Sunteți pe pagina 1din 10

Transparenta bugetara la nivelul bugetulului public, local si pe sector

Proiect realizat de : Daniela Andreea Popescu


Violeta Zamfir
Adrian Robert Prodan
Grupa 1529 , seria C , an II
Coordonator : Profesor univ. dr. Campeanu Emilia Mioara

Transparenta bugetara la nivelul bugetulului public, local si pe sector

Toate institutiile publice din Romania (atat centrale si locale) trebuie sa stabileasca
bugete in care sa fie prezentate toate veniturile publice si destinatiile lor . Pentru asigurarea
celui mai bun management al resurselor publice , toate sumele colectate trebuie incluse
incluse n bugete . Bugetele reprezinta acele instrumente care reflecta ordinea publica , fiind
aprobate de catre organismele desemnate prin lege . Unul dintre principiile care trebuie sa
fie folosit n procesul bugetar este reprezentat de principiul transparentei si publicitatii .Prin
respectarea acestuia, toti contribuabilii au posibilitatea de a cunoaste destinatia impozitelor si
taxelor colectate de la ei.
Cuvinte cheie : transparenta bugetara , buget public , bugetul local .
Clasificatie JEL : H69
Pentru a avea un nivel ridicat de transparenta , trebuie luate niste masuri, in
respectarea acestui principiu, in etapele procesului bugetar care sa faca referire la elaborarea
bugetara , executie si raport .
La nivel local , principiile de transparenta sunt prezentate n Legea finantelor publice locale
(Legea 273/2006 ) . Acest act normativ confirma necesitatea implementarii bugetelor
transparente - proiectele bugetelor locale si de cont, executiile ar trebui sa fie prezentate in
ziarele locale , pe site-ul oficial al autoritatii . Aprobarile bugetare suplimentare si de cont
si executiile ar trebui sa fie facute in urma unor dezbateri publice .
Pentru analizarea celor mai importante aspecte legate de transparenta , OECD a formulat un
ghid de bune practici privind transparenta bugetara in care sunt prezentate regulile generale
ale transparentei bugetare . In acest scop , putem analiza comparativ cu sectorul public local
romanesc .
1. Transparenta bugetara
Normele bugetare au fost introduse n practica pentru a permite o mai buna gestionare a
banului public . Principiul acesta este mult mai folosit n zilele noastre , cand fluxurile
publice devin mai mari si mai complexe .
Principiile bugetare ale UE sunt considerate una dintre cele mai reprezentative pentru aceasta
perioada . Potrivit Consiliului de Reglementare nr 1605/2002 bugetul este intocmit si
executat, iar conturile sunt prezentate in conformitate cu principiul transparentei .Bugetul
este publicat in termen de doua luni de la data la care este declarat adoptat definitiv bugetul
in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, iar situatiile financiare consolidate sunt
publicate tot in acest jurnal .
Rapoartele de gestiune financiara intocmite de fiecare institutie sunt publicate in Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene .
Rolul transparentei in sectorul bugetar este de a minimiza slabiciunea economica
structurala care duce la limitarea potentialul de crestere pe termen lung si mediu .
2

2.

Bugete locale

Bugetul local este reprezentat de politica financiara locala , deoarece transpune


