1. HALUCINAII DEFINIII, TIPURI, EXEMPLE.

Sunt definite clasic drept percepii fr obiect, (Ball).

Definiia a fost completat de ctre Ey H. prin meniunea fr obiect de perceput, la care
o adugm pe cea a lui Porot A. experiene psihologice interne care determin subiectul
s se comporte ca i cum ar avea o senzaie sau o percepie, atunci cnd condiiile
exterioare normale ale acestor senzaii sau percepii nu se realizeaz.
Fenomene
halucinatorii

Descriere fenomenologic

Halucinaiile
fiziologice

apar n condiii care modific starea de vigilitate trecerea dintre veghe i somn
(hipnagogice) sau somn-veghe (hipnapompice), inducia hipnotic, individual i de mas

Halucinozele

fenomene de tip halucinator a cror esen patologic este recunoscut ca atare de ctre
subiect i n consecin el nu-i va modifica comportament n sens psihotic

Halucinoidele

fenomene de tip halucinator (situate de unii autori ntre reprezentri vii i halucinaii
vagi), care apar n perioadele de genez sau tergere a halucinaiilor, se pot asimila
halucinozelor, prin lipsa de convingere a bolnavului asupra existenei lor reale

HALUCINAIILE PSIHO-SENZORIALE
Sunt cele care corespund ntru-totul definiiei halucinaiei (au caracter de senzorialitate, se
proiecteaz n spaiul perceptiv, subiectul crede n realitatea lor).
Ele au fost numite i halucinaii adevrate, cu toate c alturarea celor doi termeni este un
paradox lingvistic.
CLASIFICAREA HALUCINAIILOR
Halucinaii exteroceptive: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, autoscopice, transpuse
Halucinaii interoceptive (viscerale)
Halucinaii proprioceptive (motorii, kinestezice)
HALUCINAII AUDITIVE

Subtipuri

Descriere fenomenologic

elementare

acoasme, foneme-sunt percepute

nedistincte (fonete, iuituri, pocnete)

comune

complexe
(halucinaii
acusticoverbale)

Circumstane de apariie
ca

zgomote

sunete crora subiectul le atribuie o surs sau o

modalitate de producere bine definit (ex. dangt de
clopot, curgerea apei, sunete muzicale, zgomotul de
motor, etc.)

patologia urechii,
boli neurologice,
stri confuzionale
epileptic
unele psihoze.

pot fi fragmentare, cnd bolnavul percepe silabe,

cuvinte fr semnificaie, fragmente sintactice sau pot
avea un coninut precis, distinct, inteligibil.

Cnd subiectul nu poate nelege vocile pe care le aude,

se vorbete de vergiberaie halucinatorie.

psihozele schizofrenice,
sindroamele paranoide,
strile depresive,
parafrenie,
psihozele alcoolice cronice

HALUCINAIILE VIZUALE

cu

aur

Subtipuri

Descriere fenomenologic

Circumstane de aparitie

elementare

fosfene, fotopsii, percepute ca puncte

luminoase, scntei, linii.

care pot fi fantasmoscopii, atunci

cnd obiectele i figurile nu sunt
precis conturate,

sau figurate cnd se refer la obiecte

precise: dintre acestea, cele care
reprezint animale poart numele de
zoopsii.

Panoramice
(statice)
sau
cinematografice (miscare)

afeciuni oftalm.,
neurologice (migrena oftalmic,
tumori si leziuni ale lobului occipital,
epilepsie, etc
stri confuzionale (n special n cele alcoolice,
clasic descrise sub form de zoopsii.
schizofrenii paranoide
parafrenii

Complexe
Scenice

HALUCINAII OLFACTIVE I GUSTATIVE

Subtipuri

Descriere fenomenologic

Circumstane de apariie

plcute

parfumuri, esene, miresme

mirosuri grele, respingtoare, de

putrefacie,
gusturi
metalice,
astringente

crizele uncinate n epilepsia temporal,

unele tumori i leziuni ale lobului temporal,
psihoze afective fiind n concordan cu
tonalitatea afectiv,
delirium tremens,
sindroame paranoide, unde pot fi nsoite de
un comportament halucinator
psihoze de involuie
nevroze de tip obsesiv, fobic i isteric.

neplcute

HALUCINAIILE TACTILE
Subtipuri

Descriere fenomenologic

Circumstane de apariie

Interne

arsuri, dureri, micri ale unor

insecte sau viermi la nivel
subcutanat

externe

arsuri, cldur, atingere, srut,

curent de aer, neptur

intoxicaii cu cocain, chloral, hai, LSD

psihoze alcoolice acute i subacute (lund
adesea aspectul de halucinaii zoopatice percepia de gndaci, insecte, parazii, viermi
mergnd pe piele sau n piele),
psihoze de involuie

HALUCINAII CORPORALE
Subtipuri

Descriere fenomenologic

Circumstane de apariie

Modificri
ale
organelor interne

arsuri interioare, modificri ale

viscerelor (stomacul, plmnii,
inima sunt putrezite, rupte,
nlocuite cu obiecte metalice),
schimbarea poziiei unor organe

deliruri hipocondriace,
schizofrenii paranoide,
psihoze de involuie
sindromul Cotard descris cu un secol n
urm, grupeaz idei delirante de negaie, de
enormitate i de imortalitate, asociind
negarea halucinatorie a viscerelor

localizri genitale ale acestora,

percepute ca violuri directe sau de
la distan, senzaii de orgasm,
introducerea de corpuri strine n
rect etc.
Posesiunea
zoopatic

percepute ca existena unor fiine

naturale (erpi, lupi, etc) sau
supranaturale (demoni, spirite, etc.)
n interiorul corpului

Metamorfozare

Transformare ntr-un animal

Asocieri halucinatorii
Halucinaiile psiho-senzoriale sunt adesea combinate, adic intereseaz mai muli
analizatori n acelai timp;
Halucinaiile vizuale i auditive, cele olfactive i gustative, tactile i corporale sunt cel mai
adesea asociate;
n patologia de intensitate psihotic a involuiei apar n mod specific halucinaii corporale,
localizate n special n zonele genitale, asociate cu halucinaii olfactive.
HALUCINAIILE PSIHICE (PSEUDOHALUCINAIILE)
Sunt definite ca autoreprezentri aperceptive, caracterizate prin incoercibilitate, automatism i
exogenitate (Petit G.).
Spre deosebire de halucinaiile psihosenzoriale, halucinaiilor psihice le lipsete obiectivitatea
spaial i caracterul de senzorialitate;
Sunt localizate n gndirea proprie, n spaiul intrapsihic; neavnd dect obiectivitatea psihic;
Datorit absenei caracterului de senzorialitate, prin contrast cu halucinaiile psiho-senzoriale ele
mai sunt denumite i pseudohalucinaii.
Difer de reprezentrile obinuite prin caracterul de stranietate, de exogenitate.
Bolnavul nu le percepe pe cile senzoriale obinuite, ci le triete ca pe nite fenomene strine,
impuse din afar, care i se fac i crora nu li se poate opune i pe care nici nu le poate controla
prin propria voin.

TIPURI DE HALUCINAII PSIHICE (PSEUDOHALUCINAII)

3

Tipuri de halucinaie

Descriere fenomenologic

Halucinaiile
psihice
acustico-verbale

voci interioare, ecoul gndirii sau al lecturii, murmur intrapsihic,

gnduri transmise
tririle vin din afara subiectului prin intruziune, se insinueaz n
gndirea lui, fiind atribuite altcuiva
transmiterea gndurilor care este interpretat ca telepatie,
comunicare misterioas, limbaj fr cuvinte, dnd subiectului impresia
c i-a pierdut intimitatea gndirii sale, facultatea de a se conduce dup
voina sa, fiind supus influenei altcuiva

Halucinaiile
vizuale

psihice

Halucinaiile
motorii

psihice
-

apar ca simple imagini sau sub form de scene panoramice, n spaiul

subiectiv al bolnavului, dndu-i impresia c triete ntr-o lume a
scenelor imaginare, a viziunilor interioare sau artificiale
bolnavii le vd cu ochii interiori, cu ochii minii lor
sunt legate de limbajul interior i de expresia motorie a acestuia
(verbale i scrise)
bolnavul are senzaia c vorbete (fr s fac nici un fel de micare);
bolnavul schieaz micri ale limbii i buzelor;
bolnavul are impulsiuni verbale este fcut s vorbeasc (sentimentul
de automatism verbal).

