2,3,4;
d. 1,2,4,5;
e. 1,2,3,5.
ANS: B

65.
Liniile de producþie în flux pot fi grupate, în principal, dupã mai multe
criterii. Dupã felul ritmului de funcþionare, liniile de producþie în flux sunt:
1. linii de producþie în flux continuu;
2. linii de producþie în flux cu ritm reglementat;
3. linii de producþie în flux divergent;
4. linii de producþie în flux cu ritm liber;
5. linii de producþie în flux cu ritm constant.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 2,3;
b. 1,3;
c. 2,4;
d. 1,4;
e. 1,2.
ANS: C

66.
Liniile de producþie în flux continuu se caracterizeazã prin:
1. în cadrul lor produsele trec de la un loc de muncã la altul în mod
continuu pe baza unui tact de producþie bine determinat;
2. sincronizarea executãrii operaþiilor presu-pune ca produsele sã treacã
de la o operaþie la alta la intervale de timp egale sau multiple de mãrimea
tactului de producþie;
3. lansarea ºi ieºirea din fabricaþie a unui produs se face la intervale bine
determinate de timp, egale cu mãrimea tactului de producþie;
4. lipsa sincronizãrii executãrii operaþiilor pe maºini, funcþionarea liniei
neavând la bazã un tact de producþie determinat;
5. opriri pentru repararea utilajelor.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 2,4,5;
b. 1,3,4;
c. 1,2,3;
d. 2,3,4;
e. 1,2,4.
ANS: C

67.
Parametrii de funcþionare ai unei linii de producþie în flux sunt:
1. tactul de producþie;
2. ritmul de producþie;
3. pauzele de producþie;
4. numãrul de locuri de muncã în cadrul liniei;
5. lungimea liniei;
6. lãþimea liniei;
7. numãrul de muncitori care lucreazã în cadrul liniei;
8. viteza de deplasare a mijloacelor de transport care servesc linia.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,2,3,4,5,6;
b. 1,2,4,5,7,8;
c. 1,2,3,5,6,7;
d. 2,3,4,5,6,8;
e. 2,4,5,6,7,8.
ANS: B

68.
Tactul de producþie se calculeazã cu relaþia:
t ⋅ 60
T=
Vp
,
unde:- T- tactul de producþie al liniei;
- t - fondul de timp al liniei e o perioadã determinatã de timp, exprimat în
ore;
- Vp- producþia ce urmeazã a fi prelucratã în perioada de timp stabilitã.
Calculaþi tactul de producþie al unei linii, cunoscând cã:
-t = 3600 sec;
-Vp = 60 buc.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele variante:
a. 423 min.;
b. 60 min.;
c. 95 min.;
d. 120 min.;
e. 400 min.
ANS: B

69.
Sistemele de fabricaþie de serie micã ºi individualã sunt:
1. sisteme de fabricaþie rigide;
2. sisteme de fabricaþie flexibile;
3. sisteme de fabricaþie elastice;
4. sisteme de fabricaþie robotizate;
5. sisteme de fabricaþie închise.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,3;
b. 2,3;
c. 1,4;
d. 3,4;
e. 1,2.
ANS: E

70.
Sistemele flexibile de fabricaþie sunt specifice pentru tipul de producþie de
serie micã sau individualã, dar nu pot constitui o soluþie valabilã în orice situaþie,
ci reprezintã un rãspuns la diversificarea din ce în ce mai mare a cererii
consumatorilor.
Sistemele flexibile de fabricaþie pot fi:
1. sisteme cu flexibilitate naturalã;
2. sisteme cu flexibilitate artificialã;
3. sistem rigid de fabricaþie automat;
4. sistem cu flexibilitate artificialã ºi comandã automatã;
5. sistem rigid de fabricaþie reglementat.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,3,4;
b. 1,2,5;
c. 1,2,4;
d. 2,3,5;
e. 1,4,5.
ANS: C

71.
Capacitatea de producþie poate fi definitã ca fiind:
a. producþia maximã de o anumitã structurã ºi calitate, pe care o poate
realiza o unitate de producþie într-un interval de timp dat, în condiþii
tehnico - organizatorice optime;
b. totalitatea producþiei unei întreprinderi realizatã într-o lunã de zile;
c. totalitatea producþiei unei întreprinderi realizatã într-un an
calendaristic;
d. mãrimea fizicã a producþiei unei întreprinderi realizatã într-un an
calendaristic;
e. mãrimea valoricã a producþiei unei între-prinderi realizatã într-un an
calendaristic.
ANS: A