Deciziile Consiliului Local . OCDE recomanda ca bugetele sa fie cuprinzatoare , adica sa
includa toate veniturile si cheltuielile .
Pentru a cuprinde toate tipurile de venituri si cheltuieli din bugetele locale , in fiecare
an , in Legea bugetului de stat veniturile si cheltuielile autorizate sunt impartite pentru
fiecare an financiar. De exemplu , Legea bugetului de stat pentru anul 2009 autorizeaza 21 de
categorii principale de venituri
si 18 domenii de cheltuieli pentru autoritatile locale .
Nivelul cat mai exact al veniturilor depinde de doi factori principali :
- Sumele aprobate sa fie transferate de la bugetul de stat catre bugetele locale . Din punct de
vedere al transparentei , exista deficiente , deoarece Legea bugetului de stat stabileste numai
repartitia la nivel judetean , bugetul local fiind stabilit dupa criterii ambigue generale ;
- Nivelul exact de taxe stabilit de fiecare Consiliu Local se orienteaza dupa
limitele minime si maxime impuse prin lege ( legile sunt aprobate de parlament i au
efecte la fiecare nivel ) .
In versiunea finala a bugetului ar trebui sa se vada opinia tuturor partilor implicate .
Din acest motiv , transparenta este foarte importanta . Aceasta permite analizarea tuturor
versiunilor intermediare de toti cei interesati , si sa vina cu propuneri . Perioada de timp
alocata si recomandata de OCDE de minim trei luni in vederea discutarii si modificarii
versiunii initiale ar trebui sa fie suficienta . Legislatia bugetara locala stabileste cel putin
doua saptamani . Structura bugetului nu ar trebui sa fie constituita doar dintr-o serie de
coloane abstracte cu coduri si sume , dar, de asemenea ar trebui sa contina anexe detaliate
despre fiecare nivel stabilit al veniturilor si cheltuielilor .La nivel local , bugetul nu are astfel
de anexe .
Un buget transparent ar trebui sa acopere o perioada mai lunga decat in anul financiar
n curs . Un termen mediu de previziune este necesar . Practica romana actuala se refera la o
perspectiva de trei ani.
Din pacate , previziunile initiale sunt frecvent revizuite . In cele mai multe cazuri
,versiunile bugetare initiale si finale de indicatori pentru aceeasi perioada nu au nici o
legatura unele cu altele .Explicatiile pentru acesta abatere de multe ori lipsesc .
In procesul bugetar , toate principiile au un rol important si au un anumit grad de
interconectare . Transparenta si universalitatea sunt interconectate deoarece
permite un control mai bun , si implicit o mai mare transparenta . Transparenta si
specializarea : un buget construit pe o structura predefinita permite o comparatie usoara cu
alte bugete si permite un control mai transparent . Transparenta si unitatea : toate resursele si
destinatiile fiind incluse in acelasi document , permite o analiza mai transparenta fara a
exclude nici o componenta . Transparenta si contul de unitati : toate sumele fiind exprimate
in aceeasi valuta , bugetul devine mai transparent .

3.

Rapoarte bugetare

Activitatea bugetara trebuie s fie sustinuta de unele rapoarte . Cel mai important , din
punctul de vedere OCDE , sunt : rapoarte de pre-bugetare, rapoarte lunare , rapoarte
semestriale , rapoarte de sfarsit de an , pre-rapoarte electorale , rapoarte pe termen lung.
Rapoartele pre-bugetare trebuie sa preceada propunerea de buget . Ar trebui sa fie cel mai
descriptiv document care explica contextul economic si social in care bugetul va fi aprobat .In
acest fel sunt incurajate dezbaterile asupra bugetului .
Rapoartele pre-bugetare trebuie sa se bazeze pe politici pe termen lung al autoritatii publice ,
si sa se poata fi integrate in mediu economic general .
Rapoartele lunare ajuta sa monitorizeze executia bugetara in timp , care acopera perioada de
la 1 a lunii pentru ultima zi a aceleiasi luni . Pentru a avea o imagine corecta a cifrelor
continute de aceste rapoarte , este necesar sa se compare datele cu raportul anterior , dar , de
asemenea, cu data din perioadele similare din anii precedenti .
Datele din rapoartele lunare ar trebui s fie urmat de explicatii scurte care contin probleme
generale si evenimente particulare care au afectat executia bugetara .
Rapoartele semestriale trebuie sa reflecte situatia bugetara pe jumatatea de an care a trecut . In
Romania , ea ar trebui sa fie prezentata in luna august si ar trebui sa contina o situatie
bugetara actualizata . Procedurile actuale nu instituie o astfel de obligatie pentru autoritatile
locale , cu exceptia rapoartelor contabile trimestriale ( pe venituri , cheltuieli , active , si
pasive) care nu au explicatii cu privire la modul bugetar in care au fost indeplinite .
Rapoartele care se intocmesc la sfarsitul anului sunt documentul cel mai important care
prezinta indicatorii bugetari realizati efectiv. Aceste rapoarte prezinta executia bugetara si
arata situatia reala a veniturilor si cheltuielilor .
Rapoartele pre - electorale sunt nfiinate doar n anii electorali.