CARACTERISTICI

HALUCINAII
PSIHO-SENZORIALE

HALUCINOZE

HALUCINAII
PSIHICE

Senzorialitatea
experienei

mare

medie

vag, redus

Proiecia spaial

n spaiul senzorial

n spaiul senzorial

n afara spaiului
senzorial

prezent

absent

absolut, dar cu
caracter xenopatic

Anxiogen

Nelinite legat de
caracterul patologic
al tulburrilor

Sentimente
impuse

Convingerea
realitatea lor
Rezonana afectiv

2. ILUZII DEFINIII, TIPURI, EXEMPLE

Iluzia este o percepie cu stimul real i specific, denaturat i/sau deformat.
a. Aceast deformare privete mai mult calitile senzoriale dect identificarea sau sensul
elementelor percepute.
b. Percepia este completat imaginativ; cu ct denaturarea este mai global, semnificaia
patologic crete.
c. Iluziile apar frecvent la subiecii normali, care recunosc i corecteaz uor sensul
deformrii perceptive.
4

d. Spre deosebire de acestea, n iluziile patologice, subiectul nu ncearc s corecteze percepia

deformat, considernd-o veridic, fiind adesea nsoite de interpretare delirant, de
superficializarea ateniei, memoriei i/sau a proceselor asociative
ILUZIILE AU FOST CLASIFICATE N: ILUZII FIZIOLOGICE I ILUZII
PATOLOGICE.
a. Iluzii fiziologice se produc prin modificarea condiiilor perceptive (obiective), a mediului
perceptiv sau a condiiilor interne (subiective).
Iluzii prin modificarea condiiilor interne (subiective):
- prin tulburri de atenie (false identificri);
- din stri afective (fric, anxietate, euforie);
- modificri fiziologice ale strii de contien - iluzii hipnapompice i hipnogogice;
- stri de oboseal, suprasolicitare i surmenaj.
b. Clasificarea iluziilor patologice dup modalitile senzoriale
Exteroceptive - vizuale
- auditive
- gustative
- olfactive
- haptice sau tactile
Proprioceptive
Interoceptive
ILUZII PATOLOGICE VIZUALE
Cele mai frecvente
Metamorfopsii - impresia deformat obiectelor i spaiului perceput
- macropsii
- micropsii
- dismegalopsii
- porropsii
- Pareidoliile sunt iluzii caracterizate prin deosebita intensitate i vivacitate a fenomenului
iluzoriu (entitate material, Jaspers) n care complementul imaginativ al percepiei atinge
gradul maxim de bogie. Critica variabil i participarea afectiv intens le confer un caracter
de tranziie ctre fenomenele halucinatorii (Ey H.) Sunt percepii deformate, anxiogene, frecvent
ntlnite la copii, n delirium tremens, epilepsie, schizofrenie, infecii, post TCC
Falsele recunoateri identificarea greit a diferitelor persoane
Apar n: stri maniacale, intoxicaii acute, stri confuzionale, sindromul Korsakov, sindroame
demeniale Alzheimer,
Fenomenele de tip deja vzut, cunoscut, trit.
Falsele nerecunoateri fenomenele de tip niciodat vzut, cunoscut, trit - apar frecvent n
patologia lobului temporal
Iluziile de persoan sunt erori de identificare a persoanelor i apar n sindroame delirante
sau lezionale:
- iluzia sosiilor (sindr. Capgras/Capgras- Serieux), sindrom delirant care are ca
mecanism falsa identificare+interpretare delirant; apare n schizofrenia nedifereniat i
paranoid, tulburare delirant de tip paranoiac, leziuni de emisfer drept
- iluzia Fregoli delir de persecuie , de urmrire, n care un unic persecutor poate lua
nfiri diferite; apare n aceleai circumstane patologice.
5

AUDITIVE- cantitative sau calitative

GUSTATIVE I OLFACTIVE- de obicei asociate (perceperea eronat a gsutului/mirosului
unor substane) schizofrenii, tulburri delirante de obicei asociate ideaiei delirante de
otrvire
VISCERALE SAU INTEROCEPTIVE perceperea eronat a funcionrii unor aparate sau
organe
PROPRIOCEPTIVE iluziile de modificare a schemei corporale perceperea eronat a
formei, dimensiunii, greutii, poziiei (tulburare total sau parial de schem corporal); apar n
patologia parieto-occipital, schizofrenie (dismorfofobie), patologia obsesivo-fobic, intoxicaii,
stri confuzionale
CENESTOPATIA
Sunt tulburri ale propriei cenestezii a individului (sensibilitate corporal general), care, n mod
normal este resimit ca o stare de comfort
Cenestopatia este o iluzie intern, constnd n senzaii corporale diverse, ce sugereaz afeciuni
medicale, avnd oarecare similaritate cu senzaiile care au un substrat anatomo-fiziologic.
Ele constau n senzaii neplcute: arsuri, dureri, parestezii, furnicturi, nepturi; sunt difuze,
mobile, nu respect nici o repartiie metameric, fr un substrat organic obiectivabil, pe care
pacienii le descriu cu o participare emoional important i penibil.
Se ntlnesc n sindroame hipocondriace, tulburri somatoforme, stri anxioase, depresive, la
vrstnici

3. IDEI OBSESIVE DEFINIII, TIPURI, EXEMPLE.

Ideile obsesive sunt idei care se impun gndirii, o asediaz i o invadeaz, recunoscute de
subiect ca un fenomen parazit, fiind strine i contradictorii cu personalitatea individului.
4. IDEI DELIRANTE DEFINIII, TIPURI, EXEMPLE.
Ideile delirante sunt idei:
- n dezacord evident cu realitatea
- n a cror realitate bolnavul crede
- devenind impenetrabil la argumentele logicii formale
care-i modific concepia despre lume, comportamentul i tririle.
Idei de persecuie- convingerea bolnavului c sufer prejudicii morale, materiale sau
fizice, simind lumea ca fiindu-i ostil
Idei delirante cu coninut depresiv-(vinovie, ruin, autoacuzare)- raportarea
imaginar a unor situaii nefavorabile reale la aciunile sau tririle bolnavului, negarea
capacitilor intelectuale i fizice, a posibilitilor materiale proprii
Idei hipocondriace - convingeri privind existena unei boli incurabile, cu gravitate
deosebit, de care subiectul ar suferi, n dezacord cu starea de sntate foarte bun sau puin
modificat a subiectului.
Sindromul hipocondriac - centrat n jurul ideilor hipocondriace crora li se adaug
anxietatea i cenestopatiile.
Idei de gelozie i erotomanice- legate de infidelitate, a crei victim ar fi subiectul
(Bleuler le-a apropiat de ideile de persecuie).
Idei de filiaie - convingerea bolnavului c nu aparine familiei sale, ci ar descinde
dintr-o familie mult superioar sau chiar ar avea descenden divin.

Idei delirante (invenie, reform, mistice)- idei legate de capacitile deosebite ale
subiectului, de omnipotena lui creatoare, n domeniul tiinific, socio-politic sau religios
Ideile de grandoare - idei legate de calitile deosebite fizice,spirituale pe care subiectul
le-ar avea sau de bunurile materiale i situaia social pe le-ar poseda
Ideile de relaie- convingerea subiectului c anturajul i-a schimbat atitudinea fa de
el, c exercit asupra sa o influen defavorabil, face aprecieri negative asupra calitilor
sale.
Ideile de influen-credina subiectului c se afl sub influena aciunii unor fore
xenopatice.
Idei metafizice /cosmogonice- preocuparea subiectului de a elucida probleme ca
metempshihoza, cosmogonia, biogeneza, etc.
DELIR SISTEMATIZAT
Delirurile pasionale si de revendicare()- caracterizate prin subordonarea ntregii
gndiri unei idei prevalente, nsoit de o cretere a tonusului afectiv, care va constitui
elementul energo-dinamic n dezvoltarea acestui sistem de delir
Delirul senzitiv de relaie(Kretschmer)- trirea unei experiene conflictuale a
individului fa de grup, aprnd pe fondul unei personaliti slabe, n discrepan cu
aspiraiile i scopurile propuse, vulnerabil i timid, ncurcndu-se n aspiraii biografice
chinuitoare
Delirul de interpretare(Srieux i Capgras)- se constituie dintr-o masa de simptome,
interpretri, intuiii, supoziii, pseudoraionamente, care se vor organiza conform unui
postulat iniial
Delirul indus (folie deux)- aderena ntr-un cuplu, a unuia din membrii la delirul
celuilalt, exist forme de delir n trei, n patru, multiplu, psihozele de mas respect acelai
model psihopatologic
DELIRURI NESISTEMATIZATE
Delirurile fantastice sau de imaginaie (parafrenice)- caracterizate de fantasticul
tematicii, bogia imaginativ, coexistena lumii delirante fantastice n paralel cu cea real,
creia subiectul continu s i se adapteze
Strile delirant-halucinatorii, bufeele delirante (sindroamele paranoide)- deliruri
nesistematizate, nsoite de tulburri perceptuale de tip halucinator
5. LEGEA REGRESIUNII MEMORIEI.
Se uit n ordine:
1. evenimentele recente
2. evenimentele mai ndeprtate
3. afectele, sentimentele
4. obinuinele simple
Deteriorarea limbajului n sens invers evoluiei ontogenetice.
- primul dispare limbajul ideilor, forma cea mai complex a comunicrii (numele proprii,
numele comune, adjectivele, verbele, interjeciile)
- limbajul emoional
- limbajul mimico-pantomimic
6. AMNEZIA LACUNAR.
Hiatus mnezic temporar lacun n evocarea trecutului
7

