Sunteți pe pagina 1din 20

LARINGOLOGIA

INFLAMAIILE LARINGELUI
LARINGITA ACUT
LA este de obicei cauzat de virui sau de bacterii, dar poate fi declanat i ca
urmare a expunerii la diverse noxe exogene.
LARINGITA ACUT SIMPL (LAS)
Este cea mai frecvent form de laringit putand aprea i ca un simptom n
cadrul virozelor respiratorii.
Etiologia
LAS se asociaz adesea cu sau este secundar unei inflamaii acute a nasului,
sinusurilor sau faringelui. n etiologia ei sunt incriminai adenoviruii sau rhinoviruii.
Acetia pot leza mucoasa respiratorie astfel ncas favorizeze suprainfecia bacterian.
Bacteriile mai importante implicate n etiologia LAS sunt: Pneumococul, Hemophilus
influenzae,Streptococul hemolitic.
Simptomele
Simptomele sunt reprezentate de disfonie, afonie, durere laringian, tuse. n
general simptomele depind de coexistena altor localizri ale inflamaiei la nivelul
arborelui respirator.
Diagnosticul
Diagnosticul se bazeaz pe istoric i pe examinarea tractului respirator.
Laringoscopia indirect poate fi dificil de efectuat n prezena unei inflamaii acute. Un
anestezic de contact ( spray cu xilocain 4 - 10%) poate fi util Laringoscopic corzile
vocale apar roii i edemaiate.
Prezena secreiilor mucoase sau purulente este patognomoic pentru infecia bacterian.
Tratamentul
Tratamentul LAS depinde n mare msur de modificrile prezente la nivelul
laringelui i de coexistena cu alte localizri ale infeciei la nivelul tractului respirator.
Prezena infeciei bacteriene face necesar un tratament cu antibiotice de tipul
penicilinelor cu spectru larg sau doxicilin.
Corticoterapia este de asemenea indicat, n special la copiii care prezint un edem
important.Msurile generale constau n hidratare i inhalaii.
LARINGITA MEMBRANOASA
Etiologie
Laringita membranoas este o form rar de laringit, numit i crup. Crupul
difteric este cauzat de Corynebacterium diphtheriae. Exist i alte microorganisme care
pot duce la apariia unei laringite membranoase: streptococi, Pseudomonas Aeruginosa.

Page 1 of 20

Prezena unei membrane confluente care acoper suprafaa laringian reprezint semnul
cal mai caracteristic. Localizarea cel mai frecvent ntalnit este reprezentat de etajul
supraglotic sau de vestibulul laringian.
Simptome
Exist febr moderat, anorexie i senzai de sete. Deglutiia este dureroas, iar
tusea este de obicei prezent. n evoluie poate aprea stridorul determinat de spasmul
laringian sau de obstrucia edematoas sau membranoas.
Laringoscopic - se pot vizualiza membrane gri-albicioase la nivelul
endolaringelui, a cror ndeprtare produce sangerare. Examenul bacteriologic permite
stabilirea diagnosticului.
Tratamentul
1) Antitoxin difteric;
2) Antibiotic - n funcie de antibiogram;
3) Traheotomie cnd dispneea este accentuat.
6.1.3. LARINGITA ACUT| SUBGLOTIC|
Laringita acut subglotic este o afeciune acut sever ntalnit mai frecvent n
primii 5 ani de via.
Etiologia
Etipologia nu se cunoate cu precizie. Se pare c boala se asociaz frecvent cu
unul din viruii influenza?? Infeciile repetate de la nivelul rinofaringelui i obstrucia
nazal determinat de vegetaiile adenoide i de ctre hipertrofia amigdalian reprezint
factori care favorizeaz apariia laringitei. De asemenea, n anotimpurile reci se constat
existea unei creteri a morbiditii.
Anatomopatologia
Modificrile cele mai importante de la nivelul laringelui constau n edemaierea
mucoasei din etajul subglotic cu ngustarea pronunat a lumenului la acest nivel.
Simptomele
Laringita acut subglotic debuteaz brusc la un copil cu o posibil infecie uoar
a tractului respirator. De obicei copilul este sculat din somn de o tuse uscat, ltrtoare
care este nsoit de un stridor care se accentueaz rapid. Tabloul clinic se instaleaz n
timp foarte scurt i are un caracter foarte alarmant. Vocea este raw , tusea uscat se
agraveaz progresiv, stridorul inspirator expirator sau mixt se nsoete de tiraj
suprasternal i intercostal n inspir, cianoz, paloare perioral, i nrutirea
simptomatologiei determinat n primul rand de frica de asfixie. Laringoscopia indirect
nu este posibil la copil. Laringoscopia direct arat ngustarea etajului subglotic de ctre
mucoasa edemaiat care prolabeaz n lumen.
Tratament
Sedativele sunt contraindicate la copil pentru c inhib centrii respiratori. Ele
trebuiesc administrate prinilor. Se pot administra corticoizi parenteral.
Antibioticele sunt administrate n scopul de a preveni infecia bacterian secundar.
n cazurile severe tratamentul de elecie este intubaia endotraheal care se4 va menine 1
- 2 zile.

