Iesirile in exterior, sub forma de plimbari de cateva ore sau circuite de cateva zile, in grupuri calare,

presupun cunostinte de care sa se tina seama atat in pregatirea cat si in desfasurarea lor.

PREGATIREA FIZICA
Organismul trebuie pregatit sa faca fata fara efort mersului calare in cele trei aluri de baza, respectiv 3
pana la 4 minute in trap saltat si in jur de 10 tururi de manej la galop. Dupa 2 zile de parcurs corpul se
adapteaza treptat ritmului impus. Conditia fizica o puteti obtine cu cateva saptamani inainte prin 1-2
ore de calarie pe saptamana, mers pe bicicleta dar si mers pe jos in jur de 3-4 km pe saptamana.

INSUSIREA REFLEXELOR BUNE

Controlul si securitatea pentru voi, pentru ceilalti si pentru cal trebuie sa fie preocuparea permanenta
pe cal in exterior. Incepeti printr-o pozitie corecta in sa - fata sa atingeti cu piciorul crupa calului si cu
darlogii ajustati. Pentru dobandirea rapida a echilibrului faceti urmatoarele exercitii:
Trap saltat fara scarite timp de 3-4
Cateva exercitii de incalzire in sa
La trap saltat in scarite caderea in sa se face usor abia atingand saua
Pas si trap in echilibru in scarite fara sa va tineti
Revizuiti miscarile de baza:
Mersul inainte, intoarceri, opriri si mers inapoi la comanda
Controlul directiei si vitezei
Cele trei aluri individual si in sir indian
Pastrarea distantei fata de calul din fata
Adaptati-va exercitiile stilului de calarie in exterior:
Mergeti asezat l alurile lente (mai ales pe o sa western)
In echilibru in scarite la alurile rapide, pentru menajarea spatelui vostru si al calului
Exersati intoarcerile, opriri in pozitia in suspensie
La pas si la galop urmati cu antebratele miscarea ancolurii, pastrand contactul usor cu gura
calului
Priviti in directia in care mergeti
In caz de urgenta (cand calul accelereaza) nu va aruncati inainte, agatandu-va de gatul calului:
coborati mainile, retrageti umerii spre spate, strangeti gambele si luati o curba lunga pentru a incetini;
daca totusi calul "trage" coborati o mana si cu cealalta faceti o semi-oprire la fiecare fuleu reasezanduva in sa.

Iesirile in exterior, sub forma de plimbari de cateva ore sau circuite de cateva zile, in grupuri calare,
presupun cunostinte de care sa se tina seama atat in pregatirea cat si in desfasurarea lor.

Echipamentul
Securitate nainte de toate!
- Saua de tip mixt, de agrement sau englezeasca, fraul, capetanul si lonja trebuie sa fie curate,
n prealabil sterse cu un burete umed nmuiat n sapun de glicerina si apoi unse pentru a le ntretine
supletea.
- Zabaluta si chinga de asemenea pentru a evita orice iritare si ranire a calului.
- Pentru calaret: pantaloni de calarie, cizme sau botine cu chapsuri si de preferinta o casca de
protectie (!), cascheta sau palarie.
- De preferinta materialul sa nu fie nou, cel deja rodat fiind mai confortabil.

La sosire
Perspectiva de a ncaleca un cal necunoscut este ntotdeauna nsotita de o teama care poate fi
diminuata sau nlaturata prin cateva masuri si gesturi de apropiere si cunoastere reciproca.

- mangaierea nsotita de cateva cuvinte soptite la botul calului.

- efectuarea pansajului, periatul corpului, curatatul copitelor, ajustarea cu grija a harnasamentelor
sunt preliminarii care ne familiarizeaza cu comportamentul si temperamentul calului. E bine de stiut ca
multi cai care par agitati si de temut nainte de ncalecare se pot dovedi cuminti si docili odata
ncalecati.
- n orice situatie fiti vigilenti la copitele si dintii calului cu care el se poate apara n situatii care i
se par neplacute.
- daca culca urechile spre spate ramaneti calm si atent la orice reactie.
Daca veti ncaleca propriul cal lucrurile sunt mai simple si puteti da o mana de ajutor celorlalti din
grup ce par sa aiba nevoie.