Se refer la o perioad net delimitat de timp (ore, zile)

Apar: - stri confuzionale de diferite etiologii - AIT, TCC, echivalene epileptice, stri de beie
patologic, beie acut (stri black-out)
Pot fi : totale (stri comatoase, GM) sau pariale, cnd este meninut o oarecare capacitate de
nregistrare
7. SINDROMUL KORSAKOV
Amnezie de fixare
Dezorientare temporo-spaial
Memorie sematic pstrat
False recunoateri, pseudoreminiscene
Confabulaii de jen cu tematic de grandoare
Dispoziie euforic, cu logoree
Apare n: - alcoolism cronic
- intoxicaii acute (CO)
- TCC
- infecii
- tumori
8. HIPERPROSEXIILE DEFINIIE, UNDE SE POT NTLNI.exagerarea orientarii
selective a activitatii de cunoastere
Cu caracter general, se reflect asupra ntregului comportament:
- stri maniacale
- stri de excitaie de diverse etiopatogenii
- stri de intoxicaie uoar cu alcool, cofein, eter
- situaii de risc vital
- creterea interesului general
Cu caracter selectiv se reflect ntr-un anumit sector al vieii psihice sau sub un anumit
coninut ideativ
- la depresivi atenie concentrat asupra ideaiei depresive, amintirilor triste
- la cenestopai i hipocondriaci atenie centrat asupra strii de sntate a organismului
- la delirani i paranoiaci atenie concentrat pe temele delirante
- La fobici, obsesionali concetrare asupra fobiilor, obsesiilor, de la care nu-i pot distrage
atenia
9. HIPOPROSEXIILE DEFINIIE, UNDE SE POT NTLNI.
- scderea capacitii prosexice, diminuarea cantitativ a orientrii selective a activitii de
cunoatere
- poate avea intensiti variabile
- Intensitatea maxim = aprosexie dispariia oricrei capaciti prosexice- stri confuzionale
grave
Apar n:
- Stri de surmenaj
- Stri de iritabilitate
- Stri de anxietate
- Funcionare cognitiv global modificat:
- nedezvoltarea cogntiv
- deteriorare cognitiv
- Schizofrenie debut sau n cadrul defectului cognitiv
8

- n stri confuzionale n grade diferite

10. SUICIDUL FACTORI DE RISC
- Patologie psihiatric
- Patologie somatic
- Suicidalitate la momentul examinrii
- Factori demografici
- Factori protectivi
11. SUICIDUL EVALUAREA RISCULUI SUICIDAR I ATITUDINEA TERAPEUTIC.
TULBURRI AFECTIVE I SUICID
Tentative de suicid de 20-40 de ori mai frecvente dect la populaia eutimic
Pn la 60% din cei care se sinucid au depresie
Risc suicidar de aprox. 20X mai mare n populaia depresiv dect n populaia general
Caracteristici ale episodului depresiv care cresc riscul suicidar:
Intensitate mai mare a episodului
Anhedonie sever
Sentimente de vinovie sever
Funcionalitate sczut

SCHIZOFRENIE I SUICID
Incidena suicidului n schizofrenie 10%
Mai multe tentative impulsive
Tentative secundare halucinaiilor imperative
Metode/motivaii bizare de suicid
Predominant la nceputul bolii, cnd pacientul contientizeaz deficitele

ANXIETATE I SUICID
Risc suicidar n anxietate aprox. 10%
Risc suicidar crescut i datorit comorbiditii cu depresia (n pn la 50% din cazuri)
n timpul atacurilor de panic exist creteri ale incidenei ideaiei suicidare i homicidare

ABUZUL DE SUBSTANE I SUICID

Risc crescut fa de populaia general
Risc suicidar crescut n perioadele de intoxicaie acut
Supradoz
Comportamente la risc
Comorbiditate frecvent cu depresia ce crete suplimentar riscul suicidar

TULBURRI DE PERSONALITATE I SUICID

Riscul suicidar n populaia cu tulburare de personalitate este de 7 ori mai mare dect n
populaia general
30-40% din cei care mor prin suicid sufer de o tulburare de personalitate
Riscul suicidar cel mai mare clusterul B de tulburri de personalitate, n special cea de tip
borderline
BOLI SOMATICE I SUICID
Risc suicidar crescut n
9

Boli neurologice, mai ales cu invalidare crescut

HIV/SIDA
Boli somatice terminale
Durere cronic
VRSTNICI CU PATOLOGIE SOMATIC MULTIPL, INVALIDANT !!!
SUICIDALITATE LA MOMENTUL EXAMINRII
Ideaie suicidar
Plan suicidar cu ct mai detaliat cu att mai mare riscul de suicid
Metod suicidar aleas se va evalua att letalitatea real a metodei ct i letalitatea perceput
de pacient (reflect dorina acestuia de a muri)
Pregtirea tentativei suicidare
Pregtirea morii
FACTORI DEMOGRAFICI
Vrst
Suicid realizat mai frecvent la vrstnici
Tentative de suicid mai frecvente la tineri
Sex
Suicid realizat mai frecvent la brbai
Tentative de suicid mai frecvente la femei
Stare civil
Risc mai sczut la cei cstorii dect la cei singuri, divorai sau vduvi
Loc de munc
Absena unui loc de munc este factor de risc suicidar
FACTORI PROTECTIVI
Suport social
Conteaz felul n care pacientul percepe suportul social pe care l are
Mecanisme de coping
Cu ct sunt mai adecvate cu att sunt mai protective
Copii aflai n ngrijire
Factor protectiv n special pentru femei
Credin religioas
n general un factor protectiv, dar trebuie avut n vedere felul n care pacientul
privete relaia cu divinitatea

12. SCHIZOFRENIA PARANOID DIAGNOSTIC, DESCRIERE CLINIC

Idei delirante + halucinatii auditive
tensionati, suspiciosi, ostitli, +/- agresivi
debut mai tardiv decat Sk dezorganizata sau catatonica (spre 30 ani)
prognostic favorabil
raspuns mai bun la tratament
CIM-10 - CRITERII GENERALE
Durata de 1 luna (pentru episodul prezent)
Simptome:
ecoul gandirii, insertia, furtul sau transmiterea gandurilor
10

idei delirante de control, de influenta

halucinatii verbale, comentative
alte idei delirante si fenomene halucinatorii
incoerenta ideoverbala, neologisme, baraj verbal
comportament bizar, catatonie
simptome negative: apatie, saracire limbajului, tocire afectiva
DSM-IV CRITERII GENERALE
idei delirante
halucinatii
dezorganizarea gandirii (incoerenta)
dezorganizarea activitatii (agitatie, catatonie)
simptome negative: tocire afectiva, apatie (avolitie), alogie (saracirea limbajului)
Incapacitarea functionala: sociala, profesionala, familiala
Simptomatologia persista 6 luni, incluzand semnele prodromale si reziduale
CLINICA
Nu exista simptome patognomonice
Importanta anamnezei, a duratei simptomatologiei, a debutului deseori mult anterior spitalizarii
Atentie la provenienta socio-culturala - care poate nuanta tabloul clinic
Aspect: bizar, manierisme, neliniste, ostilitate pana la atitudini catatonice
Frecvent: igiena deficitara
Contactul: dificil, distant, impersonal
Perceptie: halucinatii, pseudohalucinatii, iluzii
Atentie si memorie: diminuate (tulburari cognitive de intensitate variabila, markeri de trasatura)
Constiinta bolii: absenta sau relativa
Gandire: tulburari formale (incoerenta, slabirea asociatiilor, baraj, tangentialitate, neologisme,
circumstantialitate) si de continut (idei delirante); afectarea logicii, a capacitati de abstractizare, a
sesizarii absurdului
Dispozitie: tocire, inadecvare, inversiune afectiva, ostilitate
Ritm nictemeral: insomnii
Activitate: apatie, avolitie: dificultatea de a initia activitati si de ale duce la bun sfarsit, neliniste,
agitatie
Risc de violenta: idei delirante de persecutie etc
Risc de suicid: mare! 50% TS, 10-15% reusesc
SIMPTOME POZITIVE (Sk tip I)
halucinatii
idei delirante
comportament bizar: stereotipii, agitatie, igiena, aspect
tulb formale de gandire:
slabirea asociatiilor, tangentialitate, incoerenta, lipsa de logica, circumstantialitate
Fara anomalii structurale (CT), raspuns bun la tratament
SIMPTOME NEGATIVE (Sk tip II)
Tocire afectiva: hipomimie, gestica redusa, afect inadecvat, scaderea rezonantei afective
Alogie: saracia limbajului, a continutului, baraj, lentoare
Avolitie-apatie: igiena, dezinsertie socio-profesionala
Anhedonie-asocialitate: fara ocupatii, izolare, lipsa interesului sexual
11

