I.

Introducere
1.obiectul dreptului privat roman
Dreptul roman cuprinde ansamblul normelor juridice instituite sau sanctionate de
statul roman si este un sistem extrem de vast si de complex format din numeroase
ramuri si institutii juridice
Sistemul juridic roman a trait o viata milenara caci isi are originea in epoca fondarii
Romei si s-a aplicat pana la moartea imparatului Justinian ,adica din sec VII i Hr
pana in sec VI d Hr.
Pentru a intelege specificul dreptului roman trebuie sa retinem ca la origine,si
romanii ,ca si celelalte popoare ale antichitatii au confundat dreptul cu religia si cu
morala dar spre deosebire de celelalte popoare ale lumii antice romanii au depasit
aceasta confuzie si au realizat o distinctie clara intre normele dreptului, de morala
Dovada ca inca din epoca veche romanii au desemnat normele dreptului prin
cuvantul Jus iar normele religioase prin cuvantul Fas . Mai mult decat atat, la
romani, gandirea juridica si-a pus amprenta asupra intregii ideologii si de aceea se
spunea in antichitate ca, asa cum grecii sunt un popor de filozofi,romanii sunt un
popor de juristi. Iar daca tanarul cetatean roman dorea sa se afirme in viata de stat,
in viata publica , trebuia sa faca dovada ca a fost discipolul,elevul,unui mare
jurisconsult( jurisconsultii erau oameni de stiinta, cercetatori in domeniul dreptului).
La romani, accesul la voata publica era conditionat de cunoasterea aprofundata a
dreptului. S cu toate acestea,in unele texte juridice clasice constatam ca persista
stravechea confuzie dintr drept ,religie si morala desi aceasta confuzie fusese
depasita de mult in practica juridica.
Spre exemplu: printr-un text din opera legislativa a Imparatului Justinian ni s-a
transmis definitia jurisprudentei sau definitia stiintei dreptului. Potrivit textului,
jurisprudentia est divinarum acque humanarum rerum notitia,justi atque injusti
scientia. Jurisprudenta e cu oasterea lucrurilor diine si umane, fiinta a ceea ce este
drept si nedrept.
Constatam ca in aceasta definitie dreptul se confunda si cu religia si cu morala.
Printr-un text a, merelui jurisconsult clasic Ulpian, ni s-au tansmis lrincipiile
fundamentale ale dreptului. Potrivit lui Ulpian juris precepta sunt haec: Honeste
vivere, alterum non laedere suum cuique tribuere .principiile dreptului sunt acestea
:
A trai in mod onorabil, a nu vatamape altul, a da fiecaruia ce e al sau.
In aceasta def, dreptul se confunda cu morala, deoarece primul principiul tine de
domeniul moralei iar urmatoarele doua principiii sunt de domeniul dreptului. Marele
jurisconsul clasic Celsus ne.a transmis o definitie dreptului.ootirvit lui celsus, jus est
ars boni e ecqui. Dreptul este arta binelui si a echitabilului . Si de data aceasta
dreptul se confunda cu morala, deoarece conceptul de bine este de domeniul
moraleiiar conceptul de echitate are la rmani doua sensuri: moral si juridic
Faotul ca in unele texte juridice clasice persista confuzia dintre drept, religie si
morala, desi ea fusese depasita de mult in practica isi are explicatia sa : in primul
rand, romanii au fost un popor profund conservator , un popor care nu a renuntat la
valorile sale traditionale chiar daca unele dintre acele valori erau depasite de noile
realitati.in al doilea rand,romanii au fost prgmatici, aveau ascutit simt practic iar
aceasta trasatura a psihologiei lor si.a pus amprenta si asupra cercetarii
fenomenului juridic . Dovada ca jurisconsultii romani nu isi incepeau lectiile cu
introduceri teoretice ci cu expunerea unor spete, cazuri practice pe care le analizau
impreuna cu discipolii lor si constatau ca printre acele cazuri exista elemente
comune, asemanari pe baza carora incercau sa formuleze anumite principii de drept

.insa acele principiii erau consacrate ,adica erau recunoscute ca atare de toti
jurisconsultii numai daca oferau solutii optime tuturor cazurilor practice dintr.un
