In perioada interbelica apar trei tipuri de

regimuri politice necunoscute pana acum in

istorie: fascism, nazism si comunism. Trasatura
comuna a regimurilor totalitare este ca, ajungand
la putere, ele cauta sa distruga organizarea
democratica.
Totalitarismul se distinge de precedentele sale
istorice tirania, despotismul si dictatura, cu care
nu trebuie confundat.
Daca regimul nazism nu a rezistat decat 12
ani, sfarsind prin a se prabusi in razboiul pe care
l-a declansat, regimul comunist, prin prezenta sa
in tabara invingatoare dupa cel de-al doilea
Razboi Mondial s-a intarit.

Fondatorul comunismului este Karl Marx, un filosof si

economist german din secolul al XIX-lea. El lupta pentru
egalizarea claselor sociale si, totodata, anularea acestora.
Conform opiniei sale, cei bogati, care detineau mijloacele de
productie, ii exploatau pe cei saraci, care nu dispuneau decat de
forta de munca. Astfel, lupta dintre popoare este inlocuita de
lupta dintre clasele sociale, ceea ce da comunismului un
caracter international. Comunistii visau la o societate globala,
in care sa nu mai existe diferente intre oameni, in care toti sa
fie egali. Totodata, ei doreau ca in final sa dispara insusi
statul, vazut ca un sistem represiv.
Cu toate ca Karl Max spunea ca socialismul va fi instaurat
pentru prima data in Marea Britanie, cel mai industrializat
stat din vremea respectiva, el a aparut de fapt in Imperiul Rus,
de aici el s-a extins dupa Al Doilea Razboi Mondial in
Europa de Est.

Statele comuniste din Europa (1948-1989): U.R.S.S, Rep. Populara Socialista Albania ,
Rep. Populara Bulgaria, Rep. Populara Ungaria, Rep. Populara Polonia, Rep. Populara
Cehoslovaca, Rep. Populara Germana, Rep. Populara Iugoslava

Prin lovitura de stat de la 23 august 1944 regele Mihai I,

avnd sprijinul principalelor partide politice l-a rsturnat de
la putere pe Ion Antonescu, a scos ara din rndul Puterilor
Axei i a adus-o n tabra Aliailor.
Gheorge Gheorghiu-Dej, ales prim-secretar al partidului
comunist in octombrie 1945, ulterior conducator al partidului
unic pana la moartea sa in 1965, a fost, dupa modelul politic
reprezentat de Stalin, un conducator autoritar, intolerant cu
orice forma de opozitie. Regimul Dej se caracterizeaz prin
lupta pentru epurarea politic n interiorul partidului i
eliminarea adversarilor, epurare care a cunoscut trei etape:
- Prima etap ncepe n 1945 prin lichidarea lui tefan
Fori i atinge punctul culminant n 1948 prin arestarea lui
Lucreiu Ptrcanu.
-A doua etap a epurrii a vizat pe Ana Pauker, Vasile
Luca i Teohari Georgescu.
- A treia etap debuteaz n iunie 1957, an n care sunt
anihilai Iosif Chiinevschi i Miron Constantinescu.

Ceasusescu era recunoscut ca unul dintre cei mai fideli

discipoli ai lui Dej si era de asteptat continuarea procesului
de liberalizare a regimului. Prin alegerea sa n funcia de
preedinte al Republicii pe 28 martie 1974, Nicolae
Ceauescu a monopolizat ntreaga putere n stat. Una dintre
primele aciuni ale lui Ceauescu, odat ajuns la putere, a
fost redenumirea Partidului Muncitoresc Romn n Partidul
Comunist Romn. n acelai timp, el afirm c Romnia a
devenit o ar socialist i decide schimbarea numelui oficial
al rii din Republica Popular Romn.
Pe parcursul "epocii Ceauescu", Romnia devine al
patrulea mare exportator european de armament.
Regimul Ceausescu a devenit din ce in ce mai nepopular pe
plan intern in anii 80, pe masura deprecierii conditiilor de
trai oferite populatiei si punerii in practica a unor proiecte
costisitoare, precum achitarea in termen scurt a datoriei
externe a tarii

