PND 2007-2013

Creterea competitivittii economice i

dezvoltarea unei economii bazate pe cunoatere
1.1 Contextul dezvoltrii competitive n Romnia
Romania prezinta serioase decalaje de competitivitate in raport cu statele din vestul si centrul
Europei. Motivele acestei ramaneri in urma se regasesc la nivelul tuturor elementelor care
determina capacitatea competitiva. Toate se traduc, in ultima instanta, intr-o productivitate
scazuta, ceea ce defineste problema competitivitatii in Romania. Nivelul PIB la PPC
reprezinta doar 50% din media noilor state membre ale UE.
In urma analizei situaiei actuale, se poate constata o situaie nefavorabil la mai muli factori
cu influen asupra competitivitii. In ciuda progreselor inregistrate in privinta privatizarii,
eficientizarii si reglementarii sectorului financiar, accesul firmelor la capital ramane inca
foarte limitat. Utilizarea unor tehnologii si echipamente invechite, energo-intensive reduce
drastic productivitatea in majoritatea sectoarelor industriale. Sectorul IMM este cel mai
afectat, prin cvasi-absenta unor instrumente de finantare specifice, a unor scheme de
garantare, a sprijinirii accesului pe piata in perspectiva cresterii concurentei in toate
domeniile, si prin accesul extrem de limitat la tehnologie. Cercetarea stiintifica are de suferit
ca urmare a nivelului mereu in scadere al investiilor din partea sectorului public si privat, al
numarului de specialisti cu inalta calificare, si ca urmare a numarului extrem de redus al
centrelor de excelenta.
La nivel de cerere interna, solvabilitatea este scazuta, avand in vedere nivelul salariului mediu
lunar net de doar 200 de euro. Nivelul de sofisticare a cererii in multe domenii este sub cel
european. In aceste conditii, presiunile interne pentru certificare si standardizare au fost
reduse, ceea ce limiteaza capacitatea de penetrare a produselor romanesti pe pietele externe si,
in final, competitivitatea pe propia piata in conditiile aderarii la UE si ale liberalizarii
comertului.
In ceea ce priveste strategia firmelor si concurenta, abilitatile reduse in domeniul
managementului reprezinta un handicap peren si care se manifesta la toate nivelele. Cele mai
multe firme autohtone inca isi bazeaza strategiile competitive pe costuri reduse si nu pe
imbunatatirea productivitatii. Firmele inovative reprezinta cu de trei pana la patru ori mai
putin ca pondere in total firme comparativ cu Uniunea Europeana. Protectia proprietatii
intelectuale a facut progrese juridice dar mai putin practice. Nu exista o infrastructura de
sustinere a start-up-urilor inovative, iar initiativele din trecut (incubatoare de afaceri etc.) nu
au avut continuitate din cauza planificarii si managementului defectuos.
In privinta industriilor conexe si a serviciilor de suport, economia romaneasca prezinta
deficiente majore. Multe din sectoarele economice s-au dezvoltat fie ca urmare a avantajului
natural (prelucrarea lemnului, materiale de constructii, turism), fie ca urmare a interventiei
masive a statului (masini si utilaje, metalurgie). Ambele rationamente au determinat un grad
redus de agregare si cooperare in cadrul acelorasi sectoare, cu sincope serioase in privinta
asigurarii unor inputuri de calitate pentru produsele finale si a asigurarii unor canale de
desfacere, a capacitatilor de inovare sau de promovare. Infrastructura de afaceri prezinta
numeroase ramaneri in urma, iar serviciile de suport sunt inca intr-o faza incipienta de
1

dezvoltare. Sectorul IMM, care angajeaza aproape doua milioane de persoane, nu are, practic,
acces la servicii specializate de consultanta.
n plus, exist i ali factori determinani ai competitivitii, care nu intr direct sub incidena
acestei strategii, dar care trebuie privii n strns corelaie cu procesul de dezvoltare
competitiv. Infrastructura prezinta serioase deficiente, atat sub raport cantitativ, cat si
calitativ, dupa decenii de investitii insuficiente. Accesul la educatia universitara ramane inca
sub media regionala, cu o situatie foarte defavorabil n ceea ce priveste absolventii din
mediul rural (coroborata cu un grad redus de urbanizare la nivelul intregii tari).
Avnd n vedere cele prezentate mai sus, ca i n cazul altor state central-europene, Romania
trebuie s i bazeze perspectiva de convergen real pe doua directii:
1.
2.

Managementul transformarilor structurale

a.
Macrostabilitate
b.
Social si sanatate
Managementul imbunatatirii competitive (politici orizontale)
a.
Inovarea
b.
Societatea informaional
c.
IMM i antreprenoriat
d.
Dezvoltarea capitalului uman

In deplina concordanta cu liniile de actiune ale propunerilor Comisiei privind cadrul pentru
Competitivitate si Inovare 2007-20131, prioritatile strategiei de competitivitate a Romaniei,
sunt:

mbunatatirea acesului la piata, capital, tehnologie a intreprinderilor, in special

a celor mici si mijlocii

Dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere: incluzand promovarea inovarii,

precum si dezvoltarea unei societati informationale competitive

mbunatatirea eficientei energetice si valorificarea resurselor regenerabile de

energie.
Aceste prioriti in seama i de liniile directoare propuse de Comisia European pentru
politica de coeziune n perioada 2007-20132. Astfel, prioritile Romniei au fost confirmate
de intenia exprimat a Comisiei de a susine urmtoarele procese:

mbuntirea accesului la finanare

Creterea i mbuntirea investiiilor n Cercetare-Dezvoltare

Facilitarea inovrii

Promovarea societii informaionale

Rezolvarea problemei consumului intensiv de energie din surse tradiionale la

nivel european
1

Proposal for a DECISION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL establishing a
Competitiveness and Innovation Framework Programme (2007-2013), Brussels, 6.4.2005, COM(2005) 121
final;
2
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION, Cohesion Policy in Support of Growth and Jobs:
Community Strategic Guidelines, 2007-2013, Bruxelles, 05.07.2005, COM(2005) 0299;

Analiza situatiei actuale, pe baza careia au fost identificate prioritatile nationale din structura
PND, a reliefat necesitatea actionarii pe directiile mentionate mai sus. Pe de alta parte, insa,
intre aceste prioritati, si intre indicatorii specifici fiecareia dintre ele, este necesara o
ierarhizare conform stadiului dezvoltarii competitive a Romaniei (de la factori spre investitii).
Mai mult, asa cum a fost deja precizat, exista si alte elemente intrinseci exercitiului de
strategie competitiva, care nu se regasesc printre cele mentionate, dar sunt incluse printre
celelalte prioritati nationale: dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea si modernizarea
infrastructurii, cresterea productivitatii in sectorul agricol.

