In trecut oamenii erau impartiti si unii credeau in Dumnezeu altii in Zei.

Astazi majoritatea
oamenilor au credinta in Dumnezeu insa sunt impartiti in mai multe culte religioase. Biserica Crestin
Ortodoxa este majoritara si mai peste tot o intalnesc, fiind urmata de Biserica Romano-Catolica, aceste
doua culte religioase fiind predominante pe batranul continent. Sunt curios daca traversam marea si
ajungem pe continentul african, acolo ce culte religioase gasim ? Sunt si acolo Romano-Catolici sau
Ortodoxi ? Sau fiecare tara de acolo are propria religie, propriile obiceiuri si cred in zei sau alte lucruri.

O mare parte din populatia de pe continentul african este crestina, se estimeaza ca procentajul
crestinilor este putin peste 46 % , putin peste 40 % sunt musulmani pe continentul african in timp ce
restul inca pastreaza vechile traditii africane. Dintre cei ce inca respecta vechile traditii africane multi
cred in existenta unui zeu ce a creat lumea sau venereaza anumite forme astronimice cum ar fi soarele sau
luna. Numarul crestinilor pe continentul african este in continua crestere si multi considera ca nu este
normal sa existe mai putini musulmani decat crestini in Africa de aceea s-au inregistrat si cazuri in care
crestinii sunt omorati sau sunt persecutati in unele tari precum Mali, Nigeria sau Kenya doar pentru faptul
ca nu au aceeasi religie precum marea majoritate a celor din tarile respective. Africa sub-sahariana este
unul dintre locurile cele mai mai religioase din lume, aici numarul musulmanilor si al crestinilor crescnd
de mai mult de 20 ori n ultimul secol, conform unui studiu american efectuat de Pew Research Center.
Conform acestui studiu amplu, care a presupus interogarea a 25.000 de africani, n 60 de limbi si 19 tari,
numarul de musulmani din Africa sub-sahariana a crescut de la 11 milioane n 1900, la 234 milioane n
2010. Crestinii au crescut chiar mai rapid, de la 7 milioane la 470 de milioane. n prezent, un crestin din
cinci, din lume, si un musulman din sapte, traiesc n Africa sub-sahariana. Pe ntregul continent african
"cele doua religii sunt insa echilibrate". "Africa a cunoscut o transformare remarcabila religioasa ntr-un
timp foarte scurt", a subliniat Luis Lugo, director al Pew Forum on Religion and Public Life, care a
realizat sondajul. Mai mult de 1/4 din populatia acestor tari este angajata n practici spirituale traditionale
africane. - spune Lugo, intervievat de AFP. "Nici Crestinismul, nici Islamul, nu progreseaza n Africa n
detrimentul celeilate religii", spune raportul. Din punct de vedere geografic, n timp ce partea de nord a
Africii este covrsitor musulmana, iar zona de sud crestina, "zona de ntlnire se situeaza n mijlocul
continentului, pe o linie care se ntinde din Somalia nspre Senegal". "Pentru unii experti, aceasta zona
este o falie religioasa sensibila, unde au si aparut de altfel si primele atacuri Al Qaeda, cum ar fi
exploziile din ambasadele americane din Kenya si Tanzania, n 1998, si mai multe conflicte etnice
recente n Nigeria", a spus raportul Center Pew.

Etiopia. Potrivit unui nou recensmnt din 1994, cretinii reprezint 61,6% din populaia
rii, 32,8 % musulmani, iar religiile tradiionale africane 5,6 %. Acest lucru este n acord cu
actualizarea CIA World Factbook, care consider cretinismul drept religia care se practic cel
mai mult n Etiopia. Dar n SUA, Departamentul de Stat are cifre contradictorii, aeznd islamul
la egalitate sau cu o uoar majoritate. n acest sens exist necesitatea de a revizui cifrele (4550% sunii, 40% ortodoci, 5% protestani i restul religii tradiionale).

