DATINI SI OBICEIURI LA ROMANI

Pregatirile pentru ajunul Craciunului intra in linie dreapta. Mai sunt putine zile de post si
romanii vor sa respecte obiceiuri pastrate in familiile lor, din tata-n fiu, pentru a
intampina sarbatoarea Nasterii Domnului purificati sufleteste si trupeste.
In aceasta miercure, gospodinele pregatesc painici si o paine mare, rotunda, de post, care
sa ajunga si in zilele de sambata si duminica, zile in care sfintii parinti acorda ultimele
dezlegari la peste din acest post. Din painea ,de dezlegare" pregatita acum se ofera prima
felie (sau o painica) unei persoane sarace, cea mai necajita din comunitatea respectiva.
Aceasta paine este simbolul sporului pentru acel om sarac. Se crede ca in anul urmator si
el va fi in situatia sa daruiasca altcuiva o painica de dezlegare - de rau, de paguba si
saracie [ Dupa ce se ofera acelei persoane o portie din painea de dezlegare, toata
cantitatea ramasa se consuma de membrii familiei pentru ca norocul si sporul sa nu se
imprastie ,in lume" [ Firimiturile de paine trebuie adunate si date pasarilor din gospodarie
sau celor care obisnuiesc sa vina la ferestrele casei - vrabii, porumbei [ Tot acum incep
pregatirile pentru ziua Ignatului. Daca vasele in care se pune carnea porcului dupa taiere
sunt imprumutate rudelor sau vecinilor, acum ele se aduc in gospodarie. Datina are
acelasi scop: sa nu se risipeasca intre straini rodul muncii gospodarului [ Tot acum se
pregatesc strachinile - cu faina si sare -, care se dau de pomana la Ignat, ca sa nu moara
de boala porcii ce vor fi ingrasati in anii urmatori [ Pentru a nu avea surprize cu porcul de
Craciun, in zilele care au mai ramas, gospodinele nu trebuie sa piseze usturoi sus - pe
masa, pe pat sau pe brate. Astfel, spune datina, porcul va fi ferit de branca [ Acum nu se
spala camasile ca sa nu intampini dezlegarea le peste cu zoaie [ Ramasitele droburilor de
sare adunate de prin tarlele (stanele) vitelor si mai ales ale oilor se pun in ulcele noi.
Acestea se vor aseza sub brad pentru a aduce spor in casa. In gospodariile care au curte,
prin aceasta datina, familia spera sa descopere un izvor cu apa potabila pana la Craciunul
urmator. Dar aceste pregatiri cu ramasitele droburilor de sare le fac barbatii, de fapt
stapanul casei sau feciorul cel mare. Femeile nu trebuie sa puna mana pe sare. Gestul
acesta de prudenta le fereste sa le transpire mana pe acele de cusut cand lucreaza broderii
pentru familie [ In casele cu fete de maritat se cumpara un cos nou. In acesta se pun
bucatele - peste, paine si mere -, care se dau de pomana la sfarsitul saptamanii, ultima
ofranda din post pentru cei raposati din familia respectiva.