PREUMINARIT LA ANALIZA SISTEMET'R DE

Strucnra sistemului de asiste4tr socialtr rcprezintlt modul de organizare interntr

cet 9i
a acestuia, evidentiat atet prin poziliile ti roluiile elemeotelor componente'
orictrrui
pdn rclatiile de interdependenJtr dinrre acestea. Eteme{tele structurale ale
de
sistem public de asistet{i socialtr sunt: ilstin{iile, serviciile $ Festatiile
asistenli socialtr, legislatia de specialitate, speciali$tii 9i, nu ln ultimul rArd'

beneficiarii sistemului.
noi
Orice sistem social se caractErizeazi Printr_o dinamicl, cea ce detelrnind
modificlri li ajusgri sEucturale. Cu siguanltr ci oric analizi critictr a sistemelor
supusi
actuale, inclusiv a celui de asistentd social[, este deteminati cotrtextual'
lrmunlor Si, ca urmarc, expusd riscului de a fi deplsiti de evolutiile sistemice

ultedoare. Cu toate acestea, orice analizd cdtictr sistemicx are $i benefrcii sociale
cel putin de na$rtr reflexivd asupnr a ceea ce s-a realizat pentr h momefiul

respectlv
Daci facem o analiz5 istodctr a deceniilor recute, vom putea obser% schimbtrri uneori dramatice inregistrate de sistemul de asiste4tr socialtr din Lomenia
Foma de organizare administrativx 9i stataE, ideotogia sistemului politic' corcxiudin tara
nile cu lumea occidentald !i-au lisat ampreng asupra asistenlei sociale
noastrtr, atat in prioada interbelic5, atunci cend asistenta sociaDi s-a dezvoltat
a
exponen$al, dar mai ales ln perioada comunist?l' cend aparatul de conducere
mutilat practic, dar nu ireversibil, structura sistemului de asistenjd socialtr'
str constaOdattr cu democratizarea !i liberalizarca pielei de duptr '89, aveam
t,m cu stupoarc existenta ultol prcbleme sociale monstruoase negate de ideologia
vechiului rcgim $i, ca atare, absente din imaginarul colectiv (numtrrul mare al
copiilor instittrtionalizati in coodilii improprii in mare parte ca efect al politicii
agresiv pronataliste a regimului totalitar, nultrtrrul mare de copii hfectali cu
virusul HIV, copii ai stdzii, un numtrr rnare de copii cu diverse hardicapuri
prc
severc). Treptat, noua societate avea st genereze, h rendul ei, cu tohrl alte
bleme sociale considerate pan[ ln acel moment ca apa4inend doar societililor
rivale de naturtr capitalisti (coDsumul de droguri' $omajul, criza locuintelor'
extinderca s&trciei, prostitulia necontrolag $i traficul de peNoane) Deqi lru
eram sitrgura lari cu astfel de probleme, to$!i ln mod inexpticabil am refnut
ani.
atenga mass-media internationale timp de
IniJial, societatea romaneascd nu a fost pregitittr pentru confruntarea cu aceste
tipologii problematice, neavand create mecarusmele necesarc $i nici specialigti
formati in acest domeniu. Decalajul dinue dezvoltarea mecanismelor de rdspuns
(legislatie, institutii, servicii) $i evoMa fulgerdtoale a unom dintre noile probleme

citi