Marketing Urban - Brandul SUA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI
FACULTATEA DE MANAGEMENT ADMINISTRAIE PUBLIC
MARKETING URBAN
- BRANDUL S.U.A.-
- 2009 -
CUPRINS:
BRANDUL S.U.A.
WASHINGTON DC
12
NEW YORK
19
LOS ANGELES
35
LAS VEGAS
44
MIAMI
52
BIBLIOGRAFIE
60
BRAND-UL STATELOR UNITE ALE AMERICII
Statele Unite Ale Americii sunt considerate patria n care s-au dezvoltat cel mai bine
tehnicile de comunicare moderne. Implicit, aici s-au conturat i strategiile de branding de
ar. ns , dac privim n isorie, putem observa c procesul de creare a unei imaginii de
naiune datz cu mult nainte de iniierea oricrui demers strategic planificat ca atare n
acest domeniu.
n mod cu totul ironic, se poate considera faptul c americanii au fost identificai
ca i naiune , popor pentru prima dat de ctre britanici. Acest fenomen se petrecea cu
mult nainte ca americanii sa se considere pe sine ca un ntreg, considera Samuel P
Huntington n Ciocnirea civilizaiilor. De asemenea, istoricul John M. Murin afirm c
Britanicii erau mai speriai de ntreg deoarece nu nelegeau prile componente; aadar
au reunit toate temerile lor ntr-un ntreg denumit America; ntr-un cuvnt, America a fost
ideea britanicilor.
Observnd asocierea aceasta, S.Anholt i J. Hildreth consider c situatia este
oarecum similar pentru n ceea ce privete brandul care desemneaz suma asociaiilor
pe care le face un observator extern cu privire la un produs sau la o organizaie; aadar,
singurul loc unde exist cu adevrat brandul, este n mintea consumatorilor
Un brand se bazeaz ntotdeauna pe ceea ce oamenii din publicitate numesc
Unique Selling Proposition USP (elementul diferenioator al produsului respectiv fata de
toate celelalte ). ntotdeauna exist pre puine sau prea nesemnificative diferene ntre
produsul care trebuie promovat i celelalte din aceeasi gam, ns dac poi s-i identifici
prticica de individualizare i s corelezi asta cu publicul int poi elimina aceast
concuren foarte repede. Acest identificator de unicitate trebuie s fie exprimat printr-o
expresie cat mai simpl i mai uor de perceput i asimilat n acelai timp.
Ideea central pe care se bazeaz brandul american este libertarea. Libertatea este
baza pe care se construiete ntreaga imagine de ar. Este vorba despre un concept
simplu de nteles de ctre un publicul ct mai larg.
America a fost, pentru cel putin un secol, cel mai puternic brand de pe planeta.
Aceasta nu este o metafora: este adevarul literal. Felurile in care oamenii din toata lumea
gandesc, vorbesc si se raporteaza la America sunt exact la fel cu cele pe care oamenii le
folosesc pentru brandurile mari.
Este adevarat pentru toate tarile, dar in special pentru America deoarece, din cele
mai vechi timpuri, America s-a construit si s-a condus in mod intentionat ca un brand. In
timp de razboi si de pace, prin cuvinte si fapte, inauntrul si in afara granitelor, America a
facut tot posibilul sa-si controleze reputatia. Nici o alta persoana, loc sau lucru nu a reusit
sa dobandeasca recunoastere internationala. Pentru un locuitor din Papua Noua Guinee,
un sofer de taxi din Mumbai sau un coafor din Letonia, America reprezinta bani, libertate
si fericire.
Puterea Brandului Americii a folosit intotdeauna la vanzarile brandurilor din
Statele Unite. Fabricat in America este o prima eticheta intr-o mare varietate de
produse si servicii, de la tehnologie la moda, de la turism la finante, de la mancare la
inginerie si de la marci de tineret la medicina. Pentru decenii, produsele din America au
avut pur si simplu nevoia de a-si sustin tara de origine, si consumatorii din lumea intreaga
i-au intampinat cu entuziasm.
Comertul este numai un aspect al brandului national. America domina confortabil
intregul spectru al imaginii nationale, de la schimbul masiv dintre importuri si exporturi
cu politici straine. In activitatile culturale internationale, nici o alta tara nu se aseamana
cu dominanta Americii asupra televiziunii, cinematografiei, internetului, muzicii, cartilor
si magazinelor.
Istoria construirii Brandului Americii a luat fiinta intr-un mod cu adevarat eroic.
Acest brand a fost condus, in mare parte, cu onoare si integritate, sau cel putin cu cele
mai bune intentii si calitati, ingeniozitate, consistenta si pasiune, pentru un sfert de
mileniu.
Industria Americii in particular se afla intr-o lume straina si ostila. O lume a
consumatorilor cu bani de cheltuit, inconjurati de bunuri, atractive, produse cu branduri
renumite la preturi sensibile, din care tot mai multe nu sunt americane. Este o lume unde
Fabricat in America nu mai este singura oferta, nici cea mai buna: este doar o alegere
din multe altele.
America, ca toti liderii de piata, se confrunta acum cu consecintele indeplinirii
unei mari parti din ambitii. Pozitia dominanta pe piata este descrisa ca monopol; fiecare
actiune pe care o face pentru a-si proteja interesele comerciale creaza ocazii de protest.
Greselile Americii sunt tipice unor lideri de piata. Trebuie multa compleanta si
tenacitate pentru a uita sau subevalua calitatile si comportamentele care au construit
brandul in primul rand. Exista o anumita proportie de dezorganizare si incoerenta cu care
America isi conduce propriile afaceri (acesta este adesea pretul succesului in organizatiile
mari; un comportament de grup consistent si bine coordonat este necesar pentru a ajunge
in varf, dar o data ajunsi acolo, aluneca foarte usor)
America trebuie sa-si redescopere instinctul pentru brand, si sa traiasca dupa
principiile pe care majoritatea companiilor americane nu le uita niciodata: claritatea si
fermitatea scopului si al mesajului; senzitivitatea la nevolie diferite ale publicului din
intreaga lume; o pozitionare simpla si atractiva; comportament transparent si etic in
organizatii dar si in productie; coordonare intre stakeholderi.
Puterea absoluta corupe in mod absolut, si avand in vedere cata putere detine
america, este destul de remarcabil ca a detinut-o cu asemenea retinere in ultimul secol.
Slaba putere poate fi folosita numai cand exista incredere. Schimbul este un proces cu
doua cai, iar vanzarea depinde de modul in care consumatorii isi permit sa fie convinsi.
Exista o diferenta intre pozitia Americii si alte puteri nationale care au stat in
pozitii similare in trecut. Cand Imperiul Roman, Britanic, Otoman, Mongol, Sovietic sau
Grec a ajuns in puncte critice in istoria lor, in mod cert nu le-a pasat multora de ceea ce se
va intampla cu ei (desigur, in afara de cetatenii lor).
America, prima tara care a instaurat democratia si liberul schimb, a inteles
intotdeauna ca brandul este un model pacifist si uman pentru relatiile internationale. Este
bazat pe competitie, optiunea consumatorului si puterea acestuia; si aceste concepte sunt
foarte strans legate de libertatea si puterea individuala intr-o democratie. Pentru acest
motiv este mult mai probabil un rezultat in longetivitatea pacii in lume decat a strategiilor
bazate pe teritoriu, putere economica, ideologii, politici si religie.
SUA, cel mai bun brand din lume
Conform publicatiei Wall-Street SUA se claseaza ca fiind cel mai bun brand din
lume. Articolul enuntat mai jos exprima un clasament numit Indicele marcii de tara si
in care SUA se claseaza pe primul loc.
Marcile de tara preferate ale lumii sunt SUA, Franta, Japonia si Germania, arata
un studiu recent intocmit de Simon Anholt - economist al Global Markets Insight (GMI),
numit "Indicele marcii de tara". Turcia incheie lista, si este singura tara aflata in curs de
aderare la UE luata in calcul de studiu. Cand vine vorba de vinurile frantuzesti, masinile
germane sau ambitia japoneza, marca natiunilor respective creste. Romania lipseste din
lista Anholt, care explica modul in care vad popoarele lumii celelalte natiuni, din
perspectiva turismului, exporturilor, oamenilor, guvernarii, investitiilor si imigratiei,
culturii si mostenirii cultural-istorice.
"Sper ca noile state membre ale UE sa se bucure de o reputatie mai buna datorita
integrarii, insa acest lucru nu se va intampla peste noapte", a declarat pentru "Averea"
initiatorul studiului, Simon Anholt, expert al GMI si consilier guvernamental. "Este,
totodata, foarte important ca aceste state sa aiba o imagine clara asupra identitatii si
strategiei de marca proprie in momentul aderarii, altfel risca sa fie "anihilate" de marca
"Europa"," spune Anholt.
In pofida curentului mondial negativ de perceptie a politicii externe si a guvernarii
SUA, spune studiul, perceptia mondiala asupra modului in care se poate locui si munci in
SUA, dar si asupra produselor purtand inscriptia "Made in USA", raman, deocamdata,
cele mai bune din lume.
Studiul, bazat pe raspunsurile a 10.000 de persoane din 10 tari, plaseaza SUA in
topul preferintelor chinezilor si al japonezilor ca loc de munca si viata, in vreme ce India
plaseaza America pe locul intai la capitolul celor mai bune locuri unde se poate exporta si
pot fi facute investitii.
Turcia, singura tara participanta la studiu dintre aspirantele la inregimentarea in
UE, a iesit pe ultimul loc, poate si din cauza lipsei popoarelor musulmane din randul
celor intervievati. Singurul capitol fruntas pentru Turcia este turismul, unde se plaseaza
pe locul 19 din maximum 25, in viziunea polonezilor. In rest, toate celelalte note pentru
capitolele mentionate in cele de mai sus, plaseaza Turcia pe locul general 24 sau 25 in
lume.
In mod suprinzator, Turcia apare pe locul 16 in preferintele Japoniei, iar in Coreea

de Sud, Turcia a primit locul 10 la capitolul "oameni" si 17 per total. Cehia si Polonia au
primit din partea tarilor europene note ce le plaseaza, pe locurile 20 sau, respectiv, 22, iar
din partea non-europenilor, Polonia se afla pe locul 19, iar Cehia pe locul 22. "Chiar daca
Cehia a facut progrese enorme din 1989 incoace, din punct de vedere social, politic si
economic, nu a reusit sa-si creeze, inca, o marca internationala", spune Simon Anholt,
autorul studiului.
Canadienii isi pun propria tara mai presus de toate celelalte, cu exceptia culturii,
concesionate vecinilor lor de granita din sud, iar pe locul doi pun Franta. Si francezii si
spaniolii se pun pe ei mai intai, ca si americanii, in timp ce polonezii se auto-plaseaza pe
locul 12, singurul loc in care ei insisi isi dau nota buna fiind capitolul "oameni", dar si
aici primeaza canadienii.
"Rusii dau dovada de un amestec fascinant de mandrie nationala si disperare
politica. Ei plaseaza Rusia pe primul loc la toate capitolele, cu exceptia exporturilor, unde
isi dau locul cinci in lume. Cand vine vorba de guvernare, rusii isi dau ultimul loc din
lume, respectiv 25", spune Anholt.
Daca majoritatea celor intervievati au plasat propriul popor (la capitolul
"oameni") pe primul loc, exista si cateva exceptii notabile: nemtii se autoplaseaza pe
locul patru, dupa canadieni, suedezi si australieni, iar polonezii si francezii ii prefera pe
canadieni. In schimb, la acelasi capitol, canadienii ii plaseaza pe francezi pe locul al
doisprezecelea, si pe polonezi pe locul 17.
Ca un fapt deosebit, chinezii ii pun pe rusi pe locul opt, cel mai mare nivel primit
de Rusia, cel mai probabil in lumina relatiilor comerciale seculare, dar poate si a unei
afinitati ideologice.
Criza financiara strica imaginea SUA in fata investitorilor

Actiunile de salvare rapida a institutiilor financiare ar putea sfarsi prin a afecta
"brandul" Statelor Unite, in conditiile in care acestea scot la iveala puncte slabe in cadrul
economiei americane, slabind pozitia acesteia in fata cumparatorilor straini de dolari si
titluri de trezorerie, scrie Bloomberg.
Actiunile guvernului ar putea spori cu sute de miliarde de dolari deficitul bugetar
deja asteptat sa atinga un nivel record anul viitor. Operatiunile de salvare, care includ
preluarea American International Group, ridica in acelasi timp semne de intrebare cu
privire la angajamentul Statelor Unite fata de o economie de piata care, pana recent, era
invidiata de intreaga lume.
"Profilul de credit al Americii este acum mai slab pentru ca riscurile posibile au
devenit riscuri reale pentru guvernul american", a declarat John Chambers, managing
director in cadrul Standard & Poor's.
Rezultatul: investitorii ar putea cere compensatii mai mari pentru a furniza bani
fondurilor de care guvernul si economia Statelor Unite depind. Acest lucru s-ar putea
traduce mai departe intr-un nivel mai scazut de trai pentru americani in conditiile in care
costurile de finantare sunt impinse in sus, iar dolarul este tras in jos.
Nu exista multe dovezi ca acest lucru s-ar intampla deja. Randamentul titlurilor de
trezorerie pe 10 ani a scazut pana la 3,4%, de la 3,9% cu doua luni in urma, investitorii
cautand refugiu in fata recentelor turbulente de pe pietele financiare.
Pana acum, Statele Unite s-au bucurat de un statut special in randul investitorilor
datorita dimensiunii economiei lor, puterii armatei si profunzimii pietelor sale financiare.
Dolarul a preluat statutul de moneda de constituire a rezervelor pe plan mondial de la lira
sterlina dupa cel de-al doilea razboi mondial, permitand Americii sa imprumute liber de
pe alte piete si sa inregistreze ample deficite comerciale. Toate acestea au alimentat
sentimentul tarii ca Statele Unite sunt exceptionale, destinate a fi liderul politic si
economic mondial.
America nu-si mai poate lua pozitia privilegiata ca atare. Imaginea acesteia a fost
deja afectata din perspectiva diplomatica din cauza politicii straine urmate de presedintele
George W. Bush si invadarii Irakului.
Introducerea cu succes a monedei euro cu un deceniu in urma a creat o concurenta
a dolarului pentru statutul de principala moneda pentru schimburile comerciale si
investitii. Cresterea rapida a pietelor emergente, in special a Chinei, a redus in acelasi
timp atractivitatea Americii in fata finantistilor.
De aceea sunt actualele turbulente financiare atat de periculoase. Acestea au
generat "o criza de incredere in guvernul american", a declarat Jim Leach, un fost
congresman republican din Iowa, in prezent profesor in cadrul Princeton University din
New Jersey.
Estimarile privitoare la pretul pe care guvernul american va fi nevoit sa-l
plateasca intr-un final pentru a pune capat crizei de pe pietele de credit difera foarte mult,
indicand chiar 2.000 de miliarde de dolari. Multe indica o valoare mai scazuta, de
aproximativ 500 de miliarde de dolari, echivalentul a 4% din PIB.
Desi un astfel de pret ar fi dublul sumei platite de Statele Unite pentru a rezolva
criza de la inceputul anilor '90, speciaistii sustin ca acesta poate fi finantat. Problema este
insa ca guvernul federal va avea deja de suportat costuri de zeci de mii de miliarde de
dolari in conditiile in care reprezentantii generatiei baby-boom ating varsta pensionarii.
Presedintele Fed Ben S. Bernanke si colegii sai au angajat 29 miliarde de dolari pentru a
sustine preluarea Bear Stearns de catre JPMorgan in luna martie.
Harvey Pitt, CEO al Kalorama Partners din Washington si fost presedinte al SEC,
sustine ca aceste actiuni de salvare vor ajuta la asigurarea investitorilor straini ca Statele
Unite nu sunt pregatite sa accepe o cadere libera a pietelor financiare. Din nefericire,
aceste actiuni au si un alt efect: scot in evidenta fragilitatea sistemului financiar american.
Fondurile suverane au investit 900 milioane de dolari in institutiile financiare americane
si europene in acest trimestru, in scadere fata de cele 6,43 miliarde de dolari investiti in
trimestrul doi, 19,7 miliarde in primul trimestru si 28,5 miliarde de dolari in ultimul
trimestru al anului trecut, conform datelor Bloomberg.
Disponibilitatea strainilor de a investi in America ar putea scadea si in urma
impactului crizei asupra economiei. Allen Sinai, economist-sef in cadrul Decision
Economics din New York, spune ca Statele Unite vor trece printr-o perioada prelungita de
recesiune pe masura ce industria serviciilor financiare inregistreaza un proces de
consolidare.
"Guvernul federal crede ca poate imprumuta cat vrea de la creditorii straini la rate
scazute ale dobanzii pe o perioada nedeterminata", spune David Walker, fost controlor in
cadrul US Government Accountability Office, actual director al Peter G. Peterson