Page 2 of 20

Traheotomia se va efectua numai n cazurile de obstrucie foarte sever nsoit de


formarea de cruste.
EPIGLOTITA ACUTA (EA)
EA reprezint o inflamaie acut localizat la nivelul epiglotei.
Etiologia
EA este determinat de Hemophilus influenzae. Afecteaz n special copiii dar se
poate ntalni i la adult.
Simptome
Debutul este brusc cu febr i stare general alterat. Bolnavul prezint durere sever la
deglutiie astfel ncat refuz m_4ncarea ceea ce conduce la deshidratare i evetual la
colaps circulator. Exist, de asemenea, o rapid accentuare a stridorului n special la
copil..
La examenul laringoscopic epiglota apare mrit de volum i congestiv. n cursul
examenului bucofaringoscopic, i n special n momentul deprimrii limbii cu spatula se
poate declana un spasm glotic fatal.
Tratament
EA trebuie considerat ca fiind o urgen chirurgical. Pacientul trebuie internat i
tratat cu cortizon intravenos, antibiotic cu spectru larg ( amoxicilin sau augmentin) n
doze mari.
n zilele noastre traheotomia se indic rar fiind preferat intubaia endotraheal, dei mai
exist centre n care se efectueaz traheotomie de rutin.
Diagnosticul diferenial ntre diferitele forme de laringit la copil este important pentru a
iniia un tratament adecvat. Unele forme necesit tratament urgent i agresiv n timp ce
altele necesit meninerea pacientului sub observaie.
LARINGOTRAHEOBRONITA ACUTA
Este o infecie acut a tractului respirator care cuprinde laringele pna la
subdiviziunile mai mici ale arborelui bronsic.
Etiologie
Agentul etiologic este probabil un virus (paraifluenzae tipurile 1 - 4). De
asemenea, Hemophilus influenzae, streptococi, stafilococi i pneumococi au fost izolai
frecvent.
Boala afecteaz n special copii cu varsta cuprins ntre 1 i 3 ani.
Anatomo-patologie
Afeciunea se caracterizeaz prin prezena unei inflamaii localizate la nivelul
mucoasei tractului respirator inferior manifestat prin congestie, edem i exsudat
abundent care inund arborele traheo-bronic.
Simptome
Debutul este asemntor celui din virozele respiratorii banale, cu excepia
apariiei unei tuseuscate, ltrtoare. n scurt timp se adaug dispneea i stridorul

Page 3 of 20

inspirator. Anorexia i febra apar, de asemenea, de la debut. Mai trziu copilul se


deshidrateaz, este obosit i epuizat.
Apariia agitaiei psihomotorii, tahicardia (pan la 140/minut) i tahipneea (pn la
80/minut) semnific creterea nivelului de CO2 din snge.
Paloarea perioral i cianoza preced scderea zgomotelor respiratorii care la rndul lor
indic
iminena decesului.
Tratament
1) Antibiotice (ex. Amoxicilina)
2) Corticosteroizi
3) Oxigen
4) Traheotomie sau intubaie endotraheal (tahicardia, tahipneea, agitaia psihomotorie,
cianoza reprezint indicaii pentru traheotomie de urgen sau intubaie endotraheal)
5) Umidifierea aerului inspirat
6) Hidratare parenteral
7) Sedarea este contraindicat

TULBURARI FUNCTIONALE
Acestea se bazeaza pe cause nervoase, miogenice, articulare sau functionale.acestea sunt
caracterizate prin modificari ale vocii cum ar fi disfonia sau afonia si prin dispnee.
Corzile vocale prezinta diferite pozitii in timpul functionarii sau in paraliziile relative fata
de o linie de referinta imaginara a axului sagital glotic.
Pozitia mediala este adoptata in fonatie. Pozitia laterala a abductiei externe apare in
inspiratie.
Pozitiile paramediane sunt observate in paraliziile de nerv recurrent:
- pozitiile intermediare sunt observate in cazul paraliziilor ambilor nervi laringieni
superior si inferior, care determina paralizia tuturor muschilor laringieni;
- pozitia cadaverica este un termen incorect , este mai degraba o pozitie
intermediara similara cu pozitia din paralizia fasca a corzilor vocale sau in stadiul
final al paraliziei corzilor vocale.
Din punct de vedere clinic cea mai importanta paralizie este cea produsa bilateral de lipsa
functiei nervului laringian recurrent.
Paralizia corzilor vocale este un semn de boala sin u un diagnostic. Datorita traseului sau
mai lung nervul laringian recurrent stang este paralizat in 78% din cazuri, cel drept in 16 % si
amandoua in 6 %. Barbatii sunt afectati de 8-10 ori mai putin decat femeile.
Etiologie
Etiologia poate fi datorata unei boli maligne, a unei trauma chirurgicale, idiopatica (nu a
fost detectata nici o cauza), de cauza inflamatorie, trauma nonchirurgicala sau neurologica.

PARALIZIA UNILATERALA A NERVULUI RECURENT


Simptomatologie include disfonia in fazele acute , cu o imbunatatire a vocii in etapele
urmatoare. Nu exista o obstructie respiratorie apreciabila. Pacientul nu mai poate canta.
Page 4 of 20

Larinoscopia prezinta coarda vocala imobilizata in pozitia paramediana pe partea


afectata.
Tratament
Daca boala cauzala nu poate fi tratata in mod satisfacator pacientului i se recomanda
logopedie, cu realizarea apropierii compensatorii a corzilor vocale prin actiunea corzii vocale
care este inca in functiune.
Pentru cei care folosesc vocea in profesie tratamentul ar trebui sa fie injectiile Teflon.

PARALIZIILE BILATERALE ALE NERVULUI RECURENT


Pot fi paralizii bilaterale abductive sau paralizii bilaterale adductoare.

Paraliziile bilaterale abductoare


Acestea sunt frecvent intalnite dupa tiroidectomie; celelte cauze sunt rare.
Simptomatologie
Vocea este normala dar exista un stridor la effort. In situatiile acute, stridorul poate pune
viata in pericol fiind necesara traheostomia.
Traheostomia permanenta cu o valva pentru vorbire asigura un bun flux aerian si o voce
buna.
Tratament
Traheotomie pentru dificultatile respiratorii.
Tratament chirurgical:
- aritenoidectomie endolaringiana (aritenoidectomie endoscopica laser);
- aritenoidectomie extralaringiana (King);
- transpozitia nervilor musculari (Tucker).

Paralizii bilaterale adductoare


Este in general reprezentata de afonia isterica , cause mai putin commune fine cela
organice. (afectare a sistemului nervos central cum ar fi paralizia bulbara).

TARUMATISMELE LARINGELUI
Functia laringelui poate fi afectata de catre traumatisme externe sau interne, corpi straini,
efort vocal, toxine chimice.

