Sfera

Politicii

REVISTA

LUNARA

DE

STIINTE

POLITICE

EDITATA

DE

FUNDATIA

"SOCIETATEA

CIVILA"

Contents

3. RussiaEditorial Board
CALIN
DANIEL
GHITA
KENNETH
GAIL
DAN
STELIAN
VLADIMIR
G.M.

ANASTASIU
CHIROT
IONESCU
JOWITI
KLIGMAN
OPRESCU
TANASE (editor)'
TISMANEANU
TAMAs

6. Geopolitics
and Strategy
7.

Mihail Dobre

8.

Documentary

9.
10.
12.

15.
Pre~edinte:

Dan Pavel
Silviu Brucan

New Leviathan
The Russian Presidential System
- a Historical Necessity
Imperial Legacy and European
Security
August 1991 Putsch
Red October (1993)
World without USSR
"In Russia's History nothing is
for the Last Time"

Pavel Campeanu
Vladimir Tismineanu
in a Dialogue with
Stellan Tinase
Valentin Stan

Democratic Security or the

Threatening Democracy
The Social Legacy of Communism
Women, Children and
Womanization of Poverty
Reforms, Crises and Transitions
in Central and Eastern Europe
A Short Unfinished Critique of
Marxism-Leninism
Unemployment and Policies in
Romania
Controversial Aspects Concerning
the History of Legionary
Phenomenon
Karl R. Popper, Societatea
deschisii $i dU$manii ei
Justice as Fairness

DAN GRIGORE

. Redactia:
Liviu ANTONESEI
Aurelian CRAIUTU
Smaranda MEZEI

Costea MUNTEANU

Dan PAVEL (redactor ~f adjunct)

Graphics:
Tomnita Florescu
Economist:
Alice Dmnilrache

Desktop Publishing:

VaH Alexandru
Manuela Gheorghiu

SFERA POLITICII
incearc:a si '-Ie un sp.pu al dialo
gului intre diferite puode de ve
dere, uneori eliametral opuse. In
consecin~, articolele ioserate in
paginile no_tre implici exclusiv
pe autorii lor.

* Reproducerea articolelor
apirote in publicatia noastri se
face OUDIai co arordul redactiei.
* Eelitorii i1i rezervi drep
tol de a edita materialele, con
form ozantelor intematiooale.

* Ultima zi de primire a
materialelor colaboratorilor no~
tri este data de 1 (intii) a fiecirei
loni. Articolele vor Ii insotite de
un scurt "curriculum vitae" ~i un
re:lllJDat, ambele in limba eoglezl.
* Pentru cititorii din stri
initate costul unui abonament
anual este de 50$ sau echivaleotol
acestei some.
* Pentro cititorii din tara
costul oooi abonament pe 6 luni
este de 4.000 lei (inclusiv cheltu
ielile de expeditie ~taIi) .
SFERA POLmCII este mre
gistrata in Catalogul publica
tiilor din Romania la numarul .
4165. Se pot face abonamente
la orice oliciu p~tal din tara.

SP nr. 14 februarie 1994

16. Aspects of
Transition

Gail Kligman

18.

Cezar Birzea

22. The Anatomy

of Communism
24. Economical
Pages
26. Books and
Authors
28.
30. Fundamental
Texts

Istvan Bibo
John S. Earle
Victor Neumann

Liana Ionescu
. Jolui Rawls.

r-----------------,

I
I
CUPON' DE ABONAMENT
I REVISTA ..SFERA POLITICII" Oflclul POflal 22, CiSU1- pofl814
I 212, Fund_lI_ Socletatea CIvII4. Bucure~ti, Tel.: 614.08.27
I NUME, PRENUME ............................................................................... .
I ADREsA..............................................................................................

I ORA$ ........................ .......................... COD PO$TAL ....................... .

CAS UTA PO$TALA ............................................................................. .
I FORMA PLATA 0 Numerar 0 CEC 0 Dispozitie platA 0 Carte credit
INCEPIND

ABONAMENT (J 1 AN
CU......... .

II
(J
LUNI
sEMNATURA ...................................... .

L
I _________________

I
I
I
I
I

I
I
I
I

Dacll doriti un abonament la revista noastm, SFERA POLITICII, vll

rugllm sll decupati acest cupon de abonamenqi sil-l trimiteti pe adresa
redacliei:
Oliciul Po~tal 22, Ciisu,. po~taJB 212, Fumlatia Societatea CiYili,
Rerista "Siers PoHticii", BDCUre~ti
. Unpreunll cu dovada pilitii prin mandat po~tal (sau prin intennediul
oricclrei filiale CEC) in conturile fundatiei SOCIET ATEA CIVILA,
deschise III Bank Coop, str. Ion Ghica nr. 13, sector 3, in contul Bank Coop
SA - 5MB 402466026422.
Cititorii din strilinlltate se pot abona depunind costul abonamentului
anuaI in conturile noastre deschise la Bank. Coop, str. Ion Ghica nr. 13, sec
tor 3, in contul Bank. Coop SA - 5MB 402466022840, sau trimitind un
cec (money order) pe adresa:
Oliciul Po~tal22, Casu,. po~tali 212, Fimda,ia Societatea CiYili,
Revista "Siers PoHticii", Bucuce~ti

-2

Aeest numar
a fost ilustrat eu gravuri din albumul
Vechi ora$C rusC$ti. V. Kostochkin
Mciseova, 1972.