Foundation din New York. "Este o asumptie imprudenta".
America isi va pierde statutul de putere dominanta pana in 2025

In urmatorii douazeci de ani, America isi va pierde statutul de putere dominanta,
lumea se va confrunta cu o catastrofa de mediu, iar oamenii vor trai cu spaima razboiului
nuclear. Scenariul apocaliptic nu este rezultatul vreunei 'teorii a conspiratiei', ci chiar
concluzia unui raport al National Intelligence Council, un organism care reuneste
specialisti din toate serviciile de informatii americane. Vremuri grele 'Lumea viitorului
apropiat va fi supusa unui risc ridicat de conflicte cu privire la resurse, inclusiv apa si
mancare, si va fi bantuita de persistenta statelor instabile si gruparilor teroriste care vor
capata acces la armele nucleare' se arata in raportul citat de publicatia britanica The
Times.
'In urmatorii 15-20 de ani, reactiile la deciziile pe care Iranul le ia cu privire la
programul sau nuclear ar putea determina o multime de state din regiune sa intensifice
aceste eforturi si sa ia in considerare dezvoltarea de arme nucleare' se arata in Global
Trends 2025. 'Sistemul international va fi aproape de nerecunoscut in 2025, datorita
cresterii puterilor emergente, unei economii globalizate, transferului de bogatie dinspre
Occident spre Orient si influentei crescande a actorilor non-statali.
Desi Statele Unite vor ramane cel mai puternic actor, relativa putere a SUA inclusiv in domeniul militar - va intra in declin si avantajul SUA va fi tot mai slab', se
arata in document. Analistii avertizeaza si ca gruparile de crima organizata din Rusia ar
putea prelua 'un guvern al unei tari central sau est-europene', in vreme ce 'valul de
terorism' al-Qaeda ar fi pe cale de dezintegrare 'pentru ca reteaua terorista nu a reusit sa
atraga un sprijin larg'. Pe o nota optimista, raportul estimeaza ca pana in 2025 s-ar putea
gasi o alternativa la utilizarea petrolului.
Rebranding-ul Statelor Unite ale Americii

Misiunea Statelor Unite este de a se asigura ca guvernul respecta valorile
enumerte in documentele sale fondatoare; de a asigura drepturile cetatenilor sai; de a
construi pe relatiile existente si alte noi relatii incercand sa promoveze buna-starea
economica si sociala a comunitatii globale; sa apere Statele Unite si aliatii sai de
amenintari nationale si internationale; de a creste pozitia lumii in curs de dezvoltare; si de
a asigura principiile de viata, libertate si descoperirea fericirii sunt universal obtinute,
pentru binele comun.
In procesul de rebranding al Statelor Unite este bine de mentionat si problemele
cu care se confrunta statul la ora actuala, pentru o mai buna imagine de ansamblu asupra
starii efective in care se afla SUA in momentul de fata.
Iraqul este fara nici un dubiu cea mai semnificativa problema internationala cu care se
confrunta Statele Unite in ziua de azi. Dupa inlaturarea rapida a fostului regim din Iraq,
incercarile Statelor Unite de a democratiza Iraqul au fost impiedicate de o nesiguranta
multilaterala, si au fost prinse in mijlocul conflictului civil dintre Suniti si Siiti. Ultimele
18 luni s-au demonstrat a fi o perioada de cotitura in Iraq: o noua strategie introdusa de
Generalul David Petraeus si Ambasadorul Ryan Crocker a ajutat in mod semnificativ la
deteriorarea gruparii al-Qaeda in Iraq si a linistit unele violente intre gruparile Sunite si
Siite, la fel si atacurile asupra armatei americane.
Terorismul transnational constituie o amenintare majora asupra pacii si securitatii
internationale. Al-Qaeda si alte organizatii teroriste au demonstrat ca au atat ambitia cat si
abilitatea de a comite crime atroce, si continua sa ameninte poporul american, armata si
interesele Statelor Unite in intreaga lume. In plus, tortura politica de la Guantanamo Bay
si scandalul Abu Ghraib sunt o sursa de pierdere a credibilitatii in comunitatea
internationala si nu demonstreaza respectul america pentru drepturile omului.
Relatia cu Europa. Opunerea presedintelui rus la propunerea misiunii defensive NATO
in Polonia si Republica Ceha si la acordarea calitatii de membru la tarile CIS, coroborata
cu retorica anti-americana, a relevat anumite tensiuni intre Statele Unite si Federatia
Rusa. Mai mult, invazia NATO in Afganistan a marcat un moment critic pentru Statele
Unite si aliatii NATO datorita complexitatilor conflictului si rezistenta la fortele
extraregionale; deciziilor politice au dus la deteriorarea ulterioara a relatiilor dintre
Statele Unite si aliatii Europei. Neputinta NATO de a suporta Operatia de Eliberare a
Afganistanului va fi o prioritate a viitoare administratii, la fel ca si incursiunile Turciei in
teritor Kurdish. In cele din urma, relatiile curente sunt incordate datorita diferitelor
dispute politice intre recenta andministratie a Statelor Unite si statele membre UE.
Actiunea unilaterala in Iraq, ezitarea Statelor Unite de a ratifica statutul de la Roma, si
multe alte conflicte au dus la cresterea tensiunilor intre acesti aliati istorici.
Proliferarea armelor nucleare este interzisa de legea internationala sub Tratatul Nonproliferarii Nucleare, si reprezinta un mare pericol pentru SUA si intreaga comunitate
internationala. Aceasta productie de arme nucleare de catre un stat ca Iran este in primul
rand periculoasa pentru ca ar putea, in orice moment sa lanseze arma si sa declanseze un
razboi nuclear. Iran de asemenea poate provoca, datorita potentialului sau nuclear,
proliferarea in intreaga lume, armele pot fi furate, vandute sau date unor organizatii
teroriste. In plus, armele nucleare au si pot fi folosite ca si momeli politice, economice
sau pentru alte castiguri, si au potentialul de a crea o intensa intabilitate regionala. Pentru
ca armele nucleare sunt acum detinute nu numai de cele cinci state legal nucleare ci si de
inca trei state nucleare neaprobate, India, Israel si Pakistan, Statele Unite si comunitatile
internationale au obligatia de a impiedica orice stat de la obtinerea armelor nucleare.
Urmatoarea administratie infrunta riscul de a preveni alte state, in special Iran, de la
desfasurarea unui program de fabricare a armelor nucleare fara sa apeleze la violenta.
Petrol, Energie si Mediu. Schimbarea climei va aduce modificari catastrofale planetei
noastre si are potentialul de a intrerupe sever civilizatia noastra daca nu vom lua masuri
de oprire a acestui fenomen. Ghetarii se topesc cu o viteza uimitoare, cercul polar se
scufunda si dispare, tot mai multi oameni mor din cauza caldurii extreme, tot mai multe
specii migreaza in perioade neregulate, speciile incep sa dispara, parametrii apei se
schimba, dezastrele naturale devin tot mai frecvente si mai puternice si nivelul marii
creste. Increderea in petrol, devine o problema majora. Petrolul este considerat a fi o
mare contributie la schimbarea climei, este de asemenea o resursa limitata, dupa cum
resursele de petrol din intreaga lume incep sa scada. Datorita acestei increderi in petrolul
strain SUA a trebuit sa mentina relatii stranse cu tarile producatoare de petrol din Orientul
Mijlociu si America de Sud. Participatiunile recente in Iraq si Afganistan au amenintat
relatiile cu aceste tari producatoare de petrol. Increderea Americii in petrol a devenit
faorte mare, costand peste un miliard de dolari pe zi.
China. Pentru mai bine de un deceniu, China si-a marit cheltuielile militare, cautand sa
prinda din urma celelalte puteri mari din comunitatea internationala. Totusi, lideri chinezi
si-au dezvoltat capacitatile militare, programele spatiale si activiatile din spatiul virtual.
In plus, Beijing priveste insula Taiwan ca pe o provincie renegata poporul chinez a
pretins ca va folosi forta si ultimele resurse in cazul in care Taiwanul isi declara oficial
independenta. Mai mult, rapoartele continua sa acuze guvernul Chinei de violarea
drepturilor omului, in ciudar promisiunilor sale comunitatii internationale de a se adapta
standardelor Uniunii Natiunilor in privinta torturii, deciziei arbitrare si libertatile
religioase. In cele din urma, preocuparile recente cu privire la siguranta si calitatea
produselor chinezesti a amenintat extinderea relatiilor comerciale dintre Statele Unite si
China.
10
Series: Global Issues in Campaign '08

Event: Brand America:
Can the New President
Rescue
America's Image?
You are cordially invited to attend a discussion about Brand America and
how it relates to the U.S. presidential campaign, with Peter David of
The Economist, Walter Russell Mead of the Council on Foreign
Relations, and Craig Calhoun of New York University. The conversation
will be moderated by Robert McMahon of CFR.org
DATE:
Wednesday, March 5th, 2008
TIME:
6:00pm - Registration
6:30-8:00pm - Panel Discussion and Q & A
LOCATION:
New York University Stern School of Business

Schimmel Auditorium, Tisch Hall
40 West Fourth St. (at Greene St.)
New York, NY 10012
Washington, DC
11
Steagul Districtului Columbia

Washington, DC este oraul capital al Statelor Unite ale Americii i constituie de
unul singur Districtul Columbia (DC). Cu peste 4.400.000 de locuitori, este a zecea cea
mai populat zon metropolitan a rii. n Washington se afl Casa Alb (sediul
Preediniei) i Capitoliul (sediul Congresului federal), iar n aproprierea sa se afl
Pentagonul (sediul departamentului american al aprrii). Pe lng faptul c este sediul
guvernului, este i un ora turistic important, cu monumente, cum ar fi cele ale fotilor
preedini Lincoln, Jefferson i Washington sau monumentul victimelor din Vietnam.
Proiectat de arhitectul francez Pierre L'Enfant, la sfritul secolului al XVIII-lea, a
fost primul ora construit special pentru a ndeplini funcia de centru al guvernului.
Oraul Washington, situat n Districtul Columbia, pe rul Potomac, este capitala unei
uniuni federale de 50 de state. Cnd Statele Unite i-au declarat independena fa de
Marea Britanie, la 4 iulie 1776 (n prezent ziua naional), existau 13 state, toate
suverane, fiecare dornic s-i controleze propriile afaceri. Statele au ncercat s-i
pstreze suveranitatea i independena n cadrul unei confederaii flexibile, ns
ncercarea lor s-a demonstrat ineficient. n consecin, n 1789 statele au adoptat o nou
constituie care a stabilit o uniune federal, subordonat unui puternic guvern central.
In Washington 62% dintre locuitori sunt afro-americani,35% "albi" rasa
europeana",si 3.18% asiatici.Orasul este asezat la revarsarea raului Anacostia in raul
Potomac.
Washington DC este impartit in patru diviziuni- nord-vest, norf-este, sud-este, si
sud-vest. Este un oras al cartiereleo fiecare cu propria cultura.
Dupa guvernul federal, turismul este industria principala a orasului. Peste 15 milioane de
vizitatori exploareaza orasul in fiecare a, acestia preferand toamna, primavara si cara mai
degraba decat iarna, cand poate fi deosebit de frig si umed.
Vizitatorii sunt atrasi de bogatia impresionanta de muzee si monumente , dintre
care multe au intrare libera. Alte industrii importante din oras includ asociatii comerciale,
firme de avocatura, institurii de ecucatie superioara, si activitati editoriale. In oras se mai
afla banca mondiala si fondul monetar international.
Desi bogat in aparenta, orasul a avut in trecut probleme cu infractionalitatea,
procentul de mare somaj, analfabetismul si abuzul de dragori. In ultimii ani orasul a reusit
sa rezolve o parte din aceste probleme. Infractionalitatea a scazut si orasul este revizitat.
Exista o boogatie de monumente , calldiri publice, muzee si memoriale ale
eroilor din trecut, unele fiind considerate simboluri ala orasului.
Cele mai tragige evenimentte au avut loc in 11 septembrie 2001 cand un al doilea
avion s-a prabusit in pentagon. De atunci, baricadele, strazile blocate, politia si masurile
de securitate au dat o noua infatisare orasului.
Atracii turistice n Washington

12
La Conner
Este un orasel in statul Washington unde, in fiecare an, are loc un festival al lalelelor. In
cazul in care ajungeti acolo, va recomandam sa treceti si pe la Deception Pass. In luna
ianuarie tot aici putei vedea sute de gaste si lebede, pasari migratoare care se intorc in
Skagit Valley.
Leavenworth, WA
Leavenworth, WA - orasel cu specific bavarez. Pentru ca este inconjurat de livezi,
primavara se organizeaza "Festivalul florilor de mar". Aproape in orice anotimp alegeti sa
mergeti (mai putin iarna) o sa gasiti fructe proaspete (cirese, caise, piersici, pere, ... si
bineinteles, mere). In primele doua weekend-uri din luna octombrie are loc Oktoberfest.
Mount Rainier
Este cel mai inalt (4 392 metri) vulcan din Cascades
Muzeul Sticlei, Tacoma
Mount St. Helens
Vulcan activ care a erupt ultima data la 18 Mai, 1980
Northwest Treck
Parc ce se intinde pe 615-acri, este casa a peste 200 de specii de animale si pasari.
Olympic Peninsula - Hoh Rain Forest
Padure cu vegetatie luxurianta.
Lake Chelan
Lac pentru agreement in vestul statului Washington. Datorita zonei in care se afla
beneficiaza de vreme prielnica pentru plaja si alte activitati
Olympic Peninsula - Hurricane Ridge
Acest pisc va ofera o vedere excelenta a Puget Sound-ului. In zile insorite se poate vedea
si orasul Victoria de pe insula Vancouver.
Olympic Peninsula - Dungeness Spit
13
Este o fisie de nisip, de forma unei peninsule, care inainteaza in ocean pe o distanta de 5
mile. La capatul ei se afla un far.
Orcas Island
Insula Orcilor este locul ideal pentru o plimbare cu caiacul. Daca aveti o zi norocoasa veti
putea vedea si balenele.
Pentagon, Washington D.C.