Atentie
Cu anomalii structurale, raspuns slab la tratament

13. SCHIZOFRENIA CATATONIC DIAGNOSTIC, DESCRIERE CLINIC

- Imobilitate: catalepsie - flexibilitate ceroasa, stupor
- Agitatie psihomotorie
- Negativism (verbal, motor, alimentar), mutism
- Stereotipii, bizarerii, manierisme
- Ecolalie, ecopraxie
- Forma actualmente rara
- Evolutie buna, dar atentie la risc de malnutritie, char risc vital
14. SCHIZOFRENIA HEBEFRENIC DIAGNOSTIC, DESCRIERE CLINIC
a. - Dezorganizarea vorbirii (incoerenta ideoverbala)
b. Dezorganizarea comportamentului
c. Tocire afectiva si/sau incongruenta afectiva
d. Comportament dezinhibat, dezorganizat, paramimie, paratimie, zambet natang
e. Debut timpuriu: sub 25 ani
f. Prognostic slab, evolutie deteriorativa
15. PRINCIPII DE TRATAMENT N SCHIZOFRENIE
Spitalizare
a. evaluare diagnostica
b. stabilirea tratamentului
c. siguranta pacientilor (idei suicidare, comportament de risc)
d. simptomatologie ++, incapacitatea de a se ingriji
e. (re)stabilirea legaturii cu serviciile ambulatorii

PRINCIPII TERAPEUTICE
Definirea simptomelor de tratat
Ce neuroleptic (NL) a fost eficient in trecut sau in functie de efectele secundare
Un NL
se trateaza 4 - 6 sapt cu doze adecvate inainte de a decide ca NL trebuie schimbat
se incepe cu doze suficiente, conform simptomatologiei si apoi se ajusteaza in functie de evolutia
acesteia
ameliorarea unor simptome are loc in ore-zile, dar o remisiune dureaza 6-8 saptamani
un raspuns terapeutic se obtine la doze de 4-6 mg/zi haloperidol, 80% dintre receptorii D2 fiind
blocati; cresterea dozelor nu pare justificata
raspunsuri similare la: 10-15 mg olanzapina, 4-6 mg risperidona

FARMACOTERAPIE
Antipsihotice (neuroleptice, NL)
Clasice:
haloperidol (sol, inj, tb), clorpromazina (tb, inj)
NL depot (retard): flufenazina, haloperidol
Moderne: sulpirid, amisulprid
Novel (atipice): risperidona (tb, inj), olanzapina (tb, inj), quetiapina, clozapina

12

MEDICATIE ADJUVANTA
Benzodiazepine inj/ oral pentru neliniste, anxietate insomnie si pentru efecte secundare de tip
extrapiramidal
Antiparkinsoniene - in cazul efectelor secundare
trihexifenidil 2-4 mg/zi
TRATAMENTUL DE INTRETINERE
urmarirea posibilitatii recaderii si a efectelor secundare
primele 3-6 luni = stabilizare
dupa I-ul episod: 1-2 ani; dupa 2 episoade: 5 ani; dupa al 3-lea: toata viata
la intreruperea tratamentului riscul de recadere este de 60% in 6 luni
Pentru pacientii noncomplianti: tratment cu NL depot

TERAPII PSIHOSOCIALE
Terapie comportamentala (abilitati sociale), cognitiva
Terapii de grup
Terapie familiala: educatie, sustinere, emotia exprimata
Reinsertia sociala: spitale de zi, centre de zi, apartamente protejate
16. TULBURAREA SCHIZOAFECTIV MANIACAL I DEPRESIV, DIAGNOSTIC,
DESCRIERE CLINIC.
DIAGNOSTIC CIM-10
dg depinde de aproximarea balantei intre importanta simptomelor SK si cele afective
intruneste criteriile pt una dintre Tulb dispozitie
simptome aproape identice cu cele ale SK trebuie sa fie prezente cea mai mare parte a
timpului pe o perioada de minimum 2 sapt
Cele 2 crt. au fost intalnite in acelasi episod si in aceeasi perioada cel putin o parte a
episodului
Dg dif: SK, tulb dispoztie, alte psihoze, tulb. organice sau induse de substante

DIAGNOSTIC DSM-IV
O perioada neintrerupta de boala in care, la un moment dat se evidentiaza un EDM sau
maniacal sau mixt coexistent cu simptome care intrunesc criteriile A pentru SK; (EDM
trebuie sa includa dispozitia depresiva)
In aceeasi perioada de boala au existat delir sau halucinatii min 2 sapt in absenta
simptomelor afective proeminente
Simptome care intrunesc crt pt Tulb dispozitie sunt prezente pentru o perioada
substantiala din durata totala a bolii
SK-af maniacal
simptome de SK si manie proeminente
Tulburarile de dispozitie:
expansivitate, autostima crescuta, idei de grandoare
sau: agitatie, iritabilitate, comportament agresiv, idei de persecutie
In ambele cazuri: hiperactivitate, hipoprosexie, dezinhibitie pulsionala
+/- Simptome ca: idei de referinta, grandoare, persecutie
13

Sunt necesare simptome tipice SK pt diagnostic:

transmiterea gandurilor
idei de influenta; automatism mintal
idei delirante bizare
De obicei: psihoze floride, debut brusc, remisiune completa
SK-af depresiv
dispozitia depresiva + alte simptome depresive:
retard psiho-motor
insomnie
scaderea apetitului, scadere in G
scaderea interesului
hipoprosexie
idei de culpabilitate, inutilitate
idei de suicid
Simptome de SK:
transmiterea gandurilor
idei de influenta, de control
idei de persecutie, de urmarire
halucinatii comentative amenintatoare
Episoadele sunt mai putin floride, durata este mai mare, prognosticul mai rezervat, uneori
cu defect
Factori de prognostic negativ:
slaba adaptare premorbida
debut insidios
debut timpuriu
lipsa unui factor precipitant
predomina simptomele psihotice, in special cele negative
AHC de SK
Riscul de suicid este de 10%; posibil la femei > barbate

17. TULBURAREA PSIHOTIC SCURT DIAGNOSTIC, DESCRIERE CLINIC.

DSM-IV:
un singur set de criterii diagnostice: delir, halucinatii, dezorganizarea vorbirii (incoerenta),
comportament dezorganizat sau catatonic
Durata: 1zi-1 luna, cu remisiune completa
+/- factor psihotraumatizant
Cu debut postpartum

CLINICA
Idei delirante cu aparitie brutala (sub 48 de ore); delir polimorf si dezorganizat +
halucinatii, iluzii
Dezorganizare psihica:
labilitate emotionala (anxietate, furie) si a afectiva (euforie, depresie)
14

modificari bruste de comportament psihomotor (agitatie, prostratie)

depersonalizare, derealizare

Evolutie favorabila
fara antecedente psihiatrice in afara altor episoade psihotice acute
dg dif.: tulburari organice, cele induse de substante, alte psihoze

18. TULBURAREA DELIRANT PERSISTENT DIAGNOSTIC, TIPURI.

Diagnostic CIM-10
O idee/ un set de idei delirante altele decat cele considerate specifice SK (altele decat cele total
imposibile); ex: persecutie, grandoare, hipocondriace, de gelozie sau erotice
Delirul - min. 3 luni
Nu exista halucinatii persistente (pot aparea tranzitoriu)
Dg dif: SK, tulb dispozitie (depresia), organice sau induse de substante
Specificatii pt subtipuri: persecutie, litigiu, auto-referinta, grandoare, hipocondriace (somatice),
gelozie, erotomanie

Diagnostic DSM-IV
Delir non-bizar (posibil: idei de urmarire, otravire, infectare, a fi iubit, inselat, idei
hipocondriace) - min 1 luna
Criteriile A pt SK (halucinatii, delir, dezorganizarea gandirii si a activitatii, simptome negative)
nu au fost niciodata indeplinite; pot aparea halucinatii tactile, olfactive legate de delir
In afara de impactul delirului, functionarea nu este afectata