Religia tradiional african este un termen ce reprezint totalitatea religiilor tradiionale ale
popoarelor africane . Este imposibil s gsim o origine comun a tuturor acestor religi africane i
nici nu exst hri care s ne permit s le urmrim rspndirea pe tot cuprinsul continentului .
Totui , n ciuda varietii cultelor care exist n Africa , putem gsi anumite puncte comune cu
alte religi .
n primul rnd , toate religiile africane la care ne referim , este adorat n principal un
singur zeu , pe care istoria religiilor l definete drept Fiina Suprem . Se spune c dup ce a
creat lumea , acest zeu nu mai este interesat de problemele umane i nu se mai amestec n ele .
Rareori este venerat acest zeu suprem ,care este considerat mult prea ndeprtat de umanitate , n
schimb , cultul i adoraia se concentreaz asupra unei serii de fore spirituale , care acioneaz ca
mediatori ntre umanitate i Fiina Suprem . Aceste spirite sunt de dou feluri :spiritele naturii ,
care sunt considerate protectoare ale unor locuri din natur cum ar fi muni , pduri , deerturi ,
ape etc , aceste spirite fiind uneori binevoitoare i alteori ruvoitoare , i mai suntspiritele
umane , care sunt considerate sufletele decedailor ce protejeaz tribul de forele rului .
n al doilea rnd nici una dintre aceste religi nu are cri sfinte , astfel nvturiile
religioase i tradiiile sunt rspndite pe cale oral de ctre preoii i btrnii tribului .

Cultul strmoilor ocup un loc central n activitatea religioas a popoarelor africane . n

ciuda faptului c fiecare trib , clan sau chiar familie are propriul ritual i propriile practici
particulare , exist o serie de caracteristici comune ale acestui cult .
Moartea nu transform n mod normal o rud n strmo . Sunt necesare o serie de condii i de
ritualuri . n general , o persoan fr urmai nu poate ajunge s fie strmo , de aceea este foarte
imporatant pentru oameni s aib muli copii , pentru ca acetia s i pomeneasc , iar rposaii s
devin astfel strmoi . Adeseori , un nou-nscut primete numele unui strmo , pentru ca acesta
s ocroteasc n continuare familia .

Dac este tratat cu respectul cuvenit i dac i se aducfrecvent ofrande , strmoul , care
triete de obicei alturi de familia sa pentru a o proteja , poate aduce multe beneficii precum
sntate , via lung , recolte bogate , dar poate fi i extrem de nociv dac este uitat sau dac nu
mai este venerat . Comunicarea cu strmoii este posibil prin intermediul viselor sau al
profeilor .
n toate religiile tradiionale africane exist persoane specializate n probleme religioase ,
fiind conductori spirituali ai comuniti . La fel cum se ntmpl n cretinism i n islam ,
preoii sunt cei ce se ocup oficierea ritualurilor i sunt cei ce conduc i ndeplinesc ceremoniile .
Aceste persoane joac un rol intermediar ntre lumea oamenilor i cea a strmoilor . Deoarece se
crede c recoltele srace i bolile sunt provocate de fore spirituale , nu este de mirare faptul c
preoii , pe lng meseria lor de intermediari ntre cele dou lumi , sunt cei responsabili cu
ndeplinirea unor funcii complementare , precum cele de medic , judector sau prezictor . n
numeroase societi africane , ghicirea viitorului constituie nu numai un alt aspect cultural , ci i
o component vital a stabilitii i supravieuirii comunitii . Practiciile de profeie se fac n
urmtorul fel . Pe un covor sunt aezate la un capt statuete antropomorfe , ce reprezint spiritele
, iar la cellalt capt al covorului stau ghicitorul si clientul su . Ghicitorul arunc pe covor oase
i scoici formnd cuvinte , ce sunt interpretate ca mesaje ale spiritelor ce transmit viitorul , c va
avea muli copi , va locui ntr-un trib bogat etc.

Un preot tradiional african .

