Sunteți pe pagina 1din 5

A.

Prezentare
Un eseu reprezinta un studiu de proportii restranse asupra unor teme folozofice, stiintifice, literare etc.
in care se expune parerea personala. Eseul nu este o productie fictiva. Redactarea lui se face
intotdeauna in proza dar nu se organizeaza ca o povestire. Este important de retinut ca un eseu poarta
amprenta subiectivitatii, in text incluzandu-se marci pronominale la persoana intai. Un eseu poate fi de
mai multe feluri: structurat, nestructurat, de analiza, de sinteza, compativ etc.
B. Tipuri de eseuri
ESEUL STRUCTURAT este eseul in care continutul este impartit in sectiuni cu intertitluri care scot in
evidenta ideea si care rezuma in acelasi timp textul. In eseul structurat putem intalni o serie de
numerotari, de sublinieri care structureaza continutul.
ESEUL NESTRUCTURAT pastreaza o expunere a textului nedelimitata de sectiuni si intertitluri. In acest tip
de eseu ideile sunt puse in evidenta prin impartirea in paragrafe si prin pastrarea unei introduceri , a
unui cuprins si a unei incheieri ( concluzii ). Eseul nestructurat este cel mai practic si cel mai des folosit.
ESEUL DE SINTEZA are ca rol prezentarea unor subiecte prin scoaterea unor idei principale. Continutul
unui astfel de eseu trebuie sa sintetizeze adica sa sublinieze doar anumite aspecte generale din tema
prezentata.
ESEUL COMPARATIV este alt tip de eseu care are ca rol prezentarea in paralel a doua lucrari, scrieri,
opere etc. Prin acest eseu se scoate in evidenta aspectele generale a lucrarilor care sunt comparate,
accentul cazand pe asemanari si deosebiri.
C. Eseul argumentativ
Cel mai important tip de eseu este cel argumentativ sau eseul "de tip pedagogic". De cele mai multe ori
subiectul prezentat intr-un eseu argumentativ este un subiect controversat care atrage cat mai multe
opinii. Un eseu argumentativ este impartit intotdeauna in segmente care delimiteaza cele patru parti ale
textului:
D. Introducerea
Primul paragraf este cel care trebuie sa capteze atentia cititorului. Prima fraza trebuie sa formuleze
ideea care va fi sustinuta de-a lungul intregului eseu. Introducerea trebuie sa fie cat mai sugestiva
asupra temei dezbatute si sa prezinte scopul lucrarii cat mai clar exprimat.
E. Prezentarea argumentelor
Dupa prezentarea tezei din introducere urmeaza sustinerea ei cu argumente sau convingeri adevarate
care sunt impartasite in aceeasi masura si de cititor si de autor. Aceasta este partea cea mai extinsa a
eseului. Este indicat ca sirul de argumente sa porneasca de la o asertiune facuta imediat dupa partea de
introducere a eseului. In continuare, teza trebuie sustinuta cu un numar de dovezi care sa aibe un suport
bine intocmit. De cele mai multe ori asertiunea prezentata este confirmata prin expunerea unor
exemple clare si precise.

F. Anticiparea contraargumentelor
Un eseu argumentativ emite posibilitatea aparitei unor opinii contradictorii. Autorul trebuie sa
anticipeze acest lucru iar dupa ce si-a sustinut teza, sa faca referiri critice asupra opiniilor pe care le
considera a fi in contradictie cu expunerea lui. Prezentarea unor contraargumente nu poate fi in
detrimentul lucrarii deoarece:
- Daca autorul neaga existenta altor ipoteze decat cele afirmate si sustinute de el pierde din
obiectivitatea necesara lucrarii si scade din eventuala simpatie a cititorului;
- Anticiparea obiectiilor si combaterea lor prin argumente pertinente aduce mai multa credibilitate
eseului

G. Concluziile
Partea de final a eseului trebuie sa vina ca o reluare a ceea ce s-a spus in introducere fara insa, de a
interveni cu idei noi, care nu au fost prezentate initial. Ultimele fraze ale eseului trebuie sa stabileasca o
imagine clara a tezei si a argumentelor care sa convinga de validatea lor. Nu este de recomandat ca in
incheiere sa se prezinte opinia personala deoarece se lasa loc de interpretari si se pierde din vedere
scopul eseului si anume prezentarea si demonstrarea unei idei adevarate, care are un suport real. O
fraza de incheiere a unui eseu argumentativ poate fi reformularea tezei sau o sinteza a argumentelor
sustinute anterior.