Pentagonul, sediul central al Departamentului Aprrii, este una dintre cele mai
mari cldiri de birouri din lume. Este de dou ori mai mare dect Merchandise Mart din
Chicago i are o suprafa folosibil de trei ori mai mare dect cea a Empire State
Building din New York. Capitoliul Naional (the National Capitol) ar ncpea n oricare
dintre cele cinci seciuni ale cldirii. Exist puini americani care s nu tie de Pentagon.
Dintre acetia, muli urmresc tirile despre proiectele de aprare iniiate n aceast
cldire.
n fapt, Pentagonul este un ora n sine. Aproximativ 23.000 de angajai, cadre
militare i civili, contribuie la planificare i execuia planurilor de aprare a SUA. Acetia
vin zilnic din Washington, D.C. i din suburbiile oraului, folosind cei peste 45 km de
drumuri de acces, ncorpornd benzi expres pentru autobuze i unul dintre cele mai noi
sisteme de metrou din ar. Anagjaii parcheaz zilnic 8.770 de maini n 16 parcri
rspndite printre cei 200 de ari de gazon; folosesc 131 de rnduri de scri i 19 scri
rulante pentru a ajunge la birouri care ocup 338.879 de metri ptrai. n interiorul
cldirii, angajaii au la dispoziie 4.200 de ceasuri, beau ap din 691 de cimele, folosesc
284 de toalete, consum 4.500 de cni de cafea i 6.800 de buturi rcoritoare servite de
personalul de 230 de oameni de la un restaurant, dou cantine i apte baruri, nclusiv
unul n aer liber. Serviciile tip restaurant sunt contractate de ctre Pentagon cu o
companie privat, civil.
Cei 165.000 km de cablu telefonic conecteaz zilnic peste 200.000 de apeluri
telefonice. Oficiul potal militar proceseaz lunar 1.200.000 de articole de coresponden.
O varietate de biblioteci deservesc munca i activitatea de cercetare a personalului. Doar
una dintre ele, Biblioteca Armatei, ofer 300.000 de publicaii i 1.700 de periodice n
diferite limbi de circulaie.
Chiar i fr ocupani, mobilier i decoraii, edificiul rmne o structur
extraordinar. Construit n primii ani ai celui de-al doilea rzboi mondial, Pentagonul
este considerat n continuare ca fiind una dintre cele mai eficiente cldiri cu birouri din
lume. n pofida celor aproape 29 km de coridoare, deplasarea ntre oricare dou puncte
din cldire nu necesit niciodat mai mult de apte minute.
nainte de construcie, actuala locaie a Pentagonului era acoperit de mlatini i
gropi de gunoi. este una dintre cele mai mari cldiri de birouri din lume, dragate din rul
Potomac, aflat n apropiere, au fost transformate n 435.000 de metri cubi de beton i
folosite la crearea formei actuale a Pentagonului. Edificiul a fost ridicat cu costuri de
circa 83 de milioane de dolari, construcia realizndu-se n timp record, n mai puin de
16 luni, fiind terminat pe 15 ianuarie 1943. Astfel au fost amalgamate 17 dintre fostele
cldiri ale Ministerului de Rzboi, permind recuperarea investiiei n decursul
urmtorilor apte ani.
14
Obeliscul din Washington

Spre deosebire de celelalte obeliscuri ridicate de masoni n secolul XIX, cel de la
Washington nu este un obelisc egiptean, ci a fost construit conform tradiiei masonice,
pentru a-l comemora pe primul preedinte al SUA, masonul George Washington.
La moartea lui, n 1799, ceremonialul funerar a fost realizat dup toate regulile
masonice, sicriul a fost acoperit cu un or druit de un alt revoluionar mason, marchizul
La Fayette i muli frai au adus ramuri de salcm pentru a simboliza att renvierea lui
Osiris ct i nvierea iminent a lui Washington n trmul guvernat de Osiris. n data de
21 februarie 1885, cnd se aniversa naterea lui Washington, monumentul a fost ridicat i
consacrat cu pompa masonic cuvenit. Un frate important a vorbit despre masonii de azi
ca i constructori ai societii umane: Pietrele lor sunt oameni vii, ei sunt precum vechii
egipteni care l adorau pe Osiris, sperana lor de nemurire
Monumentul are deloc ntmpltor 555 de picioare (168 de metri) i este printre
cele mai nalte construcii din lume. Exist o lege federal care interzice construirea n
Washington a vreunei cldiri mai nalte dect acest obelisc. Spre deosebire de obeliscurile
tradiionale egiptene care puteau fi construite doar dintr-un monolit, aceast creaie
masonic modern a fost construit din blocuri de piatr donate de mai multe naiuni,
state, orae i organizaii i poart inscripionate diferite slogane.
La o msurtoare mai exact, vedem ns c obeliscul nu este amplasat chiar n
centrul crucii ci puin mai jos, astfel nct el se afl situat pe aceeai linie cu House of
Temple, sediul central al francmasoneriei americane.
Casa Alba
Casa Alb este sediul administraiei prezideniale a Statelor Unite; totodat aici
este reedina i biroul preedinilor Statelor Unite. Cldirea se afl n Washington, D.C.,
1600 Pennsylvania Avenue NW.
Adresa exact: 1600 Pennsylvania Avenue, Washington DC, USA. Destinaie:
reedina executiv a tuturor preedinilor americani, de la John Adams ncoace.
Alte amnunte: astzi este, n fapt, un complex arhitectural compus din: reedina
executiv (unde locuiete familia preedintelui), aripa de vest (unde se afl Biroul Oval,
Sala Cabinet i Sala Roosvelt), aripa de est (cuprinde biroul Primei Doamne i
secretariatul), cldirea vechiului birou executiv (birourile vicepreedintelui).
COMPETIIA
ARHITECILOR
Ideea unei case prezideniale a fost inclus n planul general al oraului federal
Washington de arhitectul francez Pierre Charles LEnfant. Proiectul de construcie a fost
selecionat n urma unui concurs la care s-au prezentat nou propuneri, una dintre ele,
anonim, aparinnd lui Thomas Jefferson. Primul preedinte al Americii, George
Washington, a vizitat antierul viitorului ora administrativ ce urma s-i poarte numele n
1792. Analiznd oferta, alegerea sa a fost rapid i definitiv, oprindu-se asupra
proiectului unui irlandez din Charleston (South Carolina), James Hoban. Preedintele a
recomandat i mbuntiri ale proiectului, considernd cldirea prea mic, lipsit de
ornamente i nu ndeajuns de maiestuoas pentru anvergura viitorilor locatari. Astfel,
suprafaa util a fost mrit cu treizeci la sut i construciei i s-a adugat un hol
15
impresionant (actuala East Room). Lucrrile de construcie au durat opt ani, din 1792
pn n 1800.
MODIFICRI I EXTINDERI
n timpul rzboiului din 1812 (mai exact, n anul 1814) Casa Alb a fost
bombardat de armata britanic, n cadrul operaiunilor de "ardere a Washingtonului",
interiorul find aproape n totalitate distrus i zidurile exterioare grav afectate.
Reconstrucia a nceput imediat dup ncetarea ostilitilor, sub supravegherea
preedintelui James Monroe, care s-a instalat ntr-o arip parial reconstruit. Pn n
1829, reconstrucia a continuat prin adugarea corpurilor de sud i de nord. Theodore
Roosevelt a mutat biroul de lucru prezidenial n aripa de vest renovat i extins.
Preedintele William Howard Taft a fost acela care a adus aripa de vest la dimensiunile
actuale i care a creat Biroul Oval, celebrul de acum cabinet de lucru nr.1. Etajul trei al
cldirii, de fapt o mansard nalt, a fost de asemenea extins pe la 1930, acoperiul fiind
nlat i interiorul destinat dormitoarelor. Aripa de est, nou-construit, a fost utilizat
pentru organizarea recepiilor i pentru activiti sociale. Ea a fost definitiv dotat n
1946, cnd aici s-au instalat birouri adiacente. La un control, n anul 1948, s-a constatat
c pereii exteriori, precum i unele grinzi interioare din lemn erau gata s se prbueasc.
Sub mandatul lui Harry S.Truman s-au efectuat ample lucrri de consolidare i
reorganizare a spaiului interior, montndu-se grinzi i armturi metalice, iar anumite
spaii primind destinaii noi.
INFO
Piatra de temelie la construcia Casei Albe a fost pus n 13 octombrie 1792, fr
nici o ceremonie formal. La fundaie i corpul principal au muncit muli afroamericani,
dar i meseriai imigrani venii din toate colurile lumii, muli dintre ei neavnd nc
cetenie american. Totui, dintre ei s-au remarcat grupurile compacte de muncitori
irlandezi i italieni, care au ridicat pereii din piatr sau crmid, coloanele de pe faada
principal i decoraiunile exterioare. Costrucia iniial a fost terminat n opt ani i a
costat 232.372 de dolari (aproximativ 2,4 milioane la nivelul anului 2005). De remarcat
faptul c actuala construcie este cam de cinci ori mai mare dect aceea existent n
planurile iniiale.
16
Campania"Create Your Own Power Trip
Primarul Adrian M. Fenty impreuna cu oficialii care se ocupa cu turismul din

Washington au lansat un nou brabd si o noua strategie destinata sa promoveze orasul si
sa relanseze una din cele mai imoportante ramuri ale industriei :turismul. A fost facuta
cunoscuta pentru public prima data la Shakespeare Theatre Company's Lansburgh
Theatre.
Campania de marketinf a costat 2 milioane de $ si cuprinde spoturi publicitare
pentru tv, spoturi postate pe internet, printuri si afise. Brandul se bazeaza pe puterea
inspirata de oras si invita vizitatorii sa-si creeze propria putere in calatoria lor.
Strategia s-a dezvoltat si a fost creata in mai mult de un an cautari, studii si
teste.Campania s-a bazat pe avantajul competitiv creat pe baza unor simboluti precum:
puterea, inspiratia, frumusetea, studierea si descoperirea si experienta istorica.
Concepul a fost creat in colaborare cu DC office of Burson-Marsteller si doreste
sa invoce calitati distincte care sa faca apel la emoriile orasului.
"Este esenial pentru noi, pentru a fi cu laser-focused n eforturile noastre de
marketing. Avem nevoie pentru a crea mesaje impotriva celor care stau mpotriva noastr
i a concurenei n legtur cu publicul nostru ", a spus Dan Mesches, preedinte al
Destination DC i preedinte al Star Restaurant Group. " DC va ajunge printre cele mai
populare destinaii n Statele Unite.
Print Ads ilustreza patru concepte, "Seat de putere", "Soul de putere", "Power
Play" i "putere de foc",si vor rula n cele mai importante publicatii de pe tot parcursul
verii, inclusiv Conde Nast Traveler, Gastronomic, Black Enterprise, Saveur, The New
Yorker , The New York Times, National Geographic Traveler i Smithsonian, un alt
partener-cheie pentru mass-media a campaniei. Pentru a construi un puternic angajament,
17
reclamele vor aprea, de asemenea, n locuri de desfacere, inclusiv The Washington Post,
Washington Afro-American, Washington Blade, Washington Hispanic Comunnity i n
alte ziare.
Pentru a sprijini noua strategie de brand i campania, care include motoare de
cutare de introducere pe pia i de parteneriate cu Travelocity, TripAdvisor, Gothamist
i DCist, Destination DCsi deasemenea relansarea, unui nou aspect pentru site-ul su,
Washington.org. Dezvoltat de dou firme locale, DC-based Datanet and McLean. Site-ul
ofer, de asemenea, un forum pentru localnici de a mprti propriile sfaturi i intuiii,
plus un traseu de planificare pentru a face mai uore pentru turiti vizitele lor.
Washington.org atrage mai mult de 600000 de vizitatori pe lun.
Noua platforma de brand include, de asemenea, un nou film ideo de2 minute,
subscrise de Guest Services, Inc, un sustinator de mult timp al campaniilor de marketing.
18
New York
the City of New York, the noblest of the American symbols.
James Morris
New York-ul este recunoscut pentru contructiile indraznete, captivante si suple.