TRAUMATISME EXTERNE
Mandibula protejeaza laringele de injuriile directe frontale exceptand cazurile in care
capul se afla in extensie.Leziunile laringiene prin strivire creeaza o forta care actioneaza asupra
coloanei cervicale si determina fractura cricoidului si cartilajului tiroid.
Aceste injurii se intalnesc frecvent in accidentele rutiere, in loviturile de karate, in batai
si atentatele de strangulare.
Page 5 of 20

Loviturile pot cauza lazarea mucoasei endolaringiene si fracturi verticale, orizontale sau
combinate. Poate apare si subluxatia laringelui de la nivelul traheei.
Organelle invecinate, nervi si vase pot fi de asemenea afectate.
La orice pacient la care se suspecteaza o posibila leziune laringiana urmatoarele
simptome indica prezenta unei afectari a structurii laringiene:
- obstructie aeriana crescatoare cu dispnee si stridor;
- disfonie sau afonie, tuse, hemoptizie, dureri cervicale;
- disfagie si odinofagie.
Semnele clinice distinctive care indica o leziune laringiana sunt:
- deformarea regiunii cervicale cu alterarea conturului si tumefiere;
- emfizem ubcutanat;
- sensibilitate laringiana;
- crepitatii la nivelul structurilor laringiene.
Diagnosticul se bazeaza pe urmatoarele : laringoscopie directa si indirecta; radiografie
cervicala si toracica, CT scan.
Tratmentul
Tratamentul conservator este recomandat cand sunt afectate tesuturile moi si include
repaus vocal, umidificare, repaus la pat si steroizi administrati sistemic.
Pentru stabilirea unei cai de acces a aerului, traheotomia este masura de management
preferata la acesti pacienti.
Cricotirotomia poate fi indicata in cazul unei urgente . Intr-un asemenea caz indepartarea
rapida a.
Explorarea chirurgicala este indicata in orice leziune a regiunii cervicale cu simptome de
stridor, voce modificata, cartilaj distrus si emfizem cervical.
Fractura cartilajului laringian ca oricere alt tip de fractura trebuie redusa si imobilizata.

SUPRASOLICITAREA VOCALA
Poate fi acuta sau cronica.

Suprasolicitarea vocala acuta


Este cauzata de abuzul vocal.
Simptomatologie include disfonia sau afonia, durerea la vorbire. Laringoscopia directa
sau indirect evidentiaza hyperemia sau inflamatia corzilor vocale si sangerare
subepiteliala.

Suprasolicitarea vocala cronica


Determina aparitia nodulilor la cantareti datorita abuzului vocal cronic, aparand si la
copii si profesorii care trebuiesc sa vorbeasca mai mult. Nodulii cantaretilor sunt datorati
unei tehnici de cantat nesatisfacatoare.
Simptomatologie
Vocea este ragusita. Acntatul se face cu dificultate sau este imposibil. Laringoscopia
directa sau indirecta evidentiaza prezenta nodulilor la jonctiunea dintre treimea anterioara
si mijlocie a corzilor vocale, unde se gaseste punctual de maxima amplitudine a
vibratiilor corzilor vocale. Sunt frecvent bilaterali.
Tratamentul este prin microchirurgie endolaringiana cu logopedie postoperator.
Page 6 of 20

LEZIUNILE POSTINTUBATIONALE
Pot fi acute sau cronice
Leziunile postintubationale acute
Intubatiile repetate sau incorrect executate, folosirea unui tub cu o dimensiune
necorespunzatoare, folosirea unor presiuni respiratorii intermitent pozitive, hiperextensia
conduc la aparitia paraliziilor miogene sau neurogene.uscaciunea mocoasei datorata
premedicatiei faciliteaza lezarea mucoasei. Complicatiile laringiene apar la adult dupa
mai putin de 48 de ore dupa intubatie in timp ce la copii mici leziunile mucoasei se
manifesta in medie intre zilele 3-7 postintubatie.
Simptomatologie este reprezentata de disfonie, atacuri de tuse, durere si hemoptizie.
Laringoscopia evidentiaza hematom subepitelial, leziuni mucoase superficial e si
profunde si poate evidentia posibilitatea unei rupturi de coarda vocala ori subluxatia
cartilajului aritenoid. Granulomul postintubational este de obicei bilateral si localizat la
nivelul procesului vocal.
Tratament
Leziunile mucoase superficiale se pot vindeca spontan in cateva zile. Ruptura corzii
vocale sau subluxatia cartilajului aritenoid presupune efectuarea unei interventii
chirurgicale.

Leziunile postintubationale cronice


Dupa o intubatie incorecta,dupa folosirea unui tub de diametru crescut crescut sau prea
rigid pot apare leziuni care includ hiperemii si edeme endolaringiene sau subglotice,
defecte mucoase ischemice cu membrane fibrinoase, leziuni de necroza si ulceratii care
conduc mai tarziu la leziuni de ulceratie , granulatie, pericondrite, necroza cartilaginoasa,
sinechii si stricture.
Simptomatologia este reprezentata de disfonie sau dispnee laringiana care apare intre
cea de a 2-a si a 8 a saptamana dupa intubatie.
Tratament- este chirurgical; granulomul este indepartat prin microchirurgie
endolaringiana sau laser cu logopedie postoperator.

INFLAMATIILE LARINGELUI
LARINGITELE ACUTE
Sunt frecvent infectii de origine virala sau bacteriana, dar pot fi datorati si agentilor toxici
exogeni.
Etiologie
Afectiunea este des asociata cu sau apare secundar unei inflamatii acute a nasului, gatului
sau sinusurilor paranazale. Este frecvent cauzata de adenovirus si influenza viruses.
Acestea afecteaza mucoasa respiratorie care duce la aparitia unei infectii bacteriene
secundare. Bacteriile implicate cel mai frecvent sunt Streptococcus pneumoniae,
Haemophilus influenzae si Hemolytic streptococcus.
Simptomatologie

Page 7 of 20

Simptomele includ raguseala, afonia durere la nivelul laringelui, atacuri de tuse.


