Sunteți pe pagina 1din 29

CATEGORIA I - CONTABILITATE

106. Societatea ALFA obine din producie proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile efectuate au fost:
costul produciei neterminate la nceputul perioadei de gestiune 20.000 lei;
cheltuieli directe 7.000 lei;
cheltuieli indirecte 4.000 lei, din care variabile 3.000 lei i fixe 1.000 lei;
cheltuieli administrative 2.000 lei;
gradul de utilizare a capacitii de producie este de 80%.
Care este costul iniial al activului i cum se contabilizeaz acesta, dac ntreprinderea aplic IAS 16
Imobilizri corporale i ntocmete un cont de profit i pierdere cu clasificarea cheltuielilor dup natur?
Rezolvare:
Costul dre productie=20.000+7.000+3.000+1.000x80%=30.800 lei
2131(echipament tehnologic) = 722(venituri din prod.de imob.corp.)

30.800

107. O ntreprindere deine o imobilizare corporal dobndit la nceputul exerciiului N la costul de 5.000 lei.
Durata de via util este estimate la 10 ani, iar metoda de amortizare utilizat este cea linear. La sfritul
exerciiului N+2 se apreciaz c durata de via util care corespunde cel mai bine condiiilor de exploatare a
mijlocului fix este de 7 ani (durata rmas este de 5 ani). Se decide trecerea la amortizarea degresiv i se
stabilete un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluat imobilizaea corporal n bilanul
exerciiului N+3?
Rezolvare:
Cost de achizitie = 5.000
Durata estimate = 10 ani
Amortizarea lineara = 5000lei/10ani=500lei
Amortizarea cumulate a exercitiilor N siN+1 = 1000 lei
Valoarea ramasa la sfarsitul exercitiului N+1= 5000-1000=4000lei
Durata reestimata = 7 ani
Durata ramasa= 7ani-2ani=5ani
Cota de amortizare lineara= 100%/5ani=20%
Cota de amortizare degresiva=20%x1.5=30%
Amortizarea aferenta exercitiului N+2=4000x30%=1200
Valoarea ramasa la sfarsitul exercitiului N+2=4000-1200=2800
Amortizarea aferenta exercitiului N+3=2800X30%=840
Valoarea ramasa la sfarsitul exercitiului N+3=2400-840=1560
In bilantul exercitiului N+3 utilajul va fi evaluat la valoarea ramasa de 1560lei.
108. O ntreprindere deine echipamente tehnologice achiziionate la un cost de 20.000 lei, amortizate pentru
suma de 5.000 lei. ntreprinderea decide s contabilizeze echipamentele la valoarea just determinate de
experi de 45.000 lei. S se contabilizeze reevaluarea conform celor dou procedee recomandate de norma
IAS 16 Imobilizri corporale.
Rezolvare:
a. procedeul 1(reevaluarea simultana a valorii brute si a amortizarilor cumulate):
- etapa 1 calculul coeficientului de reevaluare ca raport intre valoarea justa si valoarea ramasa a activelor
supuse reevaluarii:
coeficient= 45.000/(20.000-5.000)=3

- etapa 2 reevaluarea valorilor brute si a amortizarii cumulate:


Valoarea brura reevaluata
20.000*3=60.000
(-)amortizarea cumulate reevaluata
5.000*3=15.000
(=)valoarea neta reevaluata
45.000
- etapa 3 contabilizarea operatiei de reevaluare:
2131(echip.tehn.) =
%
= 40.000
2813(amortizarea inst.) = 10.000
105(reserve din reev.)
= 30.000
b. procedeul 2(reevaluarea valorii ramase neamortizate):
- etapa 1 anularea amortizarii cumulate:
2813 - 2131 = 5.000
- etapa 2 Reevaluarea valorii ramase:
2131 105 = 30.000
109. Pentru a realiza un contract ce vizeaz furnizarea a 270.000 piese n 3 ani, o ntreprindere a pus la
punct un echipament special al crui cost de producie este de 18.000 lei. n acord cu clientul, scadenarul
livrrilor de piese a fost fixat dup cum urmeaz:
n primul an: 54.000 piese;
n al doilea an: 81.000 piese;
n al treilea an: 135.000 piese.
Care este amortismentul anual dac ntreprinderea opteaz pentru amortizarea n funcie de numrul de
uniti de producie?
Rezolvare:
Daca se aplica metoda lineara sau degresiva pe 3 ani, metodele in cauza nu conduc la un ritm real de
depreciere.Este preferabil ca amortizarea sa se bazeze pe cantitatile de produse, adica:
- in primul an:18.000x54.000/270.000=3.600lei
- in al doilea an:18.000x81.000/270.000=5.400lei
- in al treilea an:18.000x135.000/270.000=9.000lei
110. n exerciiul N se efectueaz reparaia capital a unui echipament tehnologic al ntreprinderii. Costul
reparaiei este de 7.000 lei i este format din:
cheltuieli cu consumurile materiale 2.000 lei;
cheltuieli cu salariile 3.000 lei;
cheltuieli cu amortizarea 1.500 lei;
cheltuieli cu serviciile prestate de teri 500 lei.
Expertiza tehnic atest o cretere a duratei de utilitate a echipamentului cu 3 ani. Care este tratamentul
contabil al cheltuielilor ocazionate de reparaia capital, conform IAS 16 Imobilizri corporale?
Rezolvare:
Potrivit IAS 16 , cheltuielile ulterioare aferenta unui element de natura imobilizarilor corporale, respective
necorporale deja inregistrate in contabilitate trebuie sa fie adaugate la valoarea contabila a activului atunci
cand este probabil ca intreprinderea sa beneficieze de avantaje econimice viitoare mai mari decat nivelul de
performanta prevazut initial.Toate cheltuielile ulterioare trebuie insctise in cheltuielile exercitiului in cursul
caruiea sunt angajate.
In practica intreprinderilor romanesti, cheltuielile sunt angajate dupa natura sin u dupa destinatie.De aceea, o
solutie mai adecvata ar fi cea indirecta, in care costul reparatiei tranziteaza contul de profit si pierdere:
- inregistratrea cheltuielilor materiale:
602 chelt.cu materiale consumabile = 302 ,ateriale consumabile
2.000 lei
- inregistrarea cheltuielilor de personal
641(chelt.cu salariile datorate person.) = 421 (personal-salarii datorate) 3.000 lei

- inregistrarea cheltuielilor cu amortizarea:


6811 (chelt.cu amortize.imobiliz) = 281 (amortizarea imobiliz.corporale) 1.500 lei
- inregistrarea cheltuielilor cu serviciile executate de terti:
628 (alte chelt.su serv.ex.terti) = 401 (furnizori)
500 lei
- includerea costului reparatiei in valoarea activului(capitalizarea costului reparatiei):
2131 (echipamente tehnologice) = 722 (venituri din prod.imobiliz.corp.) 7.000 lei
111. Ce prevd OMFP nr. 1.752/2005 i OMFP nr. 2.001/2006 privind modificarea OMFP nr. 1.752/2005 cu
privire la contractele de leasing financiar? Exist diferene fa de prevederile IAS 17 Contracte de leasing?
Raspuns:
1.In forma sa initiala OMFP nr. 1.752/2005 nu prezenta nicio precizare cu privire la problema contractelor de
leasing; intreprinderile trebuiau sa aplice principiul prevalentei economicului asupra juridicului pentru a
contabiliza lesingul financiar.
2. Ordinul a fost modificat prin OMFP nr. 2.001/2006. iar printre modificarile aduse se regasesc si aspecte
referitoare la contractile de leasing financiar:
La recunoasterea in contabilitate a contractelor de leasing vor fi avute in vedere prevederile contractelor
incheiate intre parti, precum si legislatia in vigoare.Entitatile care aplica principiul prevalentei economicului
asupra juridicului vor tine cont si de cerintele acestuia.
Inregistrarea in contabilitate a amortizarii bunului care face obiectulu contractului se face in cazul leasingului
financiar de catre locatar/utilizator, iar in cazul leasingului operational, de catre locator/finantator.Achizitiile de
bunuri immobile si mobile, in cazul leasingului financiar, sunt tratate ca investitii, fiind supuse amotizarii pe o
baza consecventa cu politica normala de amortizare pentru bunuri similare.
In intelesul OMFP nr. 2.001/2006, termenii de mai jos au urmatoarele intelesuri:
a. contractul de leasing reste un accord intre parti prin care locatorul cedeaza locatarului in schimbul
unei plati sau serii deplati, dreptul de a utilize un bun pentru o perioada stabilita.
b. Lesingul financiar este operatiunea de leasing care transfera cea mai mare parte din riscurile si
avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului.
c. Leasingul operational este operatiunea de leasing care nu intra in categoria leasingului financiar.
Se observa ca in ordin au fost preluate definitiile din IAS17.
Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar daca indeplineste cel putin una din
urmatoarele conditii:
a. leasingul transfera locatarului titlul de proprietate asupra bunului pana la sfarsitul duratei
contractului de leasing.
b. Locatarul are optiunea de a cumpara bunul la un pretl estimat a fi suficient de mic in comparatie
cu valoarea justa la data la care optiunea devine exigibila, astfel incat, la inceputul contractului
de leasing,exixta in mod rezonabil certitudinea ca optiunea va fi exercitata. Aceasta caracteristica
este preluata ca atare din IAS17
c. Durata contractului de leasing acopera in cea mai mare parte durata de viata economica a
bunului, chiar daca titlul de proprietate nu este transferat.
Aceasta caracteristica este preluata ca atare din IAS17.
d. valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu
valoarea de intrare a bunului, reprezentata de valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre
finantator, respective costul de achizitie.Aceasta caracteristica este diferita de cea prevazuta de
IAS 17 care precizeaza ca valoarea actusalizta a platilor minimale acopera cea mai mare parte a
valorii juste
e. bunurile care constituie obiectul contractului de leasing sunt de natura speciala, astfel incat
numai locatarul le poate utilize fara modificari majore.
3.Conform OMFP nr. 1.752/2005, intreprinderile care intocmesc situatii financiare simplificate pot face
exceptie de la aplicarea principiului prevalentei economicului asupra juridicului in situatiile financiare
individuale.

4. in practica intreprinderilor romanesti dobanda de leasing financiar nu se contabilizeaza decat la momentul


platii sau al incasarii si afecteaza direct cheltuiala cu dobanda si respective venitul din dobanzi.
112. Care sunt particularitile bilanului contabil ntocmit conform OMFP nr. 1.752/2005?
Raspuns:
- Formatul este predefinit, intreprinderine neputand detalia sau restrange posturile bilantiere, sursa
acestui model se gaseste in art.10 al Directivei aIVa a CEE.
- Cheltuielile de constituire sunt recunoscute in activul bilantului chiar daca nu raspund criteriilor de
recunoastere stabilite de IASB in cadrul conceptual
- Fondul commercial negative este considerat venit in avans sin u este recunoscut ca venit
- Activele pe termen lung destinate vanzarii nu sunt prezentate separate, ci cumulate
- Creantele (nefinanciare)cu scadenta mai mare de 1 an nu sunt prezentate distinct in masa activelor
circulante
- Cheltuilelile in avans,veniturile in avans si provizioanele nu se impart in functie de scadente
- Primele de rambursare a imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni se deduc din imprumutul
obligatar
- Actiunile proprii se deduc din capitalurile proprii
- Prezenta la pozitiile E si F a doi indicatori de analiza financiara relevanti in aprecierea modului in
care intreprinderea isi asigura contiunuitatea activitatii.
Continuitatea activitatii se apreciaza pe baza unui cumul de factori.Un criteriu relevant in aprecierea
contiunutatii este modul in care intreprinderea isi asigura echilibrul financiar.Se considera ca intreprinderea isi
asigura minimul de echilibru financiar daca isi finanteaza activele pe termen lung din surse de finantare pe
termen lung si respetiv active pe termen scurt din surse pe termen scurt.
113. Care sunt particularitile contului de profit i pierdere ntocmit conform OMFP nr. 1.752/2005?
Raspuns:
- Acest model de cont de profit si pierdere are ca sursa art.23 din Durectiva aIVa a CEE.
- Cifra de afaceri neta cuprinde si veniturile din subventii daca au fost primite pentru cifra de afaceri, precum
si veniturile din dobanzi inregistrate de societatile de leasing, desi ele sunt contabilizate ca venituri financiare.
- variatia stocurilor si productia de imobilizari sunt assimilate veniturilor din exploatare si sunt considerate
venituri latente sau nerealizate sin u transferari de cheltuieli.
- la postul alte venituri din exploatare se gasesc o serie de venituri care pot fi semnificative, precum
veniturile din vanzarea de imobilizari corporale,necorporale, veniturile din subventii pentru investitii, din
despagubiri, etc
- veniturile din subventii primite pentru acoperirea unor cheltuieli se deduc din cheltuielile pentru care s-au
primit, iar cheltuielile se prezinta ca marime neta
- exiatenta posturilor de ajustare a valorii activelor si provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli in vederea
prezentarii lor in bilant.
- La OMFP nr. 1.752/2005 in varianta sa initiala , se poate constata ca normalizatorii au preluat definitiile
activelor, datoriilor,capitalurilor proprii prevazute in cadrul conceptusl al IASB dar nu si definitia cheltuielilor si
veniturilor.Ordinul a fost modificat prin OMFP nr. 2.001/2006
Desi ordinal detaliaza acum conceptele de venit,cheltuiala,castig,pierdere, cheltuilei de platit, venituri de
primit, etc. solutiile practice oferite de planul de conturi nu sunt intotdeauna coerente cu aceste concepte.
Ordinul prevede ca in contul de profit si pierdere sa fie recunoscute castigurile si pierderile din cesiunea de
imobilizari.Cu toate acestea, solutia oferita de planul de conturi este de a recunoaste venitul din vanzare la
nivelul pretului de vanzare si cheltuiala la nivelul costului diminuat cu amortizarea inregistrata.
Vanzarea de active financiare pe termen lung are alt tratament contabil decta vanzarea celor pe permen
scurt.
- In acest model, cheltuielile si veniturile extraordinare sunt prezentate distinct.

114. Pe 10.10.N s-a primit un avans de la un client n sum de 10.000 lei (din care TVA 19%). Pe 15.10.N sau vndut mrfuri clientului. Factura cuprinde: pre de vnzare 20.000 lei, TVA 19%. Costul de achiziie a
mrfurilor vndute este de 18.000 lei. Soluia gsit de contabil este:
4111 = % 11.900.000
707 10.000.000
4427 1.900.000
607 = 371 18.000.000
Ce principiu contabil a fost nclcat? Argumentai rspunsul. Care ar fi fost soluia corect?
Raspuns:
- s-a incalcat principiul necompensarii in luna octombrie N au avut loc doua tranzactii iar contabilul nu a
inregistrat decat una pentru valoarea neta a celor doua.
Conform principiului necompensarii, orice compensare intre elementele de active si de datorii sau elementele
de venituri si cheltuieli, este interzisa.
Soluti corecta este:
- inregistrarea incasarii avansului : 5121 - % = 10.000
419 = 8.403
4427 = 1.597
- vanzarea marfii : 4111 - % = 23.800
707 = 20.000
4427 = 3.800
607
- 371 = 18.000
115. Se cunosc urmtoarele informaii din bilanul societii ALFA la 31.12.N (n lei): mrfuri 50.000; rezerve
1.000; provizioane pentru deprecierea mrfurilor 5.000; clieni 40.000; titluri de participare 3.000 (din care
disponibile pentru vnzare n anul urmtor 500); titluri de plasament 20.000 (din care titluri n valoare de
10.000 sunt utilizate drept garanie pentru un credit primit cu o scaden de 3 ani); acreditive 2.000; cheltuieli
n avans 8.000 (din care angajate ntr-o perioad mai mare de 1 an 6.000); licene 5.000; cifra de afaceri
200.000; venituri n avans 3.000 (din care angajate ntr-o perioad mai mare de 1 an, 2.000); provizioane
pentru riscuri i cheltuieli 50.000 (din care cu scadena foarte probabil n anul urmtor 20.000); credite primite
de la bnci pe termen lung 20.000 (din care cu scadena n anul urmtor 3.000); furnizori 40.000 (din care cu
scadena mai mare de un an 3.000); conturi la bnci 30.000; credite primate pe termen scurt 9.000 (din care
pentru un credit de 3.000 s-a amnat scadena cu 2 ani, iar decizia a fost luat naintea nchiderii exerciiului
financiar); salarii datorate 70.000. Determinai valoarea activelor curente i a datoriilor necurente conform
modelului de bilan din IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare.
Raspuns:
ACTIVE CURENTE
Stocuri(1)
45.000
Clienti
40.000
Active financiare disponibile pentru vanzare
500
Active financiare detinute in vederea tranzactionarii(2)
10.000
Alte active curente(3)
2.000
Lichiditati(4)
32.000
Total active curente
129.500
1. stocurile sunt reprezentate de marfurile evaluate la valoarea netya9costul de 50.000 minus
deprecierea de 5.000)