Subtipuri in DSM-IV
Erotomanie
Grandoare
Gelozie
Persecutie
Somatic (hipocondriac)
Mixt
Alte deliruri (TD nespecificata): sd. Capgras; sd. Fregoli; sd. Cotard (delir de negatie)

Clinica
Aspect: tinuta corecta / excentrici, suspiciosi, ostili
Pot parea normali cu exceptia sistemului delirant
! Clincianul nu trebuie sa pretinda ca accepta delirul
Perceptia: nu au halucinatii/iluzii persistente. DSM-IV - hal. tactile, olfactive concordante cu
delirul. Rar: hal auditive
Atentie, memorie, orientare : in limite N
Dispozitie: concordanta cu delirul (grandoare + euforie; persecutie + suspiciune); uneori
simptome depresive
Gandirea:
tulburari ale continutului gandirii: delir sistematizat, continut posibil (inselat, infectat, iubit)
15

discurs frecvent logic; uneori circumstantialitate

NB: trebuie verificata veridicitatea/falsitatea delirului
Judecata, constienta bolii: NU au constiinta bolii; de obicei adusi la spital de politie, familie,
colegi
Controlul impulsului: clinicianul trebuie sa evaluaeze riscul de suicid, homicid, alte tipuri de
agresivitate, determinata de delir
Tipul erotoman

convingerea deliranta ca este iubit de o persoana cunoscuta, celebra

erotomania, sd. Clerambault
delir in sector
in clinica: femei > barbati
medico-legal: barbati (ex: omoara sotul persoanei care sta in centrul delirului)
frecvent: izolati, siguri, viata sexuala saraca
clasic - faze: speranta, deceptie, ranchiuna
eforturi de a contacta persoana (telefon, scrisori, daruri, vizite, supraveghere, urmarire)
interpreteaza orice gest (respingere) ca o dovada de iubire
risc de acte heteroagresive !!!

Delirul de grandoare
megalomania
exemple:
are un talent deosebit dar nerecunoscut;
inventie pe care incearca sa o popularizeze
relatie cu o persoana sus-pusa
continut religios ---> secte

Delirul de gelozie
paranoia conjugala, sd. Othello - cand se refera la sot/sotie
frecvent: barbati
debutul poate fi brusc; tulburarea se poate remite daca se despart
!!!risc de heteroagresivitate, abuzuri, limitarea autonomiei
asociat cu alcoolomania (von Krafft-Ebing)
aduna dovezi pt sustinerea delirului: fac investigatii, urmaresc
dg diferential: gelozia obisnuita, gelozia patologica

Delirul de persecutie
cel mai frecvent tip
una/mai multe teme (inrudite): conspiratie, inselaciune, urmarire, spionaj, otravire, hartuire,
impiedicat in urmarirea anumitor teluri
probleme marunte pot fi exacerbate (dovezi) ---> centrul unei teme delirante
uneori se incearca reparatie legala: paranoia qverulenta - numeroase procese
risc de agresivitate verbala sau fizica
paranoiacul nu mai are capacitatea de a se indoi
construieste prin interpretari un scenariu delirant cu tematica persecutorie
16

temele delirante - mediu profesional, vecinii

dupa o faza de elaborare (luni, ani) in care acumuleaza material pt interpretari viitoare --->
revelatia, certitudine absoluta; de aici delirul se dezvolta in retea
cu varsta poate aparea o resemnare paranoicul nu se vindeca, el dezarmeaza
Delirul de tip somatic
psihoza monosimptomtica hipocondriaca
dg dif cu hipocondria: gradul de convingere a pacientului
exemple:
infectie, infestarea cu insecte pe/in piele; dismorfofobie; mirosuri emanate de corp (piele, gura,
vagin); anumite parti ale corpului nu mai functioneaza
risc de suicid
uneori antecendente: abuz de substante, TCC

19. EPISODUL DEPRESIV DIAGNOSTIC, DESCRIERE CLINIC

EPISODUL DEPRESIV durata - min 2 sapt
dispozitie depresiva
scaderea interesului si a placerii
scaderea/cresterea apetitului alimentar si scadere/crestere in greutate (peste 5% intr-o luna)
insomnie sau hipersomnie
retard psihomotor sau agitatie psiho-motorie
fatigabilitate, pierderea energiei
Sentimente de inutilitate, culpabilitate
autostima scazuta
scaderea capacitatii de concentrare, ambivalenta
ideatie suicidara, TS (tentative suicid)
Simptomele provoaca suferinta sau incapacitare familiala, sociala, profesionala

TRASATURI
Intensitate: episod depresiv (ED) usor, mediu, sever
ED sever fara/cu simptome psihotice: idei delirante (congruente, incongruente), halucinatii
ED cu trasaturi: catatonice, melancolice, atipice
(depresia - intensitate nevrotica/ psihotica)

EPISOD DEPRESIV
ELEMENTE DE MELANCOLIE
Pierderea placerii in toate ariile
lipsa reactivitatii
depresia mai accentuata dimineata
insomnii matinale (trezirea cu 2 ore mai devreme)
retard psihomotor marcat/agitatie
scaderea marcata a apetitului si a G
culpabilitate ++
scaderea marcata a libidoului

17

EPISOD DEPRESIV
ATIPIC
Reactivitate emotionala
cresterea apetitului +/- crestere in G
Hipersomnie
senzatie de greutate in membre
senzitivitate in relatiile interpersonale
Femei, debut timpuriu, personalitate Hy

CLINICA
60% idei de suicid, 4-5% pana la 10-15% se sinucid
90% anxietate
adolescenti, tineri: iritabilitate, tulburari de comportament, abuz de substante
varstnici:
prevalenta 25-50%
subdiagnosticata, subtratata
acuze somatoforme care pot masca depresia
pseudodementa
Aspect: facies depresiv, retard psihomotor
Perceptie: acuze somatoforme, simptome psihotice: halucinatii in formele severe
Atentie si memorie: afectate (70-80%)
Constiinta bolii: prezenta
Gandire: lentoare, accentuarea obsesiilor, ambivalenta, ideatie cu un continut negativ: inutilitate,
incapacitate, culpabilitate, idei suicidare (de evaluat!!)
Evaluarea ideatiei suicidare si a riscului:
daca ideile exista, daca are un plan
antecedente de TS
idei ++ de inutilitate
abuz de substante
izolare sociala
grad ++ de anxietate, panica, neliniste
majoritatea pacientilor care s-au sinucis au fost vazuti de un medic, au cautt ajutor intr-un
interval de o luna
In formele severe: idei delirante congruente/incongruente cu dispozitia
Dispozitie: depresie, anxietate, disforie, iritabilitate
Activitate: lentoare, fatigabilitate
Ritm nictemeral: tulburari de somn
Apetit alimentar: afectat
20. EPISODUL MANIACAL DIAGNOSTIC, DESCRIERE CLINIC.
EPISODUL MANIACAL
durata - min 1 saptamana
Dispozitie euforica, expansiva sau iritabila
cresterea autostimei, idei de grandoare
scaderea nevoii de somn
logoree
fuga de idei
18

distractibilitate
implicare excesiva in activitati sau agitatie psiho-motorie
Implicare excesiva in activitati cu potential nociv - superficializarea judecatii: cheltuieli,
investitii
dezinhibitie pulsionala (sexuala), comportament inadecvat
afectarea functionarii sociale, profesionale, familiale

TRASATURI
EM usor, moderat, sever
EM sever fara/cu simptome psihotice (congruente/incongruente)

CLINICA
Dispozitia euforica, expansiva sau iritabila
labilitate emotionala + +
depresia pandeste mania
risc + + de consum/abuz de substante
la adolescenti: tulburari de comportament, dg dif cu SK
risc mare de suicid
Dependenta de alcool si alte substante !!
Aspect : pt maniacali - inadecvat la situatie si varsta, hiperactivitate, uneori o buna dispozitie
contagioasa
Perceptie: tulb psihotice - formele severe
Atentie si memorie: afectate in depresie si manie
Constiinta bolii: absenta sau relativa in manie
Gandire: tulburari formale si de continut, idei delirante in formele severe
Dispozitie - manie :euforie, iritabilitate, irascibilitate, anxietate ++, labilitate emotionala, furie slaba toleranta la frustrare
Activitate: neliniste, agitatie, implicare excesiva, nu duc nimic la bun sfarsit
Risc de heteroagresivitate, dar si de acte autoagresive

21. PRINCIPII DE TRATAMENT N DEPRESIE

- Daca a raspuns pacientul sau o ruda la un AD
- Se iau in consideratie:
- starea somatica a pacientului
- efectele secundare ale AD
- interactiunile posibile
- potentialul suicidar (AD cu toxicitate redusa: SSRI)
- complianta
- accesul la tratament, costul
- doza se creste progresiv pana la doza eficienta (mai ales pentru: triciclice, venlafaxina)
- doza eficienta se mentine minimum 4 saptamani, inainte de a decide, eventual, ca AD nu este
eficient
- toate AD au o perioada de latenta de aprox. 14 zile
- odata ce se obtine o remisiune semnificativa, tratamentul se continua 6 -9 luni, pentru a preveni
recaderea !!!