Atentie la punerea harnasamentului

Pentru a pune saua si fraul corect nu uitati sa:
- degarotati: dupa ce ati asezat saua degajati covorasul protector de greabanul calului prin
introducerea si ridicarea lui.
- controlati largimea botarului (sa se poata trece 2 degete ntre el si bot).
- sub barbie largimea permite trecerea pumnului nchis.
- dupa ce ati nchis chinga, daca abdomenul calului s-a umflat apasati cu degetele pentru a-l
decontracta.
- ridicati fiecare picior anterior al calului tragandu-l n fata pentru a-i elibera pielea prinsa eventual
de chinga.
- fraul e bine ajustat cand zabaluta face doua pliuri la nivelul comisurii.

Iesirile in exterior, sub forma de plimbari de cateva ore sau circuite de cateva zile, in grupuri calare,
presupun cunostinte de care sa se tina seama atat in pregatirea cat si in desfasurarea lor.

Plecarea
Grupul si adapteaza ritmul si alurile persoanei cu nivelul cel mai scazut. Nu va distantati de ceilalti si
nu porniti la galop de unul singur.
Daca un cal obisnuieste sa zvarle, i se poate atasa un ciucure rosu la coada
Pe carosabil calul este un vehicul deci veti aplica codul rutier. Se merge n sir indian pe partea
dreapta a drumului, se respecta opririle la semafoare sau panouri semnalizate.
Noaptea purtati mbracaminte fluorescenta.
Nu traversati lanurile sau campurile cultivate iar prin padure respectati regulamentul impus de oficiul
padurilor.

Adaptati alura terenului parcurs

Pe drumurile asfaltate cautati sa mergeti pe margine, pe portiunile ierboase evitand terenul prea tare
care oboseste articulatii calului; nici terenul prea moale nu este indicat deoarece predispune la
tendinite.
Ori de cate ori e posibil cautati sa luati cararile cele mai potrivite pentru picioarele calului.
Pe portiuni nesigure, cu gropi sau sol prea pietros coborati pentru a usura trecerea, treceti darlogii
deasupra ancolurii calului si mergeti naintea lui.

Alegeti alura potrivita terenului

Alegerea alurii este o chestiune de sol:
In padure solul e n general de buna calitate dar poate fi alunecos sau acoperit de crengi. E
preferabil sa mergeti la pas atata timp cat vizibilitatea sau siguranta solului nu permit aluri rapide.
Pe campie, vara, pamantul este de multe ori foarte tare; nu galopati pe astfel de teren, mergeti la

trap.
La mare nu galopati n apa, unde calul ar putea sa se mpiedice de pietre sau n gropi.

Adaptarea pozitiei n sa
Aceasta trebuie adaptata variatiilor de teren:
La urcus veti cauta sa usurati spatele calului deplasand greutatea usor spre fata prin ridicare n
scarite. Cu cat pante e mai pronuntata cu atat va veti ridica mi mult n echilibru n scarite. Puteti sa va
tineti de coama calului pentru mai multa siguranta.
Nu uitati ca la pas si la galop calul are nevoie de balansarea cat mai libera a ancolurii pentru a
avansa capul.
La coboras veti usura trenul anterior al calului ramanand perpendicular pe spatele calului. Darlogii
vor urma miscarea n fata a capului.
Nu jenati echilibrul calului!
Urcusul se poate face n cele trei aluri, n schimb coborasul numai la pas. Luati panta direct n fata,
nu de-a curmezisul, caci calul poate aluneca. Daca terenul e foarte lunecos ramaneti drept n sa si
lasati calul sa coboare cu pasi marunti fara sa-l enervati.
La trecerea unui sant sau mic obstacol natural, strangeti gambele, avansati mainile ca astfel calul
sa poata privi unde pune picioarele. La trap va puteti tine n echilibru de coama calului cu o nclinare n
fata de aproximativ 30? caci la trecerea unui obstacol corpul este automat proiectat nainte.

Alte situatii
In fata unei gropi, a unui rau sau altui obstacol neobisnuit, preferati mersul la pas sau cel mult n trap
marunt. Strangeti bine cu gambele abdomenul calului, darlogii retinuti pentru a-l ncadra cat mai bine
si a-l mpiedica sa derobeze; ncurajati-l cu vorba.
La saritura, nsotiti cu bratele miscarea n fata a ancolurii. Priviti nainte pentru a prentampina
aparitia vreunei ramuri sau trunchi periculos.