72.
Determinarea mãrimii capacitãþii de producþie pe baza celui mai eficient
regim de lucru presupune:
1. eliminarea din calcul a situaþiilor nefavorabile generate de
nerespectarea regimului tehnologic proiectat ºi a regimului de organizare
normalã a producþiei, care determinã folosirea incompletã sub raport extensiv ºi
intensiv a utilajelor sau suprafeþelor de lucru din componenþa verigilor de
producþie;
2. neluarea în considerare a abaterilor de la prescripþiile procesului
tehnologic adoptat de întreprindere;
3. sã se facã abstracþie de eventualele deficienþe care pot exista în cadrul
sistemului organizatoric;
4. luarea în considerare a specializãrilor personalului productiv;
5. luarea în calcul a situaþiilor nefavorabile generate de nerespectarea
regimului tehnologic proiectat ºi a regimului de organizare normalã a producþiei,
care determinã folosirea incompletã sub raport extensiv ºi intensiv a utilajelor
sau suprafeþelor de lucru din componenþa verigilor de producþie.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 2,3,4;
b. 1,2,3;
c. 1,3,5;
d. 1,3,4;
e. 2,3,5.
ANS: B
73.
Analiza indicatorilor capacitãþii de producþie este importantã pentru
întreprindere din cel puþin cinci puncte de vedere:
1. pentru fundamentarea strategiilor economice ºi politicilor manageriale, a
planurilor ºi progra-melor de producþie ale întreprinderii, în funcþie de
posibilitãþile interne ale acesteia sub raportul factorului tehnologic din dotarea
sa;
2. pentru echilibrarea diferitelor verigi de producþie din structura
întreprinderii, în vederea respectãrii cerinþelor principiului proporþionalitãþii;
3. pentru dimensionarea unitãþilor de producþie;
4. pentru descoperirea rezervelor interne de produc-þie;
5. pentru fundamentarea variantelor de dezvoltare a secþiilor întreprinderii;
6. pentru alegerea componenþei echipei manageriale;
7. pentru desemnarea principalilor furnizori de materii prime.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 2,3,4,5,6;
b. 1,2,4,5,7;
c. 1,2,3,4,5;
d. 3,4,5,6,7;
e. 2,3,4,5,7.
ANS: C

74.
Principalele cinci principii folosite în calculul capacitãþii de producþie sunt
urmãtoarele:
1. capacitatea de producþie se determinã numai pentru unitãþile
productive de bazã;
2. determinarea capacitãþii de producþie a întreprinderii începe cu
efectuarea calculelor la nivel inferior ºi continuã cu stabilirea capacitãþii de
producþie la nivelele superioare;
3. stabilirea capacitãþii de producþie a unei verigi superioare se face în
funcþie de capacitatea de producþie a unitãþii componente principale, cu
explicitarea locurilor înguste;
4. principiul independenþei totale a întreprinderii de furnizorii de materii
prime;
5. la determinarea capacitãþii de producþie se admit condiþii normale de
lucru ºi aprovizionare, fãrã a se lua în considerare deficienþele (de orice naturã);
6. capacitatea are un caracter dinamic fiind influenþatã concomitent de
diferiþi factori ai procesului de producþie, ceea ce implicã recalcularea ei în
raport cu modificarea acestora în timp.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 2,3,4,5,6;
b. 1,2,4,5,6;
c. 1,2,3,4,5;
d. 1,3,4,5,6;
e. 1,2,3,5,6.
ANS: E

75.
Principalii patru factori primari cu acþiune directã asupra mãrimii
capacitãþii de producþie sunt:
1. caracteristica dimensionalã a verigii de producþie;
2. caracteristica nominalã a verigii de producþie;
3. norma de utilizare eficientã a verigii de producþie;
4. norma de utilizare extensivã a verigii de producþie;
5. norma de utilizare intensivã a verigii de producþie;
6. structura producþiei executate în veriga de producþie;
7. structura producþiei executate în alte între-prinderi similare.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 2,3,4,5;
b. 1,4,5,7;
c. 1,4,5,6;
d. 3,5,6,7;
e. 1,2,3,6.
ANS: C

