JL prls arcdat

(&)
Fig. 2 Graficul carotidoeramei

Carotidogromo reprezinta sfigmograma a. carotide si este cel mai des utilizata, datorita
abordului facil si acuratetii evaluarii pulsului central. Carotidograma, ca orice sfigmograma, poate aduce
informatii importante despre fazele sistolei ventriculare stangi, debitul de ejectie sau permeabilitatea
valvulara (penilu detalii v. cap. ,,Ciclul cardiac - Mecanograme").

Metode de masurare ale presiunii arteriale

presiunea (tensiunea) arteriala se determina prin metode invozive (directe) si noninvozive
(indirecte). Primele sunt determinariexacte, dar presupun cateterizarea endovasculara, din acest motiv
au un uz restrans, intraspitalicesc, sau in laboratoarele experimentale. lnregis$arile indirecte, sunt mai
putin exacte, dar cu arie mult mai larga de utilizare datorita caracterului noninvaziv, oferind rezultate
destul de apropiate de valorile reale.

Masurarea invaziva

presiunii arteriale

Este o investigatie ,,sangeranda", fiind necesara penetrarea pielii si vasului arterial si din acest

motiv este arareori utilizata doar pentru masurarea TA. Presupune inserarea unui ac sau cateter,
conectat la un tub ce contine solutie salina, ce preia fluctuatiile mecanice si le transmite unui
transductor de presiune. Metoda este considerata ,,standardul de au/' in determinarea presiunii
arteriale, avand o foarte buna sensibilitate si specificitate si posibilitatea monitorizarii tensionale
continue a pacientului. Disconfortul creat subiectului insa, posibilele complicatii periprocedurale
(infectiile, hemoragia ce poate insoti dislocarea cateterului, trombembolismul), necesitatea sedarii sau
anestezierii subiectului in timpul montarii cateterului, uneori dificultatile legate de inserare, fac ca
aceasta investigatie sa fie utilizata strict in serviciul spitalicesc, mai frecvent intraoperator sau in
serviciile de de A.T.l, de obicei la pacienti critici, monitorizandu-se in acelasi timp si alti parametrii

t62

9r

'vl ale alezeq al!.Iole^

eluanpu! ealnd Je aJef, aluaue3lpau ap eeleJlslulupe nes leunl '(ede nlsn;oxa) tlnlneq 'aluaut1le ap
'I
lnunsuof, !s lpeuluJalap Inluauoul allu! ero o utlnd lao ap leruelu! un alslxa es resaf,eu a$l

'vI

e aJeJnseu

elmllpan g eleod nu puef, llunle ele[elnrsap lsn]ol lnqar] Je 'epoulof,

ap ellsell epolau eqe
,alenlena
ap BuJepou eluelren elseale 'eJ!]!l ap elrelaue Jo{e !s .lep alueulpadul
leu re1ape-11u1
Jolsaf,e eIJoleO 'p!u aueoJ agac ad enleraerdns el e nes aileul aueo; allunlsual enlelaqns e
ap elulpuat ne anlllzodslp elsa3e le.rauat u1 'rn1ns;nd rtulpnlldtle lalletrel etpotep aleuola llole^ all{3
a6 't;lelplSelu;
$ rod (eleyle etlelpqlJ 'xa) legnta.rau lelpJel ulp nl .ro111ua1ced lnzel u! 'aped eqe ap
ealaleJnf,p epale ls eJa#alul 1od rnlnparqns !nlnleJq ale alllel4lutrasau lualede Umslu 'lsnlol'uJaua
tluorpala nglzodspp un el lel3auol pulll elesueu ulp lnrozues 'y1 ealeultuJalap niluod t1uo4te1a
'(epoledled epolau)
4newouou, ln1rl,wa$g eaJpzrlrln durl ;nulqn ul alsa eluentalJ leu a3 ut a3 ut6
utn8ues
epolau)
Inxng eolJlluenl
lepaue ;n;nslnd e a.red;ed e1du1s rerqf, nes '(eot;ertotus;1a1do1o1
ac cryeltours;1a1do1o1 Jozuas un '(.ra1ddo6 ege.rtoca) alaunseJlln ezeauolldacal !s aIUe al JopnpsueJl
un ,(apolellnlsne epolaur) docsolals un :ulngues rnlnxnp nes ;n;ns;nd e aJelnseu ap ru1zods1p
{e un ls nJ}auloueu ap ele} snld ul ezeezlllln leu es VI e aJeultuJalap ap epo}au ep alpun} ul
u1.rd !s