In casa Anetei Duduleanu, gazda impreuna cu sora ei mai mica, Zoia si cu Lena se afla la
o partida de carti. Din cand in cand se admonesteaza una pe alta pana cand apare in salon
Ianache, fiul mai mic al Anetei impreuna cu sotia lui, Colette. Discutandu-se despre bani,
Ianache ii reproseaza mamei sale ca, in ultimul timp, cheltuieste prea mult. Aneta se revolta din
cauza remarcii fiului sau si-i promite ca se va marita ca sa nu mai fie la cheremul copiilor. Vine
Wanda Maritii Arghiropol, nepoata lui Tasse Duduleanu cu vestea ca ar vrea sa vanda Ciucea
fiindca o duce tot mai greu ceea ce o determina pe Aneta sa-i reproseze ca nu trebuie sa-si lase
barbatul cu doua mosii si sa fuga cu golanul Spiropoloaei. La protestele Colettei, o ia si pe ea in
primire fiindca este nerecunoscatoare desi i-a dat o pereche de cercei si o zaharnita de argint.
Critica se extinde asupra tuturor celor prezenti motivand ca de vreme ce sunt in familie, orice-ar
spune este permis. Sotul Margaretei, fiica cea mai mica a Anetei Mircea Aldea este criticat ca s-a
insurat cu fiica-sa pentru ca este bogata. Auzind fanfara, doamnele se inghesuie la fereastra sa
vada trecand cortegiul mortuar. Revenind in salon, femeile se cearta in legatura cu numarul
preotilor care insotesc cortegiul mortuar Ramasi singuri in salon, Mireca si Wanda discuta despre
relatiile lui cu sotia lui, Margareta. Venit in vizita, Georges, cel de al doilea fiu al Anetei, este
revoltat de prezenta Wandei in casa mamei sale, aceasta fiind cunoscuta ca o aventuriera.
Plecand George, Wanda si Mircea se imbratiseaza patimas.
Actul II. Doamnele intra in camera Margaretei care este insarcinata si discuta despre
cazuri in care unele femei au murit la nastere. Margareta lesina si, dupa ce aceasta isi revine,
femeile pleaca pentru a o lasa sa se odihneasca. De cand a ramas insarcinata, Margareta observa
raceala lui Mircea si banuieste ca acesta se gandeste mai mult la copil decat la ea. Mama si fratii
ei descopera scrisorile de dragoste ale lui Mircea si, tulburata la auzul declaratiilor de dragoste
adresata altei femei citite la capul ei de Aneta, Margareta bea laudanum si moare.
Actul III. Batranele pregatesc colacii, tamaia, colivele si celelalte lucruri necesare
parastasului Margaretei. Desi din cand in cand este amintit numele moartei cu prefacuta piosenie,
atmosfera este destul de destinsa. Venirea lui Ianache impreuna cu Colette si a lui Georges nu
aduce nimic a parastas ci mai degraba a intalnire mondena. Toti o acuza pe Fraulein de moartea
Margaretei fiindca aceasta a descoperit scrisorile de dragoste ale lui Mircea cele care au dus la
starea depresiva a sotiei lui si la gestul sinuciderii. Mircea are o ultima intalnire cu Wanda a
carei propunere de a fugi impreuna o respinge desi Fraulein o sustine si, alungat de familia
Duduleanu, paraseste casa la fel de sarac cum a intrat cu cativa ani in urma, avand doar banii de
drum. Cei ramasi in casa se pregatesc de masa de pomenire care devine un adevarat chef cu
lautari in care fiecare mesean se simte dator sa se poarte astfel incat sa marcheze lipsa de
importanta a celei disparute.

