Tulburrile Sexuale

Disfunciile sexuale sunt caracterizate prin perturbarea dorinei sexuale i

modificrilor psihofiziologice care caracterizeaz ciclul de rspuns sexual si cauzeaz detres
i dificultate interpersonal marcat.
Disfunciile sexuale include:
-tulburrile dorinei sexuale (adic, dorina sexual diminuat, aversiunea sexual),
- tulburrile de excitaie sexual (tulburarea de excitaie sexual a femeii, tulburarea de erecie
a brbatului),
-tulburrile orgasmice (adic, tulburarea de orgasm a femeii, tulburarea de orgasm a
brbatului, ejacularea precoce),
-tulburri le sexuale algice (de ex., dispareunia, vaginismul),
-disfuncia sexual datorat unei condiii medicale generale,
-disfuncia sexual indus de o substan i
-disfuncia sexual fr alt specificaie.
Ciclul de rspuns sexual poate fi divizat n urmtoarele faze:
Dorin
Excitaie
Rezoluie
Orgasm
Tulburrile rspunsului sexual pot surveni ntr -una sau n mai multe dintre aceste
faze. Ori de cte ori este prezent mai mult dect o singur disfuncie sexual, sunt
nregistrate toate.
Subtipurile sunt prevzute pentru a indica debutul, contextul si factorii etiologici
asociai cu disfuncia sexual. Dac sunt prezente disfuncii sexuale multiple, trebuie s fie
menionate subtipurile adecvate. Aceste subtipuri nu se aplic diagnosticului de disfuncie
sexual datorat unei condiii medicale generale sau disfunciei sexuale induse de o substan.
Unul dintre urmtoarele subtipuri poate fi utilizat pentru a indica natura debutului disfunciei
sexuale:
Tip primar (existent dintotdeauna). Acest subtip se aplic dac disfuncia sexual a fost
prezent de la debutul activitii sexuale.
Tip cptat. Acest subtip se aplic dac disfuncia sexual apare numai dup o perioad de
funcionare normal.

Unul dintre urmtoarele subtipuri poate fi utilizat pentru a indica contextul n care apare
disfuncia sexual:
Tip generalizat. Acest subtip se aplic dac disfuncia sexual nu este limitat la anumite
tipuri de stimulare, de situaii sau de parteneri.
Tip situaional. Acest.subtip se aplic dac disfuncia sexual este limitat la anumite tipuri de
stimulare, de situaii sau de parteneri. Patternul situaional specific al disfunciei poate ajuta n
efectuarea diagnosticului diferenial.
Dorina Sexual Diminuat

Elemente de diagnostic
Elementul esenial al dorinei sexuale diminuate l constituie o deficien sau absen a
fanteziilor sexuale si a dorinei de activitate sexual (criteriul A). Perturbarea trebuie s
cauzeze detres sau dificultate interpersonal marcat (criteriul B). Disfuncia nu este
explicat mai bine de alt tulburare de pe axa I (cu excepia altei disfuncii sexuale) si nu se
datoreaz exclusiv efectelor fiziologice directe ale unei substane (inclusiv ale
medicamentelor) ori ale unei condiii medicale generale (criteriul C). Dorina sexual
diminuat poate fi global si cuprinde toate formele de manifestare sexual sau poate fi
situaional si limitat la un partener sau la o anumit activitate sexual
Exist puin motivaie pentru a cuta stimuli.
Individul nu iniiaz de regul nici o activitate sexual sau se poate angaja n ea n
mod involuntar, cnd este iniiat de partener. Dei frecvena experienelor sexuale este
redus, presiunea din partea partenerului sau a necesitilor nonsexuale (de ex., pentru confort
fizic sau intimitate) poate creste frecvena contactelor sexual.
Din cauza lipsei de date normative n legtur cu etatea sau cu sexul referitoare la
frecvena sau gradul dorinei sexuale, diagnosticul trebuie s se bazeze pe judecata clinic
fondat pe caracteristicile individului, determinanii interpersonali, contextul de via si
condiia cultural. Clinicianul poate necesita evaluarea ambilor parteneri, cnd discrepanele
n dorina sexual constituie motiv de atenie profesional. Dorina aparent diminuat" a unui
partener poate reflecta, n schimb, necesitatea excesiv de exprimare sexual a celuilalt
partener.
Elemente si tulburri asociate
Interesul sexual sczut este asociat frecvent cu probleme de excitaie sexual sau cu
dificulti orgasmice. Deficiena n dorina sexual poate fi disfuncia primar sau poate fi

