SOMAJUL

In incercarea noastra de a defini somajul ,constatam ca exista o serie de

modalitati in care se poate face acest lucru :fie in functie de maniera de abordare,fie
potrivit unei perioade istorice ,fie dupa trasaturile care dorim sa le scoatem in relief.
1.Dupa Dictonarul de economie politica,termenul e explicat ca fiind situatia indivizilor
privati de munca parte a populatie apte de munca,ce nu-si gaseste de munca,ce nu-si
gaseste de lucru(fiind supranumerara in raport cu necesitatile de valorificare a
capitalului).
2.Dictionarul poliglot explicativ priveste somajul ca fiind o situatie proprie persoanelor
care si-au incetat involuntar si nu se pot angaja din cauza imposibilitatii gasirii unui loc
de munca.
3.In Vocabularul economic si financiar prin somaj intelegem incetarea involuntara si
prelungita a lucrului,din cauza neputintei angajarii (fapt care implica absenta sau
desfacerea contractului de munca).
4.Una din definitiile unanim acceptate in domeniu a fost adoptata in 1954(si
modificata ,apoi,in 1982), la Conferinta Internationala a statisticienilor din domeniul
muncii si apartine Biroului International al Muncii (B.I.T.). El interpreteaza statutul de
somer prin prisma a 3 criterii,necesar a fi indeplinite pentru ca un individ sa poata fi
incadrat in aceasta categorie:
sa nu aiba un loc de munca;
sa fie disponibil pentru lucru;
sa fie efectiv in cautarea unei slujbe.
omajul este un fenomen contemporan, complex, cuprinztor, care include n
sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice i morale.
Dicionarul explicativ l definete ca un fenomen economic caracteristic societii
capitaliste, care const n aceea c o parte din salariai rmn fr lucru, ca urmare a
decalajului dintre cererea i oferta de for de munc. Este o stare negativ a economiei
care const n nefolosirea unei pri din fora de munc salariat.
omajul este caracterizat de pierderea de venit, pierderea ncrederii de sine,
erodarea raporturilor cu comunitatea i apariia sentimentelor de alienare i excludere din
viaa normal, ceea ce provoac tensiuni i ameninarea stabilitii sociale.
omajul se manifest inegal pe ri, zone, perioade, sexe, vrst, calificare
profesional. Afecteaz de cele mai multe ori tinerii i femeile, iar prelungirea n timp
mrete riscul degradrii competenei profesionale i dificultatea de reintegrare. omerul
de lung durat se descalific, uneori iremediabil. Uitarea gesturilor profesionale,
pierderea ritmurilor de munc l fac pe omer mai puin competitiv i antreneaz o
nencredere sporit n rndul potenialilor patroni.
Exista si o notificare,cunoscuta de cei care studiaza economia,in privinta varstei
minime care poate determina confirmarea sau nu a statutului de somer.Ea este in

principiu de 15 ani(pana in 1841,varsta de munca incepea la 10 ani;spre 1880 ,a devenit

