Sunteți pe pagina 1din 4

Gndirea economic medieval n viziunea

lui Toma d Aquino


O dat cu dezvoltarea proprietii feudale aspra pmntului i instalarea
dominaiei politice i economice a clasei feudale se accentueaz stratificarea
social, concomitent cu stabilirea unui anumit statut al claselor fundamentale ale
societii- clasa feudalilor,iobagilor i a ranilor liberi -i cu o cretere a
importanei bisericii i a doctrinei cretine.Lupta care se d in societate, n aceste
circumstane, este aceea dintre biserica cretin i instituiile laice.Biserica va
cuta sa-i afirme i sa-i rspndeasc dominaia religioas, n vreme ce ptura
laic va cuta s lupte pentru propria sa independen.

Sfintul Toma d Aquino (1225-1274), este considerat unul dintre cei mai mari
reprezentani ai scolasticismului medieval european.Este cert c a cutat s
realizeze o sintez ntre aristotelism i gndirea cretin, ntre raionalism i
credina, urmrind s dea o form raionalist filosofiei catolice. n anul 1879
sistemul lui a fost recomandat i acceptat ca filosofie oficial a catolicismului,

sub denumirea de neotomism.Fost profesor de teologie la Paris,n lucrarea sa


fundamentalSumma Theologica (1266-1273), a ezprimat idealui timpului
su.n aceast lucrare, problemele au fost tratate prin prisma moralei( virtuii i
justiiei). El nu s-a preocupat direct de analiza mecanismelor economice, nici de
cercetarea mijloacelor prosperitii naiunilor i oamenilor.A ncercat s afle ce
era just.Gndirea economic era subordonat moralei.
n ncercarea sa de a justifica dogmele bisericii i ale ornduirii feudale, el preia
i accentueaz anumite teze din doctrina lui Aristotel.Astfel,Toma d
Aquino,neotomismul a elaborat un sistem filosogic cuprinztor ntemeiat pe
metafizic,n centrul cruia se afl noiunile transcedentale postulate ca avnd o
ezisten independent,anterioar experienei i coinciznd,n ultima instan, cu
nsi divinitatea.
Unii dintre exegeii lui consider doctrina acestuia de o mreie deosebit.n
fond prin aceast oper se urmeaz realizarea idealului cretin ntr-o societate n
care economia ncepe s se impun ca un domeniu social esenial, care ncepuse
s fac obiectul unor preocupri speciale. mpiedicarea comercianilor de a
abuza de raritatea mrfurilor i prevenirea consecinelor raritii capitalurilor
formau setul de principii menite s susin expansiunea comercial i o cert
acumularea de capital.
Fr al transforma pe Toma d Aquino n clasic al tiinei economice, trebuie
remarcat meritul incontenstabil al acestuia de a fi introdus n gndirea social
ideea obstacolelor materiale.Prin aceasta el s-a apropiat de o abordare mai
realist a omului n societate, comparativ cu modul cum era apreciat de cretinii
acelor timpuri.
Pe timpul lui T. dAquino mai domina economia naturala. Treptat, insa, a
inceput procesul relansarii oraselor, dezvoltarii mestesugurilor, intensificarii
schimbului monetar. Tot mai des relatiile dintre oameni luau forma relatiilor
dintre cumparatori si vnzatori, fapt ce facea tot mai stringenta problema
pretului. Ca raspuns T. dAquino propune renumita teorie a pretului just.
Conform acestei teorii, nimeni nu doreste sa plateasca pentru un produs mai
mult dect el costa si, ca urmare, nimeni nu este in drept sa ceara pentru acest
produs mai mult dect el costa.
Cumpararea si vnzarea trebuie sa se efectueze in binele tuturor, nici o parte
fiind dezavantajata.Acestea au fost introdu-se afirm el pentru folosul comun al
societii,cci unul are nevoie de lucrul altuia i invers.Pentru el bogia este de