Simptomatologia generala depinde foarte mult de coexistent cu lte infectii localizate la
alte niveluri ale tractului respirator.
Diagnosticul se pune pe baza anamnezei si examinarii tractului respirator.
Laringoscopia indirecta poate fi dificil de efectuat in prezenta unei infectii acute.
Anestezia locala (4-10 % spray cu xylocaina)poate fi de ajutor. Laringoscopia evidentiaza
corzi vocale eritematoase si inflamate.
Prezenta unei mucoase ingrosate si a unei secretii purulente este patognomonica pentru
infectia bacteriana pentru care este necesar un tratament agresiv.
Tratament
Tratamentul laringitei acute depinde de gradul de modificari ce au loc la nivelul laringelui
si de prezenta unei infectii concomitente la nivelul tractului respirator.
Prezenta unei infectii bacteriene este frecvent indicatie pentru administrarea unui
tratament antibiotic (peniciline cu spectru larg sau doxiciclina).
Steroizii sunt de asemenea indicate la copii cu edem marcat. Masurile generale includ
administrare de lichide oral, aspirina si inhalatii.

Laringita membranoasa
Etiologie
Laringita membranoasa este o forma rara de laringita , numita si crup. Crupul difteric
cauzat de Corynebacterium diphtheria este rar prezent. Astazi cauzele comune de
laringite membranoase sunt de Streptococci, Pseudomonas aeruginosa.
Semnul cel mai caracteristic este prezenta unei membrane confluente care acopera
suprafata laringelui. Locul pe care aceasta membrana se gaseste cu predilectie este
regiunea supraglotica sau vestibulul laringian.
Simptomatologie
Pacientul prezinta febra moderata, anorexie si sete. Deglutitia este dureroasa iar tusea este
de obicei frecventa. Mai tarziu poate apare stridorul datorita spasmului laringian si
obstructia prin edem sau prin prezenta membranelor obstructive. Laringoscopie
prezenta membranelor gri-albicioase la nivelul laringelui; indepartarea acestora este
urmata de sangerare. Investigatiile bacteriologice vor stabili diagnosticul si vor face
diferentierea de celelalte forme de laringita.
Tratament
1) Antitoxina;
2) Antibiotice in functie de sensibilitatea microorganismelor;
3) Traheotomia se realizeaza in cazul dispnee severe.

Laringitele acute subglotice


Laringitele acute subglotice sunt afectiuni foarte severe cel mai frecvent aparand intre
primul si al cincilea an de viata.
Etiologie
Etiologia nu este pe deplin elucidata dar afectiunea este frecvent asociata cu infectarea
cu virus influenza. Infectiile recurente ale nasofaringelui si obstructia nazala datorata
adenoiditelor hipertrofice si amigdalitelor sunt importante in etiologie. Vremea rece pare
sa duca la o crestere a morbiditatii.
Patogenie
Page 8 of 20

Modificarile principale intralaringiene, constand intr-o inflamare substantiala a


mucoasei, sunt observate la nivelul regiunii subglotice.
Simptomatologie
Episoadele acute de laringita acuta subglotica au un debut brusc la copiicare pot prezenta
o infectie respiratorie medie cu tuse. De obicei dup ace copilul s-a dus la culcare si a
adormit se trezeste cu o tuse uscata si cu un stridor rapid crescator. Tabloul clinic complet
se realizeaza intr-un timp scurt si alarmeaza. Vocea este aspra, tusea uscata inrautatinduse rapid; exista de asemeni un stridor inspirator, expirator sau mixt ce conduce la o
obstructive repiratorie severa. Exista o retractile a fosetei suprasternale si a spatiilor
intercostale in timpul inspirului, cianoza, paloare periorala si inrautatirea simptomelor
datorita fricii de asfixie . Laringoscopia evidentiaza edemul mucoasei subglotice sau
formarea de cruste.
Tratament
Datorita supresiei reflexelor respiratorii , sedativele nu ar trebui niciodata administrate
copiilor. Sedativele trebuiesc administrate probabil, parintilor. Nu exista nici o explicatie
pentru administrarea parenterala a corticosteroizilor.
Antibioticele sunt administrate pentru prevenirea infectiilor secundare.
In urgente se poate practica intubarea endotraheala care de obicei este limitata la 1-2 zile.
Traheostomia este folosita in obstructiile severe si atunci cand are loc o uscare progresiva
cu formare de cruste.

Epiglotita acuta
Este o inflamatie a epiglotei care se extinde la nivelul vestibulului laringian.
Etiologie
s-a demonstrat ca epiglotita acuta are ca si cauza infectia cu Haemophilus influenzae tip
B. Afectiunea a fost observata la copii dar se intalneste si la adulti.
Simptomatologie
Frecvent boala debuteaza cu o infectie la nivelul cailor respiratorii superioare.
Exista o crestere rapida a temperaturii pacientului care semnalizeaza prezenta unei
afectiuni severe.
La deglutitie pacientul prezinta o durere severa care il face sa refuze alimentatia , fapt
acre poate conduce la deshidratare si colaps circulator. Exista frecvent o crestere rapida a
stridorului care se intalneste mai ales la copii. Laringoscopia evidentiaza o epiglota
inflaamata, congestive. Trebuie avut grija la apasarea limbii care poate cauza un spasm
glotic fatal.
Tratament
Epiglotita acuta ar trebui considerata o urgenta chirurgicala. Pacientul trebuie internat si
tratat cu steroizi administrati intravenous , antibiotic cu spectru larg in doze crescute.
In zilele noastre traheostomia este rar practicata ca o procedura de urgenta, deoarece
intubatia orotraheala este folosita ca prima intentie. Totusi, in cele mai multe centre,
traheostomia este preferata.
Diagnosticul diferential cu alte laringite acute la copii este foarte important pentru
initierea tratamentului adecvat in cazurile in care acesta este necesar. In unele situatii este
nevoie de un tratament rapid si agresiv , in timp ce in altele este nevoie doar de
observatie.