Revista se poate procura din reteua

libririilor HUMANJTAS in ora~ele
Bocore~ti, Ja~i, Timi~oara, Sibio, Pite~ti,
Bacio, Siobozia, Piatra-Neamt, Bra~ov,
Craiova, prin retelele de libririi ~i difozorii
de presi din ora~ele Foc~ani, Suceava,
Oradea, Rimnico-Vilcea, Briita, Constanta,
Cloj-Napoca, Arad, TIrgu-More~, Galati,
Deva, Sato-Mare, Miercorea-Ciuc, Sfiotu
Gheorghe, Buzio, Alba Julia, Bistrita.
La sediol redactiei puteti procura, din
stoe, nomerele anterioare (1-7, 11-12) ale
revistei.
Tiparulla PROGRESUL RoMANESC S.A.

Rusia - g .e opolitica

$1

geostralegie

Nonl Leviathan

- inlperialism ,.ationalist, radicalism strategic

~i

moraia

DAN PAVEL
"Ri!izboiul este rezultatul forrelor
inerente naturii umane ... Ubicuitatea
n1uJui in acriunile wnane conduce
inevitfbil organiz.1riile umane sa lupte
pentro putere. tr.lnsfornlind bisc:ricilc in
organizatii politice. rel'olutiile in
die-tatun. iar dra~ostea de I'iatii in
~ imperialism ...
Hans Morgenthau
"Imaginati-va un

Ghcnf!hi~

Him cu

.. te/dull "
Lev Tolsloi

Our special issue is dedicated to the geopolitical and geostrategical problems of

Russia and the world. The m'st study demonstrates the strong Soviet legacy for the
nelV Russian military doctrine. In comparison with the relation policy - army, as for
mul.1tcd by Clausewitz. there is a different pattern in Russian foreign policy, dictated
by the vital interests' defined by the military strategists. There is an influential radi
cal faction within Russian military leadership. profouncfJy dissatisfied with the way
the Culd War ended and with the major deeay of Russia from superpower status.
This contradicts the ClllTent cxplanation that the electoral success of Zhirinowski's
etlmic fundamentalism is based only on populist appeal. In Halm.m Arendt's terms.
this is a ne w temporary alliance between mob and elite (= totalitarian mO I'cment).
The author i' practicing an exercise in deconstroctioni t political philosophy in ordcr
to deIllonstmlc the illegitimacy of Russian empire - nation and the {ale of this nelV
Levi:lthan: collapse.

Pal!inile care unneatii sint un exerci

tiu de ~fikj. ofie polilica de on..c;lru~tion i
fa EI conslA tn che:lionarea IcS!ilimil<ilii
ge.opohtice ~ i mor.lk a celci m;li !,!igan
lic entitat i 'tatale exislente ESle p~l[iul
porcellt in Jileralura' de spet,-iahtate ,,'en
lTUl geopolitic al lumii. De t<lhilitalea lui
depinde soarta a eel putin Irel continente.
ESle un irnens tat coroa iatic. Rusia.
PenlrU mOlivele din parantc7.a (conlinui
talea geqpolitidi lntre perioadelc lariSlll.
sovieti a ~i po lcomumsti; recondiliona
rea eelui mal perfectionsl si..c;lem represiY
din iSl{)rie: uri ntares politlcii talului in
fUllclie ue uimen 'iunile si a$C/llCC<l sa in
spatiu. rar nu de anumile iJei murnJe sau
de idealuri umanc' su('cesiuocOI islonca
1~11a lie imperiul lui Ghcnghl~ Han. iara
IlU f.lla de demlX.-ral iile purl"lmcrllare V('
c iuenl,Ilt.. ceca l' delcrminfi eO/ltJ:\dittia
atlt eu 0 presupusa dezvohare pulit ie;\
internil democratid. cit I ell Illti vednii
Si eu clcmente1c sale componentc) . ca si
pt!Ulro argumentele l' Yllr rei ~ s i din h.'xL
oi dCllumi Ul:eSI teriloriu geupolitic No
ul Leviathan.

Exerr:i tiul cstc de [ilos fie politic1,

intruc1t orizOJlLUI temporaL conceptual ~i
met(ldolo~i folo Ite nu sinl tribularc
niei caJcuJelor politicianisto de moment
!Ii nid pcrspectivej rnguste a comentariu
lui polltic cotidian. Exercitiul slc decon
structionist din doull moti\lc: in primul
rind, sint analizale imprejurarilc iSloricc
$i de conjuncUrl, factorii geopolilici in
V0C3\i pentru a explica si j ustifica 0 enri
tate statala., edificatA 'inmpotriva principi
ilor politice ~j moral~; 1n al doilea tind ,
pentru eli tezele argumentale aid slnt
- iansale deliberal, pe baza convingerii ca
forta ideilor eSle supeTioarli pUlerii po

mm

Iitice.