n grup
Pastrati ordinea stabilita si nu va plimbati printre calareti, pastrati-va calmul n orice situatie, nu strigati,
nu pedepsiti calul cu orice ocazie, dar nici nu l lasati sa pasca cand vrea el. Ramaneti n grup.
n grup
Pastrati ordinea stabilita si nu va plimbati printre calareti, pastrati-va calmul n orice situatie, nu strigati,
nu pedepsiti calul cu orice ocazie, dar nici nu l lasati sa pasca cnd vrea el. Ramneti n grup.
Dozarea alurilor
Plimbarea se ncepe cu 15 minute de mers la pas, drlogii lejeri nici prea retinuti nici prea lungi.
Dupa care continuati n trap saltat cu schimbare de picior pentru a evita obosirea unei parti, dupa 4-5
minute treceti la pas nca 4-5 minute dupa care puteti porni si la galop, daca terenul e favorabil.
Durata galopului
Variaza n functie de aceleasi elemente.
daca nu
cunoasteti bine calul treceti la pas dupa 2-3 minute si observati respiratia calului. Daca ea este lenta si
regulata puteti continua, daca nu, mergeti la pas pna aceasta se stabilizeaza. dupa un galop mai
lung, un timp de trap (de 7-8 minute) permite o recuperare mai activa dect pasul.
Pauza
la apropierea de pas treceti la pas cu cel putin 2 km nainte de oprire sau 15 minute nainte de locul
stabilit.
slabiti chinga sau, daca pauza e mai lunga de un sfert de ora, puteti deseua calul.
nu l lasati sa pasca cu drlogii atrnnd, poate sa si prinda piciorul si sa-i rupa.
legati-l corect, fie alaturi de ceilalti cai pe o coarda de atas ntinsa ntre doi copaci, fie de un copac
solid sau de o bariera din lemn stabila.
cercetati terenul sa nu fie srma ghimpata sau alte obiecte contondente sau periculoase n
apropiere, evitati arbustii si locurile ce pot ascunde pericole.

nu lasati caii nesupravegheati. Daca aveti n grup un armasar ntrebati ghidul daca acesta trebuie
izolat.
ngrijirile
dati de baut calului de cate ori treceti pe lnga o sursa de apa; puteti sa i dati si putin de mncare.
inspectati calul n ntregime: membrele, gura, pielea sub sa, picioarele.
daca i-a cazut o potcoava sau s-a slabit, semnalati imediat si nu mai ncalecati calul pna nu ati
remediat.
daca calul urineaza n timp ce l calariti ridicati-va n sa pentru a-i usura spatele.
La capatul drumului,
dupa efort
la ntoarcere la
locul de plecare treceti la pas sau descalecati chiar pentru a nu ajunge cu calul transpirat si excitat la
grajd sau locul unde l lasati. nainte de repaus miscati-l la pas pe terenul de antrenament pna si-a
revenit.
odata ajunsi, ocupati-va nti de cal si dupa aceea de rest chiar daca sunteti obositi.
deseuati-l caci din cauza transpiratiei va vrea sa se tavaleasca, apoi desfriati-l.
nu-l lasati sa-si frece capul cu frul pe el, risca sa-si prinda piciorul n drlogi sau sa se raneasca.
Dusati uscati - periati
cnd calul ramne afara la pascut spalati-i picioarele nainte de a-i da drumul. Nu faceti dus calului
n ntregime dect daca e foarte cald si se poate usca imediat. si atunci faceti-o progresiv ncepnd cu
picioarele si urcnd ncet spre abdomen pentru a evita socul termic. Jetul de apa sa fie larg si nu prea
puternic sau n curs continuu.
n boxa: frectionati bine cu un somoioc de paie locurile unde au fost harnasamentele pentru a-i
desprinde parul lipit. Frecati cu palma de asemenea greabanul si partile capului unde a fost frul si nu
l lasati sa se frece de voi.
dati-i sa bea fara sa-l lasati sa bea dintr-o data toata galeata n lipsa de adapatori. Obligati-l sa faca
pauze cam la fiecare 10 nghitituri.
terminati printr-un pansaj clasic: tesala, perie, curatator de copite. Verificati din cap pna n picioare
daca nu prezinta vreo rana. Dupa care puteti sa-i dati fnul si apoi concentratul si sa l lasati n liniste.
Probleme curente si solutii
ntre teorie si practica de multe ori exista decalaje: n teorie putem galopa liber si n simbioza cu calul
care nu e niciodata obosit si totul e n ordine. Realitatea e uneori diferita: ntlnim drumuri incomode,
pietroase sau noroioase, o tragatoare va poate rani, calul poate sa derobeze sau sa va scape drlogii,
poate sa-i fie foame, sete, sa se sperie de ceva. Din fericire avem solutii la aceste neajunsuri
ecvestre