Sunteți pe pagina 1din 34

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA NOCICEPTIEI SI

PERCEPTIEI DUREROASE

Dr. Conf. Adrian BELI, MD, PhD, AFSA, ISIA


Catedra ATI Valeriu Ghereg
USMF Nicolae Testemitanu
Chisinau , Republica Moldova
E-mail: adrian_belai@hotmail.com

Fiziologia nocicepiei i perceperea durerii:


Etapa de recepie
Mecanonociceptori
Chemonociceptori
Termonociceptori
Receptori polimodali
Receptori silentiosi
TERMINAII NERVOASE LIBERE

Fibre nervoase -delta i

Dac mrim terminaia nervoas 100,000,000 . . .

In culisele terminatiunii nervoase libere...

Un mozaic de receptori biochimici elementari:


- Metabotropi: produc fluxul intraneuronal centripet de SBA

- Ionofori: genereaza potentialul de actiune (frecventa si intensitate)

Stimul noxic trafic nociceptiv durere acuta

Sensitizare primar =
scderea pragului de excitabilitate
Hiperalgezie primar =
rspuns exagerat la stimuli noxici

Definitii actualizate
pentru hiperalgezie si alodinie (IASP, 2008)

Mediatori din 4 colturi ale lumii

Reflexul de axon
Inflamaia neurogen
Fenomenul wind-up (de amplificare)

Fluxul axonal centripet de SBA


Dickenson, 1996:
Supa periferic

Flux axonal de NGF spre DRN


i cornul medular posterior

Sensitizare secundar
Hiperalgezie secundar

Etapa de conducere i modulare segmentar:


cornul medular dorsal

Neuronii cornului dorsal i


lamelele Rexed

Diversitatea biochimic, neuroni


de proiecie i neuroni descendeni

Fiziologia nocicepiei i perceperea durerii:


Etapa de conducere i modulare segmentar
Organizarea schematic a
circuitelor aferente, eferente
i celor locale ale cornului
dorsal sunt analoge unui
microprocesor.

Principalii receptori si mediatori nociceptivi ai cornului


medular dorsal si posibilitatile de modulare farmacologica

Fiziologia nocicepiei i perceperea durerii:


Etapa de conducere i modulare segmentar
Fascicolul
anterolateral

Fascicolul posterior

Tractul spino-cerebelar

Tractul spinotalamic

posterior

Tractul spinotalamic anterior

Fascicolul lateral

Fiziologia nocicepiei i perceperea durerii:


Etapa de conducere i modulare segmentar

Controlul inhibitor descendent al


nociceptiei (CIDN)

Joint Bone Spine, 2006; (73):1 10-16

Sistemul opioidergic
endogen

Sistemul canabinoid endogen

Sistemul canabinoid endogen


Antinociceptie si analgezie

Inhiba cresterea tumorala (reactiveaza apoptoza)


Stimuleaza cresterea osoasa
Inhiba cresterea bacteriana
Actiune antiinflamatorie
Suprima spasmul muscular si convulsiile.
Actiune hipoglicemianta
Reduce riscul de tromboza arteriala
Reduce presiunea arteriala
Actiune anticomitiala
Actiune neuroprotectiva
Amelioreaza pofta de mancare
Actiune antiemetica
Amelioreaza memoria si comportamentul de socializare

Teoria neuromatrixului

Fenomenele electrice si biochimice, petrecute de la nociceptor si


pana la scoarta cerebrala se numesc nociceptie

Durerea experienta senzoriala si emotionala dezagreabila,


secundara unei leziuni reale sau potentiale ale tesuturilor sau
descrisa cu termeni ce se refera la o asemenea leziune (IASP)

Teoria neuromatrixului: reprezentarea anatomica

Teoria neuromatrixului: eul

Teoria neuromatrixului:
neurosemnaturile

Teoria neuromatrixului: durerea este o


entitate virtuala. Ca si lumea din jur

Teoria neuromatrixului:
cealalta lume de la mit la adevar?!

Teoria neuromatrixului:
cealalta lume de la mit la adevar?!

Modelul conceptual J. Loeser al durerii (1980)

Transductia
Transmiterea
Modularea
Perceptia
Interpretarea
Comportamentul

Modelul conceptual actual, multidimensional


al durerii
2

Componentele durerii
1-4

1 nociceptiv

3-4

1-2-4
2-3-4
1-2-3-4

1
1-2

1-2-3

3
2-3

2 sensorial-discriminativ

3 motivational-afectiv
4 comportamental

5 raspunsul postagresiv

Cele 5 elemente ale sindromului algic


1. senzaia de durere i perceperea ei;

2. rspunsurile afective de suferin i


sentimentul de nefericire;
3. comportamentul algic, cu elemente
de memorizare, nvare, adaptare;
4. rspunsurile de sisteme (motor,
respirator, cardiovascular,
vegetativ...)
5. rspunsul postagresiv imun,
inflamator, endocrin, metabolic.

Anticiparea durerii

M1S1 cortex
somestezic primar;

OP operculul rolandic

Sustragand din imagine contributia cognitiva si perceptia dureroasa


propriu-zisa, nu ramane decat imaginea durerii anticipate

Perceperea neta a durerii


MOG circumvolutia
occipitala medie;

AVF aria vizuala


frontala
S2 cortexul
somestezic secundar
SIPS santul
intraparietal superior
M1 cortexul motor
primar

Sustragand din imagine contributia cognitiva, legata de durere si


perceptiile nedureroase, ramane imaginea neta a durerii

Componentele afective si emotionale,


asociate durerii
PCN precuneus
PAG substanta
cenusie periapeductala
cACC cortexul
cingular anterio-caudal
rACC cortexul
cingular anterior rostral
perigenual
TVA aria tegmentala
ventrala
RVMM medula rostroventrala mediala

Cnd durerea n-a mai putut ramane n ea nsasi, au


aparut fiintele ca s-o scape de chinurile virtualitatii
Emil Cioran, filozof si scriitor roman

Retopografierea corticala

Omul este produsul gandurilor lui;


el devine ceea ce gandeste.
Mahatma Ghandi

Totul se nregistreaza. Orice fapta, gand sau vorba va fi


utilizata atat mpotriva voastra, ct si a generatiilor
viitoare