Metropola americana cu opt milioane de locuitori, orasul care nu doarme niciodata.
Oraul New York (The City of New York) este cel mai populat ora din Statele
Unite, zona sa metropolitan fiind una dintre cele mai mari zone urbane din lume. Are
statutul de cel mai mare ora al Statelor Unite nc din 1790, fiind de asemenea i primul
ora capital al statului i locul de numire a lui George Washington ca primul preedinte
al Statelor Unite. De mai bine de un secol a fost unul din centrele mondiale importante de
comer i finane. New York este de asemenea considerat unul din cele mai importante
orae din lume datorit influenei sale globale din mass-media, educaie, divertisment,
art i mod. Oraul este de asemenea i un centru important al afacerilor externe,
gzduind sediul Organizaiei Naiunilor Unite.
New York este mprit pe alte cinci zone: The Bronx, Brooklyn, Manhattan,
Queens i Staten Island. Cu peste 8,2 milioane de rezideni pe o arie de 830 km, New
York este metropola cu cea mai mare densitate din Statele Unite.
Multe dintre cartierele i monumentele oraului au o popularitate foarte mare
mprejurul lumii. Statuia Libertii primea milioanele de emigrani ce veneau n America
la sfritul secolului al XIX-lea i nceputul celui de-al XX-lea. Wall Street, din
Manhattan este un centru financiar important nc din al Doilea Rzboi Mondial, si este
casa New York Stock Exchange. Orul gzduiete de asemenea unele dintre cele mai
nalte cldiri din lume, incluznd Empire State Building i turnurile gemene World Trade
Center, distruse n atentatele din 11 septembrie 2001.
19
Geografie
Imagine din satelit artnd centrul zonei metropolitane.

Peste 10 milioane de oameni locuiesc aici.
Oraul New York este situat n nord-estul Statelor Unite ale Americii, i n sudestul Statului New York, la aproximativ jumtatea distanei dintre Washington D.C. i
Boston. Zona de la gura rului Hudson, ce se vars n Oceanul Atlantic, a ajutat oraul s
cresc n importan din punct de vedere al comerului. O mare parte a New York-ului
este construit pe cele trei insule ale Manhattanului, Staten Island i Long Island, astfel
suprafaa sa fiind dispersat, ajutnd la creterea densitii.
Rul Hudson, curge prin Valea Hudson i Golful New York. ntre oraul New York, i
Troy (un orel din New York), rul se transform ntr-un estuar.[13] Hudson separ
oraul de New Jersey. East River curge din Long Island Sound i separ The Bronx i
Manghattan de Long Island. Rul Harlem, ce se afl ntre East River i rul Hudson,
separ Manhattan de The Bronx.
Terenul a fost alterat considerabil de ctre oameni, extinderea pmntului peste
ape ncepnd nc de pe vremea colonialilor olandezi. Extinderea suprafeei pmntului
este cel mai accentuat n Lower Manhattan, cu zone ca Battery Park City din anii 1970
i 1980.[14] O parte din variaiile naturale ale topografiei au fost de asemenea netezite in
Manhattan.[15]
Oraul se ntinde pe uscat pe o suprafa de 831,4 km.[16] Cel mai nalt punct din ora
este Todt Hill din Staten Island, ce se afl la 124,9 m deasupra nivelului mrii, care este
de asemenea i cel mai nalt punct al coastei de est, sud de Maine.
20
Zonele administrative
Cele cinci zone administrative: Manhattan, Brooklyn, Queens, The Bronx, Staten Island
New York-ul este alctuit din cinci zone administrative (englez: boroughs), o
form de guvernare aparte. Aceste zone sunt i ele la rndul lor alctuite din mii de
cartiere, multe dintre care au propia lor istorie i semntur. n cazul n care aceste zone
ar fi fost orae de sine stttoare, patru dintre ele (Brooklyn, Queens, Manhattan i The
Bronx) ar fi fost printre primele zece cele mai populate orae din Statele Unite.
The Bronx (pop. 1.373.659)[22] este zona ce se afl n cel mai nordic punct al
oraului. Este de asemenea i casa echipei de baseball New York Yankees, gzduind i
stadionul acestora, Yankee Stadium. Cu excepia unei mici poriuni din Manhattan, i
anume Marble Hill, The Bronx este singura parte a oraului ce se afl pe teritoriul
continental al Statelor Unite. n The Bronx se poate de asemenea gsi Bronx Zoo, cea
mai mare grdin zoo aflat n interiorul unui ora, din Statele Unite, acesta ocupnd
o suparfa de 107,2 hectare i avnd peste 6.000 de animale.[23] The Bronx este de
asemenea i locul de natere al culturii rap i hip-hop.
Brooklyn (pop. 1.373.659)[22] este cea mai populat zon administrativ a oraului,
i a fost un ora de sine stttor pn n anul 1898. Brooklynul este cunoscut pentru
diversitatea sa cultural, etnic i social, i cartierele sale distinctive. Acest zon
beneficiaz de o plaj ce se extinde pe o suprafa foarte mare, i gzduiete Coney
Island, nfiinat n anii 1870.
Manhattan (pop. 1.620.867)[22] este cel mai dens populat dintre cele cinci zone i
locul unde se pot ntlni majoritatea zgrie-norilor din New York, precum i Central
Park. Manhattan este centrul financiar al oraului i gzduiete sediile multor
corporaii, Naiunile Unite, precum i numeroase universiti importante.
Queens(Queens County: Pop. 2,270,338)este cea mai mare zona administartiv
(,,borough") din SUA . Primi coloniti europeni au fost olandezii care au nfiinat o
serie de sate i orae pe teritoriul actual , astzi este al doilea borough ca marime din
punct de vedere al populaie dup Brooklyn .
Staten Island(Richmond County: Pop. 481,613) este cea mai puin populat zon din
New York i este legat de restul metropolei prin Podul Verrazano-Narrows , ce face
legatura cu Brooklyn i prin Feribotul Staten Island ce face legtura cu Manhattan.
21
Arhitectur
Tipul de cldiri cel mai frecvent asociate cu New York-ul sunt zgrie-norii. n
New York se gsesc n jur de 4493 zgrie-nori, mai mult dect n orice alt ora din lume.
Fiind nconjurat aprope n ntregime de ap, densitatea sa mare, i capacitile comerciale
ale oraului oraului n diferitele sale zone au dus la apariia celui mai mare numr de
cldiri de birouri i blocuri de apartamente din lume.
Cldirile din New York prezint numeroase stiluri arhitecturale importante. Printre
acestea se afl i Woolworth Building (1913), un zgrie-nori n stil neogotic ce prezint
numeroase detalii la scar mare, caracteristice acestui stil, ce pot fi observate de la cteva
sute de metri distan. n 1916 a fost adoptat Reforma Zoning ce limita construcia
zgrie-norilor la un anumit procent pe o zon definit, pentru a permite luminii soarelui
s ajung pna la nivelul de jos.[19] Construcia n stil Art Deco a Chrysler Building
(1930) cu al su vrf conic i cupol din oel este una dintre cldirile ce respecta
prevederile propuse de Reforma Zoning. Cldiea este considerat de ctre muli istorici
ca fiind cea mai mrea cldire a New York-ului, cu ornamentaiile sale distinctive.[20]
Un exemplu extrem de important al stilului internaional n Statele Unite este Seagram
Building (1957), ieind n eviden datorit faadei sale ale crei grinzi de culoare bronz
sunt lsate la vedere. Cond Nast Building (2000) este un exemplu de zgrie-nori
construii n stilul verde, sau stilul eco din America.[21]
Empire State Building (dreapta) i Chrysler Building, sunt unele dintre cele mai bune
exemple ale arhitecturii n stil Art Deco.
Empire State Building

Empire State Building este un zgrie-nori cu 102 etaje situat n oraul New York
City din Statele Unite ale Americii, construit ntre anii 1929 - 1931.
A fost cea mai nalt cldire din lume timp de 41 de ani, ntre anii 1931 i 1972, pn
cnd a fost terminat primul dintre cele doua turnuri ale complexului World Trade Centre.
22
In 1931, la Casa Alba din Washington, D.C., presedintele Herbert Hoover apasa
pe un buton prin care sunt aprinse luminile in Empire State Building, fiind astfel
inaugurata in mod oficial cea mai inalta cladire ridicata pana in momentul respectiv.
Avand 102 etaje, sau o inaltime de 1454 de picioare, din varful paratraznetului
pana la baza sa de pe Strada 34 si Fifth Avenue, acest zgarie-nori a devenit un simbol
american al ambitiei, simbol faimos in toata lumea, care inca domina cerul din
Manhattan. Proiectat de arhitectul William Frederick Lamb, Empire State Building a fost
construita in timpul apogeului Marii Recesiuni, insa a fost nevoie doar de un an pentru a
fi finalizata, cu cheltuieli de doar 40 de milioane de dolari. Empire State Building a fost
depasita ca inaltime in 1972 de primul turn World Trade Center din Manhattan, insa
ramane o importanta destinatie turistica si o emblema a New York-ului.
Statue of Liberty
Statuia Libertii din New York (englez Statue of Liberty) sau "Liberty
Enlightening the World" (n vorbirea curent "Miss Liberty" sau "Lady Liberty") este un
monument n portul Liberty Island din oraul New York. A fost plasat n anul 1866 la
intrarea portului pe insul cu scopul de a transmite cltorilor sosii salutul de bun venit
pe pmnt american. Statuia este un cadou al Franei fcut SUA cu ocazia aniversrii n
anul 1876 a 100 de ani de la declararea independenei Americii de Nord.
Statuia are o nlime fr soclu de 46,5 m, cu soclu 93 m. Ea are un nveli de
cupru care acoper un schelet de fier. Monumentul are o greutate de 225 tone, culoarea
statuii prin oxidarea cuprului a devenit verde. Soclul are o form de stea fiind construit
din piatr, n el se afl un muzeu. Statuia reprezint zeia libertii care st cu un picior pe
lanul rupt al scalviei. Ea ine n mna stng o tabl cu inscripia "JULY IV
MDCCLXXVI" (4 iulie 1776) data declarrii independenei SUA. In mna dreapt zeia
are o fclie cu flacra aurit. Pe capul zeiei se afl o coroan mpodobit cu apte
fascicole de lumin care simbolizeaz cele apte mri i continente, cele 25 de ferestre
simbolizeaz cele 25 de nestemate ale lumii. Inveliul de cupru al statuii a fost proiectat
de Frdric-Auguste Bartholdi din Elsass, iar scheletul metalic de inginerul Gustave
Eiffel cel care a conceput i turnul Eiffel.
23
Institutii de cultura
La New York exista numeroase muzee: Muzeul Metropolitan de Arta, Muzeul de
Arta Moderna, Muzeul Guggenheim, Muzeul American de Istorie Naturala etc. Pe langa
acestea, la New York exista multe spatii dedicate artelor dramatice si dansului - dintre
acestea, cel mai mare este Lincoln Center for the Performing Arts, un complex format din
12 companii - Filarmonica din New York, Opera Metropolitana, Opera orasului New
York, Teatrul de balet etc. Alte sali de spectacole sunt Carnegie Hall, Radio City Music
Hall
si
Academia
de
muzica
din
Brooklyn.
In New York City se gasesc numeroase sali de teatru, cele mai multe situate in apropiere
de Times Square in Manhattan si pe Broadway.
Brandul "I love New York"
I love New York" a reprezentat una dintre cele mai reusite campanii de
promovare a unui oras, iar tricourile cu imaginea literei I", urmata de simbolul inimii,
sub ele fiind literele N" si Y" au devenit clasice. Campania a fost lansata in 1977 de
catre departamentul de dezvoltare economica al statului New York, in scopul relansarii
imaginii turistice a orasului.
Agentia Saatchi & Saatchi a refolosit sloganul "I love NY" si familiarul logo in
cadrul unei campanii de comunicare care extinde aria de promovare de la orasul New
York la statul New York, pozitionat ca "statul cu inima unui oras"
Campania de promovare care cere turistilor sa se indragosteasca de statul New York va
avea aceeasi tema si slogan ca cea pentru orasul New York care a rulat acum 30 de ani si
a
carei
logo
a
devenit
un
simbol.
Spre deosebire de vechea campanie, cea pentru statul New York va pune accentul
pe mediul online, avand alocat, numai pentru digital un buget de 17 milioane de dolari, in
timp ce, anul trecut, bugetul intregii campanii de marketing turistic pentru aceeasi
destinatie
a
fost
de
16
milioane
de
dolari.
"Campania I love NY de acum 30 de ani a fost mult inaintea timpurilor in
domeniul marketingului turistic, iar noi incercam sa recastigam acea pozitie de leader", a
declarat Thomas Ranese, seful departamentului de marketing din cadrul Departamentului
de
Dezvoltare
Economica
al
statului
New
York.
Saatchi & Saatchi a preluat contul de promovare a statului New York in mai 2007.
"Am vrut sa ne diferentiem de celelalte campanii de marketing", a declarat Alison
24
Gragno, Creative Director Saatchi & Saatchi. Costurile totale au fost de 1.3 milioane de
dolari, dar avantajele pe care le-a adus valoreaza mult mai mult.
Pentru ca imaginile cu munti si lacuri nu ar fi fost utile, s-a optat pentru o noua
pozitionare, "statul New York avand pulsul orasului New York pretutindeni", a spus ea.
Campania "Just Ask the Locals"
O campanie publicitar care vrea s demonstreze c newyorkezii sunt prietenoi.