76.
Dimensiunea verigii de producþie se prezintã sub trei forme principale, în
funcþie de natura verigii la care se referã ºi de particularitãþile tehnice ºi
organizatorice ale procesului tehnologic realizat în cadrul ei:
1.numãrul utilajelor care formeazã veriga respectivã;
2.numãrul muncitorilor angajaþi;
3.înãlþimea utilajelor;
4.mãrime fizicã specificã a utilajelor;
5. mãrimea suprafeþei de producþie a verigii considerate.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,2,3;
b. 1,4,6;
c. 1,4,5;
d. 3,5,6;
e. 1,2,6.
ANS: C

77.
Norma de utilizare extensivã a verigii evidenþiazã:
a. fondul de timp maxim disponibil de funcþionare a acesteia în perioada
pentru care se determinã mãrimea capacitãþii de producþie;
b. normele ISO 9001;
c. normele ISO 9003;
d. fondul de timp necesar realizãrii unui produs;
e. perioada de lucru efectiv.
ANS: A

78.
Perioada realizãrilor de vârf din anul anterior poate fi:
1. luna în care s-a obþinut cel mai mare indicator mediu de utilizare
intensivã a verigii;
2. trei luni consecutive sau oarecare în care s-a obþinut cel mai mare
indicator mediu de utilizare intensivã a verigii de producþie;
3. zece zile consecutive din luna cu cel mai mare indicator mediu de
utilizare intensivã a verigii, în care s-a obþinut un indicator mediu de utilizare
intensivã superior celui realizat în luna respectivã;
4. trimestrul în care s-a obþinut cel mai mare indicator mediu de utilizare
intensivã a verigii de producþie;
5. semestrul în care s-a obþinut cel mai mare indicator mediu de utilizare
intensivã a verigii de producþie;
6. anul în care s-a obþinut cel mai mare indicator mediu de utilizare
intensivã a verigii de producþie.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,2,3,5;
b. 1,4,5,6;
c. 1,3,5,6;
d. 1,2,3,4;
e. 1,2,5,6.
ANS: D

79.
Determinarea mãrimii capacitãþii de producþie la nivelul unei întreprinderi
presupune parcurgerea urmãtoarelor etape metodologice:
1. determinarea întreprinderilor cu care se efectueazã compararea
capacitãþii de producþie;
2. identificarea verigilor din structura de producþie a întreprinderii sub
raportul rolului pe care îl au în procesul tehnologic;
3. culegerea, sistematizarea ºi prelucrarea datelor necesare pentru
fundamentarea parametrilor folosiþi în calculul mãrimii capacitãþii de producþie;
4. calculul mãrimii capacitãþii de producþie pentru fiecare verigã simplã;
5. determinarea mãrimii capacitãþii de producþie pentru fiecare verigã
complexã;
6. determinarea mãrimii capacitãþii de organizare a echipei manageriale;
7. determinarea mãrimii capacitãþii de producþie a întreprinderii.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,2,3,5,6;
b. 1,4,5,6,7;
c. 2,3,4,5,7;
d. 1,2,3,4,5;
e. 1,2,3,6,7.
ANS: C

80.
Verigile din structura întreprinderii se pot grupa în douã mari categorii:
1. verigi simple;
2. verigi simpliste;
3. duble;
4. triple;
5. verigi complexe;
6. verigi paralele;
7. verigi convergente.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,2;
b. 4,6;
c. 5,7;
d. 1,5;
e. 3,6.
ANS: D

81.
Verigile de producþie simple:
1. sunt acelea care nu sunt descompuse în alte verigi de rang inferior;
2. au un caracter omogen sub raportul caracteristicii dimensionale;
3. sunt: utilajele de lucru, luate individual sau grupate pe baza principiului
tehnologic, atelierele ºi secþiile de producþie pentru care caracteristica
dimensionalã este reprezentatã de suprafaþa lor sau care sunt formate dintr-o
singurã grupã de utilaje;
4. în aceeaºi categorie se încadreazã ºi liniile de producþie în flux continuu;
5. atelierele ºi secþiile de producþie formate din mai multe grupe de
utilaje, liniile tehnologice ºi de producþie în flux intermitent;
6. totalitatea personalului muncitor;
7. grupul de experþi de la nivelul întreprinderii.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,2,3,4;
b. 1,4,5,7;
c. 2,3,4,6;
d. 4,5,6,7;
e. 1,2,3,6.
ANS: A