'

e'ttr

'aJtaruolsuet ap ll.rotalec 1atu1.rd ealerq!lel ruluad nes '(aptneit) 1eu;

roun eerenlena nrluad 'acgu1;r Jolilpn$ lnlpel ul (Vl) alepaue
ruotalec
n;suayadlq lsrl nl lluarred ap
lunlsual e eleluaupadxa ealelnsetu ruluad lezrpln alsa 'arelqlleJ ap allJoJa ellna !s alnlosqe UoleA
ezeaztuJnJ af,eJeoap '(1acog-enrg) Jnf,Jaur nf, lnJlatloueurotutg5 'nrlaulolsual ef,lull3 u! llulnuap lenzn
a$e ls ulauroueurotutgs ap aleunu eUeod nlquresue lnBarlug '(g 'tU'n)(tzelse leztllln Jer !Etu '968I u!
pf,ou-eNg ap lndaruoc ';eugt1lo Inualsls) Jnf,Jaru au!]uo3 ac 'lepelt '1;eu1 qnl un ap aU '(ctse;r lnuapts)
uerpef, n3 pploJaue e;nsder o ap al1 leluazardar '(sen u1p eaunlsa;d nJ nrqlllqle u;) elasueul ulp lnln.lee
rrungsald e aJeJnseu ap nrltzodslp un rs f,n!f,neJ ap e.red o el elepauol ef,lleunaud elasuetu o eJelnlsen
alsaldtuor ap 41zods1p el ezeazlllln el ;n1de1 unuof, u! ne allzeluluou elapolau eleol
'elelJaUP ttuntsatd
e aleole3elsltes alateJnre o nf, 1s eleladar 'epgdel eaJeultxralap nlluad eBle; elecs el esul alelulnqaJlul

luns 'eseolntr.r ap lele luns nu gsap ';s leuaue tnlnxnp 'a;11es1nd lapun eaJalaJl el Jelnlsen tn;alalad
apungsuedxa ap lecono.rd e1e;eldns ap Inleuuas ta;no ',,epuela8uesau" 'apal1pul alapolah,l

aplnrJD glunlsatd o otlzoiuluoa oatD,msol4l

'aleueue !lunlsual eaJenle^e u! eullnj ap 'auolelnqute alelo;dxa
eleruazal a$e epolau a^lloul a$af,e ulo 'lllueulpouaq
Jolunzel
eleuolpalas
nu
elulzaldal
o
!s

fizici sau psihici' va

perturbatori
2. Este necesar de asemenea sa se indeparteze factorii
ca
disconfortante cu o ora inainte si se recomanda
intrerupe orice fel de efort fizic sau proceduri
reraxeze si sa se

timp de 5-10 min pentru ca subiectur sa se

anterior masurarii rA sa existe o perioada de
medical
peste 25orS din cazuri, stressur ra contactur cu personalul
acomodeze conditiiror inregistrarii. rn
(white
normare - hipertensiunea de holot olb
poate induce variatii semnificative are tensiunii arteriare

coothypertension).lnacestcazsefacmasurarirepetatesisealegvalorilepresupuseaficelemai
sa fie una de confort'
ambientala trebuie
apropiate de nivelul bazal. De asemenea temperatura

3.seadoptaopozitiecomoda,indecubitdorsalsausezandpescauncuspatele'bratelesi

infasoara in treimea inferioara a bratului si cupa

picioarele sprijinite. Manseta tensiometrului se
brahiare). se acorda atentie pozitionarii
se dispune in fosa antecubitara (deasupra arterei
stetoscopurui

mansetei

unei perne). cupa

in dreptur cordurui (daca este nevoie se inarta bratur cu ajutorur
cu 2-3 cm superior de fosa

aceasta trebuind infasurata

stetoscopului nu trebuie introdusa sub manseta,
antecubitala.
(de preferat drept) sa fie liber de
4. Este indicat ca bratul la nivelul caruia se face determinarea
suflecare se are in vedere sa nu se stranguleze bratul'
orice produs de vestimentatie, prin procesul de
pneumatica peste orice produs de imbracaminte'
Este de evitat sa se dispuna manseta

- *"t[{n-**^* '"- -

5.Sealegemansetacorespunzatoarecircumferinteibratuluipacientului,folosindschema:

*. "-"-i
Latimea mansetei
Circu

lffi

fntm

mferinta bratului

6.LaprimulconsultpacientuluitrebuiesaisedetermineTAlaambelebrate,pentruanutrece

rn mod normar nu trebuie sa existe o diferehta intre

neobservata o posibira booro voscuraro periferico.
Hg, dintre ele se ia in considerare cea cu valoare
cele doua tensiuni sistolice mai mare de 10 mm
atat in clinostatism cat si in ortostatism'
De asemenea, se determina presiunea arteriala

superioara.

pentruademascaprezentauneiposibilehipertensiuniortostotice.