Primarul New york-ului a fost un mare sustinator al turismului din anul 2001 de
cand a ocupat functia de primar, avand ca scop aducerea a peste 50 de milioane de turisti
pe an pana in 2015.
Agentia de marketing si turism NYC & Company si primarul orasului New York,
Michael Bloomberg, au realizat o campanie de promovare turistica a orasului cu ajutorul
mai multor vedete, printre care se afla actorii Robert De Niro si Julianne Moore, potrivit
revistei americane "US Weekly". Vedetele, locuitori ai orasului New York, au acceptat sa
participe la campania "Just Ask the Locals" si sa recomande turistilor locurile lor
preferate din oras. Celebritatile le dau chiar sfaturi celor care vin in vizita. De exemplu,
De Niro le recomanda turistilor New York City Fire Museum (muzeul pompierilor), iar
Moore le spune parintilor care isi aduc copiii ca ar fi bine sa vina cu carucioarele la
restaurantul Piccolo Mondo. Actorul Jimmy Fallon (cunoscut publicului din aparitiile la
emisiunea Saturday Night Live sau din pelicula New York Taxi, cu Queen Latifah) da
adresa unui bar local, Pete's Tavern, si adauga spuneti-le ca v-a trimis Jimmy.
Toate celebritatile au fost fotografiate pentru campanie chiar in locurile pe care le
recomanda. Moore chiar si-a adus copiii la sedinta foto.
Julianne Moore, Robert De Niro i alte celebriti se ntrec n a pofti turiii n
Marele mr, aa cum mai este numit New Yorkul, i nu se sfiesc s ofere i sfaturi
prietenoase.
Aceast campanie va ncuraja vizitatorii care vor s triasc la maximum experiena
acestei vizite s i ntrebe pe experi ce i cum adic pe newyorkezi. Oamenii din acest
25
ora nu au fost niciodat reticeni n a spune oamenilor ce gndesc, a spus Bloomberg la

inaugurarea campaniei publicitare, n interiorul aeroportului JFK din New York.
n plus, noua campanie ncearc s i domesticeasc i pe acei vamei care
ngreuneaz prin atitudinea lor posomort intrarea turitilor pe teritoriul american.
Cnd sondajele arat c oamenii nu vin aici deoarece sunt tratai prost la grani, trebuie
s facem ceva.
Dac eti agent de securitate, i poi face treaba fiind politicos i ospitalier n acelai
timp, a mai explicat primarul. n definitiv, i New Yorkul are tot dreptul s se nfrupte
din cele 108 miliarde de dolari care intr anual n Statele Unite direct din buzunarele
turitilor.
Aa se face c pentru campania Just Ask the Locals au fost cooptate nume mari ale
show-bizului, precum Julianne Moore i Robert De Niro, dar i Jimmi Fallon, artistul
Chuck Close i Tiki Barber, fost sportiv de performan.
Chipurile lor prietenoase i zmbesc din toate panourile publicitare instalate
deocamdat doar n aeroportul JFK, fiecare oferind un sfat cu privire la ce s vezi, unde
s mergi i cum s te descurci n New York. Spre exemplu, Julianne Moore se adreseaz
prinilor.
Chiar dac copilul tu vrea s mearg pe jos, ia cu tine i un crucior, i
sftuiete ea pe cei care vor s vad oraul la picior. Robert De Niro lmurete o alt
chestiune: ce este i unde se gsete Tribeca, cartier al crui nume a rezultat din
abrevierea cuvintelor triangle below the Canal Street.
Caui Tribeca? Este triunghiul de sub Canal Street, susine dintr-un poster actorul,
ndemnnd turitii spre zona unde el a nfiinat, nc din 2001, Festivalul de Film Tribeca.
Tot el sftuiete turitii s viziteze New Yorkul la picior. Julianne Moore recomand
restaurantul Piccolo Angolo, cu specific italian, iar Chuck Close pariaz pe Muzeul Frick.
Turism si recreere
La New York ajung anual circa 39 milioane de turisti, iar printre principalele
atractii ale orasului se numara Empire State Building, Times Square, Radio City Music
Hall, Statuia Libertatii, Ellis Island, Wall Street, cladirea Natiunilor Unite, catedrala St.
Patrick, Brooklyn Bridge etc. Desi multi turisti se gandesc la Manhattan atunci cand
vorbesc de turism la New York, dar exista numeroase alte locuri care merita vizitate:
Coney Island in Brooklyn, Gradina zoologica din Bronx, arenele de tenis de la Flushing
Meadows etc. In New York City exista numeroase parcuri, dintre care cel mai cunoscut
este Central Park, alaturi de care trebuie mentionate Riverside Park, Battery Park, Bryant
Park, Prospect Park, Flushing Meadow-Corona Park, Washington Square Par.
World Trade Center a fost o destinatie turistica importanta inainte de atacul terorist de la
11 septembrie 2001, care l-a distrus si a afectat grav si turismul in New York.
26
Industria turistica a SUA, naruita de atentate

Industria turistica din SUA trebuie sa recunoasca o realitate dureroasa: masurile
de
siguranta
determinate
de
atentate
au
descurajat
turismul.
Ingrijorarea ca popularitatea in scadere a SUA va indeparta grupurile de turisti a generat
o coalizare a proprietarilor de hoteluri, restaurante si companii de inchiriat masini in
incercarea
de
a
imbunatati
imaginea
tarii
in
ochii
turistilor.
Mai mult de 100 de agentii si prestatori de servicii turistice s-au alaturat
membrilor Congresului american, impreuna inaugurand programul "Discover America
Partenership", menit sa lupte cu ceea ce numesc "criza imaginii Americii".
Ei doresc sa atraga 10 milioane de noi vizitatori pe an si sa faca SUA un loc mult
mai
atractiv.
"Trebuie sa avem un zid de siguranta peste tot in tara, dar, de asemenea, trebuie sa avem
si o usa de intrare", spune Roger Dow, presedintele Asociatiei Industriei Turistice (TIA).
Reprezentantii industriei asteapta ca guvernul sa accesibilizeze intrarea turistilor
in
tara.
Grupul, condus de presedintele hotelului Intercontinental, vrea sa disocieze imaginea
negativa indusa in lume de politica externa a Americii, de imaginea tarii ca spatiu turistic.
"Industria turistica nu este controlata si nu trebuie sa fie controlata de politica externa",
spune
Jonathan
Tisch,
director
al
hotelului
Loews.
Biroul Consultativ pentru Turism a atentionat ca SUA pierde lupta pentru
atragerea vizitatorilor. O serie de masuri ce limiteaza accesul, precum cresterea costurilor
de intrare si impunerea de noi criterii pentru acordarea vizei, sunt considerate
descurajante.
De exemplu, un brazilian care ar vrea sa vina ca turist in SUA are de asteptat sase
luni pana la obtinerea vizei. Acest lucru a facut ca numarul de calatori brazilieni sa scada
cu 43% din 2001. De asemenea, noile masuri de securitate luate la granita au determinat
o diminuare a afluxului de calatori.
Ca o confirmare, 77% din agentiile de turism au raportat ca SUA a devenit un loc
mult mai dificil de vizitat, foarte multi turisti alegandu-si alte destinatii.
Costul acestor impedimente este semnificativ: pierderea unei cote pe piata turistica se
traduce in pierderi de 43 miliarde dolari in 2005 si de 286 miliarde din 1992.
SUA nu a capturat nici un procent din cresterea de 20% a turismului mondial din 2000
pana in 2005, fiind singura tara care a raporta un delcin. Estimarile arata ca un numar de
27 milioane de vizitatori au fost pierduti.
Fiecare procent din piata de turism produce un venit de 13,4 miliade dolari,
153.000 locuri de munca si 2 miliarde dolari venituri bugetare.
Un studiu condus de Centrul de Cercetare Pew arata ca imaginea SUA in opinia
publica a unor tari mari s-a degradat. Studiul a fost efectuat in 2006 pe 16.710 persoane
din 15 tari si reflecta o scadere dramatica de la an la an.
27
Cele mai nalte cldiri din New York City

Cea mai nalt cldire din New York City a fost construit n 1931 i este numit
Empire State Building. Cldirea are o nlime de 381 metri i se afl n centrul zonei
comerciale Manhattan. Empire State Building este de asemenea a doua cldire ca
nlime din Statele Unite ale Americii i a zecea cldire nalt din lume ncepnd cu
1972. A doua cldire din ora este Bank of America Tower care are o nlime de 366
metri. Cldirea este nc n construie iar finalizarea acesteia va avea loc probabil la
sfritul anului 2008. A treia cldire din ora ca nlime este Chrysler Building care
ocup i primul loc ntre cldirile cu cea mai mare nlime din ora ntre anii 1930 i
1931.
Istoria zgrie-norilor din New York City a inceput dup inaugurarea cldirii World
Building din 1890. De la construirea acesteia ce avea 106 metri nlime, a aprut i
concurena ntre numeroase proiecte arhitecturale privind construirea unor cldiri mai
mari..[4] Dei nu era cea mai nalt cldire din ora, World Building a fost prima cldire
ce a depind nlimea de 87 de metri, reuind atingerea nlimii Bisericii Trinity. Pn
n anul 1899 The World Building a fost cea mai nalt cldire din ora, dar a fost
demolat n 1955 pentru realizarea Podului Brooklyn. Din punct de vedere istoric, oraul
New York City a jucat un rol important n dezvoltarea zgrie-norilor. nc din anii 1890
existau 11 cldiri care deineau la acea vreme, titlul de cele mai nalte cldiri din lume.
Construcia cldirilor gigantice din New York s-au finalizat mai trziu. Lucrrile acestor
tipuri de cldiri au nceput nc din anii 1910 i au durat pn n anii 1930. n tot acest
timp n New York City au fost construite 82 de cldiri, dintre care, 16 purtau titlul de cele
mai nalte. Populaia local din aceast perioad de timp a fost martora construirii celor
mai nalte cldiri ale lumii, cldiri precum Bank of Manhattan Trust Building, Chrysler
Building, i Empire State Building, acestea aflndu-se i printre cele mai nalte cldiri. O
a doua cldire zgrie-nor se numea World Trade Center ce avea o altitudine de 183 metri,
incluznd Turnurile Gemene. Turnul Nordic din World Trade Center era oficial cunoscut
sub numele de One World Trade Center i a fost cea mai nalt cldire pe plan mondial
ntre anii 1972-1973 iar pe plan local a fost cea mai nalt cldire pn n 2001. Cu toatea
acestea, Turnul Nordic ca de altfel i celelalte cldiri ale complexului World Trade Center
au fost distruse datorit atacului din 11 septembrie 2001.
Zgrie-norii au fost construii majoritar n New York, mai ales n centrul i
periferia zonei comerciale Manhattan. Un numr semnificativ de zgrie-nori se afl i n
zonele nvecinate cu Manhattan-ul precum Brooklyn, Queens i The Bronx. Din luna
iunie 2008 oraul deine n total 191 cldiri care au cel puin 152 metri n nlime. n
luna august 2008 s-a ajuns la un numr de 5538 cldiri gigantice n ora, situndu-se
astfel pe locul doi referitor la cele mai nalte cldiri din lume dup Hong Kong. asta
nsemnnd c New York City are cei mai muli zgrie-nori, dect orice alt ora din Statele
Unite.
Din anul 2003, New York City s-au construit 12 cldiri de cel puin 183 metri
nlime, i alte 15 sunt n proces de finalizare. n aceste proiecte arhitecturale noi este
nscris i Turnul Libertii care va avea o nlime de 541 metri. Cunoscut de altfel i sub
numele de One World trade Center, este parte a complexului ce va nlocui World Trade
28
Center. n noul complex este propus pentru a fi construit i cldirea 200 Greenwich
Street ce va avea o nlime de 408 metri, pe lng aceasta cldire construindu-se i alte
cldiri cum ar fi: 175 Greenwich Street cu o nlime de 383 metri, 150 Greenwich Street
ce are o nlime de 297 metri, 130 Liberty Street cu o nlime de 297 metri, i nu n
ultimul rnd cldirea 7 World Trade Center. ncepnd cu iunie 2008, n New York City
exist un total de 338 cldiri uriae dintre care unele sunt n construcie, iar altele ale
cror proiecte au fost aprobate pentru realizare, sau urmnd s fie aprobate.
Poziie Nume
nlime
metri
Numr
total de
etaje n
cldire
Anul
Not
nfiinrii
Empire State
01.0381
Building
102
1931
Bank of
America
Tower*
02.0366
54
2008
Chrysler
Building
03.0319
77
1930
3=
New York
04.0319
Times Tower
52
2007
29
Este a zecea mare cldire ca

nlime din lume, i a treia
cldire ca nlme din Statelor
Unite. Empire State Building
este prima cldire din ora care
a depit 100 de etaje.
Cldire nc n construcieMajoritatea lucrrilor la cldirea
Bank of America Tower s-au
finalizat n decembrie 2007.
Bank of America Tower este a
treisprezecea cldire din lume
dup nlime i a patra cldire
din Statele Unite ca nlime.
Este a douzeci i cincea
construcie ca nlime din
lume, i a asea cldire ca
nlime din Statele Unite.
Chrzsler Building este prima
cldire construit de ctre om
care a avut mai mult de 305
metri n nlime. Cldirea a fost
poziionat pe primul loc n
lume din anul 1930 pn n
1931 depind astfel nlimea
Turnului Eiffel.
Este a douzeci i cincea cldire
dup nlime din lume, i a
asea din Statele Unite.
American
International
Building
05.0290
66
1932
40 Wall Street 06.0283
70
1930
Citigroup
Center
07.0279
59
1977
Trump World
08.0262
Tower
72
2001
GE Building
09.0259
69
1933
10
CitySpire
Center
10.0248
75
1987
11
One Chase
Manhattan
Plaza
11.0248
60
1961
12
Cond Nast
Building
12.0247
48
1999
13.0246
59
1963
13
MetLife
Building
30
Este a patruzeci i patra cldire

din lume dup nlime, i a
aisprezecea cldire dup
nlime din Statele Unite. Pe
lng acestea este cea mai nalt
cldire din partea inferioar a
Manhattan-ului.
Este a cincizeci i treia cldire
dup nlime din lume, i a
douzecea cldire dup nlime
din Statele Unite. Cldirea mai
este cunoscut i sub numele de
Trump Building.
Este a cinzeci i opta cldire din
lume dup nlime i a
douzeci i doua cldire dup
Este a aptezeci i noua cldire
douzeci i opta cldire dup
Trump World Tower este cea
mai nalt bloc din New York
City i Statele Unite.
Este a nouzeci i treia cldire
treizeci i doua cldire dup
Este a o sut douzeci i treia
cldire din lume dup nlime,
i a treizeci i noua cldire din
Statele Unite.
Este a o sut douzeci i cincia
cldire din lume dup nlime,
i a patruzecia cldire dup
Este a o sut treizecia cldire
din lume dup nlime i a
patruzeci i una cldire dup
Cldirea este cunoscut i sub
numele de Four Times Square.
Este a o sut treizeci i una
cldire din lume dup nlime
i a patruzeci i doua cldire
dup nlime din Statele Unite.

