NEVOIA DE A TE

ALIMENTA,
HIDRATA

REPERE ANATOMICE

Aparatul digestiv este format din totalitatea

organelor care au ca funcie principal
digestia i absorbia alimentelor i, totodat,
eliminarea reziduurilor alimentare.
Organele care formeaz aparatul digestiv se
ntind sub forma unui tub continuu, de
calibru diferit, de la orificiul bucal la anus,
numit tub digestiv alctuit din: cavitate
bucal, faringe, esofag, stomac, intestin
subire i intestin gros.
Glandele anexe sunt: glandele salivare
(anexate cavitii bucale), ficatul i
pancreasul (anexate duodenului).

MPRIREA TOPOGRAFIC A
ABDOMENULUI

Notiuni de anatomie si fiziologie a

sistemului digestiv

Sistemul digestiv este alcatuit din:

- tub digestiv, o serie de organe tubulare
de calibru diferit;
- glande anexe, ancorate la diferite etaje
ale tractului digestiv.

Tubul digestiv

Masoara aproximativ 9 m lungime, de la

cavitatea bucala pana la anus, constituind
traiectul alimentelor ingerate pe parcursul caruia
acestea sufera transformari necesare prepararii
hranei pentru celulele corpului, prin intermediul
mijloacelor digestive fizice si chimice.

Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv,

reprezentand locul unde digestia este demarata. Cavitatea
bucala cuprinde limba si dintii. Prin intermediul limbii se
distinge gustul, textura, dar si temperatura alimentelor.
Dentitia este implicata cu precadere in masticatie, care
impreuna cu digestia chimica realizata prin actiunea salivei
formeaza la acest nivel bolul alimentar.

Faringele reprezinta canalul de legatura dintre cavitatea

bucala in esofag.

Esofagul este un conduct ce masoara aproximativ 25 cm si

strabate gatul, de la cartilajul cricoid ce il delimiteaza de
faringe, toracele si o portiune mica din abdomen pana la
orificiul cardia, unde se conecteaza la stomac. Peristaltismul
esofagian si secretiile de mucus sunt responsabile cu
transportul si respectiv alunecarea bolului alimentar catre
stomac.

Stomacul este un organ

cavitar, plasat in loja
gastrica in abdomen si
reprezinta segmentul cel
mai dilatat al tubului
digestiv. Este responsabil
cu transformarea bolului
alimentar prin actiuni
mecanice si chimice in
chim gastric, pe care il
stocheaza pana cand
acesta devine pregatit sa
fie evacuat in intestinul
subtire.

Intestinul subtire
este segmentul cel mai lung al tractului digestiv,
masurand un diametru de 2. 5 cm si o lungime de pana
la 6 m, de la orificiul pilor pana la valvula ileo-cecala. La
nivelul intestinului subtire fiind absorbiti aproximativ 90%
din nutrientii pe care organismul ii primeste ulterior in
urma digestiei.
Intestinul subtire este subimpartit in
duoden, portiunea fixa in care se secreta sucul hepatic
si pancreatic,
jejunul, portiunea mijlocie, mobila, spiralata, care face
legatura cu
ileonul, portiunea finala a intestinului subtire ce se
intinde pana la valvula ileo-cecala, de unde tubul digestiv
se continua cu intestinul gros.

Intestinul gros
este ultimul segment al tubului digestiv, avand un calibru
superior intestinului subtire si o lungime de pana la 1. 6
m, cuprins intre valvula ileo-cecala si anus.
La acest nivel sunt preluati nutrientii ramasi neabsorbiti
din chilul intestinal, transformat si eliminat ulterior sub
forma de materii fecale, -prin actul defecatiei .
Intestinul gros prezinta
cecul cu apendicele piloric,
colonul, dispus sub forma unui cadru in jurul intestinului
subtire, cuprinzand potiunea ascendenta, transversa,
descendenta si sigmoida terminandu-se cu
rectul, in care materiile fecale sunt stocate inainte de a
fi eliminate prin actul defecatiei. Canalul anal, situat
inferior rectului se deschide prin orificiul anal sau anus,
nivel la care se termina tubul digestiv.