2. activele financiare detinute in vederea tranzanctionarii sunt reprezentate de titlurile de plasament


utilizate in tranzactionare.
3. alte active curente cuprind cheltuielile in avans angajate pentru o perioada mai mica de un an.
4. lichiditatile cuprind conturile la banci si acreditivele.

DATORII NECURENTE
Sume datorate institutiilor de credit(5)
Provizioane pe termen lung
Alte datorii necurente(6)
Total datorii necurente

20.000
30.000
2.000
52.000

5. 17.000 + 3.000
6. alte datorii necurente sunt reprezentate de veniturile in avans pe termen lung.
116. S se determine cifra de afaceri net conform modelului de cont de profit i pierdere conform OMFP nr.
1.752/2005, dac se cunosc urmtoarele informaii (n lei):
venituri din provizioanele pentru riscuri i cheltuieli 10.000;
venituri din vnzarea de imobilizri corporale 50.000;
venituri din vnzarea de mrfuri 40.000;
venituri din vnzarea de produse finite 80.000;
venituri din dobnzi aferente contractelor de leasing financiar 5.000;
venituri din subvenii pentru investiii 70.000;
venituri din onorarii i comisioane 20.000;
venituri din chirii 5.000;
venituri din servicii prestate terilor 30.000;
venituri din producia de imobilizri 60.000;
venituri din dividende 20.000;
venituri din vnzarea titlurilor de plasament 30.000;
venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri 20.000.
Rezolvare:
Potrivit OMFP nr 1.752/2005, cifra de afaceri neta cuprinde: productia vanduta+venituri din vanzarea
marfurilor+venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri+venituri din dobanzi aferente
contractelor de leasing financiar.
- cifra de acaferi neta se determina astfel:
venituri din vanzarea marfurilor
40.000
+ venituri din vanzarea de produse finite
80.000
+ venituri din onorarii si comisioane
20.000
+ venituri din chirii
5.000
+ venituri di servicii prestate tertilor
30.000
+ venituri din subventii de exploatare
20.000
aferente cifrei de afaceri
+ venitrui din dobanzi aferente ctr.leasing finc. 5.000
= CIFRA DE AFACERI NETA
200.000
117. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei):
echipamente tehnologice 10.000;
cifr de afaceri 100.000;

titluri de participare 30.000;


provizioane pentru riscuri i cheltuieli 30.000 (din care cu scadena foarte probabil n anul urmtor 10.000);
mprumut din emisiunea de obligaiuni 50.000 (din care partea cu scadena n anul urmtor 10.000);
provizioane pentru deprecierea terenurilor i construciilor 20.000;
amortizarea echipamentelor tehnologice 2.000;
mprumuturi acordate pe termen scurt 35.000;
subvenii pentru investiii 10.000 (din care 7.000 vor fi reluate la venituri ntr-o perioad mai mare de 1 an);
fond comercial achiziionat 20.000;
cheltuieli de dezvoltare 5.000 (este foarte puin probabil obinerea de avantaje economice);
terenuri i construcii 70.000;
cheltuieli n avans 20.000 (din care angajate ntr-o perioad mai mare de 1 an 5.000);
furnizori 40.000 (din care cu scadena ntr-o perioad mai mare de 1 an 18.000);
TVA de plat 2.000.
Determinai valoarea activelor necurente i a datoriilor curente conform modelului de bilan din IAS 1
Prezentarea situaiilor financiare.
Rezolvare:
ACTIVE NECURENTE
Echipamente
8.000
Terenuri si constructii
50.000
Fond commercial
20.000
Titluri de participare
30.000
Cheltuieli in avans
5.000
Total active necurente
113.000
DATORII CURENTE
Furnizori
Imprumuturi obligatare
Provizioane pe termen scurt
Venituri in avans
Alte datorii curente (tva)
Total datorii curente
118. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei):
ncasri de la clieni 5.000;
ncasri din vnzarea de titluri de plasament 200;
cheltuieli cu salariile 500;
pli ctre furnizorii de stocuri 400;
ncasri din emisiunea de obligaiuni 700;
ncasri din vnzarea de imobilizri corporale 900;
utilaje deinute n leasing financiar 2.000;
ncasri din credite primite de la bnci 300;
pli de dobnzi 100;
ncasri de dividende 200;
pli ctre furnizorii de imobilizri 800;
impozit pe profit pltit 250;
salarii pltite 300;
lichiditi la nceputul anului 1.500.

40.000
10.000
10.000
3.000
20.000
83.000

S se ntocmeasc tabloul fluxurilor de trezorerie conform IAS 7.


Rezolvare:
TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE
Fluxul din activitatea de exploatare:
Incasari de la clienti
Plati catre furnizori de stocuri
Salarii platite
Impozit pe profit platit
A flux net de trezorerie din exploatare
Fluxuri din activitatea de investitii:
Incasari din vanzarea imobilizarilor corporale
Incasari din vanzarea de titluri de plasament
Incasari de dividende
Plati catre furnizori de imobilizari
B flux net din activitatea de investitii
Fluxuri din activitatea de finantare
Incasari din emisiunea de obligatiuni
Incasari din credite primite de la banci
Plati de dobanzi
C flux net de trezorerie din activitatea de finantare
D variatia lichiditatilor(A+B+C)
E lichiditati la inceputul anului
F lichiditati la sfarsitul anului (D+E)

5.000
(400)
(300)
(250)
4.050
900
200
200
(1.800)
(500)
700
300
(100)
900
4.450
1.500
5.950

119. Definii caracteristicile calitative ale informaiei contabile aa cum sunt ele prezentate n Cadrul general
pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare elaborat de IASB.
Raspuns:
Situatiile financiare sunt utile daca indeplinesc o serie de patru caracteristici calitative:
inteligibilitatea,relevanta,credibilitatea,comparabilitatea.
1. Inteligibilitatea reprezint calitatea informaiilor de a fi uor nelese de utilizatori, n
vederea atingerii cu uurin a scopurilor pentru care se apeleaz la aceste informaii.
2. Relevana se pune n eviden atunci cnd informaiile influeneaz deciziile economice,
contribuind la evaluarea evenimentelor istorice, prezente sau prognozate de ctre utilizatori
confirmnd sau corectnd evalurile anterioare. Relevana informaiei este influenat de natura sa i de
pragul de semnificaie. O informaie devine semnificativ dac omisiunea sau declararea ei eronat ar putea
influena sensul unei decizii.
3. Credibilitatea unei informaii asigur utilizatorii c nu se expun riscurilor apelnd la
informaii care conin erori semnificative i care sunt prtinitoare, oferindu-le acestora siguran n
folosirea lor. Pentru a fi credibil, informaia trebuie s reprezinte cu fidelitate tranzaciile i
operaiunile descrise.
4. Prevalena economicului asupra juridicului presupune prezentarea trazaciilor i
operaiunilor n concordan cu realitatea economic i nu n exclusivitate cu forma lor juridic.
5. Neutralitatea informaiei presupune eliminarea oricror forme de influen care ar
determina un rezultat sau obiectiv predeterminat.
6. Prudena presupune luarea n considerare a unui grad de precauie n exercitarea