Page 9 of 20

Laringotraheobronsitele acute
Laringotraheobronsitele reprezinta o infectie acuta a tractului respirator inferior existand
o extindere a infectiei de la nivelul laringelui la nivelul subdiviziunilor mici ale arborelui
bronsic.
Etiologie este determinate probabil de prezenta unui virus (Parainfluenza tip 1-4);
Haemophilus influenzae, Streptococci, Staphilococci si Pneumococci sunt virusuri
frecvent izolate.
Afectiunea apare cel mai frecvent la copii, in special intre varsta de 1-3 ani.
Patologie extinderea unei inflamatii a membrane mucoase care captuseste tractul
respirator inferior, urmat de congestie, edem si exsudatie.
Simptomatologie apare ca o simpla receala, excepatnd prezenta tusei latratoare. In
timp scurt apare raguseala si stridorul inspirator. Anorexia si febra sunt intalnite in
stadiile incipiente. Nelinistea, deshidrtarea si oboseala pot fi sesizate mai tarziu.
Agitatia si pulsul crescut (pana la 140/minut)si frecventa respiratory crescuta
(80/minut)sunt semne ale cresterii nivelului de dioxid de carbon.
Paloarea si cianoza de obicei preced diminuarea sunetelor respiratorii csre in schimb
indica posibilitatea aparitiei mortii iminente.
Tratament
1) Antibiotice (ampicilina 150mg/kg/zi);
2) Corticosteroizi;
3) Oxigen;
4) Traheotomia sau intubatia nasotraheala (o crestere a pulsului peste 140/ min,
respiratia peste 80/min, retractia progresiva asociata cu agitatie, cianoza, letargie
sunt indicatii pentru efectuarea imediata a traheotomia sau intubatia
nasotraheala );
5) Umidificarea ultrasonica;
6) Fluide administrate parenteral;
7) Sedarea este contraindicate.

LARINGITELE CRONICE
Orice afectiune inflamatorie cronica nespecifica a mucoasei laringiene poate fi
catalogata drept o laringita cronica.
Etiologie
Laringitele cronice afecteaza in general barbatii de varsta medie. Multi factori,
exogeni sau endogeni, au fost incriminati ca si agenti cauzali. Afectiunea este
datorata toxinelor exogene cum ar fi fumatul de tigarete, clima, aerul occupational
poluat. O alta cauza este suprasolicitarea vocala la vorbitorii
profesionisti,obstructia nazala, diabetul, hipotiroidismul si hipovitaminoza A.
Simptomatologie
Pacientii acuza raguseala si uneori tuse uscata. Acestea persista cateva saptamani
sau luni.
Laringoscopia evidentiaza mucoasa laringiana hiperemica. Corzile vocale
adevarate pierd coloratia alba si devin roz sau rosii.
Page 10 of 20

Relatia dintre modificarile epiteliale cronice din laringita cronica(keratoza,


leukoplachia, pachidermia, hiperplazia celululor scuamoase) si carcinomul
laringian a fost demonstrata.
Tratament
Tratamentul principal consta in eliminarea toxinelor exogene cum ar fi tabacul. Se
prescrie repausul vocal si daca este necesar se realizeaza corectia deviatiei de sept
pentru restabilirea respiratiei nazale.Antibioticele
Controalele laringoscopice regulate sunt recomandate in laringita cronica
deoarece exista posibilitatea aparitiei displaziei. Microlaringoscopia si biopsia ar
trebui effectuate in orice caz. Aceasta este singura metoda de detectare timpurie a
malignitatii.

PERICONDRITELE LARINGIENE
Aceste afectiuni sunt cauzate de infectie (tuberculoza, sifilis, laringita septica),
traumatismele, traheotomia inalta, radioterapia, neoplasmul cu infectie secundara.
Pericondritele conduc la abcese subpericondriale, nacroza cartilaginoasa si
stenoze tardive.
Simptomatologie
Poate avea un debut insidious sau brusc. Febra si astenia, durerea si sensibilitatea
locala, marirea scheletului laringian, inflamatia gatului, abcesul si fistula,
raguseala, tusea, disfagia, dispneea.
Laringoscopia evidentiaza o mucoasa palida, edematiata in special la nivelul
epiglotei si cartilajelor aritenoide. Exista o inflamatie intra si extra laringiana
fistule si sechestrarea unor componente necrotice ale cartilajului.
Tratament antibiotice administrate sistemic, traheotomia,incizie si drenaj,
dilatarea stenozelor laringectomie pentru necroza cartilaginoasa extensive.

TUMORILE LARINGELUI
PSEUDOTUMORI
Tumori chistice
Chisturile laringelui pot fi congenitale sau dobndite.
Acestea pot fi localizate la nivelul corzilor vocale, a benzilor ventriculare, a faldurilor
ariepiglotice, la nivelul ventriculilor sau a epiglotei. Chisturile de mici dimensiuni de la nivelul
corzilor vocale conin lichid mucos. Chisturile mai voluminoase conin un lichid glbui, vscos,
care poate include cristale de colesterol.
Simptomatologie
Exceptnd perioada infantil, chisturile laringiene produc rar simptome de obstrucie;
totui rgueala i disfonia pot apare. Diagnosticul este pus pe baza examinrii indirecte i
confirmat prin endoscopie.
Page 11 of 20

Tratament
Tratamentul const n excizia chisturilor minore i marsupializarea celor voluminoase.
Utilizarea laserului reprezint o metod optim.

Edemul Reinke
Reprezint acumularea de lichid sub epiteliul corzilor vocale.
Etiologie
Cauza edemului Reinke nu este cunoscut. Un rol major l joac probabil alergia,
infeciile si mai ales iritaiile locale. Edemul afecteaz de obicei, persoanele care i folosesc n
mod intens vocea.
Simptomatologie
Edemul mpiedic vibraia normal a corzilor vocale cauznd rgueal cu ngroarea
vocii. Vocea devine monotonal. Exist frecvent o tuse uscat.
Laringoscopia evideniaz o inflamaie edematoas bilateral a corzilor vocale.
Tratament
Tratamentul const n decorticare sau stripping cu ajutorul microchirurgiei, prezervnd
musculatura vocal. Logopedia este instituit dup 2-3 sptmni.

Laringocelul
Laringocelul reprezint o dilataie plin cu aer a apendicelui ventricular.
Exist 2 tipuri:
- laringocelul extern: este forma cea mai comuna, in care sacul se exteriorizeaz
deasupra cartilajului tiroid i a membranei tiroide i apare ca o tumefacie la nivel
cervical.
- laringocelul intern: n care sacul rmne cantonat la nivelul cartilajului tiroid.
- tipuri combinate pot fi de asemenea prezente.
Simptomatologie
Laringocelul extern apare ca o tumefacie cervical care crete n volum o data cu
creterea presiunii laringiene.
Laringocelul intern este acompaniat de rgueal i dispnee.
Laringoscopia indirect poate evidenia o dilataie regulat la nivelul corzilor vocale
false ce implic corzile vocale false i faldul ariepiglotic.
Tratament
Const n endoscopie laser sau abordare lateral extern n cazul laringocelelor de
mari dimensiuni.