1.2 Metodologie
Premize metodologice
O strategie naional de competitivitate nu poate fi fcut n lipsa unor criterii metodologice
clar definite i aplicate. O astfel de metodologie trebuie s fie justificat economic, i s se
ncadreze n cadrul teoretic descris n partea de analiz.
Metodologia aleas a urmrit s ofere un criteriu obiectiv de prioritizare a msurilor pentru
creterea competitivitii, prin calculul decalajelor dintre Romnia i media UE la nivel de
indicatori i sub-indicatori. Aceasta a fost premisa metodologic cea mai important.
A doua premis metodologic a fost c un decalaj mai mare indic un necesar mai mare de
intervenie i finanare. Desigur, aceast premis implic i unele limitri. De exemplu, este
posibil ca un decalaj mai mic s indice nu att o performan din partea Romniei, ct o
contraperfroman din partea UE. Asumpia iniial ns a fost c toi indicatorii sunt egali
ntre ei, i importana ab initio a fiecrui indicator este egal.
A treia premis metodologic a fost mbinarea indicatorilor hard (date statistice) cu indicatori
soft (rspunsuri la sondaje). n acest fel, se mbin statistica unde datele comparabile au
uneori o vechime de doi-trei ani, cu percepia realitii, prin ochii celor direct interesai de
creterea competitivitii i anume managerii firmelor.
A patra i ultima premis metodologic a fost aceea c nu se pot arde etapele competitivitii,
pentru toate sectoarele. Cum abordarea metodologic (vezi mai jos) a fost orizontal (nu
sectorial), am folosit n calcule ponderile aferente stadiului de dezvoltare n care se afl
Romnia n momentul de fa (conform modelului Porter). Faptul c economia Romniei este
bazat n cea mai mare parte pe factori i ntr-o oarecare msur pe investiii, n timp ce
inovarea este prezent doar izolat, ponderarea aleas pentru indicatorii folosii va ine cont de
situaia existent urmrind mai mult trecerea de la factori la investiii i mai puin trecerea
idealist de la investiii la inovare.
Abordarea metodologic
n procesul de stabilire a prioritilor, au fost trecute n revist strategiile similare de
competitivitate din majoritatea rilor noi membre ale UE, i s-a constatat c nu exist o
abordare metodologic unitar. n aceste condiii, a fost folosit ca document de baz
Propunerea Comisiei Europene privind Stabilirea unui Program Cadru de Competitivitate i
Inovare 2007-2013 din 6 aprilie 2005. A fost o alegere fireasc: dac UE va aloca resurse n
funcie de acest program-cadru, Romnia trebuie s aib prioriti comparabile i compatibile,
pentru a putea accesa fondurile europene. Conform documentului menionat, s-au identificat
patru domenii prioritare: competitivitatea ntreprinderilor, n special IMM-urile; inovarea;
societatea informaional; eficiena energetic. Pentru simplicitate, au fost reduse ulterior
aceste patru prioriti la trei, punnd alturi inovarea i societatea informaional.
Acelai document sus-menionat al Comisiei Europene preciza indicatorii statistici ataai
fiecrei prioriti. Sursele predilecte de informaii au fost Eurostat (Eurobarometer, European
Innovation Scoreboard, Structural Indicators, etc), OECD, i diferite surse naionale de date.
n analiza au fost selectai acei indicatori statistici pentru care existau date comparabile pe UE
i Romnia, nu mai vechi de 2002. Mai apoi au fost introdui indicatori statistici soft, bazai
pe sondaje. Rolul acestora din urm a fost nu doar s nlocuiasc indicatorii statistici pentru
care nu au existat date, ci i s completeze informaiile necesare pentru fiecare domeniu
4

prioritar. Aceti indicatori soft au fost selectai i preluai din Raportul Global al
Competitivitii 2004-2005, realizat de Forumul Economic Mondial, care reprezint una
dintre sursele soft cele mai larg folosite pe plan mondial, i cele mai puin contestabile.
Alegerea acestei surse de informaii soft a fost fireasc, pentru c Raportul Global al
Competitivitii are acelai cadru teoretic cu cel urmat i de aceast strategie, anume
diamantul lui Porter. Toi indicatorii au fost selectai astfel nct s fie finanabili prin
fondurile structurale.
Dup obinerea datelor pentru fiecare indicator, pentru toate rile UE i pentru Romnia, a
fost calculat media UE-25. Apoi au fost scalai indicatorii hard, pentru comparabilitate, pe
acelai tip de scal folosit pentru indicatorii soft (de la 1-minim la 7-maxim). La scalare, s-a
folosit formula
Indicator scalat = 6*(valoarea original minim)/(maxim minim) + 1
Minimul i maximul au inclus datele pe Romnia. Pasul urmtor a constat n calcularea
decalajelor ntre valorile atribuite Romniei i cele ale mediei UE-25. n final au fost ordonai
indicatorii n funcie de decalajele astfel evideniate.

1.4 Obiective
1.4.1 Obiectiv general
Competitivitatea poate fi definit ca acel set de instituii, politici i factori care determin
nivelul prezent de productivitate al unei ri. Productivitatea determin att nivelul de
bunstare al unei economii la un moment dat ct i potentialul de cretere a acesteia n viitor.
Literatura i practica economic au evideniat faptul c dezvoltarea unei economii bazate pe
cunoastere reprezint unul dintre factorii cheie ai creterii competitivitii unei economii.
Obiectivul fundamental al programelor operaionale finanate de Uniunea European este
promovarea dezvoltrii economice i sociale a Romniei n scopul convergenei reale i rapide
a acesteia. Pe plan economic acest obiectiv se poate atinge printr-o cretere economic
rapid, bazat pe mbuntirea continu a competitivitii economiei romneti n cadrul
dezvoltrii unei societi bazate pe cunoatere.
Analiza situatiei actuale precum i concluziile analizei SWOT au evideniat faptul c
economia Romniei are un nivel de competitivitate mult sub media UE-25, avnd de
recuperat decalaje semnificative n ceea ce priveste societatea bazat pe cunoatere.
Ca urmare obiectivul general al POS este acela de cretere a productivitii
ntreprinderilor romneti pentru reducerea decalajelor fa de productivitatea medie la
nivelul Uniunii. Msurile ntreprinse n acest scop vor genera pn n 2013 o cretere medie
a productivitii de cca. -------- % i vor permite Romaniei sa atinga un nivel de
aproximativ -------% din media UE.
1.4.2 Obiective specifice
A.

Creterea contribuiei IMM la PIB de la .... la ......n 2013.

B.
Creterea valorii cheltuielilor totale de C-D cu .... fa de nivelul anului 2003
pna n 2013.
C.
Creterea numrului de ntreprinderi utilizatoare de Internet (acces la
servicii on-line) de la 52% la 70% fa de media UE n 2013.
D.

Reducerea intensitii energetice primare/finale cu 40 % pna n anul 2015.