raionamentelor necesare cu ocazia estimrilor unor evenimente n condiii de incertitudine, pentru ca


elementele de activ i pasiv s nu fie supraevaluate sau subevaluate, dup caz.
7. Integralitatea presupune o informaie complet, n limitele rezonabile ale pragului de
semnificaie i ale costului obinerii ei.
Limitele privind informaia relevant i credibil sunt determinate de:
Oportunitate prezentarea informaiilor cu ntzieri majore conduce la pierderea
relevanei;
Raportul cost-beneficiu, presupune c beneficiile aduse de furnizarea unor noi informaii
contabile trebuie s fie mai mari dect costul legat de acestea.
Echilibrul ntre caracteristicile calitative. Importana relativ a caracteristicilor n diferite
cazuri ine de domeniul raionamentului profesional.
8. Comparabilitatea presupune posibilitatea de analiz pe baza informaiilor furnizate de
situaiile financiare n raport de evoluia n timp a activitii precum i compararea cu stituaiile
financiare ale diverselor entiti de acelai tip pentru a evalua corect poziia financiar,
performanele i modificrile acestora.
120. Care sunt elementele care definesc performana financiar a ntreprinderii n viziunea Cadrului general
pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare elaborat de IASB? Definii aceste elemente i explicitai
definiiile.
Raspuns:
Elementele care definesc performenta financiara sunt veniturile si cheltuielile.
Veniturile sunt cresteri de avantaje economice viitoare in cursul perioadei contabile care au ca rezultat o
crestere a capitalurilor proprii, diferita de cea care provine din contributiile proprietarilor capitalului.Cheltuielile
sunt diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile care au ca rezultat o diminuare a
capitalurilor proprii diferite de cea care provine din distribuirile in favoarea proprietarilor de capital.
Definitiile propuse de cadrul conceptual sunt foarte cuprinzatoare, referindu-se atat la veniturile/cheltuilile
angajate in cursul normal al activitatiilor cat si la castigurile/pierderile, plusurile/minusurile de valoare
survenite pe parcursul perioadei, indifferent daca sunt latente sau realizate.Exista si elemente care desi
corespund definitiilor veniturilor si cheltuielilor deoarece genereaza cresteri sau diminuari de capitaluri proprii,
nu sunt incluse in contul de profit si pierdere, ci figureazaprintre elementele capitalurilor proprii.
Aceste definitii acopera mai mult decat elementele recunoscute drept venituri si cheltuileli in contul de profit si
pierdere:
i veniturile si cheltuielile in marime bruta
ii castigurile si pierderile
iii plusurile si minusurile de valoare

CATEGORIA II. AUDITUL STATUTAR si alte misiuni de audit si certificare

10. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzacii s comporte erori
semnificative datorate insuficienei controlului intern reprezint:
a) risc inerent;
b) risc de audit;
c) risc de nedetectare.
16. Ai constatat c n costurile de transformare a stocurilor ntreprinderea auditat a
cuprins suma de 30.000.000 lei reprezentnd costurile unui mprumut aferent
stocurilor. Cum reinei aceast constatare cunoscnd c, potrivit Standardelor
Internaionale de Contabilitate, integrarea costurilor aferente mprumuturilor n
costul de transformare a stocurilor este:
a) obligatorie;
b) opional;
c) interzis.
21. n cadrul auditului efectuat asupra imobilizrilor necorporale ai constatat c o
imobilizare necorporal identificabil intrat cu ocazia unei fuziuni a fost
nregistrat la valoarea contabil. Potrivit IAS 38 aceasta trebuia nregistrat:
a) la costul su;
b) la valoarea contabil;
c) la valoarea just.
27. Care din urmtoarele afirmaii este exact:
a) controlul intern al unei bnci are ca obiectiv furnizarea unor informaii
credibile, relevante, complete i oportune structurilor implicate n luarea deciziilor
i utilizatorilor externi;
b) controlul intern al unei bnci are ca obiectiv detectarea tuturor cazurilor de
abatere de la normele legale i de la politicile i procedurile stabilite de conducerea
bncii;
c) controlul intern al unei bnci are ca obiectiv punerea la dispoziia consiliului de
administraie a informaiilor necesare pentru stabilirea msurilor de prevenire a
fraudelor.

CATEGORIA III EXPERTIZA CONTABILA


11. Explicai cazurile de imposilitate a ntocmirii unui raport de expertiz i ce
conine Raportul de imposibilitate a efecturii expertizei contabile.
Raspuns:
Exista cazuri de imposibilitate a intocmirii unui raport de expertiza datorita
inexistentei documentelor justificative sau a evidentelor contabile care sa ateste
evenimente sau tranzactii supuse expertizarii. In astfel de cazuri se va intocmi un
Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile care va avea aceeasi
structura cu un raport obisnuit (necalificat) dar care in cap. II si III va prezenta
justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei
contabile comandate de beneficiar.
20. Cum se numesc experii contabili n dosarele civile?
Raspuns:
Expertii contabili in dosarele civile se numesc la cererea partilor sau din oficiu , in
numar de unu pana la trei de catre instantele de drept civil prin Incheierea de sedinta

CATEGORIA IV - EVALUAREA INTREPRINDERII


61. Utilitatea bunului n ntreprindere se determin n functie de:
a) gradul de participare la realizarea profiturilor;
b) parametrii tehnici de eficient;
c) gradul de uzur.
120. Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei
ntreprinderi cu influent asupra ratei de actualizare.
Raspuns:
riscuri externe: riscul de tara,riscul de politica economica,fiscala,riscul de
neadaptare a managementului la exigentele economiei ce piata
riscuri interne: dezechilibru financiar,tehnologii
depasite,produse demodate, etc.

invechite,echipamente

143. Care sunt cele 4 etape (pasi) n evaluarea ntreprinderii prin metoda
fluxurilor de disponibilitti actualizate?
Raspuns:
Aplicarea metodei se face in patru etape succesive:
- Calculul fluxurilor de lichiditati nete istorice
-proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada cat mai lunga posibila,
dar compatibila cu orizontul de prognoza al intreprinderii
- determinarea valorii reziduale ce urmeaza sa fie adaugata la suma
fluxurilor degajate de intreprindere: sunt cunoscute doua tehnici pentru
determinarea acestei valori reziduale:
- tehnnica ce privilegiaza latura contabila- valoarea contabila este egala cu
activul net de la sfarsitul perioadei sau cu un multiplu al acestui ultim an
- tehnica ce privilegiaza latura economica numita si tehnica de catualizare
prin perpetuare.

CATEGORIA VI - ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERII

15. Care este termenul lichidrii societii de la data dizolvrii?


Raspuns:
Potrivit art.260 alin.(1) din Legea nr.31/1990, lichidarea societii trebuie terminat
n cel mult 3 ani de la data dizolvrii. Pentru motive temeinice , tribunalul poate
prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

CATEGORIA VIII - ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII


22. S se calculeze i s se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru
ntreprinderea ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos:
Indicator
u.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor
4000
Producia vndut
24000
Producia stocat
500
Subvenii de exploatare
2300
Cheltuieli cu materii prime
10000
Costul mrfurilor vndute
4200
Cheltuieli salariale
5000
Cheltuieli cu amortizarea
1000
Cheltuieli cu chirii
200
Impozite i taxe
300
Venituri din dobnzi
100
Cheltuieli cu dobnzi
500
Impozit pe profit
1400
Raspuns:
SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE:
1.+ Venituri din vanzarea marfurilor
2.- Cheltuieli privind marfurile
3.= MARJA COMERCIALA (MC) (1-2)
4.+ Productia vanduta
5.+ Variatia stocurilor
6.+ Productia imobilizata
7.= PRODUCTIA EXERCITIULUI (PE) (4+5+6)
8.- Consumuri de bunuri si servicii si alte cumparari si cheltuieli externe
9.VALOAREA ADAUGATA (VA) (3+7-8)
10.+ Venituri din subventii de exploatare (inclusiv cele pentru salarii)
11.- Cheltuieli cu personalul (exclusiv subventiile pentru salarii)
12.- Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
13.= EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE (EBE) (9+10-11-12)
14.- Amortizari, provizioane si alte ajustari
15.+ Alte venituri din exploatare