T.Seefectueazadereguladoua-treimasuratorialeTA,laintervaldeunminutsiseretine

bazale de determinare'
valoarea cea mai mica, sau cea apropiata conditiilor

A.

Metoda ouscuhatorie

Metodaauscultatoriereprezintaceamaidesutilizatamanierademasurarenoninvazivaa
presupune

prima data de Korotkoff (1905), aceasta

presiunii arteriale. Descrisa si sistematizata pentru
pneumatica se umfla progresiv pana deasupra
folosirea unui stetoscop si a unuitensiometru. Manseta
pAs, sau pana dispar zgomotere vasculare decelate stetacustic. Folosind
varorii anticipate de noi ca fiind
(v. mai jos) se poate stabili cu exactitate aceasta 1imita' ea'
metoda palpatorie de determinare a PAs
vasul
puls p.tp.t. la nivelul arterei radtiale dispare' ln acest caz
corespunzand momentului cand unda de
lent'
manseta
apoi
abolita (Fig.4 (A)). Se dezumfla
va fi comprimat complet si circulatia sangeluivafi
externa
ln momentul in care presiunea
prin desurubarea progresiva a butonul atasat parei de cauciuc'
a sangelui, unda de puls si o cantitate
(din manseta), devine- putin mai mica decat presiunea sistolica
periferie. stetacustic, distal de obstructia creata de
mica de sange vor trece de acest ,,baraj" catre
va citi pe cadranul capsulei aneroide sau pe tubul cu
manseta, se va auzi un prim zgomot vascular si se
presiunii orteriole sistolice (PAs) (Fig' 4 (B))' ln continuare vor
mercur gradat valoarea corespunzatoare a
provocate de
sistola ventriculara, datorate turbulentelor
urma si alte pulsatii sonore ritmice, sincrone cu
sau sufluri
zgomote
stramtorat.' Acest sir de
viteza mai mare de circulatie a sangelui prin vasul
si resterii fluxului prin artera partial obstruata'
vasculare, consecutive scaderii presiunii in manseta
Korotkoff lFig' 4 (B) si (c))' "Tonurile
poarta numele celui care le-a descris pentru prima data zgomotele

s9r
.azpJ

lelsaf,e InllsJeJs el eulxeu alBllsuelu!

o tulre !s aJell leu 'aJruJernd reu ur^ap alalouotz ,aNaJf,
le,Jau, Inxnu el eJnseu ad .FEJ
',,aYoloilnJsnD D&soaJat" azel
lalsale InsrnlJBd ad areds;p lod alouotritr"r, ,lual eeJd
rnu eleulldutocap alsa elesueut erep nldruls ;s rnd nes 'assouar galtsatuoo e ,lnzef,s
leuaue xnu !nun
lalue$lxe alllllpuol ul 'eu$ unBns nPs 'eJltu teu aleUsualur
ep alouotz alsru daorad a5 .pZEl
.lltsnrotats
wnlluaf s _ llqlpne a5a nu loulotz
un rf,lu I lezel Jolieluv'role{nlsne
t-ttud
un tul1e eued eJeolmsaJr alersuelu! ap alourotz
,A)eA"
aile ap
un nf, enu!]uol es !s a"roJsls aplJauD prysatd tolezundsaroc;nlourotz
nf, ezealnqag .fEzEi
'jls

ealeilleuol rs eaurpnl;due ednp ,(t.tU) apullslp azel ur eledrut

S

:ale3u!luap! rololau ns
11

1od tlot11oto11 a1a1outo67

lsace ednp'(ova) pva eaJeore^ aruqe elasuBrrr

eaun!:ar6.1sy:lepaJ:'flffiIijilJ:1il:3i-:'"','r}ffi"";
leuo} luapms eJenseuJ ad ea1e1t;euol !s ealeusuelug nlsa:to.rd equuls
ls!rs enulluo3 JJorloio)l a;a1ouo32 (c) tsva
eeJeole^ ezealou as ts ,,[eleq" ap a]eJl slnd ap epun
eutud 'sen u1p ;nlaaues rrungsard e pulxeu eareolel
atuqe
elasueu ulp euJaue eaunlsaJd (g) irrloqe utntues
Inxnu !s eJeu e3ur olse elpnJlsqo ,(svd) sy6 eleolradns elsa
elesueu urp euJalxe eeunlsoJd (v)