1.5 Strategia
1.5.1 Prezentare general
Principalele prioriti n cadrul crora se vor concentra msurile din cadrul acestui program
operaional sunt:

mbunatairea accesului pe piat al ntreprinderilor, n special al celor

mici i mijlocii
Intreprinderile sunt motorul cresterii economice si de performanta lor depinde
competitivitatea intregii economii. Imbunatatirea acesului intreprinderilor la factori, a
participarii lor in cadrul pietei unice europene, a investiiilor acestora n optimizarea bazei
industriale, respectnd principiile dezvoltrii durabile, reprezinta o conditie critica pentru
asigurarea functionarii competitive a economiei romanesti.
Cea de-a doua parte a criteriului economic de aderare stabilit la Copenhaga nc din 1993
atrage atenia asupra necesitii imperative ca ntreprinderile romneti s fie pregtite pentru
a face fa presiunilor concureniale din cadrul pieei comune europene. Concurena pieei
interne va fi benefic nteprinderilor autohtone doar n msura n care ele vor reui s
fructifice avantajul dat de libera circulaie a bunurilor, serviciilor, persoanelor i capitalului.
Accesul la pia devine astfel o condiie sine qua non a succesului competitiv.
n ceea ce privete ntreprinderile mici i mijlocii, n pofida progreselor certe nregistrate n
implementarea Cartei Europene pentru IMM, exist nc dificulti datorate resurselor limitate
de care acestea dispun, accesului dificil la finanare, decalajului tehnologic semnificativ i
lipsei de know-how, care s le permit o adaptare rapid la cerintele pietei europene si la
schimbrile din economia global.
Deschiderea pieelor va provoca noi presiuni concureniale asupra ntreprinderilor, mai ales n
sectoarele industriale tradiionale, iar IMM-urile, cu precdere, vor fi expuse numeroaselor
schimbri ale mediului de afaceri. De aceea, eforturile de sustinere a intreprinderilor se vor
concentra cu precadere pe mbuntirea accesului la pia, capital i pe procesul de
dezvoltare tehnologic, acordnd atenie sporit la nivelul IMM conform principiului propus
la nivel european gandeste mai intai la nivel mic3.
Este evident c, n prezent, majoritatea ntreprinderilor mici i mijlocii din Romnia nu sunt
suficient pregtite pentru a rspunde misiunii lor de motor al economiei, lipsa competitivitii
fiind provocat, n cea mai mare parte, de situaii de neadaptare a acestora la standardele
europene, fie datorit incapacitii acestora de a accesa surse de finanare destinate
investiiilor n noi tehnologii i n implementarea sistemului calitii sau de a beneficia de
servicii de consultan care s le ofere orientarea adecvat pe pia.

Dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere, prin promovarea cercetrii i

inovrii i accelerarea dezvoltrii societii informaionale
Desi obiectivele stabilite la Lisabona in 2000 s-au dovedit a fi prea ambitioase chiar pentru
tarile dezvoltate ale UE, este totusi clar ca promovarea cercetarii-dezvoltarii-inovarii si a
3

Think small first;

fundamentelor unei societati informationale ramane nu doar dezirabila ci si o conditie sinequa-non pentru dezvoltarea Romaniei in conditiile concurentiale impuse de procesul de
globalizare.
Romania va incerca sa arda etape in procesul de convergenta cu Uniunea Europeana, ns o va
face fr a pierde din vedere un proces de dezvoltare competitiv coerent. Cu alte cuvinte,
obiectivul de dezvoltare a unei economii inovative trebuie sa fie prioritar pentru Romania,
insa temeliile construirii unei astfel de economii trebuie sa fie cu adevarat solide. De aceea, in
perioda 2007-2013 Romania se va concentra pe investitiile care sa-i permita a crea
fundamentele unei economii bazate pe cunoastere.
La nivelul tarilor OECD s-a constatat ca domeniul TIC contribuie semnificativ la cresterea
economica atat prin industria conexa cat si prin ramurile care utilizeaza tehnologia
informatiilor. Dei Romnia a micorat n ultimii ani decalajele privind implementarea
societii informaionale prin dezvoltarea industriei TIC, a infrastructurii (hardware, software,
miloace de comunicaii) i a aplicaiilor i serviciilor specifice, penetrarea tehnologiei
informaiei i comunicaiilor are un nivel destul de redus datorat att unei cereri deficitare,
determinat parial i de puterea sczut de cumprare a populaiei, de educatia TIC deficitar
i de disponibilitatea redus a infrastructurii din punct de vedere al accesului i al preului
utilizrii.
Avand in vedere ca Romnia beneficiaz de un sector TIC activ si in cretere (in special pe
latura software), stimularea cererii de produse informatice sustine in aceeasi masur acest
sector productiv care este deja remarcat ca dintre cele mai competitive. La stimularea cererii
trebuie ns adugate msuri care s stimuleze n mod competiional furnizorii locali.

Imbuntirea eficientei energetice i valorificarea resurselor regenerabile

de energie
Competitivitatea unei economii se bazeaz si pe consumul eficient de resurse energetice si de
energie. In acest context, trebuie sa se acorde o importanta speciala utilizarii eficiente a
energiei. Romania este caracterizat printr-o intensitate energetic extrem de ridicat
comparativ nu numai cu media UE dar i cu media rilor foste comuniste din regiune. Mai
mult, analiza comparat a indicatorilor de competitivate selectati arat c intensitatea
energetic reprezint factorul de competitivitate cu cel mai mare decalaj fa de rile Uniunii
Europene. Acest decalaj poate constitui un handicap important pentru competitivitatea
economiei naionale mai ales n perspectiva creterii treptate a preurilor la energie i alinierea
acestora la nivelurile europene.
Valorificarea resurselor regenerabile de energie poate oferi un avantaj economic competitiv pe
termen lung. Totodata, valorificarea resurselor regenerabile de energie disponibile este
necesara, in principal, pentru inlocuirea treptata a energiei produse pe baza combustibililor
fosili cu energie curata, pentru a contribui la intrarea in circuitul economic a unor zone
izolate, i datorita potentialului tehnic amenajabil relativ important pe care il detine Romania.

1.5.2 Prioritatea I: Creterea competitivitii prin mbunatairea accesului pe piat al

ntreprinderilor, n special al celor mici i mijlocii
Msuri
M1.1 Susinerea investiiilor productive i pregtirea ntreprinderilor romneti pentru
concurena pe piaa intern european
Indicatori:

Numar certificri ISO 9000(2003) la 1000 locuitori (decalaj Romnia fa de

media UE25 -2,5)

Numar certificri ISO 14001(2003) la 1000 intreprinderi (decalaj de -2,3)

Productivitatea muncii n cadrul IMM (de calculat)

Eforturi organizate pentru creterea competitivitii (decalaj -0,1)