anumit domeniu. In al treilea rand,romanii nu aveau vocatia teoriei, aveau chiar
fobia teoriei, slre deosebire de greci care erau mari maestri ai teoriei, a.i romanii au
formulat putine definiti, cateva , si acelea imprumutate de la greci ( definitiile nu se
confunda cu principiile dreptului/ juridice deoarece defintiile sunt creatii ale teoriei
iar principiile,creatii ale practicii.). Vechii greci nu au facut distinctie intre drept si
morala, dimpotriva, ei considerau ca dreptul este o componenta a moralei. Practica
juridica romana a creat acele concepte,categorii, principii si institutii care s,au
dovedit instrumente ideale ale gandirii juridice a.i. Au fost receptate, preluate si
aplicate cu deplin succes atat in Evul Mediu, cat si in Epoca moderna. Aceasta
evolutie a fost posibila intrucat romanistii/ cercetatorii dreptului roman s.au
preocupat foarte serios de reconstituirea valorilor juridice romane inca de la
inceputul Evului Mediu . Astfel, in sec VII d Hr , in orasul Ravena, in Italia, s.a format
prima scoala de drept roman,prima scoala care si.a propus sa reconstituie tezaurul
gandirii juridice romane. In sec X , in orasul Pavia s.a fondat o scoala de drept
similara ,insa lucrarile elaborate de reprezentatii acelor scoli s.au pierdut
, de aceea, noi modernii, le cunoastem numai din surse indirecte . Cert este ca
acele lucrari nu au putut avea un nivel stiintific remarcabil, notabil intrucat, in mod
cert,profesorii acelor scoli nu au cunoscut digestele imparatului Justinian( digestele
lui Justinian sunt o culegere de fragmente din lucrarile jurisconsultilor clasici, lucrari
care s.au pierdut, pe cand digestele s.au pasttrat, ai ajuns pana la noi, a.i. , pe baza
digestelor au putut fi reconstituite lucrarile jurisconsultilor clasici). In sec XI in orasul
Bologna , prof Irnerius a fondat Scoala Glosatorilor . Glosatorii s,au condus in
cercetarile lor dupa metoda exegetica , in sensul ca ei au comentat, exprimat de
asa maniera textele juridice romane incat acele texte sa piata fi intelese si de cei
care nu aveau pregatire de specialitate. Acele explicatii sunt denumite glose . Acele
glose nu s,au aplicat in activitatea instantelor judecatoresti , incat Scoala
Glosatorilor nu a a avut o finalitate practica. Cel mai valoros reprezentant al acestei
scoli a fost prof Ahursius care a scris Marea Glosa a lui Ahursius ,care cuprinde
peste 96000 de comentarii . In sec XIV tot la Bologna prof Bartolus a fondat scoala
post-glosatorilor/ bartoliana . Post - glosatorii s.ai conuds dupa metoda dogmatica
caci ei nu au cercetat nemijlocit textele juridice romane ci au cercetat glosele cu
scopul de a extrage din acele glose principii juridice care sa fie aplicate in practica
instantelor judecatoresti . Prin urmare, scoala post- glosatorilor a avut o finalitate
practica iar principiile formulate de post glosatori s.au aplicat nu numai in italia ci in
intreaga europa de Apus mai cu seama in Germania pt ca germanii ,in sec XV au
renuntat la dreptul lor national,l.au abandonat intrucat era primitiv si au preluat
principiile formulate de post glosatori ,le.au adaptat si le.au aplicat la realitatile din
germania feudala. Pe aceasta cale, in sec XVI , in Germania s.a format un nou
sistem de drept pe care il denumim ozus modernus pandectarum / uzus hodiernus
pamdectarum adica dreptul modern al pandectelor sau dreptul de astazi al
pandectelor ( grecii desemnau digestele lui Justinian prin cuv pandecte ) . In sec
XVI, in Franta, prof Alcia a fondat Scoala Istorica a Dreptului Roman . Aceasta scoala
a marcat o inflorire a cercetarilor de drept roman intrucat reprezentantii acestei
scoli au valorificat pe langa textele juridice romane si informatii din alte domenii :
istoria, filosofia,filologi. Cel mai valoros reprezentant a fost prof Jacques Cujas care
pt prima oara a incercat sa reconstituie lucrarile jurisconsultilor clasici pe baza
digestelor lui Justinian.