82.
Verigile de producþie complexe:
1. sunt acelea care nu sunt descompuse în alte verigi de rang inferior;
2. au un caracter omogen sub raportul caracteristicii dimensionale;
3. includ acele verigi care sunt formate din mai multe verigi de rang
inferior, în care se executã fie etape sau operaþii tehnologice succesive, fie
componente diferite din structura constructivã a unui anumit produs;
4. verigile din componenþa unei verigi complexe pot fi, la rândul lor, simple
sau complexe;
5. sunt: atelierele ºi secþiile de producþie formate din mai multe grupe de
utilaje, liniile tehnologice ºi de producþie în flux intermitent.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 2,3,4;
b. 1,3,5;
c. 3,4,5;
d. 1,4,5;
e. 1,2,4.
ANS: C

83.
Stabilirea verigii conducãtoare din structura verigii complexe se face pe
baza urmãtoarelor criterii:
1. ponderea volumului de muncã necesar în cadrul fiecãrei verigi faþã
de volumul total de muncã din veriga complexã în a cãrei componenþã se aflã;
2. importanþa locului de muncã din cadrul verigii simple;
3. ponderea valorii utilajelor din fiecare verigã faþã de valoarea totalã
a utilajelor aflate în dotarea verigii complexe din care face parte;
4. importanþa verigii în procesul tehnologic din veriga complexã în a
cãrei structurã se aflã;
5. importanþa pe care o acordã managerul firmei.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,3,4;
b. 1,2,5;
c. 2,3,4;
d. 1,4,5;
e. 1,2,3.
ANS: A

84.
Calculul mãrimii capacitãþii de producþie se particularizeazã în funcþie de:
1. modul de exprimare a caracteristicii dimensionale;
2. modul de exprimare a caracteristicii mono-dimensionale;
3. modul de stabilire a normei de utilizare intensivã;
4. modul de stabilire a normei de utilizare extensivã;
5. de natura ºi caracteristicile organizatorice ale activitãþilor tehnologice
care se realizeazã în fiecare verigã de acest gen.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,3,4;
b. 1,4,5;
c. 2,3,4;
d. 2,3,5;
e. 1,3,5.
ANS: E

85.
Determinarea mãrimii capacitãþii de producþie la verigile simple cu specializare tehnologicã
presu-pune parcurgerea urmãtoarelor etape:
1. stabilirea produsului reprezentativ;
2. calculul coeficientului de echivalare;
3. exprimarea producþiei fiecãrui produs „i” în unitãþi echivalente de produs reprezentativ
(Qei);
4. calculul structurii producþiei executate;
5. calculul structurii producþiei neexecutate;
6. calculul mãrimii capacitãþii de producþie a verigii, exprimatã în unitãþi echivalente de
produs reprezentativ (Cpe);
7. repartizarea capacitãþii de producþie;
8. exprimarea mãrimii capacitãþii de producþie în unitãþi naturale ale fiecãrui produs „i”;
9. exprimarea mãrimii capacitãþii de producþie în mãrimi complexe ale fiecãrui produs „i”.
Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:
a. 1,3,4,5,6,7,8;
b. 1,2,3,5,6,7,8,
c. 1,2,3,4,6,7,8;
d. 3,4,5,6,7,8,9;
e. 2,4,5,6,7,8,9.
ANS: C

86.
Indicatorii utilizãrii capacitãþii de producþie sub raport extensiv ºi intensiv
sunt:
1. gradul de utilizare a capacitãþii de concepþie;
2. gradul de utilizare a capacitãþii de producþie;
3. rezerva cineticã de producþie;
4. rezerva potenþialã de producþie;
5. rezerva potenþialã de producþie, exprimatã procentual;
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,3,4;
b. 1,4,5;
c. 2,3,4;
d. 1,3,5;
e. 2,4,5.
ANS: E

87.
Indicatorii utilizãrii extensive a capacitãþii de producþie:
1. gradul de utilizare extensivã a capacitãþii de producþie;
2. gradul de utilizare intensivã a capacitãþii de producþie;
3. rezerva potenþialã de utilizare extensivã a capacitãþii de producþie, care
exprimã rezerva de timp de funcþionare a verigii ca urmare a schimbãrilor
neprogramate;
4. rezerva potenþialã de utilizare extensivã a capacitãþii de producþie,
exprimatã procentual;
5. rezerva potenþialã extensivã de producþie;
6. rezerva potenþialã intensivã de producþie;
7. rezerva potenþialã extensivã de producþie, exprimatã procentual.

Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:


a. 1,2,3,4,5;
b. 1,4,5,6,7;
c. 2,3,5,6,7;
d. 1,3,4,5,7;
e. 2,4,5,6,7.
ANS: D

88.
Indicatorii utilizãrii intensive a capacitãþii de producþie:
1. gradul de utilizare intensivã a capacitãþii de producþie;
2. gradul de utilizare intensivã ºi extensivã a capacitãþii de producþie;
3. rezerva potenþialã de utilizare intensivã a capacitãþii de producþie;
4. rezerva potenþialã de utilizare intensivã a capacitãþii de producþie,
exprimatã procentual;
5. rezerva potenþialã de utilizare extensivã ºi intensivã a capacitãþii de
producþie, exprimatã procentual;
6. rezerva potenþialã intensivã de producþie;
7. rezerva potenþialã intensivã de producþie, exprimatã procentual.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,2,3,4,5;
b. 1,4,5,6,7;
c. 2,3,5,6,7;
d. 1,3,4,6,7;
e. 2,4,5,6,7.
ANS: D

89.
Folosirea extensivã a capacitãþii de producþie poate fi materializatã prin
urmãtoarele cãi de acþiune:
1. creºterea volumului producþiei executate la aceleaºi utilaje sau
suprafeþe de lucru, prin folosirea mai bunã a timpului maxim disponibil de
funcþionare a verigii respective, prin mãrirea coeficientului mediu al schimburilor
de funcþionare a verigii de producþie;
2. reducerea sau diminuarea întreruperilor neprogramate datoritã
diferitelor cauze;
3. diminuarea perioadei de imobilizare a utilajelor în revizii ºi reparaþii
programate;
4. modernizarea utilajelor;
5. introducerea unor procedee tehnologice moderne;
6. mecanizarea ºi automatizarea producþiei;
7. perfecþionarea pregãtirii personalului de conducere.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,2,4;
b. 4,5,6;
c. 1,2,3;
d. 4,6,7;
e. 1,5,6.
ANS: C

90.
Etapele manageriale ale programãrii producþiei sunt:
1. pregãtirea teoreticã;
2. pregãtirea propriu-zisã a producþiei;
3. lansarea în fabricaþie;
4. execuþia;
5. urmãrirea producþiei;
6. verificarea producþiei.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 2,3,4,5;
b. 2,4,5,6;
c. 1,3,4,5;
d. 1,4,5,6;
e. 1,2,3,6.
ANS: A

91.
Pregãtirea propri-zisã a producþiei, presupune parcurgerea urmãtoarelor
etape:
1. Elaborarea programelor de producþie ale secþiilor, atelierelor, locurilor de
muncã;
2. Stabilirea parametrilor (normativelor) programãrii producþiei
3. Determinarea momentului de intrare în fabricaþie a fiecãrui produs;
4. Stabilirea ordinii de execuþie a fiecãrui produs;
5. Stabilirea ordinii de execuþie a fiecãrei piese sau reper, pe fiecare loc de
muncã;
6. Stabilirea ordinii de lucru pentru fiecare muncitor.

Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:


a. 1,2,3,4,5;
b. 2,3,4,5,6;
c. 1,3,4,5,6;
d. 1,2,3,4,6;
e. 1,2,3,5,6.
ANS: A

92.
Rolul managementului activitãþii de întreþinere ºi reparaþie a utilajelor a
crescut, fiind determinat de o serie de factori, cum ar fi:
1. importanþa managementului general;
2. creºterea considerabilã a valorii noilor utilaje datoritã perfecþionãrii
constructive;
3. sporirea complexitãþii utilajelor, datoritã creºterii gradului de mecanizare
ºi automatizare a proceselor tehnologice ce le deservesc;
4. pierderile din ce în ce mai mari provocate de staþionãri îndelungate în
reparaþii, sau datoritã avariilor;
5. existenþa sumelor alocate de manageri pentru aceste activitãþi;
6. creºterea continuã a cheltuielilor de întreþinere ºi reparaþii, sporirea
gradului de participare a acestor cheltuieli în costul produselor;
7. existenþa aparaturii adecvate efectuãrii acestor operaþiuni.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,3,4,5;
b. 1,2,3,5;
c. 3,4,6,7;
d. 2,3,4,6;
e. 1,4,5,7.
ANS: D

93. Principalele sisteme de organizare a activitãþii de întreþinere ºi reparare a


utilajelor sunt:
1. sistemul descentralizat;
2. sistemul centralizat;
3. sistemul privatizat;
4. sistemul mixt;
5. sistemul de stat
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,3,5;
b. 1,2,5;
c. 3,4,5;
d. 2,3,4;
e. 1,2,4.
ANS: E