-Temperaturile din case ajung iarna ntre 5-12 grade n apartamentele celor
mai muli dintre romnii care stau la bloc.
-Apa cald este livrat din ce n ce mai rar, cam dou ore zilnic iar adesea la
etajele superioare aceasta nu ajungea deloc.
-Lumina ncepe s fie ntrerupt n fiecare zi cel puin o or, seara.
-n magazine nu se gseau n mod curent carne i produse din carne, ou,
lapte i produse lactate, fructe de import, cafea, ciocolat, orez, fin.
Oamenii se hrneau n mod obinuit cu legume, fructe i pete, toate
autohtone.
-sistematizarea teritoriului i localitilor urbane i rurale
-Legatura cu persoanele din strainatate: rude sau prieteni, era interzisa. De
asemenea nu aveai voie sa primesti cadouri sau obiecte din strainatate. Nu
aveai voie sa calatoresti decat in tarile comuniste, dar si atunci foarte greu.
-Ridicarea unei case era interzisa, ba chiar in ultimii patru ani ai
comunismului acestea erau demolate, pamantul fiind luat de stat, si erai
mutat de tot de catre stat in blocuri sau alte cladiri.
-Daca detineai animale: gaini, porci, vaci, oi, etc., o anumita
cota din productie trebuia dat statului. Chiar si din vita de vie,
pomi fructiferi sau alte roade ale pamantului.

1985. Puteai atepta un autobuz i o or ntreag. De aceea, erau adesea att de pline nct
mergeau cu uile deschise i cu spatele aproape atingnd pmntul din cauza greutii.

1986. Ceauescu a vizitat China i Coreea de Nord n 1971 i s-a ntors n ar cu dorina
megaloman de a-i auzi numele strigat de mii de oameni. De atunci, paradele au devenit o
distracie naional obligatorie, pentru care oamenii erau adui cu autobuzele din toat ara.
Spectacole de genul sta au ajuns s aib loc la orice festivitate. De exemplu, la nceputul anului
colar, elevii l ateptau pe Ceauescu n soare i nou ore, ca de cele mai multe ori el s nu apar.
Copiii selectai special pentru aceast ocazie erau inui n carantin zile n ir, ca Ceauescu s nu
fie expus vreunui virus gripal.

Puii cntreau adesea mai puin de jumtate de kilogram i erau mai mici dect porumbeii. Nu
se gseau aproape niciodat. Era foarte greu s gseti i pine proaspt n afara
Bucuretiului. Ca s faci rost de pine n general, trebuia s stai la coad din zorii zilei. Carne se
gsea rar, de cele mai multe ori cu pile.

In fiecare dimineata, mai ales toamna, oamenii erau scosi din casa pentru a face curatenie pe
strazi. Cand scapai de la serviciu erai luat pentru munca suplimentara, la camp.

Duminica masinile circulau regulat. Intr-o duminica circulau masinile cu numar par, iar in
alta duminica circulau masinile cu numar impar.

La televizor in putinul timp cat aveai curent se vorbea numai despre Ceausescu si tara. La
televizor, se spunea ca, oamenii sunt foarte civilizati si fac curatenie pe strazi de buna voie. La
ora 22:00 se dadea stingerea.

Pentru a face rost de lapte si paine trebiua sa stai ore in sir la acele cozi infernale.Uneori stateai
pe degeaba pentru ca acele produse se terminau.

Despre scoala, cele opt clase primare erau obligatorii. Organziarea era tot pe tipic de armata, cu
grupe, clase, detasamente, brigda si la fiecare cate un comandant.

Asa aratau banii pe timpul lui Ceausescu

Presa din Romania a creat o realitate paralela, incercand sa ascunda realitatea si sa accentueze
laudele pentru conducator . Presa nu era preocupata de adevar, ci de fardarea minciunii.

Romania a fost singura tara din estul Europei

care a trecut la democratie printr-o revolutie violenta
si in care conducatorii comunisti au fost executati.
Inainte de revolutia romana, toate celelalte state esteuropene trecusera intr-un mod pasnic la democratie.
Statul politienesc, securitatea, politica
economica a lui Ceausescu, constructiile grandomane
si regimul politienesc controlat de dictatura si de
securitate prin incalcarea demnitatii umane, sunt
cateva din motivele care faceau populatia sa nu fie
multumita de regimul comunist.
Pe durata revoluiei, au murit 1104
persoane si s-au inregistrat 3321
rnii civili imilitari.

www.Scribd.ro

www.regielive.ro
www.e-referate.ro
www.e-scoala.ro
www.referate-scolare.ro