lf

'@

0.g,,

BJBouelu! aeq;edns

pllurll

C
EZHJ
-{*--=

io'i

etruil

\t
t' ,*'T
tt

'),i

il

ezes

-\/

l;,r'f-----.-\i /'

liii
'rlitt
i'lr
rll
i','
lll
\',r
'I

I
I
I
r

I
I
r

lqryolins
e eAtlela.l
BslEl!suslrjl

ai\/\J

]t"" f -\1.\t
aI

TT

t-

:
:!,

*il
t-

1.r.,
B&

'((o)

f,'

f\/

,'r

*nS *G *C$
r'tu)

(pva) allpls1!p

aplnuo

vd 8lEJnsghl

ryun1safi eaJeole^'rncrau nr rnlnrraurouetuourtgs e elepe.rt

efi1 ad nes '!nrnJrauoueu

lnue,per ad ec;pug lrzne

lourotz Inullln .,!$n*ola$ lnwnlruarsas_npuele$ur

ls eJelnf,se^ 1a;salduloc e e^llef,gutues ealenululrp
u1.rd eJeuluel urnre pu!uanap
;n;atues ealatrno
'ac!;olselp ltuntseld eeJeolel qns apels euJelxa eaunlserd
,i Inluauloru u1 eued ulluau es ,.al'uoue
"rr,

4. Viteza de circulatie se apropie de normat, intensitatea zgomotelor incepe brusc sa se

presionala
reduca, devin din ce in ce mai estompate si la un moment dat nu se mai aud deloc. Diferenta
exact
a
localiza
in
o
disputa
Exista
intre inceputul si sfarsitul acestei faze este de maxim 10 mmHg.
mai
punctuluisituat
presiuneo diostolico in cadrul acestui interval, dupa unele pareri ea corespunzand
ca de fapt are o
aproape de varf, dupa altii mai aproape de baza. lnregistrari invazive ale PAd au aratat
Faza

valoare ce refera maidegraba sfarsitul acesteifaze auscultatorii, decat pozitia de debut.

Faza 5. La inceputul acestei faze vasul mai este doar foarte putin comprimat, nesemnificativ
fara
hemodinamic. Manseta se dezumfla rapid pana la 0 mm Hg, curgerea devine complet ordonata,
tu rbu lente, indicata de sil e nti u m u I stetacusti c.
prezentei ferestrei
NB. Exista posibilitatea de a se suproestimo valoarea PAd, prin ignorarea
poate fi fals
ouscultotorii. Astfel, la decomprimarea progresiva a mansetei, limita superioara a acesteia
identificata ca fiind pAd (v. fig. 4). Pentru a nu pica in aceasta,,capcana" este indicat ca examinatorulsa
pneumatice'
ausculte toate intervalele Korotkoff, pana la decomprimarea completa a mansetei

B.

Metoda PolPatorie

pentru
Este o metoda complementara, sau in unele cazuri alternativa metodei auscultatorii,
baza
la
masurarea valorii sistolice a presiunii arteriale. Foloseste un algoritm simplu de evaluare, avand
principiul clasic (Riva-Rocci) de determinare a presiunii sistolice in functie de identificarea pulsului
se
arterial. Astfel, se palpeaza cu o mana pulsul la nivelul arterei radiale, in timp ce cu cealalta mana
comprimarea
umfla manseta pneumatica pana cand nu se mai percep pulsatiile sistolice. Se va continua
vasculara, pana cand presiunea indicata de manometru va maicreste cu 20-30 mmHg. Se decomprima
presiuneo
apoi manseta lent si se urmareste momentul cand pulsatiile radiale reapar; se citeste acum

arteriolo sistolica indicata de cadranul capsulei aneroide a manometrului. Aceasta metoda este
fata
incompleta pentru ca determina doar PAs, nu si PAd. In plus, estimeaza o PAs mai mica cu 5 mmHg
de cea determinata prin metoda auscultatorie. Pe de alta parte, metoda auscultatorie fara evaluarea
palpatorie a pusului este la randul ei incompleta, pentru ca nu poate aprecia valoarea presiunii pana la
prezenta
care se umfla manseta initial decat stetacustic si aici poate exista o ,,capcana". Daca este
,,fereostra auscultotorie", este posibil ca examinatorul sa fie tentat sa umfle manseta doar putin peste
limita inferioare a acesteia, cand zgomotele dispar; decomprimand, primul zgomot auzit va fi fals
interpretat ca reprezentand PAs, deci valoarea PAs va fi subestirnota. Din aceasta cauza este
recomandat ca rnetodele auscultatorie si palpatorie sa fie coroborate.