Politica externa
eficace san
democratie?
Ullimele tuni au clarifical 0puullile
p. litiC'ii in temationale ale Rusiei. Deda
ratijJe fc1cute de caire ministrul de exter
ne aJ Fedcratiei Ruse. Andr i Kozlrev.
au uimit pe comentatori (prinlre altele,
cii trupele ruse nu trebuic sa panlseasca
fostele republici aflatc In "zona de inte
res" a Rusiei, Intrudt s-ar crea un "vid
dc securitate"; explicitarea interesului
strategic vital In apararca ru~ilor colo
nizati de Stalin In toate fostele republici
unionale; mentinerea In CSI a statelor
balcanice; atitudinea ostila adenlrii fos
telor tari comuniste est-europene la
NATO etc.). Este vorba despre idei Inde
lung pregatite ~i elaborate; nu s-a a~tep
tat dedt momentul prielnic pentru asu
marea lor; din acest "tezaur" de glndire
strategica au mai ramas Inca destul idei
neexplicitate diplomatic.
Unul dintre primele acte de explici
tare a politicii externe a statului decIaral
"succesorul" URSS a fost un artico} pu
blicat de catre Vladimir P. Lukin, amba
sadorul Federatiei Ruse In SUA (fost
cercetiHor la Institutul pentru SUA ~i
Canada din Moscova; In perioada 1990

titate In !recutul lor". Pe de alIA parte,

tocmai acum, dnd civilizalia rusa s-ar
apropia'de modelul occidental, "ne ve
dem Indepclrtati geografic, datoriIA noilor
granite ale ComunilAtii Statelor Indepen
dente (CS1)". lar aceasIA noua Indepar
tare de Europa, "cuplata cu separarea
transcaucaziei ~i a Asiei Centrale", ar a
fecta profund "legaturile noastre politice
~i economice traditionale. Prin unnare.
noi trebuie stl ne rcafirmam prioritiUile
politicii externe catre Europa".
Explidnd ca nu se pol ceda teritoriiJe
pe care Rusia le-a luat ilegit im de la Ja
ponia sau China. Lukin motiva imposi
bili talea r,rin faptul C<1 0 cedare ar fi "ne
popuianI " iar "oorientare democratica a
politicii exteme" trebuie "sa tina scam a
de noul sentiment (Iomestic'. Oesi ter
minarea- Razboiul j Reee ar fi 'indeprutat
periolul anihili\ru ou leare. aile "con
sidera bile amerrintllri mai mici " ale
securitAtii ruscsti s-ar fi mulliplical p'inll
acoJo inclt cea
mare l3r.'l a lumii "se
confrunIA cu 0 nouA 'incercare. Oesi nu
exista aliante os tile in jurul Rusiei. ea se
confrunlA cu probleme erioase sau pa
ten ial serioase u aproape loate larHe
mari ale noHor sale gran he".
Aile nenumarate arnenintari ~o nouA
faul d imprediclibilitale si instabililale
in China; ri cuI de labiljz.arii din penin
sula coreean~~ mnenintlirile e rnzboi si
chiar de sc himbare a g rani\elor din
Transcaucazia, Asia Centralti. Kalah
stan; " surg nta fundamentalismului is
lamic, antioccidenlal si antirlJsesc; dis
put Ie tent rial djn Valea Fergana. care
imphc a ten s iunile dinlre Kirghislan,
Tadjikistan ~i UZbelcistan; relaliil com
plexe cu 'Ucraina, Moldo va, Republicile
balli e, Georgia, toate cele menliooate
fund 0 amenintare" la adresa eelor 25 de
milioane de ru ~i trnind 1n afara Rusiei) al'
alcalui "un medi u geostrategie primej
dios pentru Rusia". Din lOale aceslea se
paate deduce "no ua misiune" a Rusiei:
de a deveni "garantul stabilitA\ii lnb'egu
lui areal E wnasian prin intermediuJ pro
priei r n3$teri democraljee. S-ar profila
astfel noul col at Rusiei ca apiinltoare a
vecinilor ei mai rnici ~j ca garantA a sta
bililAlii , i securitAtii granitelor acestora"
~i care dobindeste astfel un caract.er non
imr.eriaL De~i recun~te Ii sa unei tra
dini precomoniste de politica extemll, a
car sA se poaUi apela dupil ruplllTll cu
comnnismul, amhasadorul rus dedan'1 cA
noua politiCii extemll a Rusi i se con
fr un ta cu 0 dilemA asema n1Uoare celei
cunoscutA de " Pclrintii Fondatorj" ai A
mericii: aceea de. "unnari 0 politicA ex
tern eficace in conditiile democratiei".