consecina deprivrii emoionale induse de perturbrile n excitaie sau orgasm. Unii indivizi
cu dorin sexual sczut i menin ns capacitatea pentru o excitaie sexual i orgasm
adecvate, ca rspuns la stimularea sexual. Condiiile medicale generale pot avea un efect
deleter nespecific asupra dorinei sexuale datorat debilitii, durerii, problemelor cu imaginea
corporal sau preocuprilor referitoare la supravieuire. T ulburrile depresive sunt adesea
asociate cu dorina sexual sczut, iar debutul depresiei poate precede, poate fi concomitent
ori poate fi consecina dorinei sexuale deficitare. Indivizii cu dorin se xual diminuat pot
avea dificulti n dezvoltarea unor relaii sexuale stabile i pot avea insatisfacie si ruptur
marital.
Evoluie
Etatea la debut pentru indivizii cu forme de dorin sexual diminuat primar este
pubertatea. Mai frecvent, tulburare a apare n perioada adult, dup o perioad de interes
sexual adecvat, n asociere cu mizeria psihologic, evenimente de via stresante sau
dificulti interpersonale. Pierderea dorinei sexuale poate fi continu sau episodic, n funcie
de factorii psih osociali sau relaionali. Un pattern episodic de pierdere a dorinei sexuale
survine la unii indivizi n legtur cu probleme referitoare la intimitate si obligaiile
conjugale.
Diagnostic diferenial
Dorina sexual diminuat trebuie s fie distins de di sfunctia sexual datorat unei
condiii medicale generale. Diagnosticul corespunztor este cel de disfuncie sexual datorat
unei condiii medicale generale, cnd disfunctia este considerat a fi datorat exclusiv
efectelor fiziologice ale unei condiii m edicale specifice (vezi pag. 558). Aceast precizare se
bazeaz pe istoric, datele de laborator sau examenul somatic. Anumite condiii medicale
generale, cum ar fi anomaliile neurologice, hormonale si metabolice pot deteriora n mod
specific substratul fiz iologic al dorinelor sexuale. Anomaliile n testosteronul si prolactina,
totale si biodisponibile, pot indica tulburri hormonale responsabile de pierderea dorinei
sexuale. Dac att dorina sexual diminuat, ct si o condiie medical general sunt
prezente, dar se consider c disfunctia sexual nu se datoreaz exclusiv efectelor fiziologice
directe ale condiiei medicale generale, arunci este diagnosticat dorina sexual diminuat
datorat unor factori combinai.

Aversiunea Sexual
Elemente de diagnostic
Elementul esenial al aversiunii sexuale l constituie aversiunea fa de, si evitarea
activ a contactului sexual genital cu un partener sexual (criteriul A). Perturbarea trebuie s
cauzeze detres sau dificultate interpersonal marcat (criteriul B). Disfuncia nu este
explicat mai bine de alt tulburare de pe axa I (cu excepia altei disfuncii sexuale) (criteriul
C). Individul acuz anxietate, fric sau dezgust cnd este confruntat cu oportunitatea de a avea
un contact sexual cu un partener. Aversiunea fa de contactul genital poate fi centrat pe un
anumit aspect al experienei sexuale (de ex., secreiile genitale, penetraia vaginal). Unii
indivizi experienteaz o repulsie fa de toi stimulii sexuali, inclusiv fa de srut si atingere.
Intensitatea reaciei individului, cnd este expus la stimuli aversivi, poate merge de la
anxietate moderat si lips de plcere la detres psihologic extrem.
Elemente i tulburri asociate
Cnd sunt confruntai cu o situaie sexual, unii indivizi cu aversiune sexual sever
pot experiena atacuri de panic cu anxietate extrem, sentimente de teroare, lein, grea,
palpitaii, ameeal i dificulti respiratorii. Pot exista relaii interpersonale marcat deteriorate
(de ex., insatisfacie marital). Indivizii pot evita situaiile sexuale sau eventualii parteneri
sexuali prin strategii mascate (de.ex., merg la culcare din timp, cltoresc, i neglijeaz inuta
personal, fac uz de div erse substane si sunt superimplicai n activiti de serviciu, sociale
sau de familie).
Diagnostic diferenial
Aversiunea sexual poate apare, de asemenea, n asociere cu alte disfuncii sexuale (de
ex., dispareunia). Dac este aa, trebuie menionate am bele. Un diagnostic adiional de
aversiune sexual nu se pune, dac aversiunea sexual este explicat mai bine de alt
tulburare mental de pe axa I (de ex., tulburarea depresiv major, tulburarea obsesivo compulsiv, stresul posttraumatic). Diagnosticul adiional poate fi pus cnd aversiunea
precede tulburarea de pe axa I sau este centrul unei atenii clinice separate. Dei aversiunea
sexual poate satisface din punct de vedere tehnic criteriile pentru fobia specific, acest
diagnostic adiional nu este pus. Aversiunea sexual ocazional, care nu este persistent sau
recurent, sau nu este nsoit de detres sau de dificultate interpersonal marcat, nu este
considerat a fi aversiune sexual.