19

daca evolutia e favorabila, dupa 6-9 luni ttm se poate reduce treptat, dar se ia in consideratie ttm
intretinere
daca au existat 2 sau mai multe episoade tratamentul poate fi permanent
Ttm de intretinere = profilactic: scade frecventa, amplitudinea, durata episoadelor
Precautii,CI: gravide, perioada de alaptare, tulb renale, hepatice grave
Educarea pacientilor cu privire la riscurile si beneficiile ttm
Alcoolul poate exacerba depresia si poate interfera cu ttm
psihoterapiile amelioreaza adaptarea, complianta

22. ATACUL DE PANIC DESCRIERE CLINIC, DIAGNOSTIC.

= o perioada delimitata de frica intensa si disconfort, care atinge un maxim in aprox. 10 minute si
se insoteste de 4 sau mai multe din urmatoarele:
palpitatii
transpiratii
tremor
dispnee, senzatie de sufocare
nod in gat
durere/disconfort toracic
greata/disconfort abdominal
ameteala, lesin
derealizare, depersonalizare
frica de-a pierde controlul sau de-a innebuni
frica de moarte
parestezii, amorteli, furnicaturi
frisoane sau senzatie de caldura
Pot aparea : din senin sau legat de anumite situatii
23. AGORAFOBIA DESCRIERE CLINIC, DIAGNOSTIC.
- Anxietatea legata de locuri sau situatii din care scaparea/iesirea poate fi dificila sau in care
ajutorul nu este la indemana in cazul in care subiectul ar avea un atac de panica
- (Tipic: situatii in care subiectul este singur in afara casei, intr-o multime, la rand, pe un pod, intrun mijloc de transport)
- Situatiile sunt evitate sau suportate cu greu/efort/anxietate sau subiectul are nevoie de prezenta
unei alte persoane

Tulburarea de panica fara/cu agorafobie

Atacuri de panica recurente
Cel putin unul dintre atacuri a fost urmat, timp de o luna de:
preocuparea persistenta de alte posibile atacuri
frica legata de implicatiile atacurilor
modificarea semnificativa a comportamentului, legata de atacuri (ex. renunta la un serviciu)
+/- Agorafobia
DD: Atacurile de panica trebuiesc diferentiate de efectele unui consum de substante (droguri,
medicamente) sau de o conditie somatica (hipertiroidism etc)
acest dg diferential e valabil pentru toate tulburarile anxioase
20


24. FOBIA SOCIAL, FOBIA SIMPL, FOBIILE SPECIFICE DESCRIERE CLINIC,
DIAGNOSTIC.
FOBIA SPECIFICA/SIMPLA
- Frica marcata si persistenta, excesiva si nerezonabila declansata de prezenta sau anticiparea unei
situatii/obiect
- Expunerea la stimulul fobic determina un raspuns imediat de anxietate - atac de panica
- Subiectul recunoaste ca teama este excesiva si nerezonabila
- Situatia fobica este evitata/suportata greu
- Evitarea/anticiparea anxioasa/suferinta interfereaza semnificativ cu viata subiectului

Tipuri:
animal
de mediu: inaltimi, furtuni, apa
sange/injectie: forma frecvent familiala
situationala: avion, lift, spatii inchise
altele
FOBIA SOCIALA
Frica marcata si persistenta de situatii sociale in care subiectul vine in contact cu persoane
necunoscute sau este supus unei posibile observatii (critici).
Subiectul se teme ca va actiona intr-un mod care va fi umilitor sau jenant
Expunerea la respectiva situatie sociala provoaca anxietate - atac de panica
Subiectul recunoaste ca frica este excesiva si nerezonabila
Situatiile respective sunt evitate
Evitarea/anticiparea anxioasa/suferinta interfereaza semnificativ cu viata subiectului

25. TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIV DESCRIERE CLINIC, DIAGNOSTIC.

Obsesii:
- ganduri, impulsuri, imagini recurente si persistente, care sunt traite ca intruzive si inadecvate si
determina la subiect, anxietate marcata sau suferinta
- gandurile, impulsurile, imaginile nu reprezinta griji excesive referitoare la probleme reale
- subiectul incerca sa ignore/suprime/neutralizeze cu alte ganduri/actiuni
- subiectul recunoaste ca acestea sunt produsul propriei minti
Compulsii
comportamente repetitive (spalarea mainilor, ordine, verificare) sau acte mentale repetitive
(rugaciuni, numaratoare) la care subiectul se simte obligat sa recurga ca raspuns la obsesii sau
conform unor regulii care trebuiesc aplicate strict
comportamentele sau actele mentale prevenirea sau reducerea suferintei/a unei situatii de temut.
Aceste comportamente sunt excesive
Subiectul recunoaste ca obsesiile/compulsiile sunt excesive sau nerezonabile
Obsesiile/ compulsiile provoaca suferinta, consuma timp (peste 1 ora/zi) sau interfereaza
semnificativ cu viata subiectului
26. TULBURAREA ANXIOAS GENERALIZAT DESCRIERE CLINIC,
DIAGNOSTIC
Ingrijorare si anxietate excesiva , in majoritatea zilelor, timp de min. 6 luni, legat de
evenimente si activitati uzuale: scoala, serviciu
21

Subiectul poate cu greu sa-si controleze ingrijorarea

Anxietatea este asociata cu: neliniste, tensiune, fatigabilitate, tulburari de concentrare,
iritabilitate, tulburari de somn, hipertonie musculara
Simptomele duc la suferinta semnificativa
Farmacoterapie:
antidepresive
adjuvant anxiolitice - initial
Psihoterapie:
cognitiva
comportamentala
psihodinamica

27. TULBURAREA DE STRES POSTTRAUMATIC DESCRIERE CLINIC,

DIAGNOSTIC
Subiectul a fost expus unui eveniment traumatic:
a. a trait, a fost martor sau a fost confruntat cu evenimente care implicau moartea, ranirea grava
sau ameninta integritatea sa sau a altor persoane
b. raspunsul subiectului a implicat frica intensa, terifianta, sentimente de neajutorare/neputinta
Ex: razboi, agresiune fizica/sexuala, jaf, rapire, ostatic, tortura, prizonier, dezastre naturale
sau provocate de om
Evenimentul traumatic este retrait:
imagini, ganduri recurente, intruzive legate de eveniment
vise recurente
flashback-uri - sentiment de retraire
suferinta psihologica intensa legata de tot ceea ce aduce aminte de eveniment
reactivitate vegetativa
Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si scaderea responsivitatii generale:
evitarea gandurilor, locurilor
nu-si poate aminti anumite evenimente legate de trauma
sentimente de detasare
scaderea interesului, a reactivitatii afective, nu poate privi in viitor
Excitabilitate persistenta
tulburari de somn
iritabilitate
tulburari de concentrare
vigilenta crescuta, se sperie usor
Durata tulburarii este e peste o luna; poate apare dupa o anumita perioada
Tulburarea se asociaza cu suferinta semnificativa sau interfereaza cu viata subiectului

28. DISMORFOFOBIA DESCRIERE CLINIC.

- Subiectul este preocupat cu un defect imaginar al aspectului sau fizic. Daca exista o anomalie
minora, preocuparea este excesiva
- Simptomatologia duce la suferinta si incapacitare
- De obicei in adolescenta, evolutie fluctuenta
- Daca preocuparea - intensitate deliranta de dg. Tulburare deliranta tip somatic
- Preocuparea - unul sau mai multe zone, frecvent la nivelul fetei
22

Ex: ochi, nas, buze, sani, organe genitale

Petrec ore in fata oglinzii pentru a repara defectele, evita situatii publice, cer asigurari din
partea celorlalti
Probleme asociate: depresie, idei de suicid sau TS,
Solicita interventii chirurgicale