4. Control bugetar
In sectorul public , controlul este mai important decat in sectorul privat . Autoritatile
publice impun o verificare riguroasa a tuturor activitatilor , in scopul reducerii veniturilor
neincasate
si a cheltuielilor nejustificate . Responsabilitatea este strans legata de transparenta .
La nivel local, controlul are doua componente diferite :
- Controlul financiar preventiv se realizeaza, in cele mai multe cazuri, de un angajat care are
responsabilitatea de a verifica fiecare operaiune financiara, liderul institutiei o aproba;
- Audit realizat de Curtea de Conturi pentru a confirma ca indicatorii bugetari reflecta
situatia reala.

5. Open Budget
Societatea pentru Libertate Individual (SoLib), organizaie non-guvernamental care
promoveaz educaia economic n Romnia, a lansat platforma interactiv de transparen
bugetar Open Budget. Dezvoltat cu scopul de face accesibile informaii referitoare la
bugetul statului ntr-un mod facil i inteligibil, platforma ofer utilizatorilor posibilitatea de a
vedea cte taxe i impozite pltete un salariat romn, cum sunt alocai banii publici, precum
i de a modific aceste date dup propria preferin.
Prin funcionalitile sale, Open Budget poate fi utilizat pentru a testa impactul bugetar al
politicilor publice. Orice cretere sau scdere a impozitelor i taxelor sau a cheltuielilor
bugetare poate fi simulat pentru a observa efectele sale. Practic oricine poate deveni un
planificator, pus n situaia de a aloca resurse finite ctre nevoi infinite. Orice cretere a
cheltuielilor, trebuie s atrag creterea veniturilor sau scderea altor cheltuieli, pentru a evita
o cretere a deficitului bugetar.
Proiectul permite uor utilizatorilor:

s gseasc uor orice date publice despre cheltuielile statului care altfel ar fi fost mai
greu de localizat sau calculat din pdf-urile ministerului de finane

s vad toate impozitele pe care le pltete "romanul salariat mediu" (sunt incluse aici
att impozitele directe ct i cele indirecte)

s modifice i s vad impactul modificrii oricrui impozit

s neleag sistemul bugetar al statului (nu doar bugetul de stat)

s modifice cheltuielile statului cum dorete i astfel s i fac propriul buget (punctul
de plecare fiind bugetul de 2014)
Partea interactiv a platformei le permite practic utilizatorilor s conceap un buget al statului
n funcie de propriile preferine i apoi s salveze aceste modificri.
n fiecare an statul romn colecteaz echivalentul a cteva zeci de mii de euro din economia
romneasc , ns nu arat ntr-un mod transparent i clar cum sunt utilizate aceste fonduri .
Open Buget ne permite s vizualizam bugetul statului , de unde vin banii i unde sunt alocai .
n plus Open Budget ne las s simulm bugetul pe care ni-l dorim , astfel putem schimb
nivelul impozitelor i destinaia cheltuielilor , pstrnd n fiecare moment un ochi atent pe
deficitul sau excedentul bugetar .
Open Budget este mprit n patru zone interactive :
Prima zon ne arat inpactul poverii fiscale asupra unui salariat . n aceast seciune putem
introduce salariul nostru i s vedem cu ct susinem noi bugetul statului . Impozite mai mari
pot nsemna venituri mai mari la stat i n mod cert vor nsemna venituri mai mici pentru noi .

A dou zon ne arat nivelul impozitelor pe care le suport economia i ne permite s le