Este a o sut treizeci i doua
cldire dup nlime din lume
i a patruzeci i treia cldire
Este a o sut patruzeci i opta
cldire dup nlime din lume,
i a patruzeci i patra cldire
Este a o sut aptezeci i cincia
cldire din lume i a cincizeci i
treia cldire dup nlime din
Statele Unite.
Este a o sut nouzeci i noua
cldire dup nlime din lume,
i a azeci i una cldire din
Statele Unite.
Este a aizeci i patra cldire
Este fosta Bear Sterns World
Headquarters.
Este a aizeci i cincea cldire
Este a aizeci i asea cldire
din Statele Unite dup nlime.
14
Bloomberg
Tower
14.0246
54
2005
15
Woolworth
Building
15.0241
57
1913
16
One
Worldwide
Plaza
16.0237
50
1989
17
Carnegie Hall
17.0231
Tower
60
1991
18
383 Madison
18.0230
Avenue
47
2001
19
AXA Center
19.0229
54
1986
20.0229
57
1972
21.0229
54
1971

22.0229
55
2004

23.0229
55
2004

din Statele Unite dup nlime..
60 Wall Street 24.0227
55
1989
25.0227
54
1972
26.0226
54
1973
27.0226
57
1931
28.0226
49
2006
20=
20=
20
20=
24=
24=
26
27=
27=
One Penn
Plaza
1251 Avenue
of the
Americas
Time Warner
Center South
Tower
Time Warner
Center North
Tower
One Astor
Plaza
One Liberty
Plaza
20 Exchange
Place
7 World Trade
Center
31
Este a aptezeci i treia cldire

Este a aptezeci i treia cldire
din Statele Unite dup nlime
Este a aptezeci i asea cldiri
Este a aptezeci i aptea cldire
Este a aptezeci i aptea cldire
29
30
31
32
33
34
35
Three World
Financial
Center
Bertelsmann
Building
Times Square
Tower
Metropolitan
Tower
500 Fifth
Avenue
JP Morgan
Chase World
Headquarters
General
Motors
Building
Este a optzeci i una cldire

29.0225
51
1986
30.0223
42
1990
31.0221
47
2004
32.0218
68
1987
33.0216
60
1931
34.0215
52
1960
Este a o sut patra cldire dup

nlime din Statele Unite .
35.0215
50
1968
Este a o sut cincia cldire dup

Este a optzeci i cincia cldire

Este a nouzeci i doua cldire
din Statele Unite dup nliime.
Este a nouzeci i opta cldire
Este a o sut una cldire din
Statele Unite dup nlime.
Cldiri n construcie
Freedom Tower
Cladire aflata inca in constructie inceputa in 2006 si va fi finaizata in 2013.
Nr de etaje: 108
Etaje la subsol: 4
Inaltimea camerelor: 4 m
Suprafata: 241.548 m2
Utilizat pentru:
-birouri
-comunicatii
-locuri pt observare
-restaurant
-parcari
Stilul arhitecturii: late-modernist, modern, expresionism
Materiale folosite: sticla , otel, beton armat
Bank of America Tower

Adresa: Sixth Avenue & 42nd Street, Times Square Midtown Manhattan
New York City NY United States
data inceperii proiectului: 2004
Data finalizarii proiectului:2009
Creditor: Bank of America
Suma investita: 1 miliard $
Nunar etaje: 54
32
Inaltime: 365.8 m
Inaltimea unui etaj: 5m
Folosinta:
-birouri
-teatru
Stilul arhitectural:
late-modernist
Expresionism
Materiale utilizate in constructie: sticla, otel, beton armat
Arhitecti: Cook + Fox Architects, LLP, Adamson Associates International
Constructori: Tishman Construction Corporation, Cornell & Company, Inc., CenturyMaxim Construction Corporation, Severud Associates, Link-Belt Construction
Equipment Company, Schindler Elevator, ULMA Form Works, Inc., Viracon, altPOWER
Inc.
Ingineri: Mueser Rutledge Consulting Engineers, Entek Engineering LLP, Jam
Consultants Inc., Solar Design Associates, Inc., Van Deusen & Associates (New York),
Steven Winter Associates, Inc, Israel Berger & Associates, Ducibella Venter & Santore,
Vollmer Associates LLP.
150 Greenwich
Adresa: 150 Greenwich Street, Financial District
Data inceperii proiectului: 2008
Numar etaje: 61
Inaltimea unui etaj: 5m
Folosinta:
-birouri
-restaurante
-spatii comerciale
Stilul arhitectural:
late-modernist
Modernism
Matetiale utilizate:
-sticla
-otel
-beton
Arhitect: Fumihiko Maki
Proprietar: World Trade Center Properties, LLC
Managerul constructiei: Tishman Construction Corporation
Inginer: Structural Engineer: Cantor Seinuk Group
Suma investita: 1.2 miliarde $
Cldiri propuse
33
Aceast list conine cldiri din New York City care s aib cel puin 183 metri n
nlime. Aflarea mrimii acestor cldiri s-a fcut prin calcularea a ci metri ar putea
avea un anumit etaj(aproximativ fiind 50 de etaje n majoritatea cldirilor) ieind astfel
astfel nlimea de 183 metri. Acest calcul s-a fcut deoarece nu a fost dat o nlime
clar de ctre iniiatorii proiectului arhitectural.
Nume
Madison Square
Garden Tower I
Madison Square
Garden Tower II
Hudson Place
Tower I
Manhattan West
Tower I
nlimea
ft / m
Numr etaje maxime Anul exploatrii
01.0427
112
02.0427
112
03.0396
110
2015
04.0371
66
2013
Madison Square Garden

Towers I & II
Adresa: Madison Square Garden
New York City, New York
United States
Folosinta: resedinte
Numar etaje:112
Architect: Skidmore Owings & Merrill
Constructor: Vornado Realty Trust
Brookfield Properties Towers - Tower 1

Adresa: 31st and 33rd streets & 9th and 10th avenues
Numar etaje:66
Suprafata:306m2
Utilizare: birouri
Stilul arhitectural: futurist
Materiale utilizate : sticla
34
Architect: Skidmore Owings and Merrill LL
Los Angeles
Los Angeles, cunoscut ca "L.A." ori ca [the] "City of Angels" (Oraul

ngerilor), este cel mai mare ora din statul California i al doilea ca mrime a populaiei
din Statele Unite, fiind ntrecut doar de New York City.
n 1781 spaniolii au ntemeiat un ora n zona vestic a Statelor Unite, pe nume El
Pueblo de Nuestra Senora Reina de los Angeles. Dominaia spaniol a ncetat n 1821,
ns Statele Unite au preluat controlul oraului 30 de ani mai trziu. Apariia cilor ferate,
precum i celebra "Goan dup aur" a adus n aceste inuturi foarte muli emigrani.
Stabilirea dup 1913 aici a marilor studiouri cinematrografice va avea efectul unei
explozii a afacerilor, cea ce va aduce acestui ora numele de ara fgduinei.
Oraul este denumit familiar L.A. de ctre locuitorii si i are o clim subtropical extrem de blnd. Extinderea enorm a zonei urbane a fcut din Los Angeles
oraul cu cea mai mare arie de ntindere din Statele Unite. Economia oraului se bazeaz
pe o diversificare foarte mare a industriei. De fapt, statul California reprezint o putere
economic clasificat la nivel mondial de state pe locul 7, iar economia oraului Los
Angeles contribuie semnificativ la cea a Californiei.
Los Angeles a fost ncorporat ca municipalitate n ziua de 4 aprilie 1850 doar
cinci luni naintea acceptrii Californiei ca cel de-al treizeci i unulea stat al Uniunii, la 9
septembrie 1850. Los Angeles este capitala comitatului omonim, Los Angeles County.
Conform estimrii fcute de Biroul recensmntului SUA n 2005, oraul avea o
populaie de aproximativ 3,8 milioane de locuitori, fiind centrul economic i cultural al
unei zone metropolitane extinse, cunoscut ca Los AngelesLong BeachSanta Ana, cu o
populaie total de peste 12,9 milioane de oameni.
Primaria din Los Angeles, completa in 1928, este cea mai inalta structura izolata
la baza din lume. Este centrul guvernului orasului Los Angeles, California. Gazduieste
biroul primarului si reuniunile consiliului orasului Los Angeles. Este localizata in centrul
civic, district al centrului Los Angeles.
35
Cladirea a fost proiectata de John Parkinson, John C. Austin, si Albert C. Martin

Sr., si a fost terminata in 1928. Are 32 de etaje si 138 m inaltime, este cea mai inalta
structura izolata la baza din lume, avand o rezistenta seismica foarte ridicata care permite
cladirii sa sustina pagube minime si sa ramana in stare functionala dupa o magnitudine de
8.2 grade pe scara Richter. Cimentul din turn a fost facut din nisip din toate cele 58 de
tinuturi ale Californiei si apa din cele 21 de misiuni 1 istorice. Distinctul turn al Primariei
s-a bazat pe forma Mausoleului din Maussollos, si arata influenta Bibliotecii Publice a
Los Angeles-ului, terminata cu mult inaintea inceperii lucrarilor la constructia Primariei.
Imaginea Primariei a fost prezenta pe insignele Departamentului de Politie Los Angeles
inca din 1940.
Cladirea a fost proiectata ca fiind un Monument Istoric Cultural al orasului in
1976.
Los Angeles este unul dintre cele mai importante centre culturale, tiinifice,
educaionale, tehnologice i comerciale ale lumii. A fost gazda a dou ediii a Jocurilor
Olimpice, n 1932 i 1984. L.A. este gazda a numeroase instituii de renume mondial ntro multitudine de domenii profesionale i culturale. n mod special, oraul Los Angeles
este liderul mondial al producerii i difuzrii mijloacelor de divertisment accesibile
tuturora, filme, programe de televiziune i nregistrri de muzic.
Los Angeles este unul dintre cele mai cosmopolite locuri ale lumii. Oameni de
pretutindeni au fost constant atrai de calitatea sa de ora deosebit, vremea sa extrem de
blnd, poziionarea sa geografic de-a lungul a ceea ce se numete geografic Pacific Rim
Gateway, stilul de via vibrant, energia ce pare a se degaja de pretutindeni i de sperana
realizrii visului american (American Dream).
Campania O ora fara lumina

Oraul Los Angeles, supranumit si orasul luminilor, i va stinge luminile, timp
de o or, n ziua de 20 octombrie, in fiecare an.
Aciunea se nscrie ntr-o campanie de promovare a economiei de energie, iniiat
de municipalitatea oraului american. Locuitorii din L. A., angajaii, ct i proprietarii
magazinelor sunt rugai s sprijine aceast iniiativ, informeaz AFP.
Cele aproximativ zece milioane de persoane, care triesc n comitatul Los
Angeles, cel de al doilea ora ca mrime din SUA, sunt invitate s renune pentru o or la
lumini sau aparate casnice care consum electricitate, pentru a reduce consumul general.
Consiliul Municipal i Consiliul Comitatului Los Angeles au adoptat moiuni n favoarea
acestei aciuni, care dorete s sublinieze importana economisirii energiei electrice.
Los Angeles va avea cea mai mare instalatie solara din lume
Misiunile Spaniole din California cuprind o serie de avanposturi religioase stabilite de

catolicii spanioli al Ordinului Franciscan intre 1769 si 1823 pentru a raspandi credinta
crestina in randul americanilor nativi.
36
Primarul Los Angelesului, Antonio Villaraigosa, a anuntat recent ca orasul va avea

10% electricitate din energie solara. Poreclit Solar A, planul ambitios al primarului
Villaraigosa ar dezvolta cea mai mare instalatie solara din lume, informeaza ENN.
Initiativa noastra in ceea ce priveste proiectul solar este cea mai extinsa din
lume. Cand proiectul va intra in functiune, LA va avea o capacitate energetica mai mare
cu 1,280 megawati, mai mult decat exista astazi in SUA, a declarat primarul
Villaraigosa.
De asemenea, programul pentru energie solara va fi extins si pentru cumparatori.
Astfel, un numar limitat de clienti va primi un sistem solar gratuit in regiunile mai sarace.
Planul solar al primarului din Los Angeles nu numai ca este menit pentru a spori
capacitatea energiei regenerabile in oras, dar spera si sa aduca o contributie semnificativa
economiei verzi prin cearea de joburi in tehnologie curata.
HOLLYWOOD
Hollywood este un cartier al oraului Los Angeles, California din Statele Unite.
Hollywoodul a fost ntemeiat n 1857. Relatrile conform crora numele ar proveni de la
arbuti sfiniti adui din Anglia sunt n mare parte neadevrate. Se spune c numele de
Hollywood a aprut, din ntmplare, cnd soia lui Harvey Henderson Wilcox, un agent
37
imobiliar n anii 1880, cltorind cu trenul, a ntlnit o femeie, care i-a denumit casa
"Hollywood" (lemn sfnt). Cnd doamna Wilcox s-a ntors acas, i-a botezat ferma la
fel.
Hollywood a devenit o municipalitate n 1903. n 1910, locuitorii de sex masculin au

votat unirea cu oraul Los Angeles, pentru a-i asigura o surs constant de ap.
Hollywood-ul, n urma uriaei reete de cas obinut de prezentarea filmului
Voiajul n lun a francezului Georges Mlis n America, este oraul unde se deschide
primul nikel-odeon, n traducere liber "templu de doi ceni", denumire venit de la
moneda de doi ceni. Acest nikel-odeon, este de fapt prima sal specializat n
prezentarea de spectacole cinematografice, primul cinematograf, lucru ce s-a petrecut n
anul 1902. Menionm c pn atunci spectacolele cinematografice erau spectacole de
blci care se prezentau n corturi.
Tot aici, spre nceputul anilor 1900, mai multe companii de producie
cinematografic din New York i New Jersey au nceput s se mute n nsorita Californie,
datorit vremii bune i a zilelor mai lungi. Dei lumina electric exista la acea vreme,
aceasta nu era destul de puternic ca s expun adecvat o pelicul; cea mai bun surs de
lumin pentru producia cinematografic era lumina solar. Compania Nestor, primul
studio de film din zona Hollywoodului, a fost fondat n 1911 de David Horsley. n acel
an, s-au turnat acolo cincisprezece filme independente.
Distana dintre California de Sud i New Jersey i-a ngreunat lui Thomas Edison
impunerea brevetelor sale de invenie n domeniul cinematografic. n acel moment,
Edison deinea aproape toate brevetele necesare pentru producia unui film iar n est,
productorii de film care lucrau independent de Motion Picture Patents Company
(compania lui Edison) erau adeseori acionai n instan i agresai de Edison i agenii
si. n conscin, productorii de film din California puteau s lucreze indepedent,
neatrnat de controlul lui Edison. Dac trimitea ageni n California, zvonurile despre
acetia ajungeau la Los Angeles naintea agenilor, iar productorii de film puteau s fug
n Mexic.
Faimosul nsemn al Hollywoodului a fost ridicat n anul 1923 i era menit s
promoveze noile dezvoltri imobiliare pe dealurile Hollywoodului, nfind iniial
cuvntul "Hollywoodland". Pentru muli ani semnul a fost lsat s se deterioreze. n
1949, Camera de Comer a Hollywoodului a pus piciorul n prag i s-a oferit s elimine
ultimele patru litere i s le repare pe cellalte. Semnul, amplasat n Parcul Griffith, a fost
38
nregistrat ca marc i nu mai poate fi folosit fr permisiunea Camerei de Comer a