La inceputul sec XIX, la 1802 , prin prelegerile tinute la univ si Margburg, prof

Savgny a fondat noua scoala istorica a dreptului roman, scoala care a marcat o
noua inflorire a cercetarilor de drpet roman pt ca , in conceptia marelui prof
Savigny, dreptul este eficient numai daca este exprimat in forma nescrisa a
obiceiului juridic sau in forma traditiei juridice numai traditia juridica da expresie
psihologiei unui popor, numai ea exprima spiritul national, pe cand legea nu
prezinta acest caracter or traditia juridica germana isi avea originea in principiile
formulate de post - glosatori iar intelegerea corecta a traditiei juridice germane era
conditionata de cu noasterea aprofundata a dreptului roman. Dovada ca , in a doua
jumatate a sec al sec XIX, s.a remarcat in mod deosebit prof Theodor Mommsen
considerat de toti autorii cel mai mare romanist al tuturor timpurilor . De altfel,el a
scris si cea mai buna istorie a Romei . theodor Mommsen s.a condus in cercetarile
sale dupa metoda dialectica, hegheliana, intrucat analiza institutiile juridice romane
in stransa relatie cu viata economica,sociala si politica . La inceputul sec XX , la
Sorbona s.a remarcat prof Girard , autorul unui tratat celebru , model pt toti
profesorii de drept roman,; totodata el a publicat o colectie a tutoror textelor
juridice romane in 6 volume. In perioada interbelica, in Italia, s.a remarcat prof
Pietro Bonhante care a publicat cea mai buna editie a operei legislative a
imparatului Justinian . La romni, cercetarea stiintifica in domeniul dreptului roman
a inceput odata cu Titu Maiorescu, pt ca el a fost nu numai fondatorul culturii
romane moderne, prin Junimea, nu numai un mare filozof, ci si un mare jurist,
celebru avocat cu studii de drept roman la Sorbona. El a publicat o lucrare intitulata
In contra scoalei Barnutiu . Prin acea lucrare, el a aratat ca institutiile juridice
romane pot fi intelese corect numai daca sunt cercetate in evolutia lor istorica si in
stransa relatie cu formele de organizare pe care le,a cunoscut statul roman. La
inceputul sec XX, la univ din bucuresti, s.a remarcat prof Stefan Longinescu, autorul
unui tratat in doua volume, deosebit de apreciat. In perioada interbelica s.au
remarcat la Cluj prof Ion Catuneanu ia la bucuresti prof Nicolae Corodianu,
Constantin Stoicescu, Grigore Dumitrescu, Gheorghe Dumitriu , iar dupa al doilea
Razboi Mondial , catedrele de Drept roman au fost ilustrate in mod stralucit la
Bucuresti de profesorul Constantin Tomulescu , membru al Academiei
Constantiniene de drept roman de la Perugia . La Cluj, prof Vladimir Hanga , la iasi
de prof Mihai Jakot .

La cursul nostru nu vom cerceta intregul drept roman ci numai dreptul privat roman
deoarece dreptul privat este domeniul in care romanii au dat intreaga masura a
spiritului lor creator ;dreptul privat este domeniul in care romanii au creat
concepte , principii si procedee juridce care se aplica si astazi. Romanii aveau
reprzentarea distinctiei dintre dreptul public si dreptul privat , dar nu au teoretizat-o
, abia la sf sec II d Hr jurisconsultul Ulpian ne infatiseaza criteriul pe baza caruia
putem distinge intre dreptul public si cel privat. Potrivit lui Ulpian , publicum ius est
qvod ab statum rei romanae spectat privatum qvod ab singulorum utilitataem dreptul public este acela care se refera la organizarea statului roman iar dreptul
privat este acela care se refera la interesele fiecaruia