Pentru dezvoltarea ntreprinderilor este necesara susinerea achizitionrii de utilaje si
tehnologii noi care sa le permit s-i adapteze producia la cerinele pieei unice europene.
Aceste echipamente vor fi eficiente energetic, contribuind la reducerea intensitii consumului
de energie din economia romneasc4.
In conditiile concurentei acerbe din cadrul pieei interne a UE, si a gradului inalt de sofisticare
al consumatorilor, firmele romanesti vor trebui sa imbunatateasca produsele care se introduc
pe pia si sa certifice performanta acestora, asigurnd un grad sporit de securitate i protecie
a consumatorului. Aplicarea pe scar larg a standardelor voluntare europene i internaionale
reprezint o buna practica deja uzuala pe pietele dezvoltate. Certificarea de mediu si de
calitate nu reprezinta altceva decat o investitie ce asigura acceptarea produselor romanesti in
spatiul european i accesul la piaa intern. In mod evident, existenta unei infrastructuri de
certificare adecvata este o conditie critica pentru eliminarea oricror bariere in procesul de
certificare.
Dou seturi de aciuni indicative sunt avute n vedere dup cum urmeaz:
a)
Susinerea investiiilor productive, n special n IMM
- Investiii n echipamente, utilaje i alte active destinate produciei;
- Investiii pentru achiziionarea de tehnologii noi;
- Susinerea investiiilor intangibile viznd achiziionarea de brevete, mrci,
licene i know-how5;
b)
Susinerea certificrii ntreprinderilor
- Sprijinirea certificarii voluntare a sistemelor de management de mediu ISO
14001 (sau a nregistrrii EMAS);
- Susinerea certificarii sistemelor de calitate ISO 9000/9001 i a standardelor de
calitate specifice pe domenii de producie i ocupaionale;
- Stimularea achiziionrii de standarde de produs, standarde de securitate
social i marcarea CE
- Susinerea dezvoltrii i acreditrii laboratoarelor de certificare i testare.
Datorit gradului redus de contientizare n rndul ntreprinderilor, va fi iniiat o campanie de
promovare a beneficiilor certificrii de mediu i calitate6.
4

n complementaritate cu msura M1 din cadrul Prioritii III;

aciune complementar cu msura M2 Stimularea investitiilor in cercetare-dezvoltare-inovare, i eficientizarea
propagrii i comercializrii inovrii de la Prioritatea II (Promovarea cercetrii i inovrii);
6
activitate inclus n cadrul Programului de Asisten Tehnic;
5

M1.2 Dezvoltarea accesului la finanare al ntreprinderilor, n special al IMM

Indicatori:

Ponderea capitalului de risc destinat start-up-urilor in PIB (decalaj de -1,7)

Gradul de dezvoltare (sofisticare) al pietei financiare (decalaj de -1,5)

Accesul la credite/mprumuturi (decalaj de -0,9)

Accesul la finantare pe piata de capital (decalaj de -0,6)

Noile intreprinderi au o importanta cruciala in cresterea competitivitatii. Ideile inovatoare,
produsele si serviciile noi, modelele noi de afaceri sunt de cele mai multe ori testate prin startup-uri. Riscul sensibil ridicat al unor astfel de intreprinderi face prohibitiv costul unei
finantari tipice prin indatorare. Coroborat cu absenta unei verificari anterioare a fezabilitatii
produsului / ideii noi ca producator de cash-flow, si accesul la piata capitalurilor proprii este
drastic limitat. Incurajarea capitalului de risc este o alternativa optima de sustinere a actiunii
private, interventia statului fiind o garanie necesar in conditiile actualei dezvoltari a acestui
segment al pietei financiare. Soluiile n aceste cazuri pot fi o oferite de o combinaie fericit
ntre participarea capitalului public i a celui privat.
Crearea unui mediu favorabil finantarii afacerilor, in conditii de piata financiara competitiva,
este un salt calitativ si cantitativ fata de abordarile anterioare, bazate preponderent pe sprijin
investiional direct. Finantarea in conditii comerciale implica o mai buna supraveghere din
partea finantatorilor, care aduc astfel un plus de expertiza si validare a procesului de selectie
a companiilor sau modelelor de afaceri competitive. Interventii sunt necesare pentru anumite
categorii de IMM (cum ar fi start-up sau IMM high tech), care sunt dezavantajate de
experienta insuficienta pentru obtinerea finantarii si de criteriile de performanta impuse de
catre institutiile financiare.
Aciunile indicative avute n vedere, vor urmri, printre altele:
- nfiinarea i dezvoltarea fondurilor locale de garantare n vederea susinerii
ntreprinderilor, n special a IMM;
- nfiinarea i dezvoltarea fondurilor de risc n vederea susinerii IMM.
In cadrul msurii vor fi prevzute resurse pentru o campanie de informare-contientizare
privind oportunitile de acces la finanare pentru ntreprinderi7.
M1.3 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri i a serviciilor de consultan pentru afaceri
Indicatori:

Stadiul dezvoltrii de clustere (decalaj de -1,00)

Rata de nregistrare de noi societi comerciale (decalaj de +0,9)

Existena pe plan local a serviciilor de cercetare si de pregatire profesionala

specifica (decalaj de -0,9)
Un factor important n consolidarea ntreprinderilor existente dar i n susinerea start-upurilor l constituie dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri adecvate, prin instrumente
specifice soft i hard, armonizate cu nevoile IMM, prin care acestea s beneficieze de
avantajele managementului corporativ, de surse de finanare adecvate i garanii asociate, de
7

activitate inclus n cadrul Programului de Asisten Tehnic;

10

avantajele tehnice ale serviciilor societii informaionale si de cooperarea activ cu mediul

universitar i de cercetare pentru exploatarea cunotinelor tiinifice i valorificarea
potenialului creativ propriu.
Incubatoarele au efecte benefice atat asupra dezvoltarii de noi firme competitive, cat si asupra
fructificarii potentialului de inovare la nivelul IMM8 pregtindu-le pe acestea pentru
competiia pe pia.
Dezvoltarea centrelor de afaceri reprezint un alt factor de susinere a ntreprinderilor, prin
faptul c mrete accesul acestora la servicii de consultan, precum i la alte tipuri de servicii
suport specializate cu valoare adugat nalt.
Clusterele sunt aglomerari economice competitive formate in mod spontan intr-un spatiu
geografic bine determinat9. Procesul de concentrare, atat de orizontala cat si pe verticala, duce
la obtinerea unor avantaje competitive importante (ex: logistica, promovarea de marci la nivel
international etc.) Desi clusterizarea firmelor se face natural, Romania poate incuraja
dezvoltarea clusterelor emergente prin sustinerea eforturilor pe care un grup de firme il poate
face pentru a fructifica la maxim potentialul concentrarii economice.
n ceea ce privete cealalt accepiune a termenului de cluster, aceea de colaborare n crearea
lanului de firme cu valoare adugat ridicat la nivelul economiei, Romnia va urmri
ntrirea reelelor de tip interfirme, n special ntre investiiile strine directe (ex: companii
multinaionale) i IMM-urile autohtone10.
Un element cheie al infrastructurii soft de afaceri este dezvoltarea serviciilor suport n
domeniul larg al consultanei i pregtirii profesionale. Piaa serviciilor suport trebuie s fie
suficient de mare i concurenial pentru a permite firmelor, n special IMM, s beneficieze de
o consultan att general ct i specializat pentru a deveni mai competitive.
n funcie de beneficiarii finali aciunile indicative avute n vedere se pot divide, astfel:
a)
Dezvoltarea serviciilor de administrare din incubatoare, clustere i alte centre
de afaceri (sprijin instituional) inclusiv prin achiziionarea de echipamente, schimb de
bune practici, susinerea activitilor de mentoring i coaching, transfer know-how,
seminarii, workshop-uri etc.;
b)
Susinerea serviciilor suport (inclusiv consultan) orientate ctre pia, mai
ales n cadrul infrastructurii instituionalizate de afaceri (ex: dezvoltare de produse i
strategii de marketing, dezvoltare plan afaceri, managementul proiectelor, schema de
vouchere pentru achiziionarea de servicii suport/consultan de ctre IMM,etc.).
c)
Susinerea integrrii i dezvoltrii capacitii competitive a ntreprinderilor n
cadrul structurilor de afaceri prin investiii iniiale n ntreprinderi noi i asigurarea
pregtirii de scurt durat pentru ntreprinderile gzduite n aceste structuri11;
In cadrul msurii vor fi prevzute resurse pentru o campanie de promovare-contientizare la
nivelul ntreprinderilor privind structurile moderne de infrastructur de afaceri tip cluster,
incubator, centru de afaceri etc.12.
8