Hollywoordului, care administreaz i venerabilul Walk of Fame.
Cuvntul "Hollywood" este utilizat colocvial cu sensul de industrie cinematografic i de

televiziune n California de sud, termenul derivnd de la faimoasa comunitate.
Studioul Charlie Chaplin, de pe bulevardele La Brea i De Lonpre, la sud de
Sunset Boulevard (Bulevardul Soarelui), a fost construit n 1917. A avut muli propietari
dup 1953, printre care Kling Studios, care au produs serialul TV Superman cu George
Reeves; Red Skelton, care le-a folosit ca sound stage pentru showurile CBS; de asemenea
CBS a filmat aici Perry Mason cu Raymond Burr. A fost deinut de asemenea de
compania A&M Records condus Herb Alpert i Tijuana Brass Enterprises. Proprietarul
de acum este The Jim Henson Company, deintoarea show-ului Muppets. n 1969,
Comitetul pentru Patrimoniu Cultural al oraului Los Angeles a desemnat studioul un
momument istoric.
Prima ceremonie de decernare a Premiilor Oscar a avut loc la 16 mai 1929 n
timpul unui banchet desfurat n Sala Florilor a Hotelului Hollywood Roosevelt de pe
Bulevardul Hollywood. Biletele costau $10.00, iar la ceremonie au participat dou sute
cincizeci de persoane.
Faimoasa cldire Capitol Records de pe Strada Vine, la nord de Bulevardul
Hollywood, este un studio de nregistrri nchis pentru vizitele publicului, dar arhitectura
sa circular unic este special, prin faptul c pare a fi o stiv de etaje.
n noiembrie 2002, o propunere de separare a Hollywoodului de Los Angeles i formare a
unui nou ora a fost respins de marea majoritate a votanilor.
Recent construitul Kodak Theatre de pe Bulevardul Hollywood, amplasat acolo unde se
nla odat istoricul Hollywood Hotel, a devenit noua locaie a ceremoniei de decernare
a premiilor Oscar.
Teatrul Kodak este bijuteria de pe coroana Centrului Hollywood & Highland,
fiind un complex localizat in inima istorica a Hollywoodului. Teatrul cuprinde 3 332 de
locuri si a fost inaugurat in Noiembrie 2001 si foarte curand a fost cunoscut de un miliard
de persoane din toata lumea ca fiind gazda permanenta a premiilor Academiei de Film.
Construit la un cost de 94 de milioane $, Teatrul Kodak a fost proiectat de
renumitul Rockwell Group ca fiind la fel de stralucitor ca si artistii de pe
scena si celebritatile invitate, totusi capabil sa serveasca uriasele nevoi
39
tehnologice ale unei transmisiuni in direct in intreaga lume. Numele de Teatrul Kodak, in
20 de ani de parteneriat cu Eastman Kodak Co., a fost unul dintre cele mai semnificative
sponsorizari ale unei companii non-sportive din istorie.
BEVERLY HILLS
Beverly Hills, California
Wilshire Boulevard
"Gradina Lumii", "B.H."
Localizare Beverly Hills in L.A., California

Coordonate:
Tara
Stat
34423N 1182358W
Statele Unite ale Americii

California
40
Judet
Los Angeles
Integrat
22 Octombrie 1906
Suprafata
- Total
5.7 sq mi (14.7 km2)
- Pamant
5.7 sq mi (14.7 km2)
- Apa
0.0 sq mi (0.0 km2) 0%
Populatie (2000)
- Total
33,784
- Densitate 5,927/sq mi (2,298/km2)
Cod ZIP
90210, 90211, 90212
Beverly Hills este un oras situat in partea de vest a Los Angelesului, California,
Statele Unite. Beverly Hills si imprejurimile orasului din vestul Hollywoodului sunt in
intregime inconjurate de orasul Los Angeles. Suprafata triunghiului de platina al
vecinilor instariti este format de Berverly Hills si imprejurimile Los Angelesului.
Populatia in 2006 a fost de 34 980.
Beverly Hills contine unele dintre cele mai mari case din Los Angeles si din lume.
Aceste case ajung de la cele mai extravagante si luxurioase, pana la cele mai elegante si
moderne, si apoi la cele mai mici duplexuri de inchiriat cu mai putin de 280 m 2. Venitul
mediu al unei gospodarii in oras este de peste 87 000 $.
In 2007, Coldwell Banker situeaza Beverly Hills ca fiind cea mai scumpa piata
imobiliara (al doilea an la rand) din Statele Unite, cu o valoare medie pe casa de peste 2.2
milioane$.
In ciuda numelui orasului, majoritatea rezidentilor locuiesc in campie, fiind un
teren relativ plat care include tot sudul Beverly Hills-ului, Sunset Blvd. Casele de pe
dealurile din nord au o valoare mult mai ridicata decat casele obisnuite din restul
orasului, si cele mai scumpe case din Beverly Hills sunt toate pe dealuri.
La fel ca restul Los Angelesului, Beverly Hills gazduieste o larga comunitate
Iranian-Americana. A avut loc o estimare recenta potrivit careia populatia iraniana
reprezinta 30% din populatia orasului si 40% din studentii scolilor publice.
Venitul mediu pe famlie este de 102 611$. Barbatii au un venit mediu de 72 004$
versus 46 217$ al femeilor. Venitul per capita al orasului a fost de 65 507$. 9.1% din
populatie se aflau sub limita saraciei, majoritatea fiind cetateni batrani de peste 65 de ani.
Casele din Beverly Hills au devenit o atractie pentru vedetele consacrate din ziua de azi,
tot mai multi incercand sa-si achizitioneze locuinte in aceasta zona. Printre vedetele care
beneficiaza de acest lux se afla Rod Stewart si celebrul cuplu Demi Moore si Ashton
Kutcher.
Chartered Beverly Hills
41
Unul dintre marile proiecte in domeniul imobiliar este Chartered Beverly Hills.
Acesta este un complex rezidential de apartamente construite pe o bucata de pamant
inconjurata de multa verdeata.
Acest proiect consta in 4 Turnuri cu fundatie + 18 etaje in fiecare turn cu
aproximativ 323 de apartamente bine concepute cu cate 2 si 3 camere, avand o suprafata
de la 1200 la 1800 sq.ft. Este localizat pe Strada Kanakapura si aproape de celebrul
templu Vasantha Vallabha si de centrul ISKCON.
Proiectul va cuprinde urmatoarele utilitati:

Piscina
Gradini
Spatii de joaca pentru copii
Jocuri acvative pentru copii
Teren de Badminton
Pista de alergare
Teren de Basket
Parcare subterana pe doua nivele
O retea exclusiva de cablu TV
Centrul Civic din Beverly Hills
Centrul Civic din Beverly Hills a fost construit in 1990 si este legat de constructia
Tribunalului care a fost ridicat in 1932. A fost conceput de catre arhitectul si educatorul
Charles Moore in stilul coloniilor spaniole. Centrul reprezenta concetrarea unei
ambitioase renovari in valoare de 120 de milioane $.
PARCUL DISNEYLAND
42
Disneyland este un parc de distractie american situat in Los Angeles, condus de

Parcurile si Rezervatiile Walt Disney, departamente ale Companiei Walt Disney. A fost
deschis publicului pe 17 Iunie 1955. Disneyland beneficiaza de distinctia de a fi singurul
parc de distractii conceput, deschis si condus de Walt Disney.
Momentan parcul a fost vizitat de mai bine de 515 milioane de invitati inca de la
deschidere, incluzand presedinti si alti sefi de stat. In 1998, parcul de distractii a fost
redenumit Disneyland Park pentru a-l diferentia de marea Rezervatie Disneyland. In
2007, peste 14 800 000 de oameni au vizitat parcul clasandu-l pe locul doi in topul celor
mai vizitate parcuri din lume.
Parcul este divizat in domenii, care sunt dispuse radial precum cele patru puncte
cardinale. La intrarea intr-un domeniu, invitatul este complet scufundat in mediul ce il
inconjoara si nu poate vedea sau auzi nimic din alt domeniu. In spatele acestei idei a fost
dezvoltarea scenelor teatrale cu pasaje de legatura intre tinuturi. Suprafetele publice
ocupa aproximativ 0.344 km2.
De la deschiderea parcului din Iulie 1955 au avut loc numeroase accidente, raniri
si chiar morti in interiorul parcului. Din Decembrie 2006, 12 invitati si 4 angajati au
murit, iar 100 de invitati au fost raniti.
Celebrul fotbalist David Beckham a pozat in ipostaza printului din basmul
"Frumoasa din padurea adormita", intr-o noua campanie publicitara lansata de Disney in
scopul
promovarii
celebrelor
parcuri
de
distractii
Disneyland.
Pe langa lordul fotbalului englez, in campanie apar mai multe staruri. Printre acestea se
numara Beyonce, in rolul lui Alice din Tara Minunilor si Scarlett Johansson in postura
Cenusaresei.
Las Vegas Nevada
43
Las Vegas de multe ori numit doar "Vegas", este cel mai mare ora din statul Nevada al
Statelor Unite ale Americii i capitala comitatului Clark, cunoscut loc de destinaie
turistic foarte popular.
ntruct statul Nevada nu percepe taxe de
tranzacii, Las Vegas este cunoscut
internaional ca un ora de vacan cu
hoteluri i locuri de odihn, magazine i
faimoase cazinouri. Constucia oraului a
nceput n anul 1905, iar localitatea a
obinut titlul administrativ ora n 1911.
Datorit unui ritm de cretere suinut, Las
Vegas a devenit cel mai mare ora din
Statele Unite fondat n secolul 20,
comparativ cu Chicago, care este
considerat cel mai mare ora fondat n
secolul 19. Las Vegas este n prezent cel de-al 28-lea ora din Statele Unite dup numrul
de locuitori .
Proiecte finalizate
Trump International Hotel & Towers
44
Hotelul Trump din Las Vegas face parte din sirul de povesti spectaculoare purtand
numaru 64 si este un condo-hotel localizat in Fashion Show Drive langa Las Vegas
Boulevard in Las Vegas, Nevada, purtand numnele celui care l-a creat si anume Donal
Trump.Este localizat in vecinatatea Wynn pe o suprafata de 14.000 m2, langa Fashion
Show Mall.Geamurile exterioare sunt poleite cu aur de 24 de karate.
Turnul are peste 1200 de camere dintre care 880 sunt studiouri iar 352 sunt dormitoare
incepand cu etajul 16 al cladirii pana la etajul 59.
In regim de hotel cazarea pe o noapte ajunge sa coste circa 350 $.
Proiectul a fost anuntat in 2004 ca un parteneriat intre Donald J. Trump, Brett J. Plant,
and Phil Ruffins.Acesta a fost elaborat de Bergman, Walls & Associates si contruit de
Perini Building Company.
The Palazzo.The Venetian
45
The Venetian Resort Hotel Casino este unul dintre cele mai mari cazinouri din lume ,
fiind notat cu 5 diamante.Luxosul hotel si cazino este localizat in Las Vegas in Paradise,
Nevada, pe locul vechiului Hotel Sand.El se afla in proprietatea si operativitatea Las
Vegas Sands Corporation.
The Venetian are 4049 de apartamente si o suprafata de 11000 m2.
Adresa: 3325 Las Vegas Blvd. Las Vegas, NV 89109
Data deschiderii:30.12.2008
Tema proiectului:model european
Numar de camere:3068 camere
Spatiu total de joc:9750 m2
Spectacol permanent:Jersey Boys
Restaurante: Emeril's Table 10, SushiSamba, Carnevino, Morel's French Steakhouse
Proprietar: Las Vegas Sands
Facititati:teatru, spa, parcare subterana, magazine, peste 2000 de masini si mese de joc,
46
Allure
47
Allure Las Vegas este cea de-a 41 poveste luxoasa condo a orasului oferind o priveliste
deosebita a zonei si a muntilor din jurul acesteia.
Are o inaltime de 142 de metri si 41 de etaje dintre care 15 au specific aparte , oferind
celor din complexul rezidential facilitati nenumarate.
A fost proiectata de EDI Architecture si este cea de-a 18 a cladire din Las Vegas ca
inaltime.Proiectul a inceput in anul 2005 si a fost finalizat in anul 2007, proiectul initial
cupranzand doua turnuri, insa dupa studii amanuntite s-a renuntat la ideea de baza si s-a
construit doar unul singur, mult mai mare si mai inalt.
Allure ofera:- 15 etaje distincte
-paznic permanent
-personal calificat (valeti)
-piscina
-biblioteca privata
-Sali de conferinta
-Sali de fitness si spa
Wynn Las Vegas
48
Adresa: 3131 Las Vegas Blvd South, Las Vegas, Nevada 89109
Data deschiderii: 28 aprilie 2005
Tema: Viata imitatie a artei, vise imperfecte
Numar de camere: 2716
Spatiu total ocupat :10,300 m2
Spectacol permananet: Le Rve, Danny Gans
Restaurante:Alex Bartolotta Ristorante di Mare Okada Tableau
Proprietar: Wynn Resorts Limited
Nume initial: Desert Inn (Wilbur Clark's Desert Inn, ITT Sheraton Desert Inn, and MGM
Desert Inn)
Wynn Las Vegas Resort and Country Club este cotat cu 5 diamante si este un proiect care
a costat peste 2.7 miliarde de dolari sub semnatura lui Steve Wynn, desfasurandu-se pe o
suprafata de 87 de hectare.
Este primul cazino de lux care detine si o reprezentanta de vanzari auto, incluzand aici
marci de renume cum ar fi Ferrari si Maserati.
Proiecte anulate
49
Las Vegas Central
Langson Development(constructorul proiectului anulat Las Vegas Central) a considerat

ca zona este mult mai favoravila unui Butique Hotel decat unui centru atat de mare.
Las Vegas Central trebuia sa fie localizat langa the Las Vegas Convention Center,
complexul oferind peste de 1000 de apartamente rezidentiale, magazine, restaurante si
spatii pentru birouri.
Ar fi fost a 40a poveste a Vegasului, oferind din interiorul ei imaginea perfecta a vailor
din zona.Constructia trebuia sa inceapa in ianuarie 2007 si sa se deschida in 2008 cel mai
tarziu, fiind dezvoltat de Langson Development, Las Vegas.
Facilitati:
-Lounge, spa, si gradini
-zone de recreere
-9 piscine, restaurante, plaja, Sali de dans
-Sali de petreceri
-Sali de conferinte
-magazine cu specific
Crown Las Vegas