TUMORI BENIGNE
Polipii corzilor vocale
Reprezint cea mai frecvent tumor benign a corzilor vocale. Boala afecteaz
brbaii cu vrsta cuprins ntre 30-50 ani.
Page 12 of 20

Inflamarea laringelui, suprasolicitarea vocal i disfunciile vocale hiperkinetice


reprezint factorii predispozani.
Simptomatologie
Simptomatologia este reprezentat de rgueal, afonie, atacuri de tuse. Dispneea
apare n czul polipilor de mari dimensiuni.
Laringoscopia evideniaz un polip seroedematos sau hemoragic care se ntinde de
regul de la marginea liber a corzilor vocale i care poate fi pediculat sau sesil.
Tratament
Polipul poate fi indeprtat prin laringoscopie indirect sau direct prin microchirurgie
laringean.

Nodulii vocali (nodulii cntreilor)


Etiologie
Nodulii vocali pot fi cauzai de:
- suprasolicitare vocal : ipete (copii), voce gros (aduli), tehnici grite (cntrei).
- ali factori: alergie, infecii respiratorii nalte, sinuzite, tutun, alcool.
Simptomatologie
Nodulii vocali provoac rgueal. Laringoscopia indirect evideniaz la nivelul
jonciunii dintre treimea anterioar cu cea medie, de obicei bilaterale, noduli albi,
fermi.
Tratament
Excizia microlaringoscopic sau vaporizarea laser urmat de logopedie (consilierea
prinilor i reabilitare psihoterapeutic pentru copii).

Granulomul intubaional
Granulomul intubaional este cauzat de intubaie endotraheal. Apare numai la aduli
iar incidena este mai mare la femei (4/1).
Simptomele include rgueal. Laringoscopia indirect evideniaz invariabil
prezena granulomului la nivelul afofizei vocale aritenoide.
Tratament : excizia chrurgical sau mai eficient, vaporizarea laser
microlaringoscopic.

Papilomul
Este cea mai frecvent tumor benign a laringelui.
Exist dou forme de papiloame forma juvenil n care papiloamele sunt frecvente
i de obicei regresea dup pubertate i o form a adultului n care papiloamele sunt
unice i nu regreseaz spontan. Forma ntlnit la adult tinde s degenereze malign.
Papiloamele se localizeaz de obicei la nivelul corzilor adevrate dar pot apare i n
regiunile supraglotice i subglotice si de asemenea se pot ntlni la nivelul traheei i
broniilor.
Etiologie
Page 13 of 20

Papiloamele sunt suspectate de a avea origine viral. Afeciuna are i similariti


etiologice i morfologice cu verucile care apar la nivel cutanat.
Simptomatologia include rgueala care este de obicei sever i obstrucia
respiratory. Afonia sau plnsul de intensitate sczut sunt frecvent primele semne la
copii. Dispneea este prezent. Laringoscopia evideniaz prezena nodulului solitar
sau papiloamelor extinse la nivelul corzilor vocale adevrate sau false adesea extins
pn la nivelul spaiului subglotic , traheei i bronhiilor. Suprafaa lor este de culoare
galben pai spre rou, granular cu viloziti i adesea are aspect de zmeur. Pacienii
cu papiloame au nevele serice de Mg sczute.
Tratament
Regresia spontan poate apare n copilrie.
Tratamentul antiviral i vaccinrile nu au avut un success uniform. Tratamentul este
chirurgical. Problema operaiei o reprezint tendina marcat a papiloamelor de a
reapare, tendina de calcificare i formarea defectelor cicatriciale de la nivelul corzilor
vocale datorit operaiilor repetate. Traheotomia este necesar ocazional. Alte
tratamente includ : crioterapia, terapia cu interferon leucocitar exogen, terapia cu
ultrasunete , chirurgia laser. Iradierea este contraindicat datorit efectelor
carcinogene.
LEZIUNI LARINGIENE BENIGNE
LEZIUNEA