vezi i prioritatea II;

n abordarea Marshall-Porter;
10
legtura ntre cooperarea inter-firme i competitivitate a fost demonstrat i de Comisia European, ENSR
Enterprise Survey 2003;
11
n complementaritate cu PO Resurse Umane;
12
activitate inclus n cadrul Programului de Asisten Tehnic;
9

11

M1.4 Creterea accesului pe piee externe i sprijinirea eforturilor de internaionalizare

ale ntreprinderilor, n special ale IMM
Indicatori interni:

Ponderea componentelor de import la produsele de export ale IMM (de

calculat)

Ponderea exporturilor n cifra de afaceri a IMM (de calculat)

n mod tradiional, internaionalizarea este privit ca o cale de a crete cifra de afaceri a
ntreprinderilor individuale. Exportul, calea tradiional de internaionalizare, este nc
important, dar n ultima decad devine din ce n ce mai evident legtura crucial ntre
procesul de internaionalizare i competitivitate13.
Procesul de internaionalizare este n mod evident mult mai riscant pentru IMM dect pentru
ntreprinderile cu o baz larg de active14. Firme de succes pe plan autohton, din categoria
IMM, nu reuesc s obin performane i pe pieele externe. Este clar c IMM ncearc s i
internaionalizeze activitatea n special prin exporturi, i mai puin prin investiii strine
directe, tocmai pentru a minimiza riscul asociat. Pentru Romnia este important n stadiul
curent de dezvoltare s existe cel puin o expansiune a iniiativelor de export din partea IMM.
n plus, pentru pregtirea urmtoarei faze de dezvoltare competitiv, vor fi avute deja n
vedere aciunile IMM de internaionalizare prin investiii, delocalizare i extinderea reelelor
naionale.
Printre aciunile indicative avute n vedere se pot evidenia urmtoarele:
- Susinerea participarii la targuri si expozitii internationale
- Sprijinirea in elaborarea materialelor si publicaiilor promotionale
- Sustinerea misiunilor economice
- Sustinerea realizarii de studii pentru internationalizare
- Sustinerea crearii de reprezentante si filiale
- Sustinerea elaborarii de planuri de export pe termen lung

M1.5 Promovarea potenialului turistic romnesc - factor de mbuntire a imaginii

Romniei ca destinaie turistic i de antrenare a creterii competitivitii economice.
Indicatori:

Sosiri vizitatori strini n Romnia (de calculat)

Pondere turism n PIB (de calculat)

Realizarea obiectivului de cretere a competitivitii turismului romnesc necesit
intensificarea aciunilor care vizeaz dezvoltarea i promovarea internaional a Romniei ca
destinaie turistic, alturi de dezvoltarea unei industrii turistice naionale durabile.
Dezvoltarea brandului turistic naional reprezint att o prioritate general, prin contribuia la
realizarea brandului de ar cu efecte n atragerea de investiii strine i echilibrarea contului
curent, ct i specific, dac avem n vedere dezvoltarea turismului i efectele sale de
13

vezi Comisia European, Internaionalizarea IMM, Observatory of European SMEs, Nr. 4, 2003;
vezi de exemplu Danson, M.,Helinska-Hughes, E., Hughes, M. and Whittam, G. (2005) National and local
agency support for Scottish SME internationalisation activity: lessons for small transition economies , Int. J.
Entrepreneurship and Small Business, Vol. 2, No. 4, pp.312330;
14

12

antrenare, care dei n prezent sunt reduse mai ales datorit unei infrastructuri precare, pe
termen mediu pot avea un rol important n creterea competitivitii de ansamblu a economiei.
Promovarea produselor i serviciilor turistice pe piaa intern printr-o campanie naional
reprezint, de asemenea, o alt faet a susinerii firmelor autohtone din punct de vedere
competitiv.
Aciunile indicative avute n vedere includ :
Crearea unei imagini pozitive a Romniei ca destinaie turistic prin definirea
i promovarea brandului turistic naional;
Dezvoltarea pieei interne a turismului prin cresterea sustinuta a produselor
turistice romneti i activiti de marketing specifice;
Dezvoltarea reelei naionale de Centre de Informare i Promovare Turistic i
crearea unei baze naionale computerizate de informaii turistice, inclusiv a unui
sistem naional integrat de colectare i distribuire a acestora.

13

1.5.3 Prioritatea II: Dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere, prin promovarea

cercetrii i inovrii i accelerarea dezvoltrii societii informaionale
M2.1 Facilitarea transferului tehnologic
Indicatori:

Vanzarea de produse noi la nivelul firmei, dar nu si la nivelul pietei (% din

cifra de afaceri) (decalaj de -4,2)

Cheltuielile firmelor pentru Cercetare-Dezvoltare (% GDP) (decalaj de -3,2)

Ponderea capitalului de risc destinat start-up-urilor in PIB (decalaj de -1,7)