C.

Metodo oscilomefiica

Are la baza principiul oscilometriei (Pachon, 1909) si oscilotonometriei (Recklinghausen, 1930).

palpa pulsul, cu
Este o explorare care poate determina TA fara a intrebuinta un stetoscop, sau fara a
conditia ca examinatorul sa aiba abilitatea de a recunoaste magnitudinea oscilatiilor determinate de
fluxul de sange la diferite niveluri de compresie. Cand manseta din jurul bratului este complet umflata,
circulatia sangelui distal de obstructie este anulata, dar pulsatiile sistolice ale arterei pana la obstacol
continua si se transmit ca oscilatii fine presiunii aerului din mansonul de cauciuc. La decomprimarea

lenta a mansetei, prima crestere abrupta a amplitudinii oscilatiilor pulsului din cadranul superior al
oscilometrului va corespunde presiunii arteriale sistolice, indicata in cadranul inferior rotund al acestuia
(fig. S).Crescand si mai mult fluxul arterial, oscilatiile vor atinge un maxim, numit rndice oscilometric, ce
slab si la
va-corespun de presiunii orteriole medii. Acul pulsuluiva incepe apoi sa pulseze din ce in ce mai
un moment se va stabiliza la un nivel constant. Acest nou punct de inflexiune, de variatie brusca a
amplitudinii pulsului va indica presiunea arteriola diostolica.

155

Lgt
ednp ls lel 'snedal ul lele lJeuluJalap leJ as '(9 'tr3)(aseorpad ralape nes ,areog.lalsod
elerqrl laJaue
4padsal 'ale1qelq laJeue lnlanlu e; alrrlesgnd eJeoseu, as) areouelur elaJqtuau nrluad
,areur reuJ
ls lal el
eaf, ealeoleA ata;e as 1s aleotladns alelquau: nrluad svd ale rJeuluJelep
enop ezeazrleal as .sns leur
slJf,sap lal el lal el pullJ ajeululJalap ap
Inapa3oJd '.relddoq egerSoca ezeazrlrln as eleyaue rrunrsard
e af,llolsls laluauodutol PeJernseu nlluad 'acllallad aJslnlsen uloq
lnlrlsouterp ur alelpr4rrads rs
alelllqlsuas aJeu n3 eAlzeAuluou alelo;dxa o elulzaldar e$eaoe 'ergllatlo;pcso epolau
ap elel
iuqsvd

/?""r8svd = ldgv

:(rn1n1e.rq e eJeopeJut eaullall ur elelnseur) logladns

lnlnJqulau lnlaNu el elllolsls eleleue eauntsatd ;s (rauzalt erdnseep elelnseur) JolJaJur
lnlnJqueur
lnleNu el esllolsls elelJaue eauntsald aJlulp ;nyode.r elurzaldal 1e.rq-euza;t
leuorsatd alallpul

(xapul anssatd

pltltotq aryuo',dgv)

