Condorul pasre rpitoare din familia (Cathartidae) Este numele dat la
dou specii de vulturi, ambele n genuri diferite, cu capul i cu gtul gola, complet mui, care triesc n munii Anzi, America de Sud i America de Nord. Ei sunt:
condorul de Anzi ; condorul californian.
Dimensiuni i durata vieii:
Condorul are lungimea de 1 - 1,5 m i anvergura aripilor de 2,9 - 3,5 m, potrivit unor date, chiar 4 metri. Adulii cntresc 10 - 15kg. Durata medie de via atinge 50 de ani. Hrnire: Condorii se hrnesc de obicei cu hoituri, iar cnd acestea lipsesc, rpesc i animale nou-nscute. Reproducere: Condorii se mperecheaz anual. Femelele depun un singur ou n luna iulie, iar perioada de incubaie dureaz de la 54 la 58 de zile, timp n care de ou au grij ambii prini. Probleme de ordin ecologic: Considerat cea mai mare pasre de pe Pmnt, Condorul de Anzi este considerat un simbol de putere i vitalitate. Contrar acestui simbol, de sute de ani, condorul se lupt cu umanitatea pentru supravieuire. Din cauza vnrii excesive, defririlor i polurii, habitatul acestei specii de vult uri a fost redus semnificativ, ducnd n 1973 la trecerea ei pe lista speciilor pe cale de dispariie.