Existenta pe plan local a serviciilor de cercetare si de pregatire profesionala

specifica (decalaj de -0,9)
n actuala etap de dezvoltare a economiei romneti, de trecere de la economia bazat pe
factori la economia bazat pe investiii, transferul tehnologic este esenial pentru ajungerea
din urm a economiilor avansate.
Inovarea, care constituie modalitatea de reducere a decalajelor economice, nu poate fi fcut
dect de pe platformele tehnologice existente i larg folosite. Activitatea de inovare este un
factor cheie al competitivitii. Prin creterea cheltuielilor legate de introducerea inovrii n
cadrul firmelor (n vederea realizrii de produse / servicii noi sau cu mbuntiri
semnificative) se asigur i un volum crescut de vnzri pe piaa existent i pe noi piee de
desfacere. Acest fapt conduce la creterea competitivitii economice a firmelor i implicit a
economiei.
Noile intreprinderi au o importanta cruciala in cresterea competitivitatii. Ideile inovatoare,
produsele si serviciile noi, modelele noi de afaceri sunt de cele mai multe ori testate prin spinoff-uri (firme infiintate de cercetatori pentru valorificarea unui rezultat al cercetarii proprii
incercand de cele mai multe ori sa dezvolte un prototip) si start-up-uri tehnologice care
introduc noi tehnologii prin procurarea de licente (technology licencing). Riscurile asociate
investiiilor n aceste modele noi de afaceri pot fi preluate prin existena unui fond public de
risc, special creat pentru a rspunde provocrilor din domeniul cercetare-inovare.
O condiie a transferului tehnologic este informarea corect i actual, accesul la baze
informaionale i la reele internaionale care folosesc deja n producie tehnologii de ultim
generaie. Este important ca tehnologiile transferate s fie de ultim generaie, pentru c altfel
transferul de tehnologie nu va face dect s adnceasc specializarea pe vertical, fr
integrarea produciei locale n reelele internaionale. Numai transferul de tehnologii recente
va face posibil saltul tehnologic n viitor.
ntre aciunile concrete avute n vedere, putem meniona :
Crearea i dezvoltarea de instituii de transfer tehnologic i inovare (centre de
transfer tehnologic, parcuri tiinifice i tehnologice, incubatoare tehnologice etc.) prin
investiii n infrastructur;
Acordarea de sprijin pentru realizarea i asigurarea serviciilor specializate de
transfer tehnologic i consultan pentru cercetare oferite de instituiile de transfer
tehnologic i inovare (asisten i consultan tehnic de specialitate la aplicarea /
achiziionarea de tehnologii, evaluare i audit tehnologic, informare tehnologic,
tehnici de gestiune a inovrii etc.);

14

Dezvoltarea unor scheme de capital de risc destinate start-up-urilor high-tech i

spin-off-urilor;
Investiii n dezvoltarea unor reele de centre de CDI, coordonate la nivel
naional i racordate la reelele europene i internaionale de profil15
Stimularea dezvoltarii unei retele de centre de diseminare i consultanta pentru
intocmirea de propuneri de proiecte i transfer tehnologic precum i alte servicii
inovative pentru CDI.
M2.2 Stimularea investitiilor in CDI i eficientizarea propagrii i comercializrii
inovrii
Indicatori:

Cheltuielile publice pentru Cercetare-Dezvoltare (%PIB) (de calculat pe baza

datelor oferite de OI)

Ponderea cheltuielilor de investitii in total cheltuieli de Cercetare-Dezvoltare

(de calculat pe baza datelor oferite de OI )

Capacitatea de inovare (decalaj de -1,0)

Vanzarea de produse noi la nivelul pietei (% din cifra de afaceri) (decalaj de

-2,1)
Indicator compozit:

Capacitatea de propagare i valorificare a inovrii16 (decalaj de -1,8)

Lund n considerare obiectivul stabilit la Lisabona de cretere a ponderii cheltuielilor
finanate de ntreprinderi pn la 2% din PIB la nivelul anului 2010, la nivelul Romniei este
necesar aplicarea sistematic a msurilor stimulative pentru introducerea inovrii, inclusiv
prin finanarea activitii de cercetare-dezvoltare produs i/sau achiziionat de ntreprinderi.
La nivelul anului 2003, n Romnia ponderea cheltuielilor pentru CD finanate de
ntreprinderi reprezenta numai 0,18% din PIB.
Cheltuielile de cercetare dezvoltare au avut o dinamic modest n Romnia pn n prezent,
fiind la 10% din inta stabilit de UE. Odat cu intensificarea competiiei pe msur ce
Romnia se integreaz n piaa unic comunitar, activitatea de cercetare dezvoltare va fi cea
care va permite firmelor s reziste pe pia. Guvernul poate ncuraja cheltuielile private de
cercetare dezvoltare att direct, prin creterea cheltuielilor publice de cercetare dezvoltare i a
achiziiilor publice de produse de nalt tehnologie, ct i indirect, prin aciuni de tipul
fondurilor de risc, msurilor fiscale indirecte, campaniilor de promovare, etc. n cadrul acestei
msuri, vor fi demarate proiecte de infrastructura de CD care vor constitui reale bunuri
publice ce vor servi procesul de dezvoltare competitiv.
Stimularea inovrii este ns foarte important pentru creterea valorii adugate, pentru
competitivitate pe termen lung i pentru accesul firmelor romneti pe pieele internaionale,
deci implicit pentru reducerea deficitului comercial. n acest sens, este necesar sprijinirea
capacitii inovative la nivelul firmelor, prin diferite activiti de asisten, consultan, sprijin
pentru acces la finanare, crearea condiiilor pentru dezvoltare.
15

retelele europene de cercetare sunt reunite pe ample platforme electronice de tip GEANT, GRID etc.
acest indicator compozit este obinut ca medie ntre urmtorii patru indicatori: solicitari de patente EPO (UE)
la un milion de locuitori (decalaj de -2,6), solicitari de patente USPTO (SUA) la un milion de locuitori (decalaj
de -1,9), nivelul de folosire al marcilor proprii (decalaj de -1,2) i respectiv protectia proprietatii intelectuale
(decalaj de -1,5);
16

15

Protejarea proprietatii intelectuale este un element sine-qua-non al dezvoltarii competitive

bazate pe investitii si, in perspectiva, pe inovatie. Dezvoltarea si promovarea marcilor pe piata
incurajeaza educarea cererii locale, ca element fundamental al diamantului competitiv.
Tototdata, dezvoltarea marcilor locale permite urcarea in ierarhia productiva a valorii
adaugate a companiilor locale in sectorul in care activeaza, si faciliteaza un contact mai strans
cu consumatorul final din tara de destinatie a exportului, punandu-se astfel bazele pentru
internationalizarea firmei.
Ca aciuni indicative se pot meniona urmtoarele:
Dezvoltarea infrastructurii de cercetare existente prin susinerea laboratoarelor
de cercetare, a centrelor de excelen etc.;
Sprijinirea i crearea de noi infrastructuri, in special in cadrul unor platforme
de cercetare existente, intr-un domeniu stiintific prioritar la nivel european. Investitiile
pot include cldiri, aparatura si echipamente, baze de date, biblioteci si alte facilitati
pentru atragerea studentilor, cercettorilor, cadrelor didactice universitare din tara si
din afara teritoriului tarii;
Sprijinirea brevetarii la nivel european (EPO), la nivel internaional (USPTO);
Suport pentru activitatile de creare a marcilor proprii;
Sprijin pentru dezvoltarea si protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
M2.3 mbuntirea colaborrii pentru cercetare dintre universiti, instituii de
cercetare i industrie
Indicatori:

Cooperarea in domeniul cercetarii intre universitati si industrie (decalaj de

-1,1)

IMM-uri implicate in actiuni de cooperare in vederea inovarii (% din numarul

total de IMM) (decalaj de -1,5)
Barierele dintre cercetare si valorificarea rezultatelor acesteia in activitatea comerciala a
firmelor sunt inca foarte importante in Romania. Intarirea cooperarii cu universitatile si cu
institutele de cercetare poate constitui un factor foarte important si din perspectiva dezvoltarii
infrastructurii de afaceri, prin cvasi-accesul la servicii de consultanta prin proiecte comune.
Printre aciunile vizate putem meniona:
Sprijinirea
parteneriatului
ntre
intreprinderi
i
instituii
de
cercetare/universiti prin finanarea unor proiecte comune de CDI i susinerea altor
forme de colaborare conexe (ex: reele, practic etc.)
Susinerea accesului direct al firmelor la activiti de CDI (proiecte de cercetare
colaborativ de tip CRAFT17, proiecte de cercetare colectiv 18, schema de vouchere
pentru comandarea de produse de cercetare de ctre ntreprinderi,etc)
Finantarea unor proiecte complexe de cercetare n domeniul serviciilor i
produselor cu valoare adugat ridicat, n special acelea ce vor atrage specialiti de
vrf la nivel International
17

Proiectele de tip CRAFT au o durat ntre unul i doi ani i servesc IMM-urilor care vor s comande produse
de cercetare pe pia;
18
Proiectele de cercetare colectiv sunt derulate n numele i la solicitarea asociaiilor de ramur/ patronatelor
pentru a deservi comuniti mari de IMM i a contribui la creterea competitivitii economice;

16

Aceast msur trebuie corelat cu POS Resurse Umane pentru a se asigura sprijinul n
vederea pregtirii de specialisti in domenii medium si high-tech prin finantarea de programe
de formare si specializare specifice. Aceast investiie n capitalul uman este o condiie sinequa-non pentru succesul colaborrii n domeniul cercetrii competitive.
Totodat, din programul de asisten tehnic se va acorda sprijin pentru realizarea unor
proiecte de anticipare a tendinelor n diferite domenii de activitate, inclusiv cele comerciale i
tehnologice, bazate pe metode de foresight, n scopul dezvoltrii de noi strategii i politici.
M2.4 Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei
Indicator compozit:

Utilizarea TIC de ctre ntreprinderi (decalaj de -3,03)

Accesul i utilizarea Internetului de ctre ceteni (decalaj de -1,86)

Contribuia pe care utilizarea TIC o aduce la creterea economica se realizeaza prioritar prin
utilizarea sa la nivelul firmelor. Utilizarea TIC-ului este de natur a stimula dezvoltarea
extensiv i intesiv a sectorului produciei de bunuri i servicii. n ceea ce privete
dezvoltarea extensiv, TIC-ul ofer oportunitatea firmelor romneti de a accesa noi piee, pe
plan regional i global sau de a promova i comercializa produse i servicii intern prin
mijloace electronice. Dezvoltarea intensiv se datoreaz scderii costurilor de producie,
administrare, desfacere datorate utilizrii TIC ce poate rezulta ntr-o cretere semnificativ a
productivitii factorilor utilizai.
Analiza comparativ a perfomanelor Romniei n domeniul societii informaionale a artat
c, dac in domeniul informatizarii nvmantului si administraiei publice, Romnia a
nregistrat anumite progrese, sectorul corporatist a reactionat foarte lent pn acum la efectele
de antrenare venite din direcia societii informaionale.
Serviciile nu pot exista sau nu pot fi dezvoltate fr modaliti rapide i sigure de a face
schimb de informaii. Astfel, extinderea reelelor broadband este o condiie obligatorie pentru
existena unei economii bazate pe cunoatere.
Nivelul sczut al veniturilor n Romnia face ca achiziiile de calculatoare i conectarea la
Internet s se menin la un nivel sczut aa cum arata si evoluia pieei IT. Decalajul actual
intre Romnia si UE justific nevoia de susinere a accesului on-line la nivel corporatist.
Pentru susinerea utilizrii TIC n sectorul privat sunt necesare aciuni cum ar fi:
Susinerea accesului IMM la internet i la serviciile conexe
Sprijinirea furnizorilor de reele de comunicaii electronice pentru a se extinde
i a moderniza infrastructura n zonele n care piaa nu poate susine acest lucru, astfel
nct sa fie posibil accesul la internet prin conexiuni broadband
Sprijinirea construirii de telecentre n zonele n care piaa nu a reacionat , prin
care s fie posibil accesul public la internet prin conexiuni broadband

17

M2.5 Dezvoltarea i eficientizarea serviciilor publice electronice moderne (e-Guvernare,

e-Educaie i e-Sntate)
Indicatori compozii:

e-Guvernare (decalaj de -2,49)

e-Educatie (decalaj de -0.96)

e-Sanatate (decalaj de -0.32)

Serviciile de e-guvernare reprezinta unul dintre mijloacele cele mai eficiente de lupt
impotriva corupiei, un factor cheie al transparenei instituionale i a reglementrii credibile
a mediului de afaceri n Romnia. De asemenea, pe lng efectul semnificativ asupra
trasparenei instituiilor statului i credibiliti mediului de afaceri, implementarea soluiilor eGuvernare are ca rezultat: mbuntirea calitii informaiei, reducerea timpului de
diseminarea a acesteia i, mai ales, reducerea semnificativ a costurilor administrative pentru
stat i a celor generate de reglementare pentru ceteni i firme.
Transparena instituional, credibilitatea reglementrii i reducerea costurilor reglementrii i
administrrii reprezint un determinant fundamental al competitivitii unei economii.
Romnia a nregistrat progrese semnificative in domeniul e-guvernarii, sistemul national fiind
considerat ca un exemplu de buna practica la nivel european. Cu toate acestea, nivelul de
interactiune dintre cetateni si guvern se mentine redus, atat in plan extensiv (numar de
utilizatori), cat si intensiv (ponderea scazuta a interactiunii bidirectionale).
Asigurarea disponibilitii serviciilor i a resurselor educationale pe Internet, e-Educatie,
mpreun cu creterea gradului de utilizarea a internetului i a dotrii cu computere n
instituiile de nvtmnt, va genera o for de munca mai bine pregtit, mai flexibil i mai
adaptat la cerinele pieei cu efecte pozitive asupra productivitii muncii, salariilor i a
ocuprii. Acest sistem de educatie poate fi util si pentru sustinerea pregatirii permanente,
aflate la un nivel extrem de redus in Romania.
Economiile pe care serviciile e-Sntate le pot produce atat in cadrul sistemului medical, cat
si de partea pacientilor sunt considerabile. La aceasta se adauga si imbunatatirea serviciilor ca
atare printr-o mai buna evidenta a istoriei pacientilor, cresterea informarii acestora si
reducerea deplasarilor. Aceste ultime beneficii reprezint n sine economii la nivel naional i
totodat contribuie la mbuntirea productivitii muncii persoanelor angajate sau la
creterea numrului persoanelor active.
Pentru implementarea unui sistem de e-Sntate este necesar nu doar dotarea cu tehnologia
adecvat, ci si o restructurare a sistemului medical, restructurare care s permit o mai mare
mobilitate in privinta locatiei unde pot fi tratai pacienii, dublat de o mobilitate a resurselor
financiare.
Trebuie menionat faptul c dat fiind disponibilitatea redus a datelor pentru Romnia,
decalajul existent in domeniul e-Sanatatii apare mult mai redus decat o arat studiile pe
analiza situatiei sistemului de sntate.
Aceast msur se va orienta ctre susinerea implementrii i dezvoltrii de servicii publice
electronice moderne prin programe competitionale de finanare a acestora, cum ar fi:
- oferirea de suport financiar i consultan pentru extinderea serviciilor electronice
publice, n special pentru mediul de afaceri (Government to Business)
- stimularea inter-operabilitii serviciilor publice, nationale i pan-europene i a
schimbului de bune practici