29. HIPOCONDRIA DESCRIERE CLINIC.

- Preocuparea si teama/ convingerea de-a avea o afectiune grava, bazat pe interpretarea
eronata a senzatiilor corporale
- Preocuparea persista in ciuda evaluarilor si asigurarilor medicale
- NU este deliranta
- Duce la suferinta si incapacitare
- Durata min. 6 luni
Preocuparea:
- functii fiziologice: puls, transpiratii, peristaltism
- anomalii fizice minore: iritatii, mici leziuni
- senzatii fizice vagi: inima e obosita
Probleme asociate:
- multiple consultatii la doctori diferiti
- investigatii excesive, combinarea ttm
- afecteaza viata familiala
- depresie, anxietate
30. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP PARANOID DESCRIERE CLINIC.
Neincredere, suspiciozitate fata de altii, ale caror motive sunt interpretate ca rauvoitoare,
ilustrata:
a. banuieste, fara motive suficiente, ca ceilalti il exploateaza, ii fac rau, il insala
b. banuieli nejustificate fata de prieteni, asociati
c. nu se increde in altii de teama ca vor folosi informatiile impotriva sa
d. interpreteaza negativ remarci, evenimente
e. ranchiunos, nu uita
se simte atacat si rectioneaza violent/agresiv
suspiciozitate permanenta fata de partener/sot
tensionati,ostili, incapatanati, defensivi
uneori - trasaturi adaptative la un mediu ostil
dg. mai frecvent la barbati
frecvent la rudele celor cu SK, tulburare deliranta

31. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP SCHIZOTIPAL DESCRIERE

CLINIC
Deficite sociale si interpersonale disconfort si reducerea capacitatii de a stabili relatii
apropiate + distorsiuni cognitive si de perceptie + comportament excentric, ilustrate:
idei de referinta (NU idei delirante)
credinte bizare, gandire magica care influenteaza comportamentul si este in afara normelor
subculturale (telepatie, al saselea simt etc)
23

 perceptii neobisnuite - iluzii somatice

gandire si vorbire bizara - vaga, circumstantiala, metaforica
suspiciozitate, ideatie paranoida
inadecvare afectiva
comportament/aparenta excentrica, bizara
lipsa prietenilor, confidentilor
anxietate sociala ++ asociata cu frici paranoide
ICD -10: Tulburarea schizotipala, alaturi de SK si nu tulburare de personalitate
mai frecvent la barbati
posibile decompensari psihotice
frecvent la rudele celor cu SK

32. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP HISTRIONIC DESCRIERE CLINIC

Exprimarea excesiva si dramatica a emotiilor, cauta atentia celorlalti:
a. inconfortabil in situatii in care nu este centrul atentiei
b. interactiunile caracterizate prin comportament excesiv de seductiv, erotizat, provocator
c. labilitate emotionala, superficialitatea trairilor emotionale
d. utilizeaza aspectul fizic pentru a atrage atentia

limbajul - demonstrativ
dramatism, teatralism, exprimare exagerata a emotiilor
sugestibilitate
considera relatiile ca fiind mai intime decat in realitate
mai frecvent femei
manipulative, rol de victima sau printesa, intoleranta la frustrare

33. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP NARCISIC DESCRIERE CLINIC.

Grandoare, pretiozitate (in imaginatie sau comportament) + nevoia de a fi admirat = lipsa de
empatie:
a. se simte f important (exagereaza realizarile, talentele, se asteapta sa fie recunoscut ca
superior)
b. fantezii de succes nelimitat, putere, frumusete
c. se considera special, unic si poate fi inteles doar de persoane importante
d. cere admiratie excesiva
e. considera ca i se cuvine, se astepta la favoruri speciale
f. exploateaza pe ceilalti
g. nu are empatie
h. invidie ++ si crede ca si restul il invidiaza
i. aroganta
autostima si imaginea de sine f. fragila
f. vulnerabili fata de critica, infrangere
mai frecvent la barbati
34. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP BORDERLINE DESCRIERE
CLINIC
Instabilitate a relatiilor interpersonale + imaginii de sine + afectelor si impulsivitate marcata:
24

a. eforturi majore pentru a evita abandonul real sau imaginar

b. relatii instabile si intense - intre idealizare si devalorizare
c. instabilitatea imaginii de sine, tulburarea identitatii -modificarea valorilor, aspiratiilor,
chestionarea identitatii sexuale
d. impulsivitate care poate pune persoana in pericol - abuz de substante, condus, sex neprotejat
e. in mod repetat: idei, comportament, amenintari cu suicidul si autoagresivitate (automutilare)
f. instabilitate afectiva marcata
g. sentimente de gol interior
h. furie intensa, dificultatea de a controla furia
i. ideatie paranoida tranzitorie, derealizare, depresonalizare
tendinta la autodistrugere, viata haotica
moarte prin suicid 8-10%
Factori: biologici + mediu (abuz sexual, fizic, conflictualitate, pierderea parintilor)
decompensari psihotice
ICD-10: Tulburare de personalitate emotional-instabila
35. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP OBSESIONAL DESCRIERE
CLINIC
Preocupat de ordine, perfectionism, tendinta la control mintal si interpersonal in detrimentul
flexibilitatii, deschiderii, eficientei:
a. preocupat de detalii, regului, liste, ordine, organizare astfel incat obiectivul principal se pierde
b. perfectionism cu riscul de a nu indeplini sarcinile
c. devotament excesiv fata de munca in detrimentul distractiei, prieteniilor

constinciozitate excesiva, scrupule, inflexibilitate cu privire la moralitate, etica, valori

nu poate arunca lucruri vechi, fara valoare chiar si cele fara valoare sentimentala
reticent in a delega anumite sarcini
zgarcit cu el si altii
rigiditate, incapatanare
Indecizie, pedanterie, conventionalism, respect pt autoritate, dificultate in exprimarea
emotiilor, totul trebuie planificat, verificare excesiva
mai frecvent la barbati
ICD-10: T.p. anancasta

36. DEMENA ALZHEIMER DESCRIERE CLINIC

Deficite cognitive multiple:
tulburari ale memoriei (fixare, evocare)
afazie (limbaj)
apraxie (activitati motorii)
agnosie (nu mai recunoaste)
dificultati in executarea sarcinilor (planificare, organizare)
Disfunctie sociala/ocupationala, declin fata de nivelul anterior
Cu debut timpuriu: sub 65 ani
Cu debut tardiv: peste 65 ani
Asociat cu:
delirium
25

depresie
idei delirante

37. DEMENA VASCULAR DESCRIERE CLINIC

Deficite cognitive multiple
a. tulburari ale memoriei (fixare, evocare)
b. afazie (limbaj)
c. apraxie (activitati motorii)
d. agnosie (nu mai recunoaste)
e. dificultati in executarea sarcinilor (planificare, organizare)
- disfunctie sociala/ocupationala, declin
- Semne neurologice de focar

Elemente de laborator care indica o boala cerebrovasculara: infarcte multiple in cortex si

substanta alba - rol etiologic
Asociat cu:
delirium,
depresie,
idei delirante
CLINICA
Initial: fatigabilitate, dificultate in sustinerea eforturilor cognitive, dificultate in adaptare la
nou
Progresiv sunt afectate: orientarea, memoria, perceptia, functiile intelectuale, judecata
Memoria: recenta - nr de telefon, nume, evenimentele zilei apoi progresiv date mai vechi, date
personale importante (varsta, date de nastere, adresa); pierd: chei, acte; uita sa inchida apa,
gazul
Limbaj (afazia): vag, stereotip, circumstantial, anomie, mutism, ecolalie, palilalie
Activitatea (apraxie): duce la dificultati in sarcinile cele mai simple: imbracat, gatit, desenat
(teste)
Agnozia: nu mai recunoaste obiecte, persoane - chiat membrii ai familiei sau propria reflectie
in oglinda
Gandire: dificultate in abstractizare, in planificare, in adaptarea la sarcini noi
Orientarea: temporala, spatiala - se ratacesc in afara casei, apoi chiar si in casa
Modificari ale personalitatii: accentuarea trasaturilor, iritabilitate, ostilitate, uneori
heteroagresivitate, comportament dezinhibat
Risc de suicid - stadiul timpuriu
Halucinatii (vizuale) si idei delirante (persecutie) - in 30% din cazuri
Depresie - mai ales la debut
Anxietate - frecvent
Semene neurologice in special in D. vasculara
Delirium - se poate suprapune (datorat: boli somatice, medicamente)
NB: vulnerabili la stresul fizic sau psihosocial

38. DELIRIUM DESCRIERE CLINIC.

- tulburare a constiintei si a functiilor cognitive, care se dezvolta intr-o perioada scurta de timp
26

este un sindrom !!!

majoritatea cauzelor - in afara SNC
subdiagnosticat, subtratat
Tulburarea constiintei si scaderea capacitatii de concentrare, de mentinere a atentiei, de
comutare a atentiei
Tulburari cognitive:
memoria recenta, mai putin cea indepartata
dezorientare TS si la persoana
Tulburarea somnului, a ritmului nictemeral:
insomnie, inversarea ritmului, accentuarea vesperala a simptomelor, cosmaruri
Debut brusc, evolutie fluctuenta
Dovezi clinice (istoric, examinare somatica, neurologica) care leaga simptomele de o suferinta
organica
Dispozitia: depresie, anxietate, iritabilitate, euforie
Apatie, perplexitate, agitatie
Iluzii, halucinatii, idei delirante fragmentare
Dg dif cu dementa; se poate suprapune pe dementa