10tq-ouza16

puolsail pptlpu! oarcprpJ

.1

'pvd euturJalap

aleod as nu '1uo1ed;ed lapolau Inze3 ut ts el

lal e; 'aleced ulo '(9 'tg) cr;e.rtoce InJopnpsueJl ezeazllrln
as dorsolals ap 3ol ut er tn1n1del etldecxa nr 'luolellnlsne
lopoleu eaJeluazard e; slrcsap rnla3
Jelluls a$e svd e aJeuluJalap ap Inlololo.r6 '(rn;n;e.rtora
lnloznyp ur) nrlpne nes/rs (.ro1uour ad) ;enzrn
alelluapl^a pulg'1eult'tdtlor nlsalto.ld ;nsen urrd tn;atues e allelnull ap razalrn
e nes !nlnxnlJ eatuuetu
ezelralde alua^laJl enop alal aJlut eluaJaJo 'eJef,sllrt ur alelntr; alaluauala
ap leuruJalep ,puJa}rp
elue^f,ajJ nf, lnola ezeauolldacal ls eluanf,aJ} Pltunue o nJ alaunseJtln
ap InJllseJ un JopnpsueJl
lnun lnlpau'la1ut ul.td eltua 1n1e'rtouoseJlln :.ra;ddoq
ezeq
el a.ry .(aos- nr rrluarred e;)
;nrdrrur.rd
VI p allleueJp ll'Iapels Plliolep ezealalep as nu ls esnpeJ oueo; alsa s;nd ap epun pue3 nes ,(rrdoc e;)
snpal nJqllef, n, aleljeuP ese^ JOun eeleutu.texe e; n;durexa elds ,epqrldacladur
crpeld lrn, #o1loro)
a;a1ou'to8z PueJ a.Jtplsts alolJauD uuntsatd eaJeururalap n.rluad
eruleuJe{e epolaul elle o elsl
Qalddog) ocltotdoca

opopry

.O

'eluepodurr arrurl rol

InpueJ e; elurzard a.,el Jep ,vl le arp,nseur ap 1n;ooo10.rd
Nlef,llluuas lejnsn ne ejef, 'aleutolne aJlatuolsuel ap undrl asJanlp
leilolzap ne-s VI lp eJeurtuJelap
ep slJlatuollcso ;ntdlcut'td pulso;o1 '1elo1dxa
letJaue lnluaultas ur eJelnsel eeleull$ela rs rnlnsJnd epel
eldsap a;elauat llleurloJul puelnpe zel
lnurrn ur 'lureulollrso rnlaf,rpur e rs luvd eaJeuluJa]ap n.rluad
Unu leu eusoloJ a$a ellJlatuol!3so eaJeJo;dxa ru1out lsale uro 'euolellnlsne epolau nc arlereduoc
'ateo'Ja ep erulef,utuuras efieut o e]npoJlu! as pvd svd paJeur]sa nlluad ,eJeole3eJslles
ls
o eJalo erulauollrso epotau (ulva) rpaur aleuape rrunrsald eeJeuluJalep nr1r"d ,r"6alaleJnle
s

'trl

*"is--11::::::'::-tl,*:'.,I-T-'illi:::
efort (cinci minute de cicroergometru'
dupa cateva minute de activitate fizica'
periferica
artlriara
,:Tj!fiHlrl.="

:'.

*o

"l

negativ in repaus'

$bi.ll. portcrlor

l Heart' Lung and Blood

;ffiedrePturideautor)
mm
(pAsghzns este cu pana la aprox' 20
si este de regura supraunitara
la
mare
Valoarea normara a A[preste 1-1.2
mai
pulsului din patul Jascular periferic este
t^;;;iltru.ca,reflectarJa"
decat
mare
mai
Hg
parcursa de la transductor
braturui, invers proportionar cu distanta
niverur piciorurui a"..t'rj"nirerur
clinice corespunzatoare
tabelul de mai jos sunt ilustrate conditiile
pana in punctul ,.r.ri., a"rmin"t. ln
independent de
predictor
un
studii recente au aratat ca ABpreste
unuiAgpr cu abatere Je ra normar.
mortalitate card iovascu la ra'

>1.2

,$i$$

'

!{r!!rrlrlll:

0.9-1

ValoriaccePtabile

0.8-0.9

Arteri oPatie u.o. t?

I
(

"nl--il'M

0.5-0.8
<0.5

T.b. 3 lnteror"trr".

F.

indtx)'
int"ffi, d*.riati" , vrlorilor ABPi (.nkl" bta.hirl or"tsur"

MetodafotoPletismografico

metoda de evaluare a
utilizat si in acest caz' se modifica doar
Acelasi principiu Riva-Rocci este
senzor fotopretismografic,
o" *.nr"i. pneumatica cu aiutorur unui
pursurui. Acesta este detectat distar
cap'

sfigmogramei'
"ciclul
reprodus grafic' (fig' 7 si v' diagrama
semnalul fiind filtrat, amplificat si
mai frecvent in
intrebuintata
fiind
rimitata,
exprorare ale o utirizare
cardiac - Mecanograme,,). Aceasta
in serviciile medicale de urgenta'
laboratoarele experimentale sau
ii
r'.i

lFig. 7

l'i

j -- i..

Fotooletismosrafia pulsului'

168