editm . Astfel putem schimb nivelul impozitelor i totodat veniturile pe care le colecteaz
statul din ele .
A treia zon ne arat sumele pe care statul le colecteaz din impozite , accize i din alte surse
. n cadrul acestei platforme putem schimb indirect veniturile statului prin schimbarea
nivelului impozitelor .
A patra zon ne arat unde sunt alocai banii colectai de stat . Putem vedea foarte uor la ce
ministere sau agenii se duc banii , la ce sunt destinai sau sub ce form sunt cheltuii . De
exemplu , n aceast seciune a platformei Open Budget putem vedea ci din banii cheltuii
de Cas Naional de Asigurri de Sntate au fost alocai pentru sntate i din acetia ci sau dus efectiv pe bunuri i servicii .
Open Buget ne da posibilitatea de a edita cheltuilelile statului astefel nct putem modific n
aceast platform sumele alocate i s observm rezultatul .
Open Budget urmrete, de asemenea, s arate compromisurile i alegerile pe care trebuie s
le fac orice planificator atunci cnd aloc resurse finite ctre nevoi potenial infinite. Astfel
orice cretere a cheltuielilor trebuie nsoit de o cretere a veniturilor sau o scderea a altor
cheltuieli pentru a nu duce la o cretere a deficitului. Orice mrire de taxe ngreuneaz povara
fiscal suportat de populaie, o srcete i i schimb acesteia structura de stimulente. n
Open Budget, povara fiscal asupra populaiei este exprimat c fiind povara asupra unui
romn care nu are alt venit dect cel din salariu.
Datele provin din actele normative votate de ctre Parlamentul Romniei, adic din Legea
356/2013 privind bugetul de stat pe anul 2014 i prin Legea nr. 340/2013 a bugetului
asigurrilor sociale de stat pe anul 2014.

6.Studii si Concluzii
Transparena are, de asemenea, o valoare operaionala sau instrumental n managementul
bugetului i al finantelor publice, ce face ca obligaia de a face cunoscute natura i amploarea
activitilor fiscale ale statului sa acioneze ca o verificare a potenialelor decizii bugetare
gresite, fortand astfel factorii bugetari sa se conformeze regulilor bugetare, contribuind la
imbunatatirea rezultatelor acestora.
Mai mult dect att, transparena i responsabilitatea bugetara pot duce la o dezbatere publica
mai amanuntita , contribuind astfel la formarea coeziunii sociale. Transparena bugetar i
posibilitatea unei implicari in detaliu sunt eseniale in mputernicirea cetenilor de a participa
n procesele publice si le ofera acestora posibilitatea de a trage la raspundere guvernul.
Transparena i responsabilitatea bugetara au o varietate de forme i se refer la diferite
faze ale procesului bugetar, de la etapele de planificare, la executarea bugetului, la audit i
supraveghere. Aceast revizuire ia in considerare, n primul rnd, iniiativele conduse de
6

ceteni i, de asemenea, examineaz unele procese convocate de stat care se bazeaz foarte
mult pe implicarea cetatenilor. Aceste iniiative din urm sunt de obicei proiectate i puse n
aplicare de ctre autoritatile naionale, regionale sau locale. Exemple relevante includ
stabilirea unor mecanisme pentru bugetarea participativ, publicarea unor ghiduri pentru
ceteni referitoare la buget i efectuarea unor studii de urmarire a cheltuielilor publice.
Iniiative conduse de cetateanul de rand provin de la organizaii ale societii civile sau de la
micri sociale, i pot funciona n aceeasi directie cu statul (de exemplu, publicarea versiunile
populare ale documentelor bugetare guvernamentale) sau n confruntare cu acesta (numind si
tragand la raspundere funcionarii publici gsiti vinovati de alocarea greit a fondurilor
publice).
Cetenii au nceput, de asemenea, relaionarea cu partea de venituri a bugetelor. Dei
exist mai puine exemple n acest domeniu, ele fiind mai intalnite n rile cu venituri mai
mari, iniiativele existente promit o deschidere fata de o astfel de practica. De exemplu,
grupuri la nivel de stat din Statele Unite au pledat cu succes pentru reforme fiscale progresive
i niveluri de venituri adecvate. Grupari din unele ri cu venituri mai mici i medii, au extins
la nivel public nelegerea problemelor legate de venituri i a politicilor influentate de
veniturile guvernamentale. n Kenya, de exemplu, Asociaia contribuabililor naionali ", o
iniiativ a Centrului de Guvernare i Dezvoltare, lucreaza la consolidarea nelegerii publice a
sarcinilor fiscale existente i a conexiunii dintre impozitele i cheltuielile publice. Au fost
lansate la nivel international eforturi de tip justitia impozitelor pentru a determina
corporaiile multinaionale sa-si plteasca taxele, urmand ca informaiile privind aceste pli
sa fie fcute publice.
Transparena i responsabilitatea legate de buget nu pot fi caracterizate printr-o singur
teorie a schimbrii, dei cele mai multe tind s fie motivate de ipoteza conform careia sporirea
transparenei i a responsabilitii n procesul bugetar vor duce la rezultate democratice i de
dezvoltare mbuntite. Legtura dintre transparen i responsabilitate deriv n primul rnd
din teoria principal-agent (Eisenhardt, 1985).n aceste modele , informaia incomplet poate
duce la "selecia advers" (alegerea funcionarilor incompeteni) i "hazard moral" (eschivarea
de catre politicieni). Transparena bugetar faciliteaz monitorizarea ceteanului,permitand o
mai bun selecie i pedeaps orientate prin intermediul mecanismelor electorale. Prin urmare,
transparena bugetar i responsabilitatea pot servi a responsabiliza cetenii i consolida
democraia.
n ciuda argumentelor teoretice de sprijin a acesteia, i dovezile efectelor sale benefice, un
numr de oameni de tiin au susinut c reformele privind transparena sunt susceptibile de a
avea un impact limitat la cele mai bune i, n unele cazuri, poate duce la rezultate negative.
Hood sugereaz c transparena a ctigat importan, deoarece "combin avantajele retorice
ale ambiguitatii i asocierii pozitive" (2001: 703). Kolstad i Wiig (2009) subliniaz
insuficiena de transparen pentru a realiza rezultatele pozitive cu care a fost asociat. n
primul rnd, acetia susin c, n plus fa de accesul la informaie, oamenii au nevoie de
abilitatea de a procesa precum i stimulentele s fac acest lucru. Kolstad i Wiig subliniaz,
de asemenea necesitatea de capacitate instituional pentru a realiza beneficiile transparenei,
7