39. DEPENDENA, TOLERANA, SEVRAJUL DIAGNOSTIC.

DEPENDENTA
Un pattern maladaptativ de utilizare a substantei, care duce la o incapacitare sau suferinta
semnificativa clinic (1-12 luni) manifestata prin:
TOLERANTA
nevoia de a creste cantitatea de substanta pt a obtine efectul dorit
scaderea efectului obtinut la aceeasi doza
SEVRAJ:
simptomul caracteristic de sevraj pt substanta
aceeasi substanta (sau una asemanatoare) este luata pt ameliorarea simptomelor
substanta este luata in cantitati mai mari si timp mai indelungat decat si-a propus (nu poate
controla consumul)
exista dorinta/efortul fara succes de a intrerupe sau controla consumul
petrece f mult timp in activitati necesare obtinerii substantei, consumului, recuperarii

Renuntarea la activitati recreationale, sociale, ocupationale - datorita consumului (este

preocupat excesiv de consum)
continua consumul desi stie ca are probleme fizice, psihologice datorita acestui fapt
dorinta intensa (compulsiva) de a consuma substanta
Dependenta fiziologica = prezenta tolerantei sau sevrajului
Dependenta psihologica = apetenta (craving) pt substanta pt a evita un disconfort

40. SEVRAJUL ALCOOLIC DIAGNOSTIC, TRATAMENT.

Oprirea/ reducerea unui consum excesiv si indelungat

Simptome care apar la ore/zile:
hiperactivitate autonoma: transpiratii, puls accelerat, HTA
tremor extremitati - 6-8 h
27

insomnie
Greata, voma, stare de rau
cefalee
iluzii, halucinatii tranzitorii, vizuale, tactile, auditive - 8-12 h
agitatie psihomotorie
anxietate
convulsii (grand mal) 12-24 h
Cu sau fara delirium (vezi criterii) 72 h
TRATAMENT
Benzodiazepine: convulsii, delirium, anxietate, HTA, AV crescut, tremor - asociate cu sevrajul
la alcool
oral sau parenteral (iv de preferat)
diazepam 5-10 mg la 4-6 ore, apoi mai rar - functie de evolutie
lorazepam 2-10 mg
Carbamazepin 800 mg/zi asociat
URGENTA:
Benzodiazepina la 2-4 h, apoi mai rar
hidratare eventual perfuzie
vitamine B: B1, B6
supraveghere stricta
dieta hipercalorica, vitamine
netratat - risc letal

41. SEVRAJUL ALCOOLIC COMPLICAT DIAGNOSTIC, TRATAMENT.

Factori agravanti:
-malnutritia, boli somatice, depresia, epuizarea
Tulburari produse de aclool:
- Dementa indusa/asociata cu alcoolul
Tulburare amnestica: sindromul Wernicke-Korsakoff
Alte tulburari psihice induse de alcool: psihotica, anxioasa, de dispozitie, sexuale
Intoxicatia idiosicratica (?) - cantitati mici, posibil microleziuni cerebrale
SINDROMUL WERNICKE-KORSAKOFF
Deficienta de tiamina
encefalopatia Wernicke (acuta, neurologica): ataxie, confuzie, anomalii motilitate oculara; se
remite (spontan) in zile/sapt. sau evolueaza catre
sindromul Korsakoff (cronic): sindrom amnestic cronic - amnezie anterograda, confabulatie
Ttm: tiamina doze mari, 3-12 luni
TRATAMENT
Psihoterapie: individuala, grup
Farmacoterapie: ttm tulburarilor coexistente (depresia), carbamazepina, acamprosat
Terapii comportamentale: relaxare, invatarea abilitatilor de afirmare, de autocontrol
Alcoolicii anonimi
Centre de reabilitare
42. TULBURRILE LEGATE DE CONSUMUL DE AMFETAMINE
INTOXICATIA
28

Utilizarea recenta
Tulburari comportamentale, psihologice:
euforie/tocire afectiva, incordare - hipervigilenta, senzitivitate, anxietate, furie, tulburarea
judecatii
Tahicardie/bradicardie
dilatare pupilara
hTA/HTA
transpiratii, frisoane
greata, voma
scadere in G
agitatie/lentoare psihomotorie
slabiciune musculara, depresie respiratorie, aritmii
confuzie, convulsii, coma
SEVRAJ
Incetarea consumului
Dispozitie disforica. Depresia poate fi severa, risc suicid
fatigabilitate
cosmaruri
insomnie/hipersomnie
cresterea apetutului
retard psihomotor/agitatie

43. TULBURRILE LEGATE DE CONSUMUL DE COCAIN

- Blocheaza recaptarea DA, creste concentratia de DA (D1, D2), mai putin a norepinefrinei,
serotoninei
utilizare: inhalare, inj(sc, iv), fumat
Comorbiditate: depresie, anxietate, tulburari de personalitate (antisocial)
INTOXICATIA
Uilizare recenta
tulburari de comportament si psihologice: euforie/tocire afectiva, hipervigilenta, senzitivitate,
tensiune, furie, tulb. judecata
tahicardie/bradicardie
dilatatie pupilara
HTA/hTA
Transpiratii, frisoane
greata, voma
scadere in G
agitatie/retard psihomotor
slabiciune musculara, depresie respiratorie, aritmii
confuzie, convulsii, coma
SEVRAJ
Oprirea sau diminuarea consumului
Disforie, depresie, anhedonie, iritabilitate
fatigabilitate
cosmaruri
tulburari de somn
29

retard/agitatie psihomotorie
cresterea apetitului
TRATAMENT
Interventii psihologice
Interventii faramcologice: agonisti DA pt reducerea apetentei - bromocriptina, amantadina

44. TULBURRILE LEGATE DE CONSUMUL DE CANNABIS

- Marihuana, hasis
s-a identificat un receptor specific - concentrare mare in ganglionii bazali, hipocamp, cerebel
f raspandit intre pacientii psihiatrici -Sk
agraveaza evolutia unei SK !!
INTOXICATIA
Consum recent
Tulburari comportamentale si psihologice: tulburari de coordonare, euforie, anxietate,
sentimentul de incetinire a timpului (deformeaza perceptia timpului), tulburarea judecatii, izolare
conjunctivita, uscaciunea gurii, tahicardie, cresterea apetitului
RISCURI
Nu se descrie un sindrom de sevraj
Utilizare indelungata: atrofie cerebrala, scade pragul convulsivant, afecteaza fatul, reactivitatea
imuna
45. TULBURRILE LEGATE DE CONSUMUL DE HALUCINOGENE.
- LSD
tineri
sistemul serotoninergic
nu se descrie sindrom de sevraj
INTOICATII;
Consum recent
tulburari de comportament si psihologice: anxietate/depresie, idei de referinta, ideatie paranoida,
afectarea judecatii,
tulburari de perceptie, subiectul fiind intr-o stare de hipervigilenta: intensificarea perceptiilor,
depersonalizare, derealizare, iluzii, halucinatii
Dilatare pupilara
tahicardie
transpiratii
tulburari de vedere
tremor
incoordonare motorie

46. TULBURRILE LEGATE DE CONSUMUL DE OPIOIDE.

- Opium, heroina
morfina, hidromorfona, codeina
metadona - ttm in dependenta opioida
antagonisti: naloxona, naltrexona, nalorfina
agonist-antagonist: buprenorfina
Receptori opioizi
30

enkefaline, endorfine
efect DA, NA
Toleranta se dezvolta rapid
Co-morbiditate: depresie, alcoolomanie, tulburare de personalitate antisociala, anxietate

INTOXICATIA
Consum recent
Tulburari de comportament si psihice: euforie urmata de apatie, disforie, agitatie sau lentoare
psihomotorie, alterarea judecatii
mioza (midriaza in supradoza)
sedare, coma
dizartrie
tulburari de atentie si memorie

SUPRADOZA
Deces prin stop respirator
coma, dispnee, hipotermie, hTA, bradicardie
Coma + mioza + depresie respiratorie = supradoza de opioizi
Urgenta!!
Naloxona, supravegherea functiilor vitale

SEVRAJ
Oprirea sau reducerea consumului sau administrarea unui antagonist dupa o perioada de consum
de opioide
disforie
greata, voma
dureri musculare
lacrimare, rinoree
Midriaza, piloerectie, transpiratii
diaree
febra
insomie

31

32