13 ani,pentru ca abia dupa al doilea razboi mondial sa ajunga la 14 ani si ulterior,dupa
1975,sa se stabilizeze oarecum la 15-17 ani).
In franta conform B.I.T., rata somajului este calculata a data pe an, de catre
Institutul National pentru Statistica si Studii Economice (I.N.S.E.E.).Inconvenientul
datelor de acest tip deriva tocmai din caracterul lor anual ,care nu permite urmarirea
evolutiei conjuncturale ,sezoniere sau legate de perioade scurte.Astfel s-a cautat o solutie
pentru rezolvarea situatiei ,gasindu-se formula corespunzatoare cererii de lucru la sfarsit
de luna (D.E.F.M.)prin care se cuantifica lunar rata somajului, de catre Agentia
Nationala pentru Ocupare (A.N.P.E.).
Starea de somer se datoreaza unui numar de doua situatii socotite concomitente:
pe de o parte, in zona ofertantilor,pierderea locului de munca in cazul onora din ei;
pe de alta parte, imposibilitatea angajarii integrale,intr-o perioada data de timp, a unei
intrgi generatii de absolventi calificati pentru o munca.
Cauza trecerii oamenilor dintr-o stare de angajat intr-una de concediat se poate regasi
in evolutia rapida a somajului pe plan mondial.Tot mai multe persoane incheie contracte
de munca pe timp partial,pe durate determinate sau chiar provizorii, dupa expirarea
carora ,nu de putine ori, ajung someri. Faptul nu dovedeste decat ca in general limitele
dinrte ocupare,somaj si inactivitate sunt, in realitate nesigure. Chiar si in categoria
disponibilizatilor exista diferentieri intrucat unii doresc sa lucreze ,negasind unde,altii
muncesc ocazional,altii muncesc atunci cand li se oferao oportunitate, altii asteapta inca
un loc stabil.
Referindu-ne la cele mai reprezentative caracteristici in privinta somajului,le
mentionam pe urmatoarele:
-Somajul este un dezechilibru macroeconomic ,un fenonem care concretizeaza
subocuparea mainii de lucru,insemnand:
1.cazul clasic,caracterizat prin oferta ce depaseste cererea de munca.
2.situatia in care capacitatea lucratorilor nu este utilizata corespunzator posibilitatilor ei
sau e folosita defectuos.
-Somajul exprima totodata sensul unic al disproportiei pe piata fortei de muna :oferta
strict mai mare fata de cerere.
-Disparitatile devin inegalitati,iar acestea dezechilibre manifestate intre potentialul de
lucru,posibilitatea utilizarii si folosirea lui efectiva.
-In orice moment ,somerii ,considerati de catre unii suprapopulatie relativa
,constituie ,de fapt, rezerve de forta de munca.
-Somajul demonstreaza ,in final,faptul ca societatea nu e capabila sa asigure ocuparea
completa sau macar eficienta a mainii de lucru.
-Fenomenul in sine nu poate sa dispara este si va fi diagnosticat si tratat dar nu poate fi
eradicat.
-Indiferent de natura si formele samajului durata lui se manifesta din momentul
pierderii locului de munca pana la reluarea activitatii.
Formele principale ale somajului
Exist o serie de teorii sociologice cu referire la factorii cauzatori ai omajului:
Teoria clasic susine ideea c omajul exist numai pentru persoanele care vor s
se angajeze, dar cu un salariu superior celui stabilit pe piaa muncii. Ca urmare, omajul