CELE MAI
FRECVENTE
LOCALIZRI

PARTEA

TRATAMENT

CHISTURI

Epiglota, faldul
ariepiglotic

uni- sau bilateral

Excizie sau laser

EDEM REINKE

Corzi vocale

bilateral

Stripping sau
microchirurgie

POLIPII CORZILOR
VOCALE

Corzi vocale

unilateral

ndepartare prin
laringoscopie

PAPILOAME

Corzi vocale

uni- sau bilatera

Antiviral-chirurgie

NODULII CORZILOR
VOCALE

Corzi vocale

bilateral

Excizie sau laser

LARINGOCELUL

Ventricul

unilateral

Chirurgie sau laser

50% bilateral

Excizie sau laser

GRANULOMUL
Aritenoid
POSTINTUBAIONAL

Page 14 of 20

TUMORILE MALIGNE
Neoplasmul de laringe reprezint aproximativ 1-2 % din tumorile maligne i
aproximativ 45 %din carcinoamele capului i gtului.
O caracteristic a carcinomului laringian este predominana mare este la brbai
comparative cu femeile. n prezent brbaii sunt de 10 ori mai afectai dect femeile dei n
ultimele decenii numrul pacienilor de sex feminin din Europa i statele unite a crescut
datorit incidenei mari a fumatului la femei.(5/1).
Incidena maxim se nregistreaz ntre 55 i 65 ani. Este mai frecvent ntre 45 i 75
ani. Carcinomul cellular scuamos este cel mai frecvent neoplasm al laringelui care apare n 95
% din cazuri. Alte forme include adenocarcinomul verucos i sarcomul.
Factorul predispozant cel mai important este fumatul. A fost demonstrat corelaia
dintre incidena cancerului laringian i fumat , prima dintre ele fiind aproape proporional cu
numrul de igri fumate pe zi. Fumtorii sunt de 4 ori mai mai expui dect nefumtorii.
Mai mult , consumul de alcool acionea synergic cu fumatul, crescnd riscul de
cancer. Umtorii alcoolici sunt de 16 ori mai expui riscului dect nefumtorii. Expunerea la
azbest reprezint de asemenea factor predispozant.
Metodele de examinare ale laringelui sunt:
- palparea esuturilor cervicale moi, cartilajelor laringelui i baza limbii;
- examinarea indirect a laringelui cu ajutorul oglinzii i directe cu ajutorul
laringoscopului;
- laringoscopia direct i biopsia;
- radiografie cervical i toracic i testele radiologice speciale (politomografia, CT,
RMN, laringografia cu substan de contrast).
Clasificare i stadializarea TNM dup Comitetul American pentru stadializarea
cancerului i pentru raportarea rezultatelor finale din 1980 i revizuit n 1987 (Lee).
Tumora primar
Tx tumor a primar nu poate fi evaluat
To tumora primar nu poate fi precizat
Tis carcinoma in situ
Regiunea supraglotic
T1 tumor localizat de partea afectat, corzi vocale cu mobilitate normal
T2 tumora invadeaz regiunea supraglotic adiacent sau glota fr fixare
T3 tumora limitat la laringe cu fixare i/ sau extensie cu invadarea ariei postcricoide,
peretelui medial sau sinusului piriform, sau spaiului preepiglotic
T4 tumor masiv, cu extensie dincolo de laringe la nivelul orofaringelui, esuturilor
moi ale gtului, sau distrucia cartilajului tiroid
Regiunea glotic
T1 tumora limitat la coarda vocal cu mobilitate pstrat (include invadarea
comisurii anterioare sau posterioare )
Page 15 of 20

T1a tumora limitat la una dintre corzile vocale


T1b tumora invadeaz ambele corzi vocale
T2 tumora se extinde supraglotic i/ sau subglotic cu mobilitatea corzilor vocale
normal sau
T3 tumora limitat la laringe cu fixarea corzilor
T4 tumor masiv cu distrucie cartilajului tiroid i /sau extensie dincolo de limitele
laringielui
Regiunea subglotic
T1 tumora limitat la regiunea subglotic
T2 extensia tumorilor la corzile vocale cu mobilitatea coryilor normal sau
T3 tumora limitat la laringe cu fixarea corzilor
T4 tumor masiv cu distrucie cartilaginoas i /sau extensie dincolo de limitele
laringielui, sau amndou
Invadarea nodulilor limfatici
Nx - invadarea nu poate fi evideniat
N0 lipsa ganglionilor clinic pozitivi
N1 nodul clinic pozitiv unic ipsilateral , cu diametru de 3cm sau mai puin
N2 nodul clinic pozitiv unic ipsilateral , cu diametru mai mare de 3cm dar mai mic de
6, sau noduli multipli ipsilterali clinic pozitiv , nici unul mai mare de 6 cm n
diametru , sau noduli prezeni clinic bilateral sau contralateral, cu diametru mai mic
de 6 cm
N2a nodul pozitiv clinic unic, ipsilateralcu diametru mai mare de 3 cm darn u mai
mare de 6 cm n diametru
N2b noduli mulptipli clinic pozitivi bilateral, cu diametru nu mai mare de 6 cm
N3 nodul pozitiv clinic mai mare de 6 cm n diametru
Metastaze la distan
Mx nu poate fi evideniat
Mo nu se cunosc metastaze la distan
M1 metastaze la distan prezente se specific localizarea
Clasificarea stadial
Stadiul I
T1NoMo
Stadiul II
T2NoMo
Stadiul III T3NoMo
T1-T3N1Mo
Stadiul IV T4NoMo
Orice T N2-3 Mo
Orice T Orice N M1
Simptomatologie
Simptome majore:
- disfonia este cel mai important symptom al cancerului laringian glotic; este
progresiv i neremisiv dei n stadiile incipiente disfonia poate fi intermitent
- dispnea i stridorul sunt simptome cardinale ale cancerului laringian subglotic;
Page 16 of 20

disfagia sau dificultatea la nghiit este un simptom foarte important a cancerului


laringian
Simptome minore:
- durerea poate fi o senzaie vag de iritaie la nivelul gtului sau otalgie reflex
ipsilateral datorat afectrii nervului vag. Tardiv este asociat cu invazia faldului
ariepiglotic i piriformului
- durerea la nghiit este asociat cu invazia musculaturii extralaringiene
- tuse cronic i hemoptizie
Alte simptome:
- tumefacie la nivel cervical (metastaze la nivelul nodulilor limfatici)
- halitoz datorit necrozei tumorale
- pierdere n greutate datorit nutriiei deficitare
- sensibilitate laringian : necroz tumoral sau supuraie.

Carcinomul glotic
Regiunea glotic cuprinde planeul ventricular incluznd corzile vocale adevrate i 1
cm infraglotic de la marginea corzii vocale, incluznd comisura anterioar i
posterioar.
Carcinomul glotic apare la nivelul corzilor vocale care sunt acoperite de epiteliu
scuamos i se rspndete de+a lungul corzilor.
Tumora invadeaz comisura anterioar deseori extinzndu-se sub corzile vocale i se
poate extinde dincolo de laringe , anterior prin membrane cricotiroid prin
intermediul canalelor vasculare i de asemenea lateral prin conul elastic.
Extensia vertical a carcinomului glotic la regiunea subglotic i supraglotic pare s
apar mai frecvent dect extensia la partea opus.
Fixarea corzilor vocale implic invazia profund cu implicarea muchiului
tiroaritenoid.

Carcinomul supraglotic
Regiunea supraglotic cuprinde vrful epiglotei incluznd marginile libere, corzile
false i ventricolul laringian.
n mod obinuit carcinomul supraglotic apare la epiglota . tumora invadeaz aproape
intotdeauna cartilajul.
Carcinomul prii laterale ale spaiului supraglotic (benzile ventriculare) este mai
puin frecvent. Aceste tumori tind s se rspndeasc superficial pe suprafaa mucoas
a epiglotei i pe faldurile ariepiglotice. Foarte important este rspndirea n spaiul
paraglotic. Aceste spaiu este delimitat de tiroide pana la conurile elastice si spre
reflexia anterioara a mucoasei piriforme.