O alt practic rspndit printre africani este vrjitoria . Nu trebuie ns confundat un

vrjitor cu un magician , deoarece un vrjitor se nate cu puteri supranaturale,n timp ce un
magician le ctig n urma unor studi profunde.De obicei , vrjitoria este considerat o practic

malefic,ce aduce boli i npast asupra triburilor , de aceea cnd vrjitori sunt descoperii sunt
exilai.Cu toate acestea n religia Vaudou , vrjitoria i magia neagr joac un rol important ,
practicanii acestei religi folosinduse de vili(ppui Vaudou) pentru a face farmece persoanelor
.Rezultatele studiilor si cercetarilor intreprinse de Institutul Gallup au evidentiat ca in 18 din cele
47 tari africane,practicile vrajitoresti se afla pe val la ora actuala. Aproximativ 15% dintre
locuitorii Ugandei s-au reintors la vrajitorie,pe cand proportia celor care practica si cred in magia
neagra a ajuns la 95% in tari precum Coasta de Fildes sau Benin.

Un altar Vaudou
Per total se estimeaza ca numai putin de 55% dintre locuitorii Africii sub-sahariene sunt
convinsi de puterea si eficienta ritualurilor vrajitoriesti, apeland la samanii locali ori de cate ori
au nevoie. Vrajitorii africani castiga teren in randul bastinasilor datorita "policalificarii" de care
multi dintre ei dau dovada. Multi vraci nu arunca doar blesteme si farmece asupra dusmanilor, ci
ofera si asistenta medicala, tratand diverse afectiuni dupa metode naturiste. De asemenea, tot mai
multi politicieni africani angajeaza pe bani grei serviciile cat mai multor vrajitori care primesc
sarcina de a "distruge" din punct de vedere psihic si emotional rivalii din alte partide. Ghicitorul
ocupa un loc important n societatea africana. Exista ghicitori n serviciul comunitatii care
lucreaza public. Ei sunt consultati pentru a regasi un obiect pierdut, pentru a reusi ntr-o lucrare,
pentru a vindeca o boala, a descoperi un vinovat, a afla cauzele unui nenorocit. Ei confectioneaza
fetisuri si stau n fruntea ceremoniilor religioase: adeseori ei prescriu natura jertfelor care trebuie
aduse. Exista, nsa si descantatorii sau vrajitorii care lucreaza n taina. Ei sunt detestati si s-ar
dori pedepsirea lor, dar sunt temuti pentru puterea lor de a se razbuna. Ei folosesc mijloace
oculte ca sa faca rau aproapelui lor, sa-i faca farmece, sa-l otraveasca, sa-l mbolnaveasca sau sal omoare. Se crede ca ei se pot ntalni cu duhurile rele n vazduh sau ca se pot preface n animale
salbatice. Ei seamana teroarea n jurul lor.

Populatiile animiste africane

Populatiile tribale africane de rasa negroida numara sute de milioane de oameni si se ntind
la sud de Sahara, din Senegal (de la Oceanul Atlantic) pana la Marea Rosie si de la Lacul Ciad
pana n Africa de sud. De la Ecuator pana n Africa de sud se ntind triburile BANTU, cele mai
omogene din punct de vedere lingvistic.
Religia animista a acestor populatii este n regres sub tripla influenta a propagandei
musulmane, a evanghelizarii crestine si a civilizatiei laice occidentale. Totusi, aceste triburi
reprezinta populatia animista cea mai numeroasa din lume. Diferitele triburi au deosebiri
importante si-n credintele si practicile lor religioase dar trasaturile comune sunt destul de
numeroase ca sa se poata zugravi un tablou general, schematic, dar destul de exact.