are cauz rigiditatea salariului real la scdere, nivelul prea ridicat al acestuia pretins de
lucrtori i presiunile sindicale asupra modului de determinare a salariului care mpiedic
ntreprinztorii s ridice cererea de for de munc la nivelul care ar absorbi ntreaga
ofert existent la un moment dat. omajul voluntar rezult din faptul c o parte din
omeri accept voluntar s rmn n aceast situaie pentru o perioad mai scurt sau
mai lung de timp. Ea s-ar datora dorinei lor de a avea mai mult informaie despre
locurile de munc ce se ofer. Considernd insuficiente informaiile furnizate pe piaa
muncii, ei prefer s examineze singuri ansamblul de oportuniti n baza unor calcule de
tip cost / avantaj (costul = lipsa ocuprii, iar avantajul = un loc de munc mai bun).
Teoria lui John Maynard Keynes susine ideea c omajul involuntar exist dac, n
cazul unei creteri uoare, n raport cu salariul nominal, a preurilor la bunurile pe care le
consum muncitorii, ct i cererea total de mn de lucru dispus s munceasc la
salariul nominal curent, ct i cererea total de mn de lucru la acel salariu, ar fi mai
mari dect volumul existent al ocuprii. Cauza omajului involuntar este insuficiena
cererii de consum. Cum cererea de for de munc e derivat din cererea pentru bunurile
la producerea crora este folosit, explicaia omajului involuntar nu se gsete pe piaa
muncii, ci pe piaa bunurilor i serviciilor. O reducere a investiiilor din diverse motive
(rata dobnzii ridicat, rata profitului inacceptabil pentru ntreprinztor, conjunctur
nefavorabil) va reduce ntr-o etap urmtoare producia, ntreprinztorii nu mai sunt
interesai s cear angajri, iar preul de vnzare coboar. Diferena ntre volumul
ocuprii anterioare i cel existent n noile condiii este omaj involuntar, pentru c aceti
lucrtori ar accepta lucrul la salariul curent al pieei, dar cererea este insuficient datorit
scderii investiiilor, care numai ncurajeaz investitorii s angajeze salariai.
Concepia neoclasic susine c omajul ar rezulta din nsei procesele creterii, ceea
ce i ofer caracterul de fenomen natural. omajul ar rezulta din mobilitatea forei de
munc i condiiile de informare a pieei muncii. Statisticile arat o diminuare a perioadei
medii de ocupare i, respectiv, o mrire a duratei medii de omaj datorate prelungirii
perioadei dintre dou angajri.
Vom lua in considerare,in cele care urmeaza,principalele tipuri de somaj,in virtutea
studierii anumitor criterii de clasificare:
a..dupa cauze:
-somajul involuntar-care atinge pe cei care sunt dispusi sa accepte orice salar nu gasesc
un loc de munca ,in acest cadru,poate fi vorba de doua aspecte:
1.teoria job search (somajul cautarii,teoretizat de G. Stiegler), tinand seama de
perioada necesara acumularii de informatie asupra ofertei de munca si a pretului mainii
de lucru;
2.teoria salariului de eficienta,estimat de obicei la un nivel superior celui care ar
antrena echilibrul pe piata;situatia,dand nastere unui excedent de cerere
provoaca,automat, scaderea ratei salariilor la un nivel care permite restabilirea con
cordatului pe piata muncii;
-somajul voluntar,referitor la persoanele care fie ca nu doresc ,la o adica,sa lucreze,fie
ca refuza sa munceasca pentru un nivel al salariului fixat prin jocul cerere oferta;ei
aleg,de fapt,singuri, sa ramana fara o slujba.

-somajul frictional,in legatura cu greutratile de adaptare in perioada intermediara dintre

doua slujbe si cu disfunctionalitatile (proprii pietei muncii),creatoare de somaj:calificare
slaba(necorespunzatoare),solutia unor munci dezagreabile; se intalneste in acest context
notiunea de somaj frictional natural,in sensul ca fluiditatea cerere oferta nu e niciodata
perfecta,asa incat schimbarea postului sau cautare unei ocupatii provoaca un rastimp in
care persoana in cauza incearca sa se inscrie in randul somerilor;
-somajul intermitent-determinat de cauze specifice,care determina dese alternari ale
situatiei de angajat somer.
-somajul tranzitoriu datorat insuficientei adaptari a ofertei de munca la cererea
declarata;
-somajul de inadecvare propriu celor care nu s-au putut obisnui cu o anumita slujba si
care doresc in continuare ceva potrivit lor;
-somaj de conversie ale cariuu victime sunt licentiati in cautarea unei munci stabile
conform calificarii lor;
-somajul de excluziune referitor la grupele cele mai defavorizate de persoane;
b..dup sex, vrst i pregtirea persoanelor afectate:
-somaj feminin
-somaj juvenil
-somaj intelectual
c. in analize care cupleaz criteriile cauz, sfer de cuprindere i durat, se disting:
-somaj conjunctural (ciclic) care apare n urma reducerilor de activitate ce au loc n
fazele de recesiune, depresiune sau criz ori datorit unor perturbaii din viaa economic.
-somaj tehnologic reprezentat de reducerea locurilor de munc datorit modificrilor
n aparatul tehnic de producie. Resorbirea lui presupune recalificarea forei de munc sau
chiar reconversia ei, fiind necesar o perioad mai lung de timp pentru rencadrarea
lucrtorilor.
-somajul structural generat de modificri n structura activitii i a mobilitii
profesionale; poate rezulta i dintr-o inadecvare a ofertei de munc, la nevoile diverselor
domenii de activitate.
-somaj sezonier ntlnit cu regularitate n ramurile i sectoarele de activitate cu
caracter sezonier (agricultur, turism)
-somaj total cuprinde ntregul timp de lucru al unui salariat
-somaj parial reducerea temporar sau de durat a timpului de lucru (sptmn
incomplet sau zi incomplet), destul de des ntlnit
-somaj de ofert atunci cnd ntreprinztorii refuz s mai produc i s mai angajeze
lucrtori n condiiile existente de rentabilitate a capitalului, pe care le consider
inacceptabile.
-somaj de excludere, reprezentativ pentru lucrtorii mai vrstnici;
-somaj de inserie, propriu celor sub 25 de ani;
-somaj de reconversiune, legat de restructurrile industriale.
Aceste ultime 3 forme nu evolueaz n acelai ritm. Din 1985 omajul de excludere este
n scdere. Dimpotriv, omajul de reconversiune, caracterizat de creterea numrului
concedierilor din motive economice, precum i omajul de inserie, corelat cu creterea
procentului activitii feminine la vrste intermediare, se menin la nivel ridicat.
Diferenele sunt mari chiar de la o ar la alta. Numrul omerilor de lung durat este