94.
În general, sunt utilizate douã sisteme de întreþinere ºi reparare a utilajelor
ºi anume:
1. sistemul de reparaþii pe baza constatãrilor (dupã necesitãþi);
2. sistemul computerizat;
3. sistemul de reparaþii preventiv-planificat;
4. sistemul automatizat;
5. sistemul liber.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,3;
b. 1,2;
c. 4,5;
d. 2,3;
e. 2,5.
ANS: A

95.
Sistemul de reparaþii preventiv - planificat conþine urmãtoarele categorii
de intervenþii tehnice:
1. ºtergerea zilnicã a utilajului de surplusul de material rãmas în urma
prelucrãrilor din ziua precedentã;
2. întreþinerea ºi supravegherea zilnicã;
3. revizia tehnicã;
4. reparaþia curentã;
5. reparaþia capitalã;
6. înlocuirea utilajului.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,3,4,5;
b. 1,2,3,4;
c. 1,2,4,5;
d. 2,3,4,5;
e. 1,2,3,5.
ANS: D

96.
Activitãþile auxiliare reunesc:
a. activitãþile de asigurare a forþei de muncã pentru sectoarele
neproductive ale întreprinderii;
b. procesele de muncã prin care se asigurã, din surse proprii ale
întreprinderii, energia electricã, termicã, aburul tehnologic, apa;
c. activitãþile de asigurare a calitãþii producþiei;
d. activitãþile de acoperire a cheltuielilor întreprinderii cu energia
electricã, termicã, aburul tehnologic, apa;
e. procesele conexe legate de asigurarea transportului uzinal.
ANS: B

97.
Transportul intern în cadrul unei întreprinderi industriale este definit ca
fiind:
a. activitatea prin care factorii materiali de producþie parcurg distanþa
dintre poarta întreprinderi ºi beneficiari;
b. activitatea prin care factorii materiali de producþie parcurg distanþa
dintre douã birouri;
c. activitatea prin care se asigurã transportul personalului întreprinderii;
d. activitatea prin care se renunþã la utilizarea benzilor rulante în cadrul
întreprinderii;
e. activitatea prin care factorii materiali de producþie parcurg distanþa
dintre douã locuri de muncã succesive în gama de operaþii tehnologice
ºi de control;
ANS: E

98.
Sistemele de organizare structuralã a procesului de transport intern într-o
întreprindere sunt:
1. sistemul de management al transportului intern;
2. sistemul de organizare centralizatã;
3. sistemul de organizare descentralizatã;
4. sistemul circular de organizare a transportului;
5. sistemul de organizare mixtã;
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 1,3,4;
b. 2,3,5;
c. 1,2,5;
d. 2,3,4;
e. 1,3,5.
ANS: B

99.
Costul global reprezintã:
a. ansamblul cheltuielilor necesare întregii producþii;
b. ansamblul cheltuielilor cu materii prime ;
c. ansamblul cheltuielilor necesare unei pãrþi din producþie;
d. ansamblul cheltuielilor necesare unui volum de producþie dat dintr-un
bun;
e. ansamblul cheltuielilor întreprinderii într-un an calendaristic.
ANS: D

100.
Modalitãþile concrete la care au apelat managerii din firmele europene
pentru a realiza reforma organizãrii muncii au fost, în principal, urmãtoarele:
1. lãrgirea postului, prin combinarea a douã sau mai multe sarcini pe
orizontalã (adicã acelaºi nivel de complexitate) în acelaºi post;
2. îngustarea postului prin simplificarea sarcinilor;
3. îmbogãþirea postului, ce implicã o reconcepere mai radicalã a
conþinutului postului prin integrarea pe verticalã a sarcinilor.
4. rotaþia pe posturi, în fapt, o variantã a lãrgirii postului, ce constã în
executarea succesivã de cãtre un titular de post, de sarcini ce aparþin altor
posturi.
5. grupuri de muncã semiautonome, ce constau în constituirea de echipe
de muncã cãrora li se acordã anumite competenþe, inclusiv decizionale.
6. grupuri de muncã simple, cu sarcini periodice.
Alegeþi rãspunsul corect dintre urmãtoarele combinaþii:
a. 2,3,4,5;
b. 1,3,4,6;
c. 2,4,5,6;
d. 1,2,3,4;
e. 1,3,4,5.
ANS: E