Intestinul gros

Glandele anexe ale sistemului digestiv

Contribuie la digestie prin intermediul secretiilor.

Glandele salivare sunt responsabile cu
secretia salivei, o mixtura de apa, enzime si
mucina, in cavitatea bucala pentru a lubrifica
alimentele ce urmeaza a fi ingerate.
De asemenea, enzimele din saliva
interactioneaza cu alimentele din cavitatea
bucala declansand procesul de digestie chimica.

Ficatul

este plasat in loja hepatica,

sub diafragm si reprezinta
cea mai mare glanda din
corp, aproximativ 1. 5 kg.
reprezinta organul vital ce
detoxifica sangele de agentii
nocivi organismului,
este implicat in procesul de
digestie prin secretia bilei,
un lichid ce actioneaza cu
predilectie in dregradarea
grasimilor.
Intre mese bila se
acumuleaza in vezicula
biliara sau colecist.

Pancreasul

este o glanda mixta,

retroperineala, situata
inapoia stomacului.
Functia exocrina a
pancreasului este
implicata in digestie, fiind
responsabila cu
elaborarea si secretia
sucului pancreatic, un
lichid care contine
echipament enzimatic
capabil sa degradeze
toate tipurile de substante
alimentare.

Cai biliare - Vezica biliara

Vezica biliara sau
colecistul este o anexa a
cailor de excretie biliare,
cu rol de rezervor.
Caile biliare reprezinta
sistemul de canale prin
care bila ajunge de la
nivelul hepatocitelor,
unde este elaborata, in
duoden. O parte se
gasesc in interiorul
ficatului si sunt denumite
cai biliare intrahepatice.
Restul formeaza
caile biliare
extrahepatice,

Definitie

Nevoia de a bea i a mnca este

necesitatea omului de a ingera i de a
absorbi alimente de bun calitate i n
cantitate suficient, pentru a-i asigura
dezvoltarea, ntreinerea esuturilor i
pentru a-i menine energia indispensabil
unei bune funcionri.

CONSIDERAII GENERALE

Digestia reprezint una din cele mai importante funcii ale

organismului.
Hrana influeneaz starea fizic i psihic a omului.
De alimentaia raional sunt strns legate dezvoltarea fizic
i psihic a copilului i tnrului, capacitatea de munc a
adultului, meninerea strii de sntate ct mai ndelungat a
vrstnicului, prevenirea unor boli acute i cronice.
Pentru desfurarea n condiii normale a diverselor sale
funcii, organismul are nevoie de energie i elemente nutritive
furnizate prin alimente.

CONSIDERAII GENERALE
n alimentaie principiile nutritive (factorii nutritivi) -combinaii complexe
ce necesit o transformare, o degradare pn la elemente mai simple pe
care organismul s le poat folosi ca surs energetic i plastic
Prima etap a acestei transformri se realizeaz la nivelul aparatului
digestiv, de unde, pe calea circulaiei sangvine i limfatice, elementele
nutritive merg la celule, unde are loc a doua etap de transformare n
cadrul procesului de metabolism.
Factorii nutritivi Glucidele, lipidele i proteinele - materialul furnizor de
energie pentru organism
- pietrele de construcie pentru refacerea i
rennoirea esuturilor uzate.
Mineralele i vitaminele intervin ntr-o serie de reacii
biochimice din organism, accelernd viteza lor de producere, constituind aanumiii biocatalizatori.

INDEPENDEN N SATISFACEREA NEVOII

Independena i meninerea sntii

este determinat de cantitatea adecvat
de alimente ce conin elemente
nutritive indispensabile vieii.
Cantitatea i natura alimentelor nutritive
sunt n funcie de: sex, vrst, greutate,
nlime, activitatea depus, starea de
sntate sau de boal.
O alimentaie adecvat -factorii necesari
meninerii vieii i asigurrii tuturor
funciilor organismului n condiii
normale: glucide, proteine, lipide,
vitamine, ap, sruri minerale.