Marele Zeu si spiritele

Credinta n existenta unui Zeu suprem creator este general raspandita n Africa. El este
numit Cel ce face, Cel viu, Cel foarte mare, Cel ce este n nalt, Puternicul. Nu este niciodata
reprezentat de un idol, nici asociat la ceremonii magice. Ideea pe care africanii si-o fac despre el
este mareata: i se atribuie atotputernicia, atotstiinta, judecata. Populatia EWE din Africa de vest
spune despre acest zeu, numit Mawu: Ochiul lui Mawu domina toate lucrurile. Nimic nu i este
ascuns. Fie ca esti n casa, n apa, fie sub umbra deasa a unui copac, peste tot Mawu este
deasupra ta. Sau :Nimeni nu ma vede! Cugeta, tu esti naintea ochiului lui Mawu, candva ti va
da plata .
Iata un text din Zambia:Nyambe, nimeni nu poate izbavi pe cineva din mana lui, Nyambe
este un duh, el trece pe unde nu este drum.Un proverb malgas spune: Nu te gandi la trecerea
vaii, caci Zeul e deasupra capului tau.
n regiunea Nilului de sus se canta: La nceput, cand Dendit a creat lucrurile, a creat
soarele, iar soarele se naste, moare si revine. A creat luna, iar luna se naste, moare si revine. A
creat stelele, iar stelele se nasc, mor si revin. A creat omul, iar omul se naste, moare si nu mai
revine.
Zeul suprem este considerat drept si binevoitor. Toate aceste credinte sunt pozitive. Din
nefericire, desi credinta n Dumnezeu este generala, cultul sau este aproape inexistent n prezent.
Acest regres este explicat n diferite feluri, de la trib la trib.

Unii spun ca dupa ce a fost jignit de oameni, Marele Zeu s-a retras din lume si a devenit
inaccesibil. Altii spun ca este prea maret pentru a fi invocat de simpli muritori si ca numai
prezicatorii foarte puternici pot sa se apropie de el. n alte parti, se pretinde cu nerusinare ca,
fiind bun Marele Zeu nu face rau oamenilor si este deci mai important sa stii sa mbunezi
duhurile rele care pot deveni primejdioase. Unii cred ca decedatii sunt n legatura cu el si ca te
poti apropia de el prin mijlocirea lor.
Despre duhuri, atat cele bune, cat si cele rele, se crede ca locuiesc n aceste obiecte naturale
care au o nfatisare putin ciudata, fie copaci, fie munti sau stanci. Duhurile acestea sunt uneori
invocate. Se ncearca fie captarea puterii lor presupuse, fie invers ndepartarea influentei lor
raufacatoare. Africanul nu se adreseaza elementelor naturale nsesi, ci duhurilor din ele. Daca
este cazul, se atribuie duhurilor si o forma corporala.

Moartea si lumea cealalta dualitate viata din vis

Mai ales mortii fac obiectul unui cult. Dualitatea suflet-trup se ntelege de la sine. De
pilda, n vis, corpul ramane inert n coliba, dar sufletul are senzatia ca se misca n dreapta si n
stanga, n diverse activitati.
Aceasta, viata din vis este privita ca parte a realitatii fizice. Iata unui malgas, relatata de
un misionar :ntr-o seara, un barbat, fiindu-i sete a dat fuga la ulcior, I-a ridicat capacul si a baut
cu nghitituri lungi. Revenind langa sotia lui a gasit-o moarta, spre marea lui durere. Totul a fost
pregatit pentru nmormantare, dar, cand sa ridice trupul spaima i-a cuprins pe toti: femeia a
nviat! S-a aflat repede dezlegarea tainei. Sufletul femeii i fusese sete si intrase n ulcior, seara
trecuta, n clipa care bea apa barbatul ei, grabindu-se mai putin sa bea decat barbatul, sufletul
femeii a fost nchis n ulcior. n timpul ceremoniei de nmormantare, unul din cei de fata a vrut sa
bea apa, a ridicat capacul ulciorului si a eliberat sufletul femeii nchise acolo. Sufletul a revenit
n trupul femeii care a nviat.
Pentru africani, moartea este separarea dintre suflet si trup. Viata de apoi este privita ca
o prelungire a vietii prezente. Un prunc care moare, n-a realizat nimic important n lumea acesta
si va avea o viata de apoi nensemnata pe lumea cealalta. Un sclav va fi sclav si pe lumea
cealalta. n schimb, oamenii liberi, mai cu seama sefii, vor avea o mare putere pe lumea cealalta.
Dupa caracterul moral pe care l-au avut pe acest taram, vor fi binefacatori si raufacatori, iar n
cazul din urma cei vii vor avea motive sa se teama.