foarte mare n Spania, Olanda i Belgia. Alte regiuni sunt relativ ocolite de acest fenomen
(America de Nord, Scandinavia). Aceste diferene depind de diveri factori. Este vorba,
de la caz la caz, de repartizarea populaiei active, de structurile industriale sau de nivelul
de calificare. Trebuie menionate i variabilele instituionale (influena legislaiei,
organizarea proteciei sociale i dinamica relaiilor contractuale).
d. dup criteriul duratei:
-somaj de scurt durat sub un an ca ntindere
-somaj de lung durat mai mult de un an. Este n progresie constant. Fie c este
vorba de efective, de partea relativ sau de vechimea medie, indicatorii reinui confirm
aceast tendin.
Pentru a analiza corespunztor omajul, trebuie cercetate ratele omajului, ele avnd cea
mai larg utilizare. Rata omajului se calculeaz dup relaia: RS = [ S / (PO + S) ] x 100,
unde S = numrul de omeri, iar PO = populaia ocupat. Rata omajului arat ponderea
omerilor n numrul total al forei de munc (FM), de aceea FM = PO + S (suma dintre
populaia ocupat i omeri).
Ratele omajului au fluctuat n rile occidentale n ultimii ani, iar ntre diverse societi
au existat variaii substaniale. n afara orbitei occidentale, omajul a fost considerabil
mai redus n Japonia dect n alte pri. O combinaie de factori explic nivelurile relativ
ridicate din multe state occidentale pe parcursul ultimilor 20 de ani.
Un element important l constituie creterea competiiei internaionale n industrii pe care
se baza prosperitatea occidental. n 1974, 60 % din producia mondial de oel era
realizat n Statele Unite ale Americii. Astzi, cifra este de doar 15 %, n timp ce
producia s-a triplat n Japonia i n rile din Lumea a Treia (n special Singapore,
Taiwan i Hong Kong care practic preuri inferioare celor japoneze).
Cu mai multe ocazii, ncepnd cu criza petrolului din 1973 (perioad n care
principalele ri productoare de petrol s-au ntrunit i au czut de acord s urce preul
petrolului), economia mondial a avut parte, fie de o recesiune sever, fie de o ncetinire
a produciei.
Folosirea din ce n ce mai ampl a microelectronicii n industrie a redus nevoia de for
de munc.
Mai multe femei dect nainte caut slujbe pltite, rezultatul fiind c mai muli oameni
caut numrul limitat de slujbe disponibile.
Anumite ri par a fi mai bine plasate dect altele n combaterea omajului la
scar mare. Ratele omajului au fost reduse cu mult succes n Statele Unite dect n
Marea Britanie sau n alte naiuni europene. Explicaia const probabil n faptul c
puterea economic a rii i ofer mai mult putere pe pieele mondiale dect economiile
mai mici i mai fragile. n mod alternativ, este posibil ca sectorul de servicii mai
cuprinztor din SUA, s ofere o surs mai mare de noi slujbe dect disponibilul din ri n
care o parte mai mare a populaiei a fost folosit n mod tradiional n industriile de
prelucrare.
Masuri de diminuare a somajului
Prin continutul lor,masurile anti-somaj au efecte direste si indirecte asupra
economieie oricarie tari.In general,politicile utilizate in lupta contra somajului sunt de 2
timpri:

1. Politicile pasive se refera,dintr-un punct de vedere,la indemnizatia de somaj.In

opinia multor economisti,aceasta din urma nu face decat sa scada presiunea
financiara care apasa asupra persoanelor disponibilizate,fara a avea un efect pozitiv
asupra volumului global al somajului.Din alt punct ,ele vizeaza reducerea
numarului populatie active prin pre-pensionari,cresterea perioadei de formnare a
tinerilor.
2. Politicile active presupun o interventie clara pe piata muncii ,influentand real
nivelul global al ocuparii,prin subventii,in scopul reducerii costului salarial al
firmelor si al promovarii crearii de oi locuri de munca ,dar si prin stagii de formare
profesionala.
In ansamblul masurilor antrenate de intentia reducerii efectelor somajului,evidentiem
ca:
a. Politicile de sustinere a cresterii economice sunt necesare deoarece se accepta faptul
ca una din cauzele principale ale somajului este insuficienta preocuparilor pentru o
crestere economica vizibila.Rolul determinant revine statului,care prin mecanisme
fininciare,monetare si fiscale trebuie sa influenteze progresul general
impulsionandu-l,si asgurand conditii propice pentru dezvoltarea economieie
moderne de piata.
b. Crearea de noi locuri de munca trebuie sa se justifice mai cu seama din perspectiva
eficientei si ca atare nu se recomanda o crestere fortata sau arbitrara a cererii de
mana de lucru.Chiar daca,actualmente,cele mai motivate spre a investi sunt firmele
cu rate inatlte ale profiturilor trebuie sprijinti si ajentii care manifesta disponibilitati
in directia sporirii numarului de angajati .
c. Programele desfasurate in directia formarii si calificarii somerilor se refera la
evidentierea justa a sanselor de reangajare avute de persoane concediate.Ele
presupun acordarea de catre stat si sectorul particular a anumitor fonduri destinate
reconversiei sociale a celor vizati.Ne referim la desfasurarea unor cursuri
despecialitate,organizate in vederea cresterii abilitatii profesionale sau pregatirii in
domenii pentru care exista sanse de gasire a unui loc de munca.
d. Se impune eficientizarea economiei,prin accentuarea a trei relatii:
-intre procesul cresterii economice,productivitate,cererea de munca si durata specifica a
zilei de munca.
-intre oferta si cererea de munca
-intre rata salariilor si rata inflatiei prin interediul indicelui puterii de cumparare.
e. Masurile avand in vedere populatia ocupata se refera la:
-redistribuirea sarcinilor celor ocupati
-rationalizarea muncii in sectoare
-reducerea timpului de munca
-programe de reconversie
-solutia unui nou sector in economie cel destinat activitatilor de utilitate colectiva si
sociala
f. Reducerea ofertei de munca inseamna masuri care vizeaza prepensionarea,reducerea varstei legate de pensionare,precum si cresterea duratei de
scolarizare a tinerilor.
g. Actiunile generale asupra factorilor de pe piata muncii au in vedere:
-flexibilitatea externa

-flexibilitatea interna
-restructurari ale proceselor tehnologice
-polificari anticipate
-modificari ale grilelor de salarizare
h. Masurile concrete de tipul politicilor stop and go, constau in alternarea actiunilor
produse pe plan macroeconomic ,crestere economica,nivel cat mai inalt de ocupare
,stabilitate in sectorul preturilor si echilibru exterior.

Bibliografie Coralia Angelescu i Ileana Stnescu Economie politic elemente

fundamentale, Ed. Oscar Print, Bucureti, 2000, paginile 258-270.
Liviu Stelian Begu Statistic internaional, Ed. All Beck, Bucureti, 1999,
paginile 31-35.

www.referat,ro
www.google.com