Tulburrile Excitaiei Sexuale

Tulburarea de Excitaie Sexual a Femeii
Elemente de diagnostic
Elementul esenial al tulburrii de excitaie sexual a femeii l constituie incapacitatea
recurent sau persistent de a atinge sau de a menine pn la realizarea activitii sexuale, un
rspuns adecvat de lubrifiere-turgescen al excitaiei sexuale.
Rspunsul la excitaie const din vasocongestia pelvisului, lubrifierea i expansiunea
vaginului i turgescena organelor genitale externe. Perturbarea trebuie s cauzeze detres sau
dificultate interpersonal marcat.
Disfuncia nu este explicat mai bine de alt tulburare de pe axa I (cu excepia altei
disfuncii sexuale) i nu este datorat exclusiv efectelor fiziologice directe ale unei substane
(inclusiv a medicamentelor) ori ale unei condiii medicale generale.
Elemente i tulburri asociate
Date limitate sugereaz c tulburarea de excitaie sexual a femeii este acompaniat
adesea de tulburri ale dorinei sexuale i de tulburarea de orgasm a femeii. Individa cu
tulburarea de excitaie sexual a femeii poate avea puin, sau nici o senzaie subiectiv de
excitaie sexual. Tulburarea poate duce la contact sexual dureros, evitare sexual i
perturbarea relaiilor maritale sau sexuale.
Diagnostic diferenial
Tulburarea de excitaie sexual a femeii trebuie s fie distins de disfuncia sexual
datorat unei condiii medicale generale. Diagnosticul adecvat va fi cel de disfuncie sexual
datorat unei condiii medicale generale cnd se consider c disfuncia este datorat exclusiv
efectelor fiziologice ale unei condiii medicale generale (de ex., reducerea menopauzal i
postmenopauzal a nivelului estrogenilor, vaginita atrofic, diabetul zaharat, radioterapia
pelvisului). Reducerea lubrifierii vaginului a fost descris, de asemenea, n asociere cu
lactaia. Aceast precizare se bazeaz pe istoric, datele de laborator sau examenul somatic.
Dac att tulburarea de excitaie sexual a femeii, ct i o condiie medical general sunt
prezente, dar se consider c disfuncia sexual nu se datoreaz exclusiv consecinelor
fiziologice directe ale condiiei medicale generale, atunci este diagnosticat tulburarea de
excitaie sexual a femeii datorat unor factori combinai.