PlachetA comemorativa - S. SalavalOV

1992, pre~edintelc Comitetului de Afa

ceri Internationale ~i de Relatii Econo
mice Externe din cadrul Parlamentului
Rusiei). Ambasadorul rus explica noile
interese de securitale ale tani sale, pre
.cum ~i persistenta unui "grad de tradi
tionalism In politica extema" astfel:
"Dupa mai multe secole de expansi
une virtual neintrerupUi, unnate de 0 sta
bilitate tergiversata In interiorul grani
telor URSS-ului postbelic, frontierele
Rusiei ~i-au reluat mi~carea - oricum. de
aceasIA data. elc contractlndu-se. Cu toa
te acestea, Rusia continua sa fie <> tara
euroasiaticii multinationala. ale carei in
tercse se extind in regiuni-cheie ale glo
bului: Europa CentraM ~i de Nord. Asia
Mica. Orientul Mijlociu ~i regiunea A
sia-Pacific. Situarea ei atll In Asia, cit ~i
In Europa Ii determina In mare masura

interesele internationale. Orice incercan

de a fona Rusia numai catre Asia sau
Europa slnt In cele din unna inutile ~i
primejdioase. Nu numai ca ele ar cauza
un serios dezechilibru geopolitic, dar ele
ar submina echilibrul social ~i politic din
interiorul Rusiei inse~i."l
Articolul a provocat mult interes In
Occident, ca ~i illgrijorare 'in fostele re
publici sovietice. Intr-un mod tipic so
fist, emisarul diplomatic ill capitala "sin
gurei" superputeri, explica de ce Rusia
nu poate renunta la nimic din ceea ce
fusese ci~tigat ilegitim In timpul tarilor ~i
al bol~evicilor. Rusia ar fi rupt-o cu "tre
cutul totalitar-autoritar" ~i se straduie "sa
devina 0 democratie", In limp ce multi
dintre "noii vecini sint Inca illglobati in
noroiul perioadei sovietice (de~i sub di
ferite etichete) sau i::;i cauUi 0 noua iden

Cit de nona este

nona doctrina
"'?
mill-tara.
William C. Bodie este unul dintre cei
mai influenti cercetatori americani pe
probleme de strategie. Fost coordonator
de cercetare la National Strategy Infor
mation Center ~i 'in alte think tanks de
profit, actualmente Senior Fellow la In
stitute for National STrategic Studies, din \
cadeul lui National Defense University,
el a formulat un crileriu privitor la tipul
de regim politic rusesc cu care se va con
frunta Occidentul In secolul XX, Crite
riul este simplu: statutul Rusiei - natiu
ne, imperiu sau dmp anarhic de balAlie
va fi detenninat de politica pe care ru~ii
o vor aborda In raport cu regiunea denu
milA blijniie zarubejnia (in engleza, near
abroad). 2 Near abroad este arcul teritori
al ce se Intinde de la Tallin la Yalta, con
(conlinuare in pag. 4)

-3 -

SP nr. 14 februarie 1994

Rusia - geopolilicii si geostrategie

(urmare din pag. 3)

tinlnd !)ase tari independente (Ucraina.

Belarus, Moldova, Estonia, Letonia.
Lituania), cu 0 populatie de peste 70 de
milioane, cu peste 250 de proiectilc nu
c1eare strategice ~i care inainte de destrd
marea URSS, asigura circa 0 treime din
productia economica sovietica.
Raspunsul la intrebare I-au dat deja
cercurile militare ruse~ti. Faptul nu ar fi
trebuit sa Ingrijoreze intrudt. In mod
traditional, armata rusa s-a supus intot
deauna intereselor partidelor politice.
Aceasta ar corespunde de fapt definitiei
pe care Clausewitz 0 dad use razboiului
de continuare cu mijloace armate a 0
biectivelor politico-diplomat ice. Mai
mult, a~ cum dadusera asigun'iri Gortxl
ciov ~i EltIn, in fruntea Ministerului
Apararii urrna sa fie numit un c"ivil. iar
noua doctrina militara sa fie fonnulata de
civili. Trebuie subliniat Captul ca, dintre
fo!)tii piloni ai puterii sovietice, almata e
cea mai nemuItumita de pierderea on
fruntiirii cu democratiile occidentale "ca
pitaliste" ~i a statutului de superputcre
politica ~i militara, infrlngere produsli
fara a se trage vreun foc de arma, in
conditiiledetinerii unui arsenal nuclear
excluzind infringerea. Retragerca rusi
noasa din Europa Centrala ~i de Est, in
cetarea patrularii flotilei soviet ice in ju
rul Africii, retragerea trupelor, a "con
silierilor" din Africa ~i din alte pilrti ale
lumii au accentuat nemultumirea ar
matei. Pe de alta parte, in confruntarile
de putere dramatice din august 1991 ~i
din octombrie 1993, pentru Iiderii politi
ci era esentiala pozitia conducatorilor
militari. Prin unnare, in fruntea minis
terului rus al ap,ln'irii a fost instaurat un
"crou" al razboiului din Af!!anistan, !.!ell
era'iul de armata Pavel Graciov . h~r in
mai 1992, in revista Voierwi,1 mi.~1
(Gindirea milit.1ra) s-a publicat proieL'tul
"Fundamentele doctrinei militarc a
Rusiei"3, care nu reflecta Insa integral
regindirea rolului castei mililare in viitur.
in~raspar faUi de patte~ul consacrat. in
politica externa a Federatiei Ruse se
regasestc dince In ce mai mult intluenta
Iiderilor ~i strategilor militari. De fapt.
noua doctrina reprezinta un cumpromis
intre componentele "moderata" ~i "radi
cal;!\" ale elitei militare, iar Intre vederile
"radicalilor" ~i cele exprimate pe scena
politica de catre fortele politice raliate lui
Jirinovski exista similaritati semnifica
tive.
Noua doctrin<'i militara exprima res
pingerea de carre sistemul militar rus a
status quo-ul impus de deznodamintul
Razboiului Rece, precum ~i faptul cit
nelini~tile castei milita:e izvorasc mai
putin din supravietuirea unor "aliante
ostile" alit din "ceea ce sint percepute
drept realitati geostrategice elementare ~i
imutabile" (J . Sherr), precum ~i vechile
fixatii sovietice privind "mai degraba
purtarea razboaielor dedt prevenirea
lor". Pe de alta parte, Razboiul din Golf
a insemnat pentru cercurile militare un
!;'oc (Mary C. Fitzgerald), pricinuind
obsesia necesitatii revizuirii artei mili
tare soviet ice. Motivul? Coalitia condllsa
de ciHre americani a infrint un lrak 11Ip
tmd confonn tacticilor !;'i strategiei sovie
tice, cu armament in mare parte sovie
tic.4 Chiar daca nu au apucat sa lupte cu
americanii sau cu (Kcidentalii, sovieticii
s-au vazut infrinti pe dmpul de lupta,
intr-un razboi conventional, care a scos
la iveala noi tendinte inca din 1991. Un
anume colonel Zaharov (citat de M.
Fitzgerald) le-a trecut In revista: un grad
mai mare de influenta reciproca pentru
actiunile ofensivc din diferite sfere, cu 0
deplasare de la actiuni in primul rind ter
estre catre un razboi simultan pe pamint,
In mare ~i in aer (cu accent sporit pe ul
timele doua); capacitatea de a lovi ori
unde in adincul zonei operationale, cu
actiuni simultane; 0 deplasare a centrului
d~ greutate de .Ia echipame~~ul ~i .a~ele
mllItare catre slstemele auxJlJare 1)1 IIlfor
matice; distmgerea sirnultana a tintelor ~i
trupelor; 0 deplasare la toale nivelele ~i
In toate sferele catre ac\iuni ofensive ale
unor anne combinate pe baza unor lovi
turi in masa, grupate :;;i concentrate din
partea unei varietati de trupe etc. Redu
dnd mull din Intrcaga discu\ie, concIuzia