FACTORII CARE INFLUENEAZ SATISFACEREA NEVOII

Factori biologici
Vrsta i dezvoltarea
Nevoile alimentare depinde de vrst /
perioada de cretere i dezvoltare:
Copil
Adolescent
Adult (necesitile variaz de la un individ la altul)
Vrstnic (prin reducerea ratei metabolismului, cerinele nutriionale
sunt mai sczute).
Perioada de sarcin sau alptare.
Activiti fizice
Cu ct activitatea muscular este mai mare, cu att crete metabolismul i,
implicit aportul alimentar
Orarul i repartizarea meselor
Un program regulat al meselor este recomandat tuturor indivizilor.
Intervalul ntre mese este n funcie de vrst

FACTORII CARE INFLUENEAZ SATISFACEREA NEVOII

Factori psihologici
Emoii (griji sau bucurii)
Emoiile, att pozitive ct i negative, influeneaz consumul de
hran, astfel c unii indivizi i pierd apetitul, iar alii reacioneaz consumnd mai multe alimente
Anxietatea
Anxietatea influeneaz alimentaia care este strns legat de
satisfacerea unei nevoi de securitate, de dragoste i de bunstare.

FACTORII CARE INFLUENEAZ SATISFACEREA NEVOII

Factori sociali
Mediul ambiant confortabil
Mediu insalubru.
Condiii de locuin inadecvate.

Clima
Iarna, indivizii au nevoie de mai multe calorii (mese calde i nutritive).
Vara, sunt preferabile mesele uoare i o cantitate crescut de lichide.
Statutul socio-economic
Deprinderile alimentare bune se formeaz din fraged copilrie.
Deprinderile alimentare pot fi influenate de apartenena la un grup social.
Srcia influeneaz negativ satisfacerea nevoii.

FACTORII CARE INFLUENEAZ SATISFACEREA NEVOII

Factori sociculturali i spiritualiali
Religia
n funcie de apartenena lor religioas, indivizii au anumite
ritualuri alimentare:
Post urmat de srbtori mari.
Interzicerea consumului unor alimente (carne de porc, cafea, alcool).
Prepararea i servirea alimentelor dup un anumit ritual
Cultura
Alimentaia este strns legat de tradiiile i superstiiile fiecrei culturi.

Lipsa cunotinelor:
Reguli de igien.

MANIFESTRI DE INDEPENDEN
Cavitatea bucal

~
~
~
~
~

Dentiie bun i bine ntreinut

Protez dentar adaptat i n stare bun
Mucoasa bucal roz i umed
Limba roz
Gingii roz i aderente dinilor

Masticaia

~
~
~
~

Uoar
Lent
Eficace
Cu gura nchis

Reflex de deglutiie
Digestie gastric i intestinal

~
~
~

Prezent
Lent
Nestingherit

Deprinderi alimentare

~
~
~
~
~
~

Obiceiuri alimentare sntoase

Consumul tuturor elementelor nutritive n proporii egale.
Alegerea alimentelor conform tradiiilor, obiceiurilor alimentare, educaiei.
Asigurarea unei stri de hidratare corespunztoare necesitilor.
Stare de constituie normal
Respectarea orarului meselor:
o
3 mese
o
2 gustri
Repaus digestiv nocturn 10 ore

Apetit

~
~

Poft de mncare senzaie agreabil tradus prin dorina de hran

Ingestie alimentar corespunztoare calitativ i cantitativ

Foame
Saietate

~
~

Senzaie dezagreabil tradus prin nevoia de a mnca.

Senzaie de plenitudine, resimit de individ atunci cnd nevoia de hran este satisfcut

Hidratare
Gust i valoare acordate mncrii

~
~
~
~
~

Consum de lichide n funcie de nevoie

Alegerea alimentelor
Servirea mesei singur sau n grup
Tradiii - obiceiuri alimentare
Educaie

INTERVENIILE ASISTENTEI PENTRU SATISFACEREA NEVOII

DE A BEA I A MNCA

Asistentul asigur necesarul de hran organismului individului.