16.- Alte cheltuieli de exploatare


17.= REZULTATUL DIN EXPLOATARE (RE) (13+14-15-16)
18.+Venituri financiare
19.-Cheltuieli financiare
20.REZULTATUL CURENT (RC) (17+18-19)
21.+Venituri extraordinare
22.-Cheltuieli extraordinare
23.REZULTATUL EXTRAORDINAR (21-22)
24.REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI (RBE) (20+23)
25.-Impozitul pe profit
26.REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI (RNE) (24-25)
Structura contului de profit i pierdere pe cele trei tipuri de activiti permite degajarea
unor solduri de acumulri bneti poteniale, destinate s ndeplineasc o anumit funcie de
remunerare a factorilor de producie i de finanare a activitii viitoare, denumite solduri
intermediare de gestiune (SIG). Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabil a
contului de profit i
pierdere pentru a pune n eviden: modul de funcionare i rentabilitatea ntreprinderii ca
marj comercial, producie a exerciiului, valoare adugat, excedent brut de exploatare,
rezultat al exploatrii, rezultat curent i rezultat net al exerciiului.
Soldurile intermediare de gestiune reprezint, de fapt, etape succesive n formarea
rezultatului final. Construcia indicatorilor se realizeaz n cascada pornind de la cel mai
cuprinztor (producia exerciiului + marja comerciala) i ncheind cu cel mai sintetic
(rezultatul net al exerciiului). Fiecare sold intermediar de gestiune reflect rezultatul gestiunii
financiare la treapt respectiv de acumulare.
ntocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are ca scop:
- aprecierea creterii bogiei, generate de activitatea ntreprinderii;
- descrierea repartizrii bogiei create de ntreprindere ntre: salariai i organismele
sociale, stat, acionari, ntreprindere;
- nelegerea formrii rezultatului net;
- studiul structurii activitii cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluiei n timp a
acesteia (de exemplu, rata marjei comerciale, rata valorii adugate, ponderea exportului
etc.);
- studiul mijloacelor de exploatare, folosind rate precum randamentul forei de
munc,randamentul echipamentului industrial etc.;
- analiza rentabilitii;

- analiza evoluiei n timp prin calcularea variaiei procentuale a principalelor solduri


intermediare de gestiune, identificarea cauzelor acestor variaii i stabilirea, dac este
cazul,de msuri corectoare.1
Marja comercial (Mc) este primul sold intermediar de gestiune i se refer la
activitatea comercial desfurat de agentul economic, de distribuie sau la partea pur
comercial a ntreprinderilor productoare. Pentru ntreprinderile de distribuie (comerciale)
aceasta este un indicator esenial i devine mai semnificativ ca informaie n activitatea de
analiz i gestionare cu ct ea este determinat mai detaliat, respectiv pe produse sau grupe
de produse. Este denumit i marj brut i se exprim adesea ca procent din cifra de
afaceri (volumul vnzrilor).
Producia exerciiului (Pe) este un indicator care se aplic n special n cazul
ntreprinderilor industriale. Include valoarea bunurilor i serviciilor fabricate de ntreprindere
pentru a fi vndute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. Drept urmare, producia
exerciiului va cuprinde trei elemente: producia vndut, producia stocat (variaia stocurilor)
i producia imobilizat.
Nefiind un sold intermediar de gestiune, ci un post al contului de rezultate, cifra de
afaceri reprezint un indicator global al vnzrilor, din activitatea de distribuie i cea de
producie (obinut prin nsumarea vnzrilor de mrfuri i a produciei vndute).
Valoarea adugat (Va) exprim crearea sau creterea de valoare adus de
ntreprindere bunurilor i serviciilor provenite de la teri. Acest sold intermediar de gestiune
este o valoare adugat brut ce realizeaz jonciunea dintre micro i macroeconomic.
Valoarea adugat permite compararea ntreprinderilor pentru a msura mai bine
contribuialor n cadrul aceluiai sector de activitate. Agentul economic care nregistreaz o
mrime superioar a valorii adugate aduce implicit i o contribuie mai important. La nivel
microeconomic, valoarea adugat este un indicator ce permite msurarea puterii economice
a ntreprinderii, ce se poate determina prin dou procedee:
- ca diferen ntre producia global a exerciiului (obinut prin raportarea marjei
comerciale la producia exerciiului) i consumurile de bunuri i servicii furnizate la teri
pentru producia respectiv.
- prin adiionarea diverselor elemente ce compun valoarea adugat respectiv
remuneraiile tuturor factorilor de producie, inclusiv a statului, ct i autofinanarea
ntreprinderii, respectiv, cheltuielile de personal, cheltuieli financiare, impozitele, taxele i
vrsmintele asimilate, legate de activitatea ntreprinderii, cheltuielile cu amortismentele,
impozitul pe profit, partea de rezultat trecut la rezerve, alte elemente de valoare
adugat.
Marja de acumulare bneasca (Va) prezint un interes aparte n analiza financiar
pentru c :

realizeaz legtura intre nivelul micro i macroeconomic.


reprezint un criteriu pentru aprecierea aportului specific al ntreprinderii la realizarea
produciei sale. Valoarea adugat este un indicator mai sintetic dect cifra de afaceri, care
evideniaz performana comercial a ntreprinderii, respectiv capacitatea sa de vnzare i
producie. Valoarea adugat este indicatorul care msoar aportul specific al ntreprinderii la
realizarea produciei sale.
msoar gradul de integrare al ntreprinderii, prin raportul valoare adugat / producie (CA).
Cu cat rezultatul raportului este mai mare, cu att mai mult ntreprinderea este integrata,
adic i poate asigura ea nsi, un numr mare de faze de fabricaie, mergnd de la
materiile prime la elaborarea produselor finite, fr a recurge la serviciile altor ntreprinderi.
evideniaz structura exploatrii, prin intermediul ratelor de repartizare a valorii adugate.
Raportnd remunerarea fiecrui participant la valoarea adugat se poate face o evaluare a
distribuiei veniturilor globale ctre partenerii ntreprinderii.
reflect gradul de utilizare al factorilor de producie.
Excedentul brut al exploatrii (EBE) corespunde rezultatului economic al ntreprinderii
generat de operaiile de exploatare independent de politica financiar, politica de amortizare
i de provizioane constituite, fapt ce determin s fie considerat ca indicator esenial n
analizele de gestiune i n efectuarea analizelor comparative ntre ntreprinderi.
Rolul excedentului brut al exploatrii, poate fi urmrit sub trei aspecte:
1) este o msura a performantelor economice ale ntreprinderii. Un EBE suficient de mare
va permite ntreprinderii rennoirea imobilizrilor sale prin amortizri, acoperirea riscurilor din
provizioanele constituite i asigurarea finanrii sale care antreneaz cheltuieli financiare, iar
diferena va fi distribuit statului (impozit pe profit), acionarilor (dividende) si/sau conservat
prin
autofinanare.
2) EBE este independent de politica financiara (nu este influenat de venituri i cheltuieli),
de politica de investiii (nu ine cont de deciziile ntreprinderii privind modalitile de calcul a
amortizrii), de politica de individ (deciziile ntreprinderii privind repartizarea profitului net), de
politica fiscal i de elementele excepionale (nu ia n calcul impozitul pe profit i rezultatul
excepional)
3) EBE reprezint o resursa financiara fundamental pentru ntreprindere.
EBE constituie primul nivel al analizei privind formarea trezoreriei globale ale ntreprinderii,
deci punctul de pornire n tabloul fluxurilor de trezorerie.
Rezultatul exploatrii (Re) evalueaz rentabilitatea economic a unei ntreprinderi i
corespunde activitii normale i curente a ntreprinderii, inclusiv operaiunile efectuate n
exerciiile anterioare dar aferente exerciiului curent. Nu este luat n calcul activitatea