SP nr. 14 februarie 1994

mal, exista un echivalent militar pentru

gie pentru strategi, declaratiile oficiale
care se anoajeaza "sA nu foloseasca mai
fiecare idee politica; acum, in Rusia, fie
intH armefe nucleare, loviturile de ras
care idee militara i~i gase~te purtatori de
puns sau de natura defensiva" nu fac de
cuvint politici. Mult inainte ca Jirinovski
cit sa repete gre~lile din trecut, izvorite
sa candideze in alegeri, a existat un pre
din "autoreclama Iiderilor politici" ~i
mergAtor militar al sau, cu nimic mai
care au ad1,!S "daune ireparabile" apariirii
putin radical, doar ca, in retorica discur
sului sau, in locul frazelor incendiare, al
nationale. In conceptia lui Rodionov, in
viitorul apropiat, armele nucleare sint
calomniilor ~i jignirilor, Intilnim con
principala arma politic<'i pentru descura
eepte geostrategice, a ciU'or pseudolegiti
jarea agresiunii i;>i prevenirea razboiului.
mitate este extrasa dintr-un detenninism
S-au f<'icut muIre speculatii privind
geografic dogmatic, caracterizat prin a .
ceea~i lipsa de indoial<'\ i;>i autoindoial<'i ca . adeziunea larga, popular<'i a unui impor
tant segment al electoratului rus la pozi
in papirusurile egiptene sau in inscripti
tia ultranationalista ~i ultrareactionara a
ile de pe piramide.
lui Vladimir Jirinovski. Pretutindeni in
La putin<'i vreme dupa publicarea pro
lume el a fost cotat drept un Iider popu
iectului doctrinei militare ruse a avut loc
list, care manipuleaza frustriirile gloatei
o "conferin\a ~tiintifica" despre "securi
etc. Se dovede~te ins<'i ca exista 0 elita
tatea militara a Rusiei, ocazie cu care a
militara gata oridnd s<'i sprijine venirea
fost fonnulatii 0 altemativa dura, radicalA
la putere a radicalismului nationalist rus
a doctrinei oficiale. Ea a avut loc intre 27
(dupa cum exista ~i 0 elita inteIectual<'i
~i 30 mail992, la Academia de Stat Ma
sau una poIitica, fie ca-i spunem no
jOt a Fortelor Annate ale Rusiei. Acolo,
menklatura sau altfel). Numai ca in felul
discursul-cheie a fost tinut de rectolJll
acesta se intrunesc conditiile necesare ~i
Academiei, general-colonelul I. Rodio
suficiente ale definitiei formulate de
nov. EI a argumentat ca noua doctrin<'i
Hannah Arendt, in The Origins of Tota
militara trebuie sa specifice intr~un mod
lipsit de ambiguitate interesele nationale
litarianism, mi$ciirilor totillitare
vitale ale Rusiei, amenintArile curente la
a/ian,e temporare mtre gloate $i elite.
adresa lor, precum ~i natura posibila a
Exista 0 instructiva Iiteratur<'i despre
viitoarelor razboaie ~i ac\iuni militare.
rolul radicalismului elitelor In succesul
Mary C. Fitzgerald atentioneaza in stu
revolutiei bol~vice, precum ~i in articu
inifiativa strategici de a-I dfitrue pe diul ei ca anumite fraze din discursul larea geostrategica a nationalismului rus
a baza a impelialismului multinational6 .
oponent in cazul In care servicille de rostit au fost eliminate din versiunea pu
blicatii oficial in aceea~i revista, Gindirea
In istoria Rusiei se manifesta parca un
infonnatii estimeaza un atac al acestora.
miJitari1 Astfel, el a avertizat ca pentru
fel de mecanicism care arund aCeasta
atingerea acestor obiective, doctrina mi
entitate leviathanica in aporia de a nu
litarA trebuie corectata pentru a ne asigu
putea fi nici stat-natiune, nici imperiu
ra c<'i "noi nu ne amaglm in primul rind
natiune. Scandalul moral. Jipsa con sec
~i
pe noi in1)ine ~i ca noi nu subscriem la
ventei logice ~i abaterea de la principiul
prevederi doctrinare, care fie ca justifica
metodologic al tratarii nediferentiate a
Noua doctrina militara rusa este in dedaratii polilice pripite, fie c;i incearca
subiecteIOr cercetarii sint motivele care
continuare tributar<'i doctrinei "ortodoxe" purt ~i simplu sa determine increderea