doua feluri, n funcie de forma pe care o mbrac:bogia natural,adic


hrana,bunuri de uz personal,animale,pmnt i bogia artificial format din
aur i argint i care nu trebuie s domine pe om. Toma d'Aquino afirma c
statul nu poate s asigure fericirea cetenilor si,dect n msura n care el se
subordoneaz acestora, mpreun cu ntregul su ansamblu de instituii politice,
statele de cerine , de norme juridice de care el se servete n nfptuirea
politicilor sale.
Dar care este substanta acestui pret ? Pretul just, in opinia lui T. d'Aquino, este
un pret bazat pe cheltuielile de productie ale producatorului si un venit menit sa
asigure acestuia o existenta corespunzatoare rangului social detinut. Cum un
asemenea pret nu se putea forma pe piata, el trebuia asigurat de catre stat dupa
reguli menite sa pastreze privilegiile aferente.
Totodat sunt evideniate,potrivit lui Toma d'Aquino , cinci forme de
guvernament
care
ar
exista
n
societate:
monarhia,oligarhia,aristocraia,democraia i o form mixt rezultat din
mbinarea aristocraiei cu democraia.Acestor forme de guvernmnt le-ar
corespunde o serie de legi ,i anume : o lege etern,legea natural,o lege uman
i o lege divin.
mpotriva acestei concepii dezvoltate de el i, n general de toi ceilali adepi ai
bisericii i dogmaticii catolice, se vor manifesta masele oprimate sub form
protestatar, prin aa numite-le (erezii). motrivirea fa de ideologia i
cunotinele catolicismului medieval a cunoscut acest protest mai mult sau mai
puin activ, ce a variat de la o ar la alta, n funcie de momentul istoric
respectiv.

O alta intrebare care l-a preocupat pe T. dAquino a fost urmatoarea: are, oare,
comerciantul dreptul de a cumpara la un pret mai redus si a vinde la un pret mai
ridicat ? Canoanele bisericesti dadeau un raspuns categoric negativ, T. dAquino
ocupnd o pozitie mai putin dura prin inaintarea conditiilor care justifica
diferenta de pret:

ameliorarea calitatii sau ambalajului marfurilor vndute;


stocarea si pastrarea marfurilor destinate vnzarii;
transportarea marfurilor, legata de mari riscuri de caracter natural si
uman;
intretinerea comerciantului si a familiei sale.

Una din problemele cele mai controversate ale Evului mediu a fost problema
dobnzii. O faceau controversata insesi conditiile acordarii imprumuturilor: nu
pentru productie, care era stagnanta si strict reglementata, ci pentru consum.
Luau cu imprumut bani cei care nimereau in situatii dificile: nobilii ruinati in
urma razboaielor, taranii istoviti de seceta, vaduvele meseriasilor. n aceste
conditii creditorii apareau ca persoane gata sa stoarca din cei nenorociti ultimele
mijloace pentru a se imbogati, aceasta venind in contradictie profunda cu
postulatele moralei crestine. De aceea T. dAquino, asemenea lui Aristotel,
sustinea ca banii sunt un simplu mijloc de schimb care nu produc nimic. Deci,
pentru utilizarea lor nu trebuie perceputa nici un fel de dobnda.
Att n antichitate , ct i n evul mediu viaa economic rmne un domeniu de
activitate subordonat atingerii anumitor obiective politice i religioase.tiina
economic nu are nc un obiect de studiu independent .Ideile i teoriile
economice sunt expuse n crile sfinte, coduri de legi n operele filozoficilor i
teologilor.
Confruntai deja i ei cu dilema(eficacitate sau echitate social) , autorii antici i
medievali pun accentul pe cutarea unui model de societate care ar asigura
echitatea social, condamnnd n aceast ordine de idei avuia excesiv i
izvoarele ei, n primul rnd camta i comerul mare .Dragostea de bani este
considerat a fi temelia tuturor relelor.

Dac ranii nu i-ar hrni, boierii ar mnca bani.

Surse: Doctrine economice Dumitru Moldovanu


Regielive.ro