corespunztoare operaiilor financiare i extraordinare. Acest rezultat este utilizat n


compararea performanelor ntreprinderilor ce au politici financiare diferite.
Exist dou modaliti de calcul:
- ca diferen dintre totalul veniturilor din exploatare (Ve) i totalul cheltuielilor din
exploatare (Che)
Re = Ve Che
- pornind de la mrimea EBE i are relaia
Re = EBE (Amp +Ache) + (Ave + Vpr), unde
Amp amortizri i provizioane
Ache alte cheltuieli din exploatare
Ave alte venituri din exploatare
Vpr venituri din provizioane privind exploatarea
Prin prima relaie de calcul se fundamenteaz strategii i politici pe care le adopt
managementul ntreprinderii pentru a ameliora rezultatul su. Variantele posibile sunt:
majorarea veniturile sau diminuarea cheltuielilor, n condiiile meninerii constante a celuilalt
factor; sporirea ambelor componente cu respectarea restriciei ca ritmul creterii veniturilor s
devanseze ritmul de cretere al cheltuielilor.
Rezultatul curent (Rc) reprezint rezultatul tuturor operaiilor curente, obinuite ale
ntreprinderii, fiind determinat att de rezultatul exploatrii curente, ct i de cel al activitii
financiare, permind i aprecierea impactul politii financiare a ntreprinderii asupra
rentabilitii.
Deoarece nu este influenat de elemente extraordinare, acest sold permite analiza dinamicii
rezultatului curent al ntreprinderii pe mai multe exerciii financiare.

CATG. IX - CONSULTANTA FISCALA ACORDATA CONTRIBUABILILOR


9. Cum i cnd se determin pro-rata TVA?
Raspuns:

Dreptul de deducere al unei persoane impozabile cu regim mixt se determina dupa cum
urmeaza.
Prima regula de aplicat
- Daca TVA-ul este aferent achizitiilor de bunuri si servicii destinate exclusiv desfasurarii
de operatiuni care dau drept de deducere, atunci acest TVA este n ntregime deductibil.
- Daca TVA-ul este aferent achizitiilor de bunuri si servicii destinate exclusiv desfasurarii
de operatiuni care nu dau drept de deducere, atunci acest TVA nu este deductibil.
A doua regula de aplicat
Daca destinatia bunurilor si serviciilor achizitionate nu este cunoscuta sau este imposibil
de determinat, TVA-ul aferent se deduce pe baza de pro-rata.
Regulile pentru calculul si aplicarea pro-ratei
Pro-rata este rezultatul sumei totale, fara TVA, dar incluznd si subventiile direct legate
de pret, a operatiunilor care permit exercitarea dreptului de deducere (TD), mpartita la
suma totala, fara TVA, a acelorasi operatiuni mentionate mai sus (TD) si a operatiunilor
care nu permit exercitarea dreptului de deducere (TND).
Astfel, pro-rata se calculeaza dupa formula TD / (TD + TND)
Exemplu:
Daca TD este egal cu 270.000 si TND este egal cu 30.000, atunci pro-rata este:
270.000
*100 = 90 %
270.000 + 30.000
Pro-rata definitiva este determinata pentru un an calendaristic, fixata ca procentaj si
rotunjita la cifra unitatilor imediat urmatoare.
Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un an este fie pro-rata determinata definitiv pentru
anul precedent, fie o pro-rata estimata de persoana impozabila pe baza operatiunilor
prevazute a se realiza n anul calendaristic curent. Pro-rata aplicabila provizoriu n cursul
anului se compara cu pro-rata definitiva, calculata la finele anului pe baza operatiunilor
efectiv realizate. Diferenta reprezinta ajustarea taxei deduse, fie n favoarea statului, fie n
favoarea persoanei impozabile.

38. Societatea comercial A din Frana (nregistrat n scop de TVA ca persoan impozabil
normal) trimite pentru testare societii B din Romnia (nregistrat n scop de TVA cu art
153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din Frana la depozitul lui B din Romnia,
urmnd ca dac B este mulumit s le rein, iar n caz contrar s le returneze. Analizai spea
din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaiunilor, locul lor, precum i obligaiile ce
revin pltitorilor de TVA dac se aplic msuri de simplificare.
Raspuns:
Conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, locul de prestare a serviciilor catre o persoana
impozabila care actioneaza ca atare este locul unde respectiva persoana care primeste serviciile
isi are stabilit sediul activitatii sale economice.
Daca serviciile sunt furnizate catre un sediu fix al persoanei impozabile, aflat in alt loc decat cel in
care persoana isi are sediul activitatii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul
unde se afla respectivul sediu fix al persoanei care primeste serviciile.
In absenta unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana
impozabila care primeste aceste servicii isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.
Atunci cand prestatorul este o persoana impozabila stabilita in alt stat membru, beneficiarul
persoana impozabila stabilita in Romania realizeaza o achizitie intracomunitara de servicii care se
declara in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 1564 din Codul fiscal, daca serviciul nu este
scutit de taxa.
Conform art. 150 alin. (2) din Codul fiscal, taxa este datorata de orice persoana impozabila, care
este beneficiar al serviciilor care au locul prestarii in Romania conform art. 133 alin. (2) si care
sunt furnizate de catre o persoana impozabila care nu este stabilita pe teritoriul Romaniei sau nu
este considerata a fi stabilita pentru respectivele prestari de servicii pe teritoriul Romaniei conform
prevederilor art. 1251 alin. (2), chiar daca este inregistrata in Romania conform art. 153 alin. (4)
sau (5).

2. Care este locul livrrii de bunuri n cazul vnzrilor la distan, din punctul de vedere al
TVA.
Raspuns:
Stabilirea locului livrarii de bunuri prezinta importanta deosebita, mai ales in cazul operatiunilor
intracomunitare, intrucat acesta reprezinta un element-cheie in identificarea regimului TVA aplicabil.

Potrivit prevederilor art. 132 din Codul Fiscal corelate cu explicatiile prezentate la punctele 10 si 11 din
Normele Metodologice, atunci cand locul livrarii este in afara Romaniei, operatiunea respectiva nu intra in
sfera de impozitare a TVA in Romania.
Conform dispozitiilor art. 132 din Codului fiscal, locul livrarii de bunuri este:
-

pentru bunurile expediate sau transportate, locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe
expedierea sau transportul;
in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau unui montaj, locul livrarii de bunuri este
considerat a fi locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, de catre furnizor sau de catre alta
persoana, in numele furnizorului;
locul unde se gasesc bunurile atunci cand sunt puse la dispozitia cumparatorului, in cazul bunurilor
care nu sunt expediate sau transportate;

locul de plecare al transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate la
bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuata in interiorul
Comunitatii, daca:
o partea transportului de pasageri efectuata in interiorul Comunitatii reprezinta partea
transportului, efectuata fara nici o oprire in afara Comunitatii, intre locul de plecare si
locul de sosire ale transportului de pasageri;
o locul de plecare al transportului de pasageri reprezinta primul punct de imbarcare a
pasagerilor in interiorul Comunitatii, eventual dupa o oprire in afara Comunitatii;
o locul de sosire al transportului de pasageri reprezinta ultimul punct de debarcare
prevazut in interiorul Comunitatii, pentru pasagerii care s-au imbarcat in interiorul
Comunitatii, eventual inainte de o oprire in afara Comunitatii.