ma obliga sa denunt aporia implicit;' a
sovieticc de r.lzboi: sc porneste de la ve
comunita\ii mondiale in noi" . Mesajul
~tiintelor politice: pe de 0 parte, ele de
chea premisa ca, in caz de razboi gene
este dar: dezacordul cu intreaga politica . monstreaza ilegitimitatea statelor-natiune
ral, NATO ar putea mobiliza de indata a lui Gorbaciov, arhitectul schimbarii
~i a nationalismelor popoarelor vecine
71 de divizii; ideologia marxist-leninistii
imaginii Rusiei in ochii Occidentului,
fostului actual imperiu agresiv (de jure
este inlocuita de 0 "ideologie xenofobica
dar ~i al "catastrofei" caderii comunis
i;>i de facto, geneza statelor-natiune 1)i a
In carc conceptul de Evroziistvo (Euro
mului. 0 alta fra7ii eliminata sus\inea ca
ideologiilor nationaliste se leaga de su
asian) postuleaza axiome cullurale ~i doctrina ruseasca trebuie sa ret1ecte In
pravi"etulrea In raport cu auturitarismul ~i
geopolitice", cum ar fi ideea inevitabili
mod dar ~i succint premiSlI ca dac<'i opo
expansionismul imperial); pc de altil
tatii luptei dintre "Islam" si puterile
nentul initiaza agresiunea, atunci legile
parte, eIe nu pun la indoialii legitimitatea
ocean ice". Definirea "ameninrMilor" in . luptei inarmate VOl' intra efectiv in actiu
imperiului-natiune rus, evitind con
noua doctrinA difera cu put in de pro
ne, iar grani/ele de stat vor mcetll sa damnarea nationalismului marelui popor
cedeul sovietic:
existe (sintagma eliminatii era "granitele rus, pentru a nu leza cumva sensibilitatea
- "state ~i conditii cu un sistem de
acestui popor pentru care politicienii nu
de stat").5
baze apropiat de granitele Rusiei";
au decis inca (sa opteze pentm con
Spre deosebire de proiectul doctrinei
- "comasarea de trupe ~i forte navale oficiale, Rodionov descrie "intereseIe
secventa democratica, deci inclusiv in
in apropierea granitelor ruse~ti";
politica externa, ceea ce ar conduce la
globale, regionale ~i nationale" ale Rusi
- "introducerea de trupe straine pe ei. Orice incercare de izolare poIitica,
accentuarea destramarii imperiale, sau
teritoriile statelor invecinate";
pentru traditia autoritarista, care ar ga
economicA, ~tiintific<'i sau culturala (ori
- "mentinerea de cAtre alte state a
ranta pastrarea privilegiilor asigurate de
ginmdu-se in Europa, Asia sau tn oricare
unor capacitati de mobilizare rapida";
o politic<'i externa antidemocratica ~i
alt<'i parte a lumii) sau crearea oriciU'ei
- "exercitarea presiunii politice ~i
expansionist<'i). Deoarece permite uti
aliante militaro-politice impotriva Rusiei
ecoilomice, ca ~i a i;>antajului militar "ar viola interesele nationale" ale aces
Iizarea unor double-standards , aceasta
impotriva Rusiei";
aporie etica ~i epistemologi~ obJiga la
teia. Confonn acelei~i axiome dogma
- "violarea ~i amenitarea cetatenilor
tice, "interesele vitale" ale Rusiei sint schimbari rnajore in statutul i;>tiintelor
ru~i ~i a celor care se identifica ernic $i
politice. Ele s-au Indepartat de ~i au criti
predetenninate de pozitia ei geografica
cultural cu Rusia".
pe continentul euroasian, intinzindu-se cat fundamentul principial al filosofiei
Irnplicatia acestor amenintiiri ~ste cA
politice traditionale, alegind in schimb
de la Oceanul Atlantic la Oceanul Paci
eJe vor fi tratate drept casus belli. Intr-un
servitutea in raport cu interese politice
fic. Consecir.tele sint clare: in aceste "in
interviu acordat in iunie 1992 ziarului
Indoielnice ~i trecatoare.
terese vitale" intra orice teritoriu, inclu
Krasnaia Zvezda, generalul Graciov, no
siv statele est-europene foste membre ale
u1 ministru pe atunci al apararii, declara:
Pactului de la Var~ovia, care au acum
"In cazul unei agresiuni, noi avem drep
granite cu CSI. "Interesele vitale" ale
>