n contrast cu tulburarea de excitaie sexual, o disfuncie sexual indus de o

substan este considerat a fi datorat exclusiv efectelor fiziologice directe ale unei substane
(de ex., reducerea lubrifierii cauzat de antihipertensive sau de antihistaminice). Dac, att
tulburarea de excitaie sexual a femeii, ct i uzul de o substan sunt prezente, dar se
consider c disfuncia sexual nu se datoreaz exclusiv efectelor fiziologice directe ale
uzului de substan, atunci se diagnosticheaz tulburarea de excitaie sexual a femeii datorat
unor factori combinai. Dac problemele de excitaie sunt considerate a fi datorate exclusiv
efectelor fiziologice, att ale unei condiii medicale generale, ct i ale uzului unei substane,
este diagnosticat, att disfuncia sexual datorat condiiei medicale generale, ct i
disfuncia sexual indus de o substan.
Tulburarea de excitaie sexual a femeii poate surveni, de asemenea, n asociere cu alte
disfuncii sexuale (de ex., tulburarea de orgasm a femeii). Dac este aa, trebuie s fie
menionate ambele.
Un diagnostic adiional de tulburare de excitaie sexual a femeii nu se pune de regul,
dac problema de excitaie sexual este explicat mai bine de alt tulburare de pe axa I (de
ex., tulburarea depresiv major, tulburarea obsesivo-compulsiv, stresul posttraumatic).
Diagnosticul adiional poate fi pus cnd problema referitoare la excitaia sexual precede
tulburarea de pe axa I ori este centrul unei atenii clinice separate. Problemele ocazionale cu
excitaia sexual care sunt persistente sau recurente ori nu sunt acompaniate de detres sau de
dificultate interpersonal marcat, nu sunt considerate a fi tulburare de excitaie sexual a
femeii. Un diagnostic de tulburare de excitaie sexual a femeii, de asemenea, nu este adecvat,
dac problemele n legtur cu excitaia se datoreaz unei stimulri sexuale care nu este
adecvat n focalizare, intensitate i durat.
Criteriile de diagnostic pentru Tulburarea de Excitaie Sexual a Femeii
A. Incapacitatea persistent sau recurent de a atinge sau de a menine pn la realizarea
activitii sexuale, un rspuns adecvat de lubrifiere-turgescen la excitaia sexual.
B. Perturbarea cauzeaz detres sau dificultate interpersonal marcat.
C. Disfuncia sexual nu este explicat mai bine de alt tulburare de pe axa l (cu excepia altei
disfuncii sexuale) i nu se datoreaz exclusiv efectelor fiziologice directe ale unei substane
(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiii medicale generale.

Tulburarea de Erecie a Brbatului

Elemente de diagnostic
Elementul esenial al tulburrii de erecie a brbatului l constituie incapacitatea
recurent sau persistent de a atinge sau de a menine pn la realizarea activitii sexuale o
erecie adecvat.
Perturbarea trebuie s cauzeze detres sau dificultate interpersonal marcat.
Disfuncia nu este explicat mai bine de alt tulburare de pe axa I (cu excepia altei
disfuncii sexuale) i nu se datoreaz exclusiv efectelor fiziologice directe ale unei substane
(inclusiv a medicamentelor) ori ale unei condiii medicale generale.
Exist diverse patternuri de disfuncie erectil. Unii indivizi relateaz incapacitatea de
a avea erecie nc de la nceputul experienei sexuale. Alii se plng de faptul c au o erecie
adecvat naintea actului sexual, dar pierd turgescena penian cnd ncearc penetrarea, n
fine, alii relateaz c au o erecie suficient de ferm pentru penetrare, dar c pierd turgescena
penian, nainte sau n timpul intromisiunii. Unii brbai relateaz c sunt capabili de erecie
numai n cursul masturbrii sau la deteptarea din somn. Ereciile masturbatorii pot fi, de
asemenea, pierdute, dar acest fapt nu este frecvent.
Elemente i tulburri asociate
Dificultile erectile din tulburarea de erecie a brbatului sunt asociate frecvent cu
anxietate sexual, team de eec, preocupri n legtur cu funcionarea sexual i o scdere a
sentimentului subiectiv de excitaie i plcere sexual. Disfuncia erectil poate rupe relaiile
maritale sau sexuale existente i poate fi cauza mariajelor neconsumate i a infertilitii.
Aceast tulburare sexual poate fi asociat cu dorina sexual diminuat i cu
ejacularea precoce. Indivizii cu tulburri afective i cu tulburri n legtur cu o substan
relateaz adesea probleme n legtur cu excitaia sexual.
Evoluie
Diversele forme de tulburare de erecie a brbatului urmeaz evoluii diferite, iar etatea
la debut variaz considerabil. Puinii indivizi, care n-au fost niciodat capabili s aib o
erecie de calitate suficient pentru a realiza contact sexual cu o partener, au de regul o
tulburare cronic, existnd din, i pentru, totdeauna. Cazurile cptate se pot remite spontan n