Asadar, conform dispozitiilor Codului fiscal, in cazul livrarilor de bunuri (de cele mai multe ori vanzari)
efectuate in cazul unui transport de pasageri care numai pe cale de exceptie paraseste Comunitatea,
locul livrarii va fi considerat locul de plecare a transportului.
-

cazul livrarii de gaze sau al livrarii de energie electrica, prin sistemul de distributie a acestora, catre
un comerciant persoana impozabila, locul livrarii se considera locul unde comerciantul persoana
impozabila este stabilit sau unde are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile. In absenta unui
astfel de sediu, locul livrarii de bunuri este considerat a fi cel in care comerciantul are domiciliul stabil
sau resedinta sa obisnuita

7. Precizai care este locul prestrii de servicii i persoana obligat la plata TVA n cazul
prestrilor de servicii de asupra bunurilor mobile corporale.
Raspuns:

Locul prestarii este considerat locul (statul) unde sunt prestate serviciile, in cazul urmatoarelor servicii:
- servicii culturale, artistice, sportive, tiinifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv
serviciile accesorii i cele ale organizatorilor de astfel de activiti;
- expertize privind bunurile mobile corporale, precum i lucrrile efectuate asupra acestora.
Prin exceptie, in cazul prestarilor de servicii efectuate asupra unor bunuri care, dupa prelucrare parasesc
statul membru in care s-a realizat prestarea, locul prestarii este statul membru in care beneficiarul este
inregistrat in scopuri de TVA

CATEGORIA X - ORG. AUDITULUI INTERN SI CONTROL INTERN AL INTR


14. Receptia presupune:
a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate;
b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii;
c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt correct inregistrate;
d) Protejarea materialelor primate;
e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de achizitie sunt
consecvente;
f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare;
g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la deposit;
h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp;
i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot
diminua aparitia riscurilor respective.
Raspuns:
Riscurile posibile ce pot sa apara, sunt riscuri legate de natura operatiilor tratate. Conturile anuale
reflecta operatiile tratate de catre intreprindere. Datele punctuale prezentate din contabilitate sunt purtatoare
de riscuri particulare. Datele punctuale sunt complementare celor repetitive dar sunt puse in evidenta la
intervale de timp mai mult sau mai putin regulate, ca de exemplu la inventare fizice, evaluare la sfarsitul
exercitiului. Aceste sunt purtatoare de riscuri semnificative atunci cand descoperirea lor nu este facuta la timp
si deci este necesar ca auditorul sa le cunoasca din timp pentru a-si organiza controalele din timp.
RISCURI POSIBILE
Informatiile legate de ordinele de cumparare
sunt indisponibile departamentului de
receptie.

PROCEDURI DE CONTROL INTERN


Transmiterea ordinelor de achizitie depart.de receptie pentru a se
putea compara din punct de vedere cantitativ si valoric
materialele primite cu cele comandate
Verificarea facturilor primite cu ordinele de achizitie

Specificatiile cuprinse in ordinele de achizitie


nu sunt clare

Inspectarea materialelor primite pentru a se constata ca


indeplinesc cerintele de calitate dorite
Monitorizarea permanenta a eventualelor probleme de productie
aparute ca urmare a prelucrarii unor materiale a caror calitate
este sub standard

Riscul netestarii materialelor primite cu


specificatii ce se regasesc in ordinele de
achizitii.

Existenta unor proceduri de testare a materialelor primite

Risc de neintocmire a acestor documente


De pierdere a acestor documente
Diferente intre evidenta receptionerului si a
gestionarului
Risc de supraincarcare cu responsabilitati a
unui singur angajat. Risc de sub,supraevaluare a stocului

Proceduri de implemenare a acestordocumente la cele doua


nivele
Prenumerotare a acestor documente
Reconciliere periodica a celor dou documente cu ordinele de
achizitie si facturile primite
Numirea unor persoane autorizate pentru aceste nivele

Protejare fizica inadecvata a bunurilor primite

Asigurarea protectei materialelor primite


Luarea la cunostiinta a coditiilor de stocare pentru fiecare
categorie de materiale

Risc de inregistrare distorsionata a


informatiilor

Reconcilierea periodica(ex.: la fiecare aprovizionare) a facturii de


cumparare cu ordinele de achizitie si stocul.

Verificare inadecvata sau neefectuata la timp


a materialelor primite

Mentinerea si controlul periodic asupra procedurilor de testare a


materialelor primite.

Risc de neinregistrare sau inregistrare


incorecta si sau incompleta
Risc de pierdere a documentatiei de transfer

Existenta documentatiilor de transfer; toate materialele ce se


transfera sa fieinsotite de o asemenea documentatie; verificarea
la primire in depozit a documentatiei cu materialele primite.
Prenumerotarea acestor documente.
Investigarea numerelor lipsa
Numararea periodica a materialelor si compararea acestora cu
necesarul normal ce ar trebui sa existe in depozit la un anumit
moment dat

Inexistenta sau folosirea inadecvata a


procedurilor de transfer in productie a
materialelor
Risc de pierdere a acestor cereri de transfer
Existenta de materiale transferate fara acte

Transferul materialelor in productie doar pe baza unor cereri de


tranfer aprobate
Prenumerotarea acestor documente
Verificare in cadrul dep. de productie ca toate materialele
receptionate sunt in conforitate cu cererile de transfer.

Nerespectarea unor astfel de conditii

Crearea si respectarea unor proceduri de protectie a muncii in


conformitatea cu legislatia in vigoare
Existenta unor proceduri precise legate de pastrarea materialelor
periculoase

16. Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune:


a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea satisfacerii cererii
reclamate de studiile de marketing;

b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar putea
afecta entitatea;
c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau patentelor existente;
d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot
diminua aparitia riscurilor respective.
Raspuns:
RISCURI POSIBILE

PROCEDURI DE CONTROL INTERN

Lipsa de planificare pentru fiecare activitate i


urmrirea respectrii ei

Norme de comunicare ntre departamentele de


dezvoltare i marketing prin care se stabilesc foarte
clar oportunitatea i necesitatea utilizrii de resurse ale
firmei pentru dezvoltarea de noi tehnologii

Inexistena unor proceduri/note interne de stabilire a Proceduri de analiz pentru a msura capacitatea de
necesitilor reale ale departamentului de marketing finanare a acestor dezvoltri, inclusiv calcule
pentru a solicita dezvoltarea de tehnologii comparative
compatibile cu rezultatele dorite
Ineficiena/incapacitatea/lipsa de experien/lipsa de
pregtire profesional continu pentru asimilirea
noilor tehnologii a personalului care desfoar
aceste activiti de dezvoltare a tehnologiei sau
subdimensionarea acestor departamente

Msuri de urmrire a respectrii planificrilor propuse i


totodat planuri de rezerv n cazul n care aceste
planificri nu se respect, inclusiv msuri de
sancionare pentru cei responsabili

Inexistena/ineficiena procedurilor de urmrire a


rezultatelor activitilor de dezvoltare a tehnologiiilor
n corelaie cu costurile generate de acestea

Proceduri de instruire a personalului implicat prin


perfecionare profesional continu n funcie de
proiectele n care sunt implicai.

Utilizarea unor resurse prea mari pentru capacitatea


firmei de a materializa aceste tehnologii n
activitatea sa economic

Dezvoltarea de metode pentru msurarea rezultatelor


acestor tehnologii n urma implementrii lor n
producie.