Carcinomul subglotic
Page 17 of 20

Spaiul subglotic este limitat superior 10 mm sub marginea liber a corzilor vocale i
inferior de marginea inferioar a cartilajului cricoid.
Carcinomul subglotic primar este rar i de obicei unilateral. Aceste tumori virtuale se
rspndesc totdeauna (prin conul elastic) ctre regiunea glotic i invadeaz rapid
pericondriul tiroidului i cartilajul cricoid.

Metastazele limfoganglionare
Limfaticele de la nivelul laringelui pot fi impartite intr-o retea supraglotice si una
subglotica, separate de marginile libere ale corzilor vocale care prezinta un drenaj
limfatic minim.
Acest lucru explica incidenta scazuta de metastaze limfatice pentru tumorile
localizate la nivelul corzilor vocale.
Metastazele limfoganglionare sunt evidentiate in 20% din carcinoamele subglotice, in
jur de 40% din carcinoamele supraglotice si in jur de 40% din carcinoamele
transglotice.
Durata simptomatologiei, dimensiunea si localizarea tumorii si diferentierea
histologica influenteaza frecventa prezentei metastazelor in nodulii limfatici.
Laringoscopia indirecta: tumorile regiunii supraglotice sunt frecvent ulcerative;
tumorile glotei au aspect conopidiform si sunt inconjurate de o arie hiperemica.
Leziunile glotice tind sa fie proliferative mai frecvent decat ulcerative.
Tumorile subglotice sunt difuze si prezinta ulceratii superficiale.
Diagnosticul definitiv este realizat prin laringoscopie microscopica directa si biopsie.
Un centimetru cub de tesut contine 109 celule. In general carcinomul este palpabil
cand atinge diametrul de 1 cm. Histopatologic detectia este posibila cand
106celule/cm3(1/1000) sunt maligne.
Evaluarea tractului aerodigestiv superior prin bronhoscopie si esofagoscopie ar trebui
realizata. Mai multi de 15 % dintre pacientii cu tumori maligne ale capului si gatului
prezinta o tumora secundara, fie sincrona fie metacrona.
Radiografia cervical, politomografia, laringografia, stroboscopia laringiana, CT
(computer axial tomography), RMN (magnetic resonance imaging) sunt alte
examinari necesare. CT scan-ul este cea mai utila investigatie in
determinarealeziunilor moi, distructiei cartilaginoase si afectarii nodular. RMN-ul
este cea mai utila in definirea extinderii tumorale, a planurilor tesuturilor moi, in
invazia nodulilor limfatici dar mai putin utila in determinarea afectarii osoase si
cartilaginoase.
Diagnosticul diferential
Include: papiloame, leucoplakia si displazia, polipii corzilor vocale, laringite cornice.
Tratament

Page 18 of 20

Aproape toate carcinoamele laringiene pot fi tratate.Contraindicatiile la tratament


includ prezenta metastazelor la distant, varsta avansata, conditia generala precara si
boala in stadiul avansat.
Indicatiile pentru radioterapie sau tratament chirurgical depinde de localizarea si
stadiul tumorii.
Pentru carcinoamele laringiene incipiente (T1)rata de supravietuire la 5 ani este
anticipate la 90% .
Tratamentul chirurgical
- decorticarea corzilor vocale este indicata pentru displazia severa si unele
carcinoame in situ;
- cordectomia este indicata pentru carcinomul unei corzi vocale cu mobilitatea
pastrata a unei corzi vocale;
- laringectomia partiala verticala si orizontala este folosita pentru carcinoamele in
care cordectomia nu este posibila datorita extensiei sau localizarii tumorale, dar
pentru care laringectomia totala nu este necesara. Laringectomia partiala prezerva
functia vocala si un flux aerian normal.
- Laringectomia totala este indicate pentru tumorile care nu pot fi indepartate prin
laringectomia partiala sau pentru tumorile extinse in structurile invecinate cum ar
fi limba, hipofaringe, galnde tiroida si traheea, sau tumori care au prezentat
recurenta dupa radioterapie sau procedure partiale. Tratamentul chirurgical
include disectie cervicala cu sau fara prezervarea muschiului
sternocleidomastoidian, venei jugulare, nervului spinal accesor- disectia cervicala
radicala si disectia cervicala electiva.
Dupa aceasta interventie chirurgicala respiratia este posibila prin traheostomie,
inflamatia este normala atunci cand leziunea este vindecata si vocea este produsa
fie prin vorbire esofagiana sau prin crearea unei neoglote sau de catre un laringe
electronic extern.
Radioterapia prezinta aceleasi rezultate ca si chirurgia pentru tumorile glotice
T1N0 si unele tumori T2N0.
Radioterapia trebuie de asemenea folosita la pacientii cu tumori inoperabile sau la
cei care refuza interventia chirurgicala.
Extensia carcinomului laringian la nivelul hipofaringelui poate fi de asemenea o
indicatie pentru radioterapie datorita faptului ca tratamentul chrurgical cel mai
extensive nu asigura o rata de supravietuire la 5 ani mai buna de 20 %.
Pentru celelalte stadii si localizari ale tumorii, in special daca metastazele
limfoganglionare sunt prezente, chirurgia este net superioara radioterapiei.
(Becker).
Complicatiile postradioterapie includ persistent edemului datorat
condroradionecrozei, disfagia, tumori recurente sau metastaze limfoganglionare.
Combinarea rezectiei chirurgicale cu terapia cu radiatii ofera avantaje majore in
leziunile de mari dimensiuni. Chirurgia urmata de radioterapie diminua incidenta
recurentelor si a metastazelor la distanta.
Page 19 of 20

Inductia chemoterapica a fost utilizata cu unii agenti precum metotrexat,


cisplatinium si bleomicina pentru a reduce masa tumorala, pentru a elimina
posibilele metastaze la distanta microscopice si pentru controlul metastazelor
regionale.

Page 20 of 20