timp, n proporie de 15% -30%. Cazurile situaionale pot fi dependente de un tip de partener
sau de intensitatea sau calitatea relaiei i sunt episodice i, frecvent, recurente.
Diagnostic diferenial
Tulburarea de erecie a brbatului trebuie s fie distins de disfuncia sexual datorat
unei condiii medicale generale. Diagnosticul corespunztor va fi cel de disfuncie sexual
datorat unei condiii medicale generale, cnd se consider c disfuncia se datoreaz exclusiv
efectelor fiziologice ale unei condiii medicale generale (de ex., diabet zaharat, scleroz
multipl, insuficien renal, neuropatie periferic, maladie vascular periferic, leziune
medular spinal, leziune a sistemului nervos vegetativ prin intervenie chirurgical sau
iradiere). Aceast precizare se bazeaz pe istoric (de ex., deteriorarea activitii erectile n
cursul masturbrii), datele de laborator sau examenul somatic.
Studiile asupra turgescenei peniene nocturne pot demonstra dac ereciile survin n
cursul somnului, i pot fi utile n diferenierea tulburrilor de erecie primare de tulburarea de
erecie a brbatului datorat unei condiii medicale generale. Presiunea sngelui penian,
evalurile undei pulsului sau studiile cu ultrasunete duplex pot indica pierderea vasculogen a
funciei erectile. Procedeele invasive, precum testarea farmacologic intracorporal sau
angiografia, pot evalua prezena problemelor de flux arterial. Cavernosografia poate evalua
starea venoas.
Dac, att tulburarea de erecie a brbatului, ct si o condiie medical general, sunt
prezente, dar se consider c disfuncia erectil nu se datoreaz exclusiv efectelor fiziologice
directe ale unei condiii medicale generale, arunci este diagnosticat tulburarea de erecie a
brbatului datorat unor factori combinai.
O disfuncie sexual indus de o substan se poate distinge de tulburarea de erecie a
brbatului prin faptul c disfuncia sexual este considerat a fi datorat exclusiv efectelor
fiziologice directe ale une i substane (de ex., o medicaie antihipertensiv, antidepresiv,
neuroleptic, un drog de abuz). Dac sunt prezente, att tulburarea de erecie a brbatului, ct
i uzul de o substan, dar se consider c disfuncia erectil nu se datoreaz exclusiv efectelor
fiziologice directe ale uzului de o substan, atunci este diagnosticat tulburarea de erecie a
brbatului datorat unor factori combinai. Dac se consider c problemele de excitaie se
datoreaz exclusiv efectelor fiziologice att ale unei condiii medicale generale, ct i ale
uzului unei substane, este diagnosticat att disfuncia sexual datorat unei condiii medicale
generale, ct si disfuncia sexual indus de o substan.

Tulburarea de erecie a brbatului poate surveni, de asemenea, n asociere cu alte

disfuncii sexuale (de ex., ejacularea precoce). Dac este aa, trebuie menionate ambele. Un
diagnostic adiional de tulburare de erecie a brbatului nu se pune, dac disfuncia erectil
este explicat mai bine de o alt tulburare de pe axa I ( de ex. tulburarea depresiv major,
tulburarea obsesivo-compulsiv). Diagnosticul adiional poate fi pus cnd disfuncia erectil
precede tulburarea de pe axa I ori este centrul unei atenii clinice separate.
Problemele ocazionale cu erecia, care nu sunt persistente sau recurente, sau nu sunt
nsoite de detres sau de dificultate interpersonal marcat , nu sunt considerate a fi tulburare
de erecie a brbatului. Un diagnostic de tulburare de erecie a brbatului nu este, de
asemenea, adecvat, dac disfuncia erectil se datoreaz unei stimulri sexuale care nu este
adecvat ca focalizare, intensitate i durat. Brbaii mai n etate pot necesita mai mult
stimulare sau mai mult timp pentru a ajunge la o erecie complet. Aceste modificri
fiziologice nu trebuie s fie considerate tulburare de erecie a brbatului.
Criteriile de diagnostic pentru Tulburarea de Erecie a Brbatului
A. Incapacitatea recurent sau persistent de a atinge ori de a menine o erecie adecvat pn
a realizarea activitii sexuale.
B. Perturbarea cauzeaz detres sau dificultate interpersonal marcat .
C. Disfuncia erectil nu este explicat mai bine de alt tulburare de pe axa l (alta dect o
disfuncie sexual) i nu se datoreaz exclusiv efectelor fiziologice ale unei substane (de ex,
un drog de abuz sau un medicament) ori ale unei condiii medicale generale.