18

- susinerea unor programe e-Educatie (dezvoltarea aplicaiilor/infrastructurii de

nvtmnt la distan prin mijloace electronice)
- susinerea unor programe n domeniul santii, e-Health (acordarea de suport pentru
asigurarea disponibilitilor on-line a informaiilor i serviciilor medicale de
diagnostic i tratament, medicin preventiv i educaie sanitar ; suport pentru
realizarea reelei Extranet a unitilor medicale prin access la retele de mare vitez i
implementarea infrastructurii specifice pentru furnizarea sistemelor inter-operabile
validate i uor accesibile).

M2.6 Promovarea unui mediu dinamic de e-business i reducerea deficienelor de

securizare n domeniul TIC
Indicatori compozii:

Comerul electronic (decalaj de -1.57)

Securitatea informatic (decalaj de -0,49)

Pentru creterea competitivitii economiei romneti se impune dezvolatarea unui mediu
sigur i dinamic de e-business, prin creterea numrului i a gradului de exploatare a
oportunitilor de e-busines de ctre firme n general, i special de ctre IMM-uri. Comerul
electronic n particular, ca i TIC-ul n general este de natur a genera semnificative reduceri
de costuri pe termen lung i facilita accesul la piee interne i extene.
Avantajele comertului electronic cresc odat cu numrul participantilor si n general se poate
vorbi de un cerc virtuos in dezvoltarea sa. n Romnia nu a fost nc creat masa critic
necesar declanrii acestui cerc virtuos.
Creterea securitii retelelor de comunicaii electronice, adoptarea de soluii anti-fraud TIC
i promovarea cartelelor inteligente contribuie la dezvoltarea mediului e-business, egovernment, la folosirea mai bun de ctre ntreprinderi a mediului TIC. Prin urmare, aceast
msur este foarte important pentru succesul celorlate msuri legate de dezvoltarea mediului
TIC n Romnia.
Asigurarea securitatii informatiilor reprezinta si un indicator calitativ al nivelului de utilizare
a tehnologiei informatiilor, in sensul in care problema securitatii apare ca stringenta de la un
anumit grad de sofisticare. Asa cum arata structura pietei IT in Romania, nivelul de sofisticare
a utilizrii se menine redus.
Aceast msur va urmri stimularea dezvoltrii mediului e-business prin susinerea crerii i
implementrii soluiilor de e-business n condiii de securitate informatic.
Aceast msur se va realiza prin urmtoarele aciuni indicative:
- oferirea de suport tehnologic i consultan de afaceri pentru dezvoltarea de soluii ebusiness cu grad de securizare ridicat
- sprijin pentru integrarea i adaptarea soluiilor e-busines cu aplicatiile de tip eGuvernare
- acordarea de sprijin pentru introducerea de soluii de comer electronic si stimularea
cererii utilizrii comerului electronic.

19

1.5.4 Prioritatea III: Imbuntirea eficientei energetice i valorificarea

resurselor regenerabile de energie
M3.1 Reducerea intensitatii energetice i mbuntirea eficientei energetice
Indicatori:

Intensitatea energetica a economiei (decalaj -5,5) (urmeaz s fie introdus

diferenierea ntre intensitatea primar i cea final)

Dezvoltarea eco-eficientei in domeniul consumului de energie (decalaj -1,4)

Prioritizarea eficientei energetice la nivelul societatii (decalaj -1,1)

Romnia i propune s reduc intensitatea energetic, ceea ce va conduce la imbunatatirea
eficientei energetice pe intregul lant - resurse naturale, producere, transport si distributie a
energiei electrice si termice, in conformitate cu angajamentele asumate in cadrul procesului de
negociere cu UE. Prin implementarea proiectelor de cretere a eficienei energetice, se va
obine o reducere a efortului financiar pentru susinerea achiziei de resurse primare.
Investiiile prioritare avute n vedere de aceast msur sunt urmtoarele:
- Sustinerea investitiilor in echipamente de producere a energiei electrice cu eficienta
energetica ridicata (inclusiv reabilitri i retehnologizri)
- Sustinerea investitiilor in sistemul de distributie a energiei electrice
- Sustinerea investiiilor necesare pentru interconectarea reelelor de transport al
energiei electrice i a reelelor de transport petrol i gaze cu reelele europene
- Promovarea serviciilor de crestere a eficientei energetice realizate de companiile de
servicii energetice (ESCO) ,
- Sprijinirea programelor de realizare a unei piete de servicii energetice
M3.2 Cresterea ponderii energiei obtinute din resurse regenerabile
Indicator:

Ponderea energiei regenerabile (decalaj +1,2) ( urmeaz s fie corectat prin

luarea n considerare a unui an secetos, i verificat dac energia produsa din
resursele hidro in unitati hidroenergetice cu putere instalata mare (>10 MW) este
inclusa)
Avand in vedere inta UE de 22% energie electrica produsa din resurse regenerabile din totalul
energiei electrice consumate, Romania trebuie sa-si intensifice actiunile de valorificare a
acestor resurse. Romnia trebuie s fie preocupat, mai ales pe termen mediu i lung, de
valorificarea resurselor energetice regenerabile pentru producerea de energie electrica si
termica. n acest mod se va ncuraja dezvoltarea tehnologic inovativ i utilizarea noilor
tehnologii n practic.
ntre aciunile indicative avute n vedere n acest scop, se pot meniona urmtoarele:
- Sustinerea investitiilor pentru valorificarea resurselor energetice eoliene;
- Sustinerea investitiilor pentru valorificarea resurselor hidroenergetice (<10MW);
- Sustinerea investitiilor pentru valorificarea resurselor energetice solare, cu precadere
a investiiilor n captatori solari termali i fotovoltaici;
- Sustinerea investitiilor pentru valorificarea biomasei (biomasa-termal);
- Sustinerea investitiilor pentru valorificarea resurselor energetice geotermale.

20