CATEGORIA XII ALTE LUCRARI-DOCTRINA


29. Despre Standardele Internaionale de Etic.
Raspuns: Consiliul pentru Standarde de Etica pentru Contabili(IESBA) din cadrul IFAC a emis Codul Etic al
profesionistilor contabili care cuprinde standarde etice de inalta calitate , precum si alte prevederi pentru
profesionistii contabili din intreaga lume.
Codul etic IFAC stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesionistii contabili si
furnizeaza un cadru conceptual si indrumari pentru aplicarea acestor principii.Organizatiile organismelor
profesionale membre IFAC se refera la urmatoarele:
- organismele membre nu trebuie sa aplice standarde mai putin stringente decat cele stipulate in Codul Etic
IFAC;
- acolo unde responsabilitatile elaborarii codurilor nationale de etica revin tertilor, organismele membre
trebuie sa urmareasca convergenta codului national cu codul IFAC, depunand cele mai sustinute eforturi
pentru a-i convinge pe cei responsabili cu elaborarea codurilor nationale sa incorporeze Codul IFAC
48. Care este structura de conducere la nfiinarea unui organism profesional din domeniul contabilitii?
Raspuns:
Organul principal de conducere al organismului profesional de contabilitate este Consiliul.Componenta
Consiliului este in general aleasa de membrii, de obicei pe un termen specificat, care poate fi reinoito o data
sau de mai multe ori.Pentru determinarea numarului de membrii din Consiliu trebuie sa se aiba in vedere
reprezentarea corespunzatoare a membrilor, creand in caelasi timp un grup suficient de mic pentru a
colabora eficient.
54. Rolul cerinelor de practic pentru a deveni membru al unui organism profesional.
Raspuns:

Asa cum este specificat la paragraful 100.1 din Codul etic IFAC al profesionistilor contabili o caracteristica a
profesiei de contabil este acceptarea responsabilitatii de a actiona in interesul public
Exercitarea acestei responsabilitati implica multe activitati, cea mai importanta este asigurarea faptului ca
exercitarea functiei de atestare este limitata ka cei calificati sa o execute.Un organism profesional de
contabilitate va trebui sa incerce sa transpuna aceasta restrictionare in lege,de preferat prin acordarea
organizatiei ca atare a dreptului de a determina criteriile de competenta.Daca determinarea criteriilor este
responsabilitatea organizatiei, aceasta poate fi exercitata prin emiterea de certificate de practica pentru
persoanele calificate.In general, certificatele de practica trebuie sa aiba valabilitate limitata si sa poata fi
reanoite conform regulilor stabilite ce Consiliu.Conditiile de reinoire includ dovada continuarii dezvoltarii
profesionale, reexaminarii,asigurarii profesionale sau alte situatii.Cerintele de practica sunt recomandate si
pentru membrii care ofera si alte cervicii in afara celor atestate.
64. Care sunt caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile?
Raspuns:
Caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile sunt:
-

deinerea unei competene intelectuale specifice,

obinut prin formare i nvmnt;


-

respectarea de ctre membri a unui ansamblu de valori

i de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refer la obiectivitate;


-

recunoaterea unei datorii vizavi de public, n ansamblu.

Uneori datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor i de public, poate fi n contradicie cu interesul lor
personal pe termen scurt, sau cu obligaiile lor de loialitate, vizavi de angajator.
innd seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale naionale s defineasc
regului de rtic pentru membrii lor, nct s garanteze o calitate optim a serviciilor i s pstreze
ncrederea publicului n profesie. Profesia contabil liberal este bazat pe moralitate ireproabil, pe
independen, pe tiin n profesie, pe competen.
70. n ce const diferena dintre expertul contabil i economistul salariat, dintre contabilul autorizat i
contabilul salariat?
Raspuns: Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate, n condiiile O.G. nr. 65/1994,
avnd competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i de conducere a
activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale i
de a verifica legalitatea bilanului contabil i a contului de profit i pierdere.

Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui economist;
economistul fiindsubordonat unui ef ierarhic i executnd atribuiile specifice fiei postului su. De
asemeni, economistul este specializat n multe domenii: turism, servicii, marketing, management,
planificare, salarizare, financiar-contabil, etc.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specialzrii financiar-contabile, independent fa
de societatea comercial. El nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un ONORARIU prevzut
prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa. Contabilul autorizat este persoana care a dobndit
aceast calitate n condiiile O.G. nr. 65/1994 i are capacitatea de a ine contabilitatea i de apregti
lucrrile necesare ntocmirii situaiilor financiare. Contabilul autorizat, ca i expertul contabil, este un
profesionist independent, nesalarizat de o entitate economic.
Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fia
individual a postului. Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari, mijlocii, execut toate lucrrile contabile. De
regul, este specializat pe un sector al contabilitii.
Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate, putnd
fi stimulat ori penalizat de eful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat,
chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa de ntreprindere. De asemenea, ei pot pierde
ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa de venit.
n schimb, economistul i contabilul, salariai, pierd cu greu postul n urma unor proceduri
anevoioase.
-

Este n discuie starea de salariat al unei firme al unui cabinet de experi contabili sau de
contabili autorizai;

Trebuie fcut distincia ntre auditorii interni i cei externi, prin prisma independenei;

Economistul, contabilul profesionist salariat sunt angajai n industrie, comer, sectorul


public, nvmnt .a.;

Contabilul profesionist lucreaz independent (inclusiv practicieni individuali, parteneri sau


corporaie) n industrie, comer, sectorul public, nvmnt .a. i este membru al unei
orgnizaii afiliate IFAC.

78. Cum se exercit profesia de expert contabil i de contabil autorizat?


Raspuns: Exercitare individual sau n cadrul societilor.
Societile de expertiz contabil au:
-

cel puin 51% acionari experi contabili sau contabili autorizai;

cel puin 51% din numrul membrilor Consiliului de Administraie sunt experi contabili sau
contabili autorizai, membri ai Corpului.

Societile de expertiz contabil nu pot avea participri financiare n uniti patrimoniale


industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurri i nici n societi civile.
Membri Corpului nu pot fi asociai sau acionari la mai multe societi comerciale de expertiz
contabil.
Societile de expertiz pot fi romne, strine sau mixte.
Societile de expertiz se bucur de aceleai drepturi i au aceleai obligaii impuse membrilor
Corpului. Excepie: dreptul de a alege sau de a fi ales n organele de conducere ale Corpului.
Angajarea rspunderii societilor comerciale de expertiz contabil i a membrilor care le
alctuiesc se realizeaz prin exercitarea drepturilor administrative i a celor de natur tehnic de ctre:
-

conductorul (administratorul) societii: drepturile administrative i sociale (de exemplu: fa


de banc, reprezentarea societii n faa terilor i a administraiei publice etc.), acesta
dispunnd de semntur social a societii;

experii contabili, contabilii autorizai i ceilali asociai sau acionari ai societii, care asigur
cerinele de natur tehnic ale propriilor lor lucrri executate, prin semnarea acestora, alturi
de semntura autorizat a conducerii societii.

86. Care sunt atribuiile Adunrii generale a filialei CECCAR?


Raspuns:
1) Ia cunotiin. dezbate si aproba. prin vot deschis, raportul Consiliului filialei pentru exercitiul financiar
expirat si raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a Consiliului filialei.
2) Aproba, prin vot deschis, b.v.c. al filialei pentru exercitiul financiar viitor si executia b.v.c pentru cxercitiul
financiar expirat.
3) Ia cunostinta de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activitatii profesionale a expertilor
individuali si a societatilor comerciale controlate, in vederea asigurarii bunei exercitri a profesiei de expert
contabil si de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Aprob lista experti1or contabili individuali si a societatilor
ce vor fi analizate in anul urmator.
4) Noul R.O.F.: alege si revoca presedintele si patru membri ai Comisiei de disciplina a filialei.
5) Alege si revoca pe membrii C.F.C., presedintele si membrii comisiei de cenzori.
6) Propune. dintre membri sai, candidatii pentru C.S.
7) Adopta lista membrilor de onoare ai filialei.

8)Stabileste masurile necesare pentru indeplinirea altor atributii prevazute de acte normative sau de Hotarri
ale C.S.
100. Ce semnific competena profesional i prudena?
Raspuns:
Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-i menine cunotinele i aptitudinile profesionale la
nivelul necesar pentru a se asigura c un client sau un angajator primete servicii profesionale competente,
bazate pe ultimele evoluii din practic, legislaie i tehnic. Un profesionist contabil ar trebui s acioneze cu
pruden i n conformitate cu standardele tehnice i profesionale aplicabile n furnizarea de servicii
profesionale.
COMPETENTELE PROFESIONALE (comentariu):
Un profesionist contabil salariat care lucreaza in industrie, comert, sectorul public sau in sistemul educational
poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atributii importante pentru care nu are formatia sau sau experiena
necesar. In asemenea situatii nu trebuie sa-si induca in eroare angajatorul cu privire la nivelul real al
competentelor sale, cerand consultanta sau asistenta unui specialist.