Tulburrile sexuale dureroase

Dispareunia
Elemente de diagnostic
Elementul esenial al dispareuniei il constituie durerea genital asociat cu contactul sexual .
Dei aceasta este cel mai frecvent experientat in timpul actului sexual, ea poate apare, de
asemenea, inainte sau dup contactul sexual.
Tulburarea poate apare atat la brbai, cat si la femei- La femei, durerea poate fi descris ca
superficial sau ca profund, in timpul intromisiunii. Intensitatea simptomelor poate merge de
la un uor disconfort pan la o durere acut.. Perturbarea nu este cauzat exclusiv de vaginism
sau de lipsa de lubrifiere, si nu este datorat exclusiv efectelor fiziologice ale unei substane
(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiii medicale .
Tipuri
Se pot distinge mai multe tipuri de dispareunie:
- dispareunia superficiala (de penetrare) survine la inceputul penetrarii
- dispareunia profunda se traduce prin durere atunci cand penetrarea este completa
- dispareunia primara survine inca de la prima relatie sexuala
- dispareunia secundara apare dupa o perioada de timp in care femeia a avut contacte
sexuale fara durere si este cauzata in general de un traumatism psihologic.
Aproximativ 15% din femei au contacte sexuale dureroase la un moment al vietii, dar 1 2%
din femei sufera cu adevarat de dispareunie. Incidenta este mai mare la femeile ce au fost in
trecut victime ale unui abuz sexual. La barbati, dispareunia este rara si are in majoritatea
cazurilor cauze fizice.
Elemente i tulburri asociate
Dispareunia este rar principala acuz in unitile de sntate mental. Indivizii cu dispareunie
solicit de regul tratament in unitile medicale generale.
Examenul somatic al indivizilor cu aceast tulburare nu demonstreaz de regul anomalii
genitale. Experientarea repetat a durerii genitale in cursul actului sexual poate duce la
evitarea experienelor sexuale, la ruperea relaiilor sexuale existente ori la limitarea
dezvoltrii unor noi relaii sexuale.

Diagnostic diferenial
Dispareunia trebuie s fie distins de disfunctia sexual datorat unei condiii medicale
generale . Diagnosticul corespunztor trebuie s fie cel de disfuncie sexual datorat unei
condiii medicale generale, cand disfunctia este considerat a fi datorat exclusiv efectelor
fiziologice ale unei condiii medicale generale specifice (de ex..r lubrifiere vaginal
insuficient; patologie pelvin, cum ar fi infecii vaginale sau ale tractului urinar, atrofie
vaginal postmenopauz, deprivare estrogen temporar prin lactaie; iritarea sau infecia
tractului urinar sau condiii gastrointestinale). Aceast precizare se bazeaz pe istoric, datele
de laborator sau examenul somatic. Dac, atat dispareunia, cat i o condiie medical general
sunt prezente, dar se consider c disfunctia sexual nu se datoreaz exclusiv efectelor
fiziologice directe ale unei
condiii medicale generale, atunci este pus diagnosticul de dispareunie datorat unor factori
combinai.
Dac este prezent atat dispareunia, cat i uzul unei substane, dar se consider c disfunctia
sexual nu se datoreaz exclusiv efect elor fiziologice ale uzului substanei, atunci este
diagnosticat dispareunia datorat unor factori combinai.
Dac durerea sexual este considerat a fi datorat exclusiv efectelor fiziologice atat ale unei
substane, cat si ale unei condiii medicale generale, este diagnosticat atat disfunctia sexual
indus de o substan, cat si disfunctia sexual datorat unei condiii medicale generale.
Dispareunia nu este diagnosticat dac este cauzat exclusiv de vaginism sau de o lips de
lubrifiere.
Criteriile de diagnostic
A. Durere genital recurent sau persistent asociat cu contactul sexual, fie la brbat, fie la
femeie.
B. Perturbarea cauzeaz detres sau dificultate interpersonal marcat .
C. Perturbarea nu este cauzat exclusiv de vaginism sau de lipsa de lubrifiere i nu se
datoreaz exclusiv efectelor fiziologice ale unei substane (de ex., un drog de abuz, un
medicament) ori ale unei condiii medicale generale.