Cat despre lumea cealalta, ideile sunt felurite. Cateodata, se crede ca mortul ramane prezent
n craniul sau care este, atunci, pastrat cu grija, de pilda, ntr-o coliba speciala.
Dupa altii, sufletul bantuie n mprejurimile mormantului, care este lasat ntredeschis,
pentru ca sufletul sa poata iesi si intra. Se mai crede ca sufletul si alege o locuinta vremelnica
ntr-un animal, de preferinta salbatic. Adesea se stabileste o legatura ntre un stramos decedat si
unul din urmasii sai la care se descopera o asemanare.
Mai cu seama malgasii, dar si alte populatii cred ca sufletul unui mort poate sa posede un om
viu, ceea ce se manifesta printr-o boala, mai ales mentala. Aceasta situatie da prilej unei
ceremonii numita BILO. ntr-o atmosfera de mare emotie, bolnavul anunta ca mortul a pus
stapanire pe el. Bolnavul este mbracat cu un vesmant special, i se ndeplinesc poruncile, se aduc
jertfele pe care le cere el, i se aplica remediile cerute de el nsusi. Ritualul tromba, practicat n
alte parti are trasaturi asemanatoare, dar este mai complex.
Ceremoniile funebre
Copiii si sclavii sunt ngropati fara mare ceremonie. Criminalii sunt arsi si aruncati la fiare.
Dimpotriva, cei respectati din pricina varstei lor, sefii. Primesc mari onoruri n caz de deces. Se
recurge la exorcisme (scoaterea demonilor) si descantece precedate de cercetari prin ghicit.
Cateodata, se transporta cadavrul din coliba n coliba, cu strigate si muzica instrumentala. Mortul
este ntrebat, pentru a afla daca nu i-a cauzat careva decesul prin vraji. Se crede va trupul mort se
clatina ntr-un chip semnificativ, cand se apropie de coliba celui care I-a facut vrajile ucigase.
Mortul este ngropat, uneori sezand, cateodata ghemuit n pozitia unui fatus, ceea ce presupune
ideea de nviere.

Doliul este marcat de o slujba solemna care poate avea loc la sfarsitul lunii si dupa un an.
Se aduc raposatului ofrande n hrana si vesminte si este nsarcinat sa duca mesaje raposatilor mai
vechi. n unele etnii este practicat canibalismul n ideea ca oamenii ca oamenii vii i pot nsusi
astfel energia vitala a raposatului.
Acest obicei a fost parasit, dar unii vrajitori pretind ca nghit prin practici ocult sufletul
cuiva. Cel vrajit ar urma sa moara la putina vreme. n Madagascar se practica ntoarcerea
mortilor de partea cealalta. Dupa o sedere de cativa ani ntr-un mormant provizoriu, cadavrul
este dezgropat, nvelit ntr-un giulgiu nou si depus ntr-un mormant definitiv. Fara acest transfer
raposatul ar fi nemultumit si ar putea pricinui necazuri celor vii.