50
Arhitectul Christopher Milam a propus un proiect de 4.8 miliarde de dolari, cu 5000 de

apartamente, fiind poveste de lux numarul 142, cuprinzand atat hotel cat si
casino.Proiectul ar fi putut fi realizat de Skidmore, Owings & Merrill and Steelman
Design Group
Proiecte viitoare
The Cosmopolitan Resort and Casino
Hotelul Cazino in care s-au investit pana acum 3.9 miliarde de dolari va oferi facilitate
clientilor sau la nivel de lux cum ar fi televizoare cu ecran plat si Vip acces la plajele si
cluburile de pe acoperisul cladirii, precum si un fantastic cazino, restaurante si cluburi de
noapte.
Hotelul va avea capacitatea de 3000 de apartamente si peste 150 000 de m2 spatiu pentru
intalniri si recreere, 30000 m2 pentru restaurante, divertisment, 1800 de locuri intr-un
teatru gigant,
Proiectul este asteptat de a fi deschis n primul trimestru al anului 2010.
51
Imagine exterior 10.10.06
Miami Florida
52
Paradisul celor bogati
Planuiesti sa mergi in vacanta sau in calatorii de afaceri in Miami?Ei bine vei descoperi
ceva ce nu ai ai gasit in alta parte.Miami este un oras din sud-estul Floridei, este resedinta
Miami Dade-Country, cea mai populara zona din Florida.
Faimos pentru zgarienorii sai, pentru plajele luxoase si petrecerile grandioase dar si
pentru mediul de afaceri foarte dezvoltat Miami iti face cunostinta cu o lume a
fabulosului, a ineditului, un labirint care te cucereste de fiecare data.
Orasul caldirilor imense, impresionante prin design s-a ridicat din praf pentru a deveni
ceea ce este astazi.Pentru a atrage atentia in lume Miami a scos la lumina proiecte
incantatoare, unele gata finalizate altele in curs, altele doar in stadiul de schita.
Paradisul zgarienorilor
Proiecte finalizate
Marina Blue
53
Nume proiect:Marina Blue

Numar Proiect:70
District:Park West
Adresa: 888 Biscayne Blvd.
Cod postal:33132
Modul de dezvoltare:mixt de utilizare
Tipul constructiei:zgarie`nor
Dezvoltatori: Hyperion Development Group
Arhitect: Arquitectonica
Alte companii implicate: Charleville Development Corporation, Corus Bank, HJ
Foundation, Inc., Mist Towers Ltd, Soares da Costa Construction Services.
Statutul proiectului:finalizat
Pretul Proiectului: 127,000,000 $
Data debutului proiectului:primavara 2005
Data finalizare:prima jumatate a 2008
Etaje:60
Locuri de parcare:800
Inaltime:187 metri
Utilitati: Dou piscine, plaja precazuta cu cabanute si paturi, centru de fitness cu
nsoitor, Aerobics studio, sala de ceremonii, lounge in aer lber acoperit, bucatarie in aer
liber, baruri in aer liber, terenuri de tenis, de golf profesioniste, garaj, securitate 24 din 24,
sala de conferinte, podele din sticla, lifturi luxoase de mare viteza, plaja privata cu bar si
club la etajul 14 cu vedere spre oras.
Optiuni:apartamente cu 1, 2 sau 3 dormitoare
Opera Tower
54
Nume proiect:Opera Tower

Numar Proiect:56
District: Media & Entertainment District
Adresa: 1750 North Bayshore Dr
Cod postal: 33132
Modul de dezvoltare:rezidential
Dezvoltatori: Florida East Coast Realty, Inc.
Arhitect: Coradino Group
Alte companii implicate: AMP Art & Design Corporation, Beauchamp Construction
Company, Florida East Coast Realty.
Pretul Proiectului: 120,000,000 $
Data debutului proiectului:Iarna 2005
Data finalizare:decembrie 2007
Etaje:60
Inaltime:166 metri
Utilitati:Magazine, buticuri, piscina olimpica,centru de fitness , securitate permanenta.
Optiuni:Apartamente cu 1 doua 2 camere, studiouri
500 Brickell
55
Nume proiect:500 Brickell

Numar Proiect:107
District: Brickell
Adresa: 500 Brickell Ave.
Cod postal: 33131
Modul de dezvoltare:Rezidential
Dezvoltatori: The Related Group
Arhitect: Arquitectonica
Alte companii implicate: Charleville Development Corporation, Corus Bank, HJ
Foundation, Inc., Mist Towers Ltd, Soares da Costa Construction Services.
Pretul Proiectului: 131,000,000$
Data debutului proiectului:iarna 2005
Data finalizare:iunie 2008
Etaje:43
Locuri de parcare:920 locuri
Inaltime:130 metri
Utilitati: permanenta prezentei valetilor, piscina incalzita, Spa, centru de fitness, film ,
teatru, terase pe acoperis, lounge.
Optiuni:Apartamente cu 2 sau 3 camere
The Ivy
56
Nume proiect:The Ivy

Numar Proiect:89
District: Central Business District
Adresa: 90 SW 3rd St.
Cod postal:33130
Modul de dezvoltare:utilizare mixta
Dezvoltatori: Key International
Arhitect: Revuelta Vega Leon & Asso
Alte companii implicate: Corus Bank, Key International, Inc., Moss & Associates LLC.
Data debutului proiectului:2005
Data finalizare:iunie 2008
Etaje:47
Locuri de parcare:700
Inaltime:156 metri
Utilitati: piscina, gradini, spatiu de sport in aer liber, centru pentru afaceri, restaurant, bar
indoor/outdoor,biliard, spa, loc de joaca pentru copii.
Optiuni:apartamente cu 1, 2 sau 3 dormitoare
Infinity at Brickell
57
Nume proiect: Infinity at Brickell

Numar Proiect:128
District: Brickell
Adresa: 60 SW 13 St..
Cod postal:33130
Modul de dezvoltare:utilizare mixta
Dezvoltatori: Colonial Development Group, LLC
Arhitect: Borges & Associates and Adache Group Architects
Alte companii implicate: Colonial Development Group, LLC, Hunt Construction Group,
Inc.
Data debutului proiectului:2005
Data finalizare: 2008
Etaje:52
Locuri de parcare:820 locuri
Inaltime:192 metri
Utilitati:piscina, biliard, biblioteca, zona de relazare, spatiu de petreceri,aerobic, yoga,
masaj, sauna, spa, cinema.
Optiuni:apartamente cu 1, 2 sau 3 dormitoare , studiouri.
Campania Miami Express yourself
58
Miami, o noua campanie destinata promovarii turismului

Miami a dat nastere a unei noi campanii de marketing privind promovarea
turimului in vederea atragerii calatorilor sofisticati in zona.Orasul urmareste sa atraga cat
mai multe persoane pentru sustinerea acestei campanii.
Slogan: Miami:Express yourselfunde imaginea campaniei a fost realizata de artistii
locali.Mai mult, pentru a atrage turisti instariti aceasta campanie este doar o imagine a
schimbarilor in domeniul artei ce au avut loc in ultimii ani in Miami.Orasul lasa ca
intreaga lume sa inteleaga ca acum serveste ca un mare centru cultural.
Pentru inceput Miami a devenit gazda unor festivaluri de arta de talie mondiala
cum ar fi Art Basel Miami.
Mai mult
decat atat,
Miami a
devenit
gazda
catorva
centre
culturale ca Miami Carnival Center
of the Performing Arts care in fiecare an ofera evenimente noi in oras.
Ca si cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns Miami Design District si Miami
Wynwood Art District sunt cunoscute ca doua puncte cu numeroase galerii de arta,
restaurante si cluburi.In prezent, atat vizitatorii cat si localnicii se pot bucura de seri
impresionante in Miami Art District doar vizitand galeriile sau luand masa in unul dintre
cele mai exclusiviste restaurante cum ar fi Michaels Genuine Food and Drink.
Ideea principala a acestei campanii sugereaza faptul ca Miami are nevoie de genul
acesta de vizitatori tocmai pentru a se sustine din punct de vedere economic. Broward
County face deja eforturi sa promoveze Fort Lauderdale ca principala destinatie de
vacanta din Florida.
Cu toate acestea, Miami are nevoie de toate acestea pentru a tine in viata si
luxosul lant hotelier din Miami Beach dar si restaurantele si cluburile celebre.
Miami: Where Worlds Meet

2 mil. $ pentru promovarea turistica a unui district din Miami
59
Linia aeriana American Airlines, Centrul de Turism si Conventii si Beacon

Council, o organizatie public-privata care vizeaza cresterea economica a Miami-Dade
County (un district in sud-estul Floridei) au demarat o campanie de promovare turistica
a acestui district in valoare de 2 mil.$ (peste 1,4 mil. euro).
Campania de marketing, denumita "Miami: Where Worlds Meet", a fost lansata

in Europa si si-a propus sa promoveze districtul Miami Dade ca destinatie de business
si
vacanta,
relateaza
presa
internationala.
Operatiunea va fi derulata atat in America de Nord si de Sud, cat si in Europa.
Campania promoveaza Miami ca o destinatie de vacanta tropicala si cosmopolita,
aratand in acelasi timp posibilitati de a organiza intalniri si conferinte corporate in
regiune,
dar
si
posibilitatile
de
a
infiinta
un
business.
Campania va debuta pe 7 piete cheie: New York, Canada, Brazilia, Argentina,
Spania, Franta si Italia. Promovarea va fi derulata printr-o campanie virala, printr-un
nou site, bannere, publicitate pe print, dar si e-marketing si direct marketing.
Campania este realizata de Turkel, o companie de publicitate din Florida.
BIBLIOGRAFIE
www.wikipedia.org
60
http://www.bangalore360.com/Estate/album/location.html?e=112
http://brandamericathebook.com/ba.gif
http://www.e-tur.ro/SUA/Los_Angeles,_California/prezentare
http://miercureaciuc.mconet.biz/index.php?
action=fullnews&id=276191&category=131&category_name=Stiri%20locale:
http://www.planetware.com/los-angeles/beverly-hills-civic-center-us-ca-bhcc.htm
http://www.planetware.com/picture/los-angeles-beverly-hills-us-ca210.htm
http://www.commondreams.org/views03/0127-02.htm
http://departments.oxy.edu/globalaffairs/Documents/Rebranding_America.pdf
http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/8060/SUA-cel-mai-bun-brand-allumii.html
http://www.adevarul.ro/articole/2007/o-ora-fara-lumina-in-los-angeles.html
http://www.brandchannel.com/features_profile.asp?pr_id=239
http://www.hollywoodsign.org/history.html
thebeat.iloveny.com
www.underclick.ro/
www.iloveny.com
www.gandul.info
www.gandul.info
www.guardian.co.uk/
skyscraperpage.com
america.comunitatea-romana.com
www.itcnet.ro
www.washington.org
www.dcwatch.com
http://www.miamidda.com
http://www.vegastodayandtomorrow.com/
http://www.vegas.com/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Las_Vegas,_Nevada
http://www.lasvegas.com/
http://en.wikipedia.org/wiki/Miami,_Florida
http://www.miami.com/
http://www.miamigov.com/cms/
61

Marketing Urban - Brandul SUA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Marketing Urban - Brandul SUA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI

FACULTATEA DE MANAGEMENT ADMINISTRAIE PUBLIC

BRAND-UL STATELOR UNITE ALE AMERICII

In mod suprinzator, Turcia apare pe locul 16 in preferintele Japoniei, iar in Coreea

Criza financiara strica imaginea SUA in fata investitorilor

cadrul US Government Accountability Office, actual director al Peter G. Peterson

America isi va pierde statutul de putere dominanta pana in 2025

Rebranding-ul Statelor Unite ale Americii

Series: Global Issues in Campaign '08

Wednesday, March 5th, 2008

New York University Stern School of Business

Steagul Districtului Columbia

Atracii turistice n Washington

Pentagon, Washington D.C.

Obeliscul din Washington

Campania"Create Your Own Power Trip

Primarul Adrian M. Fenty impreuna cu oficialii care se ocupa cu turismul din

the City of New York, the noblest of the American symbols.

New York-ul este recunoscut pentru contructiile indraznete, captivante si suple.

Imagine din satelit artnd centrul zonei metropolitane.

Empire State Building

Brandul "I love New York"

Campania "Just Ask the Locals"

O campanie publicitar care vrea s demonstreze c newyorkezii sunt prietenoi.

ora nu au fost niciodat reticeni n a spune oamenilor ce gndesc, a spus Bloomberg la

Industria turistica a SUA, naruita de atentate

Cele mai nalte cldiri din New York City

Este a zecea mare cldire ca

40 Wall Street 06.0283

Este a patruzeci i patra cldire

dup nlime din Statele Unite.

Este a aizeci i asea cldire

Este a aizeci i asea cldire

Este a aizeci i asea cldire

60 Wall Street 24.0227

Este a aptezeci i treia cldire

Este a optzeci i una cldire

Este a o sut patra cldire dup

Este a o sut cincia cldire dup

Este a optzeci i cincia cldire

Bank of America Tower

Numr etaje maxime Anul exploatrii

Madison Square Garden

Brookfield Properties Towers - Tower 1

Architect: Skidmore Owings and Merrill LL

Los Angeles, cunoscut ca "L.A." ori ca [the] "City of Angels" (Oraul

Cladirea a fost proiectata de John Parkinson, John C. Austin, si Albert C. Martin

Campania O ora fara lumina

Misiunile Spaniole din California cuprind o serie de avanposturi religioase stabilite de

Primarul Los Angelesului, Antonio Villaraigosa, a anuntat recent ca orasul va avea

Hollywood a devenit o municipalitate n 1903. n 1910, locuitorii de sex masculin au

nregistrat ca marc i nu mai poate fi folosit fr permisiunea Camerei de Comer a

Cuvntul "Hollywood" este utilizat colocvial cu sensul de industrie cinematografic i de

"Gradina Lumii", "B.H."

Localizare Beverly Hills in L.A., California

Statele Unite ale Americii

Proiectul va cuprinde urmatoarele utilitati:

Disneyland este un parc de distractie american situat in Los Angeles, condus de

Las Vegas Nevada

The Palazzo.The Venetian

Wynn Las Vegas

Las Vegas Central

Langson Development(constructorul proiectului anulat Las Vegas Central) a considerat

Crown Las Vegas