Vaginismul
Elemente de diagnostic
Elementul esenial al vaginismului il constituie contracia involuntar persistent sau
recurent a muchilor perineali care inconjoar treimea extern a vaginului cand se incearc
penetrarea acestuia.
Perturbarea trebuie s cauzeze detres sau dificultate interpersonal marcat . La unele femei,
chiar anticiparea unei penetrri vaginale poate duce la spasm muscular. Contracia poate
merge de la uoar, inducand un oarecare disconfort, pan la sever, impiedicand penetrarea.
Tipuri
Exista doua tipuri de vaginism:
- Primar: este descris la femeile care nu au avut nici un fel de penetrare vaginala. Este o
situatie descoperita mai frecvent la adolescente, iar pacientele nu sunt constiente de aceasta
problema decat in momentul in care se incearca penetrarea vaginala. Cauze frecvente pentru
aparitia vaginismului primar sunt: abuzul sexual sau idei preconcepute in legatura cu
experienta sexuala in sine (ca reprezinta un act imoral si vulgar).
- Secundar: apare la femeile care au avut initial contacte sexuale normale. Cauza acestuia
poate fi fizica : traumatisme peripartum, infectii genitale, sau psihice.
Femeile afectate de vaginism adesea dezvolta o profunda stare de anxietate in legatura cu
actul sexual in sine, deoarece penetrarea se face foarte greu. Desi penetrarea efectiva este
imposibila, excitatia apare in cursul actului sexual, iar daca stimularea clitorisului este destul
de intensa poate sa apara chiar si orgasmul.
Elemente si tulburri asociate
Rspunsurile sexuale (de ex., dorin, plcere, capacitatea orgasmic) pot s nu fie deteriorate,
in afar de cazul cand este incercat sau anticipat penetrarea.
Obstrucia fizic datorat contraciei musculare previne de regul actului sexual. Ca atare,
condiia poate limita dezvoltarea relaiilor sexuale si rupe relaiile sexuale existente.
Au fost descrise cazuri de mariaj neconsumat si de infertilitate, asociate cu aceast condiie.
Diagnosticul este pus adesea in cursul unor examene ginecologice de rutin, cand rspunsul la
examinarea pelvisului duce la o contracie uor de observat a orificiului vaginal. in unele
cazuri, intensitatea contraciei poate fi atat de sever sau de prelungit, c provoac durere. La
unele femei, vaginismul survine ins in timpul activitii sexuale, dar nu i in timpul
examinrii

ginecologice. Tulburarea este intalnit mai frecvent la femeile tinere decat la cele in varsta, la
femeile cu atitudini negative fa de sex i la femeile care au un istoric de abuz sau
traumatism sexual.
Evoluie
Vaginismul primar are de regul un debut brusc, devenind manifest pentru prima dat in
cursul incercrilor iniiale de penetrare sexual de ctre un partener sau in cursul primei
examinri ginecologice. Odat ce tulburarea este instalat, evoluia sa este cronic, cu
excepia cazului cand este ameliorat prin tratament. Vaginismul cptat poate, de asemenea,
surveni brusc, ca rspuns la un traumatism sexual sau la o condiie medical general.
Diagnostic diferenial
De obicei, cauza vaginismului este o combinaie a unor factori fizici i psihologici care fac ca corpul
s anticipeze durerea. n cazul unor femei, vaginismul este declanat de experiene traumatice din
trecut (sexual abuz sau nateri dificile). Acestea asociaz activitatea sexual cu durerea i nv s
evite contactele sexuale pentru a evita durerea.

Vaginismul trebuie distins de o disfuncie sexual datorat unei condiii medicale generale.
Diagnosticul adecvat trebuie s fie cel de disfuncie sexual datorat unei condiii medicale
generale, cand se consider c disfuncia se datoreaz exclusiv efectelor fiziologice directe ale
unei condiii medicale generale specifice (de ex o infecie vaginal) .
Aceast precizare se bazeaz pe istoric, datele de laborator sau examenul somatic.Vaginismul
poate rmane ca o problem rezidual dup rezolvarea unei condiii medicale generale.
Vaginismul poate surveni, de asemenea, in asociere cu alte disfuncii sexuale (de ex., dorina
sexual diminuat). Dac este aa, trebuie menionate ambele.
Criteriile de diagnostic
A. Spasm involuntar, persistent sau recurent, al musculaturii treimii externe a
vaginului, care interfereaz cu actul sexual.
B. Perturbarea cauzeaz detres sau dificultate interpersonal marcat .
C. Perturbarea nu este datorat exclusiv efectelor fiziologice directe ale unei condiii medicale
generale.