Aadar, avem trei surori ca trei gaie: Aneta Duduleanu vduva lui Tase Duduleanu stpn pe 9 moii
plus alte 12 pe care le inea n arend, Zoia i Lena. Probabil vei gsi delicios faptul c surorile Anetei
sunt jucate de brbai, Constantin Cojocaru i Ionel Mihilescu. n mod clar mi certific viziunea
personal c i brbaii sunt clevetitori, brfitori, curioi i mahalagioi iar cuvntul a este pe nedrept
de genul feminin. n casa Anetei, unde se petrece aciunea, mai locuiesc fiica acesteia, Margareta,
mpreun cu soul ei Mircea Aldea. Nu era de ajuns vacarmul i chivureala continu din snul acestei
familii, aa c destinul o va aduce pe Wanda Serafim, nepoata lui Tasse i implicit verioara Margaretei,
venit de la Paris ca s-i vnd pmnturile rmase motenire vei crede c venirea ei aduce un suflu
nou, un aer boem, sofisticat i libertin familiei?
Tragicomedie rar, intens ironic, avnd o schem dinamic aproape minimalist, piesa Gaiele este
tioas prin modul n care mparte tipologiile. Ofer roluri foarte puternice actorilor din prim-plan.
Dorina Lazr (Aneta Duduleanu) este primadona care conduce cu false modulaii vocale i cu un
chioptat trucat convoiul gaielor spre victoria suprem: nimeni nu st n calea adevrurilor lor. Zoia
(Constantin Cojocaru n travesti) este delicioas atunci cnd i dilateaz pupilele de plcere, are o
lcomie candid i d cele mai bune lecii de mncat coliv, iar Lena (Ionel Mihilescu, tot n travesti)
joac admirabil rolul gaiei de rang secund, alegnd o form mai puin ngroat stilistic. Pavel Barto nu
nceteaz s uimeasc ntr-un rol de lacheu cu mndria frnt, o umbr palid a unei neveste mai nalte.
n casa Anetei Duduleanu, trei femei btrne, care au uitat de mult cum iubeau cndva, supravegheaz
atent dizolvarea unei relaii. Un brbat mai tnr se satur de boala soiei i alege s se arunce ntr-o
relaie la fel de nesntoas. Gaiele sunt acolo, adulmecnd moartea. Vampa, baba, amantul ratat,
mironosia trdat, servitoarea fitilist i parvenita se ntlnesc n sufrageria Anetei pentru a brfi tot ce
mic i ce nu mic.

Permanent, Aneta Duduleanu si suratele sale reusesc sa dezumfle impostura celorlalti printr-o
singura replica aruncata ca din intamplare: "Ia spune, soro-i se adreseaza Wandei - cum ai sarit
pe fereastra si ce-a spus Spiripolaia cand s-a pomenit cu tine la miezul noptii, in camasa?" "Aia
guvernanta ?-o inteapa pe Colette, dezvaluind stramtoare
a familiei sale, ascunsa in spatele unor ifose aristocratice - o prapadita de belgianca care va spala,
va calca, va gatea si la bucatarie... Guvernantele mele se puneau pe la noua dimineat in corset si
porneau cu fata in landou la parc. Oti fi voi boieri, dar..."; Georges, mostenitorul stupid si
politron, este admonestat direct ca "sta toata ziua la bodega si bea cu top mitocanii"...s.am.d
Verbiajul transmite totdeauna egocentrismul si trivialitatea personajelor. Cota cea mai inalta a
autenticitatii monologului sau dialogului comic il da mai totdeauna "sinceritatea" superficiala a
Anetei, care alterneaza placerea invectivarii celorlalti cu acuzatiile cele mai teribile (nelipsite de
ocheade amicale), cu suprapunerea efectelor comice involuntare cu cele deliberate, cu schimbari
imediate, neastepate, de atitudine. Iata scena unei asemenea modificari brusce de atitudine a
Anetei fata de nora cu pretentii de blazon nobil:
"Aneta (aratand pe Colette): Ieri am cerut doamnei automobilul, sa ma duc la Tase la cimitir... "Nu pot, ca i-am promis lui maman!", in automobilul meu au ajuns sa se lafaiasca toate

lesinaturile...
...si dupa numai un minut:
- Stiu eu ca ma iubeste pe mine Colette. Dar ii place sa ma supere din cand in cand... Pacat ca e
prea infumurata. (Wandei) Ai bagat de seama ca a stat numai cu ceafa la tine? Boieroaica, ce sa-i
faci!"
Temperamentala Wanda Serafim isi risipeste averea in jocul aventurilor sentimentale, culegand
voluptatile, "ca pe o poama coapta, grea de soare, care ti-a cazut in palma intinsa". intoarsa de la
Paris pentru a-si vinde ultima mosie, ardenta aventuriera provoaca un acut conflict pasional,
determinandu-l pe fostul gazetar Mircea Aldea sa-si tradeze nevasta. Kiritescu pune fata in fata
doua naturi feminine dominatoare, Wanda si Margareta in lupta pentru un barbat oscilant, cu un
caracter slab, care gaseste in acest joc adulterin tentatia de evadare din situatia umilitoare de
ginere sarac intr-o familie de parveniti.

Iata ce spunea Alexandru Kiritescu, scriitor cu un har desavarsit al replicii, Prea


bine cunoscut cu piesa "Gaitele", in 1953: "Am cunoscut lacomia, avaritia, trufia si
cinismul lor, lipsa din sufletele lor a oricarui simtamant uman, bestialitatea lor.
Am fost zguduit de ura si scarba. Si atunci, incercand sa urmez pilda stralucita a
marilor inaintasi realisti ai scenei, am luat calea satirei sociale si am scris
Gaitele, piesa in care m-am straduit, cu adevar si manie, sa demasc lumea
putreda ce mi se dezvaluise in toata hada ei goliciune".