tul de a alege mijloacele de lupta pe care Rusiei impun obligafia ca aceste state
Ie estimam drept cele mai eficiente in
sii-$i menOna neutralitatea, intrudt

situatia existenta". Pe bU!la dreptate, Ja

intrarea lor in aliante politico-militare,

Poate ca nu ar trebui s,i ne miriim atlt

mcs Sherr se intreba: "Inseamna oare direct sau indirect impotriva Rusiei ar
de
conttadictia
dintre "aspiratiile refor
toate acestea ca daca vor fi atacate for
afecta serios situatia strategica a acesteia.
miste ~i dernocratice" ale conducerii Ru
tele sovietice, vor intreprinde 0 actiune
Tot ~a, dupa ce Rusia a l~ptat vreme de
siei ~i politica extema imperialii. $i nici
contraofensiva la 0 scara tactica sau ope
sec ole pentm accesul la miirile Baltica 1)i
de "concesiiIc" tot rnai mari pe care Bo
rational-tactica astfel ineIt sa restaureze
Neagra, "privarca Iiberului acces la e1e
ris Eltin Ie face ~i unneaza sa Ie faca cer
status quo ante? Sau inseamnii ca; daca ar contrazice interesele nationale ale Ru
curilor militare in definirea "in tcreselor
vor fi atacate fortele ruse~ti, vor lansa 0
siei". La fel, toate statele CIS se atla in
vitale" ale tarii. intr-un interviu recent, la
contraofensi va operational-stra tegica sfera "interesului vital al Rusiei" ~i tre
intrebarea "Care este personalitatea isto
globala ca sa distruga agr~sorul ~i sa
buie prevenita orice inccrcare de a se
rica preferata?", pre~edintele Rusiei a
ereeze un nou status quo? In confonni
transforma intr-un fel de "cordon sani
raspuns laconic: "Tarul Petru cel Mare".
tate cu ~tiinta militard sovietica, 0 victo
t,ll", care sa separe Rusia de tarile de la
Probabil ca Stalin ar fi raspuns "Ivan cel
rie care nu face dedt sa restaureze
Vest, Sud sau Est. Cerind revizuirea pro
Groaznic", iar Lenin - "Machiavelli". Ar
situatia militar-politica preexistenta nu
iectului doctrinei rnilitare ruse, generalul
trebui recititi marchizul de Custine ~i
este 0 victorie. Nimic din definitia actu
Rodionov a subliniat posibilitatea apa
Dostoievski (mai ales Demonil), pentru a
ala a defensivului nu submineaza aceasta ritiei unor "riizboaie locaJe" care sa vio
intelege ca, in momentul dnd vreun con
conceptie."
leze interesele nationale ale Rusiei, posi
dllc;Uor suprem al Rtisiei ar declara ca
bilitate ce se refera nu numai la granitele
personalitatea istorica preferata este Peri
Rusiei sau ale altor tari CSt ci $i la
cles, apostolul Pavel , Thornas Jefferson \.
"zone Indepartate". Stratcglll rus a antici
sau VacJav Havel, atunci Rusia i~i va fi
pat posibilitatea unor conflicte - natio
lzomorfismele dintre castarazb,oinica
revenit la dimensiunile ei initiale, ceIe
nale,
religioase
sau
civile
care
vor
sub
~i casta politica ruseasca sint in contra
ale cnezatuilli Moscovei din 1425 sau
mina stabilitatea intema a Rusiei, nece
dictie cu principiile relatiei J>9litico-mili
chiar 1462.
sitind interventia fortelor armate . In
tare enuntate de Clausewitz. In mod nor
Sub Boris Eltin Oar daca el nu va
opinia aceslui influent profesor de stratelui Zaharov era ca, in aceste conditii, cel
atacat pierde razboiul ~i ca singura mo
dalitate de aevita {) infringere ar fi "Iovi
turile preventive".
Solutia "Ioviturilor preventive" a fost
integrata in scrierile altor strategi ru~i (de
pilda, la generalul-colonel A.A. Daniele
vici, ce\ebru ca indelun~at colaborator,
dac<1 nu chiar "negrul" IUl N.V, Ogarkov,
~eful Statului Major sovietic din 1977
pina in 1984; generalul-maior I.N. Voro
biev etc.), iar pin<'i la urrnA, m proiectul
acestei doctrine rnilitare ruse. S-a pomit
de la premisa ca la fel precum nlzboiul
franco-prusac, Razboiul din Golf a mar
cat un punct de cotitura in artarazboiu
lui, Incheind astfel era armatelor cu mai
multe milioane de solda\i si Inceputul
riizboaieJorde inalta tehnologie luptate
III aer, spatiu ~i "unde din eter". Impre
sionati de sofisticarea americanilor in
purtarea razboiului "conventional" (fara
anne nucleare) ru~ii vad acum "Ioviturile
conventionale" potentiale asupra tintelor
lor nucleare ~i a allor tillle "periculoase"
drept 0 escaladare a armelor de dis
trugere in masa. A fost respinsa in mod
decisiv "doctrina defensivA" a lui Gor
baciov din 1987, aratindu-se ca in caz de
perccpere a unei primejdii, Rusia va lan
sa toate tipurile de actiune militara, atlt
ofensive, cit ~i defensive, Si va prelria