inclusiv a mecanismelor de a pedepsi functionarii publici corupi.


Unii cercettori au dus chiar mai departe argumentele mpotriva transparentei n cadrul
bugetelor de stat. De exemplu, Kolstad i Wiig (2009) noteaz c transparena are potenialul
de a dezvlui actorilor fr scrupule cum s direcioneze cel mai bine mita lor. Prat (2005)
prezint un argument teoretic mpotriva transparentei, ceea ce demonstreaz modul n care
poate obtine stimulente. n contextul bugetelor de stat, de exemplu, transparenta fiscala ar
putea crea stimulente pentru guverne de a falsifica informaii din buget. ntr-adevr,
credibilitatea bugetelor rmne o provocare important n multe ri n curs de dezvoltare
(Dabla-Norris et al, 2010;. Gollwitzer, 2010). Pe de alt parte, actul de a face publice
informaiile bugetare ar trebui s faciliteze o mai mare responsabilitate dect ar totaliza
marginirea. ONG-urile din India i Kenya au folosit tocmai aceast abordare pentru a efectua
"audituri sociale.
Pentru a evalua impactul i eficacitatea legate de buget, transparena i responsabilitate, ar
trebui s se ia n considerare dou tipuri principale de cercetare. n primul rnd, un numr de
studii au documentat corelaii ntre transparen bugetar mai mare i rezultate diferite de
guvernare i dezvoltare. Un set relevant de studii se uita la relatia dintre sistemele fiscale ale
rilor i calitatea lor de guvernare. n al doilea rnd, o serie de studii de caz i comentarii
conduse de donatori demonstreaz mai explicit impactul i eficacitatea legate de transparenta
bugetara pn n prezent.
Primul set de studii menionate mai sus ajut pentru a ncadra impactul potenial al
iniiativele care vizeaz creterea transparenei bugetare. Mai mult dect att, chiar dac exist
o relaie de cauzalitate ntre transparen i responsabilitate, direcia de cauzalitate nu este
imediat clara.
In ciuda eforturilor depuse in ultimii zece ani pentru o mai mare transparenta fiscala aceasta
ramane la un nivel foarte scazut.
Conform unui studiu facut de International Budget Partnership in 2008 despre
transparenta bugetara, acesta a indicat ca pana la 80% din guvernele din lume nu reuesc s
furnizeze informaii adecvate cetatenilor astfel incat acestia sa-i traga la raspundere pentru
felul in care au manageriat resursele publice.Studiul evalueaza la fiecare doi ani daca
administratiile centrale ofera acces publicului la informatiile bugetului si permit acestuia sa
participe la alcatuirea bugetului.
Studiul analizeaz, de asemenea, capacitatea parlamentului si a auditorilor de a trage la
raspundere guvernele.
Indexul realizat in 2008 de IBP, un indice bazat pe raspunsuri din sondaj care clasifica
tarile in functie de cat de transparente sunt, a artat c, n 2007, 68 din cele 85 de ri
chestionate nu au furnizat publicului informaii complete, n timp util i utile astfel incat
oamenii sa inteleaga, sa participe si sa monitorizeze fondurile publice.
Cele mai grave incalcari in ceea ce priveste transparenta bugetara si informatiile publice
8