Practicile religioase

Initierea este un obicei foarte general, cu un ritual variabil de la o populatie la alta. Se practica,
de regula, n momentul pubertatii pentru tinerii de ambele sexe. Scopul este sa le schimbe
personalitatea si sa-i faca sa treaca de la adolescenta la viata adulta. Adesea, cateva grupuri de
varsta trec prin initiere simultan. Ea dureaza mai multe zile si comporta probe foarte dureroase,
de pilda, tatuaje, taieturi, chiar si mutilari, exercitii de suportare a durerii. Circumcizia este
obisnuita. Tinerii sunt nvatati, uneori, limba initiatilor si le se da un nume nou. Totul se petrece
n cel mai mare secret, ntr-o zona a junglei neinitiatilor. Cei initiati promit sa nu divulge tainele,
de aceea raman neclaritati n privinta naturii exacte a ceremoniilor si a desfasurarii lor. La
anumite etnii, se ajunge la nfiintarea de societati secrete care raspandesc teroarea n jurul lor.
Cuvantul tabu provine din Oceania, nsa denumeste notiunea de interzis, destul de
raspandita si n Africa. Este vorba de ceva sacru, care de aceea nu trebuie atins, nici amintit, nici
chiar privit, fiindca duhurile s-ar razbuna. Exista astfel locuri interzise, alimente interzise, gesturi
interzise . interdictiile sacre variaza dupa trib, ginta, sex, varsta celor afectati de tabu si nimeni
nu trebuia sa se ocupe de ei, ca sa nu-si atraga nenorocirea asupra sa. Erau lasati sa moara.

Fetisismul predomina religia africana. Fetisul este un obiect caruia i se atribuie putere magica
supranaturala. El este, n general, fabricat de un ghicitor care foloseste n acest scop dinti de
animale salbatice, smocuri de par, vegetale speciale, pietre etc. unele fetisuri sunt proprietatea
personala a unui individ, altele apartin ntregului sat. li se atribuie o eficienta specifica. Un
anumit fetis asigura sanatatea sau vindeca de boala, altul asigura vanatoarea reusita sau izbanda
n razboi, altul aduce ploaia , altul produce fertilitate. Daca fetisul nu-si face efectul scontat, este
uneori pedepsit. Parasirea fetisurilor sau arderea lor este un semn al convertirii lor la o religie
superioara, dar misionarii care vor sa le pastreze din interes etnografic si compromit lucrarea
fiindca sunt banuiti ca vor sa le foloseasca n scop magic.
Cultul
n centrul cultului se afla sacrificiile. Adesea sunt sacrificate animale de talie mica, mai ales pui
(de gaina), dar si capre, oi sau chiar boi. Animalul jertfit (victima) reprezinta un mijloc de
ispasire a unei greseli sau vinovatii si este mancat de cel ce aduce jertfa si de familia lui. Se
acorda o plata ghicitorului. Acest obicei universal raspandit, face ca africanii sa se intereseze
mult mai mult decat noi fata de ritualul Leviticului. ntr-un fel, aceasta i pregateste ca sa
primeasca mesajul Evangheliei.

Alaturi de sacrificii, se observa importanta

dansului, executat fie de dansatori care au aceasta slujba, fie de toti participantii la actul de cult.
Ei se mpopoteaza cu coarne, cu piei de animale si si manjesc trupurile n culori tipatoare.
Uneori, un dansator despre care se considera ca o anumita divinitate, poarta o masca. Dansatorii
se nvartesc, cateodata, din ce n ce mai repede, pana cad n extaz sau si pierd cunostinta. Aceste
masti au adesea valoare artistica, dar cam multe elemente ale animismului, sunt destinate sa
semene frica. Prin natura sa, africanul este vesel, primitor, calduros , nsa religia lui face sa apese
asupra sa un val aparent de spaima, tristete,cruzime uneori. Insa asta nu schimba imaginea
Africii.

Cuprins:

Cultul Strmoilor
Preoii i arta Profeiei
Vrjitoria
Religii tradiionale africane
Practicile religioase

Bibliografie:
https://sites.google.com/site/africatraditie/religii
http://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_tradi%C8%9Bional%C4%83_african%C4%83
http://www.descopera.ro/dnews/7281656-vrajitoria-devine-religia-dominanta-inafrica
http://www.descopera.org/religiile-popoarelor-africane/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Etiopia#Religie
http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Crestinismul--religia-cu-cei-mai-multiadepti-in-Africa-7556.html
http://www.descopera.ro/dnews/8238520-religii-si-culturi-africane
http://www.crispedia.ro/Religii_africane
http://edeir.ro/ce-religii-sunt-pe-continentul-african.html