Asistentul calculeaz necesarul de calorii pe 24 ore, n funcie de:
Activitate:
n repaus 25 cal./kg corp/ 24 h
Activitate uoar 35-40 cal./Kg corp/24h
Activitate medie 40-45 cal./kg corp/24 h
Activitate intens 45-60 cal./kg corp/24 h
Vrst:
Plus 20-30% pentru copii (nevoie de cretere)
Minus 10-15% pentru vrstnici

INTERVENIILE ASISTENTEI PENTRU SATISFACEREA NEVOII

Calculeaz raia alimentar echilibrat numr de calorii n funcie de vrst

i activitate
Asigur echilibrul ntre elementele energetice i cele neenergetice (ap,
vitamine, sruri minerale)
Asigur echilibrul ntre principiile nutritive fundamentale astfel:
50-55% hidrai de carbon
10-15% proteine
30-40% lipide
Asigur echilibrul ntre produsele de origine animal i vegetal:
40% proteine de origine animal
60% proteine de origine vegetal
35% lipide de origine animal
65% lipide de origine vegetal

INTERVENIILE ASISTENTEI PENTRU SATISFACEREA NEVOII

Asigur echilibrul ntre aciditate i alcalinitate.

Calculeaz numrul de calorii/kg corp/24h n stri fiziologice cu un + 30%
pentru sportivi, sarcin i alptare.
Raia alimentar va cuprinde alimente din toate grupele de nutrieni, n
funcie de valoarea energetic a principiilor alimentare:
1 gram glucide 4,1 cal. prin metabolizare.
1 gram lipide 9,3 cal. prin metabolizare.
1 gram proteine 4,1 cal. prin metabolizarea.
Cerceteaz gusturile i deprinderile alimentare ale individului
Alege alimentele innd seama de preferinele, deprinderile i nevoile
pacientului
nlocuiete, la nevoie, un aliment cu altul, conform echivalenelor cantitative
i calitative ale diferitelor principii alimentare.

SURSE DE DIFICULTATE N SATISFACEREA NEVOII

Surse de
dificultate
de ordin psihic:

Surse de dificultate
de ordin fizic:

~
~
~
~
~
~
~
~
~

Alterarea mucoasei digestive

Alterarea
peristaltismului
intestinal
Alterarea parenchimului hepatic
Alterarea cilor biliare
Alterarea pancreatic
Obstrucii, strangulri
Tulburri n mecanica peristalticii
intestinale
Tumori
Suprancrcare:
o Intoxicaii alcoolice
o Abuz de medicamente
Dezechilibre:
o Metabolice
o Electrolitice
o Endocrine
o Neurologice
Durere

~
~
~

~
~
~

Anxietate.
Stres
Situaii
de
criz

pierderea unei
persoane
dragi
Desprire
Tulburri
de
gndire
Refuzul
alimentar

Surse de
dificultate
de ordin social:
~
~
~
~
~
~
~

Foame
Insalubritate
Malnutriie
Srcia
Lipsa igienei
Eecuri
Conflicte

Surse de dificultate
de ordin cultural:

~
~
~

Lipsa cunotinelor
Insuficienta
cunoatere de sine
Insuficienta
cunoatere
a
celorlali
Insuficienta
cunoatere
a
mediului

MANIFESTRI DE DEPENDEN

Anorexie
Disfagie
Greuri
Vrsturi
Deshidratare
Slbire sau cretere n greutate
Apatie
Diminuarea energiei
Edeme etc.
Bulimie
Polifagie

PROBLEME DE DEPENDEN

Alimentaie i hidratare inadecvat prin

deficit
Alimentaie i hidratare inadecvat prin
surplus
Dificultate de a se alimenta i hidrata
Dificultate de a urma dieta
Greuri i vrsturi
Refuz de a se alimenta i hidrata
Regim alimentar impus terapeutic