disponibile s-au constatat in Arabia Saudita, Algeria,Republica Democrat Congo, Sudan,


Rwanda.La polul opus s-au situat tarile foarte transparente care pun la dispozitia publicului
foarte multe date pe tot parcursul procesului bugetar. Potrivit indexului realizat acestea sunt:
Marea Britanie, Africa de Sud, Frana, Noua Zeeland i Statele Unite ale Americii.
Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este c multe guverne produc
informaiile bugetare care ar permite publicului s participe efectiv la procesul bugetar, dar
nu-l fac public. n 51 din cele 85 de ri chestionate, guvernul produce cel puin un document
cheie care nu este dezvluit publicului.
Studiul releva de asemenea si:
Trile cel mai puin transparente sunt n mare parte situate n Orientul Mijlociu i Africa
de Nord (cu o medie Index de 24 din 100) i n Africa sub-sahariana (medie Index de 25).
Cele mai slabe ri din punct de vedere al transparentei tind s realizeze venituri mici, care de
multe ori depind n mare msur pe veniturile din ajutorul extern sau exporturile de petrol i
gaze. Multe dintre acestea au institutii democratice slabe sau sunt reglementate de regimurile
autocratice.
Aproape toate rile public bugetul anual dup ce este aprobat de legislativ. Cu toate
acestea n China,Guineea Ecuatorial, Arabia Saudit i Sudan, bugetul aprobat nu este
publicat, prevenind publicul de monitorizarea implementarii acestuia.
Transparenta este un principiu cheie n procesul bugetar . Acesta asigura premisele pentru
un bun proces bugetar ( alcatuit din elaborare, executie si rapoarte ) . Normele de la nivel
international ncurajeaza transparenta bugetara . Romania doreste apropierea de alte ari
europene in ce priveste chestiunile bugetare si de a adopta norme comune prin asimilarea
celor mai bune practici. O alt tendinta este utilizarea unor prevederi bugetare folosite si
pentru bugetul UE . Internetul este cel mai modern mijloc prin care se promoveaza
transparenta.

7. Biobliografie
1. Gavazza Alessandro and Alessandro Lizzeri (2008), Transparency, Accountability and
Manipulation of Public Accounts, http://ssrn.com
2. Murray Andrew (2008), Review of Operation Sunlight: Overhauling Budgetary
Transparency,
www.finance.gov.au
3. OECD (2002), OECD Best Practices for Budget Transparency, OECD Review on
Budgeting,
Vol. 1 (3)
4. Reviglio Franco (2001), Budgetary Transparency for Public Expenditure Control, IMF
Working Paper, Washington
5. Thurston Jack (2008), EU Budget and transparency in Teresa Maisano and Tommaso
Rondinella (ets.) Budgeting for the Future, Building Another Europe, Sbilanciamoci
6. *** Law on Local Public Finance no. 273/2006
9

7. *** State Budget Act for year 2009 no 18/2009


8. *** Council Regulation (EC, Euratom) No 1605/2002 of 25 June 2002 on the Financial
Regulation applicable to the general budget of the European Communities
9. http://solib.ro/proiecte/open-budget
10. Access Info Europe and the Open Knowledge Foundation (2010) Beyond Access: Open
Government Data and the Right to (Re)use Public Information, http://www.accessinfo.org/documents/Access_Docs/Advancing/Beyond_Access_7_January_2011_web.pdf
11. BUDGET TRANSPARENCY IN ROMANIAN LOCAL PUBLIC SECTOR - Gyrgy
Attila
12. Budgeting in Romania - Michael Ruffner, Joachim Wehner and Matthias Witt
13. Legea Nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finantele publice locale.

10