Casus belli
noul status quo

Lantul slabiciunilor
- sursa de putere

Politica pe dos

-4

Rusia - geopolilica
corespunde, sub succesorullsuccesorii
lui) se Incearca redoindirea pierderilor
istorice suferite sub Gorbaciov. De fapt,
daca unii continua sa se mdoiasca de ve-.
ridicitatea "testamentului lui Petru cel
Mare". nimeni ilU ar putea sa se Indoia.~
C'J cu privire la semnificatia perestroik:1i,
a$a cum a fost ea definitA. Intr-o carte
tradusa In lumea mtreagA. de ultimul sec
retar general al PCUS care, dupa ce arata
dteva dintre "rAdacinile" acest ui proces
de Innoire, spunea d el "a fost initiat
datorita con$tientizArii faptului ca poten
tialul socialismului a fost subutilizat".
Mai mult, Gorbaciov a declarat In mod
deschis: "Acei care sperA cA ne yom 'in
depiirta de calea socialista vor 11 pwfund
dezamagiti. Fiecare parte din programul
nostru de perestroika - ~i chiar progra
mul In fntregul sau - se bazeazii in in

tregime pe principiul mai mult .~ocia

lislf! ~i ma.; multa democrdfjc".7
Ili trebuie incredere oarba in oarneni
$i 0 necunoa$tere profunda a istoriei pcn
tru a nu crede ca se fncearca In I1lomen
tul de fa~ indeplinirea simultaml a "tes
tamentului lui Petru eel Mare" si a "les
tamentului lui Gorbaciov". Noul Levia
than este 0 entitate statala care Imhinii
ambi1iile nationaliste eu cel imperi:lliste.
idealurile socialiste cu cele democratic-e,
adica plincipii politice incompatihile. Si
oridt geniu ar avea un politician, nu poti
fi In acela$i timp Timur Lenk si Abra
ham Lincoln.
Se Incearca "edificarea" democratiei
chiar cu mijloacele statului totalitar $i cu
acelea$i peroane. 0 confmml chiar ana
li~lii ru$i. In revista publicata de The
Center for Strategic and International
Studies, din Was~hington, D.C., Nina
Belyaeva. directoarea ~unui "think (ank"
din Moscova, explic,i tocmai acest pro
ces 8 : sistemul totaliklr nu trehuie reJus I"
un singur, specific, liJer. "LiJerul nu
este important, ceea ce conteaza este
functia. Este un sistem al autnrit;it ii. iar
liderul este doar un reprezentant al sis
temului. Sistemul ghideazrl persoana
mult mai mult Jedl persoana ghi(leaZ~1
sistemul. De aceea liderul - fie el Brej
nev sau Gorhaciov - nu este i'mputernic'it
s':i intreprinda initiative personalc, ci
poate luna numai 'in interiorul limitelor
stabilite de sistem." Conform ipotezei
mai sus-mentionate, Gorbaciov ~i Eltin .
slnt reprezentanli ai sistemului. Dar cc
s-a !ntimplat cu si<itemul?
In cuvintele lui lames Shell' (nota 3),
evenimentelc din august 1991 nu au re
prezentat 0 revolutie, ci un co laps, pentru
simplul motiv ca este imposibila. "0 re
volulie de tip clasic impotriva unui sis- .
tern atIt de fortificat, persistent ~i ruginit
precum acela construit de Lenin, Stalin
$i Brcjnev. A vorbi despre dislocarca sis
temului Intr-o luna, un an sau chiar cinci
ani este tot atit de realist ca $i a vorbi
desprc scoaterea.vertebrelor unui om din
corpul acestuia. In august 1991, sistemul
comunist a fost decapitat, cu mult Inainte
ca inima sa Inceteze a mai pompa singe,
dar plni\ 'in prczent, vertcbrele - structu
rile, institutide $i ehtele vechiului URSS
- au nlmas in foarte mare miisura la loclI l
lor". In cuvintele Ninei Beliaeva : "cei
care au putin habar des pre struclUTn on
siliil r ex l'lllive soviet ice ~i desprc sis
lemul m inistcre!or ~ Ii u ca sistemuJ a fo, I
con: trui t pen lrU limpuri baolicc ~ l di
pma si prin mdcpiirtarea unuia sau a mai
mu hor elemenle, vechile strucnui nu se
pn1busesc cu totul . Oame ni i de parlid
si-au gasit loeulill noi organe exc{; ulive ,
In afaeeri, eforturi de lobby $i grupLU'i de
jn1erese , controlul lor. In part ic ular la
nivclul local de-a lungul provincii klr este
de-a dreptul impresionant.. Ironic , re
na~terea natim;:.Ilista si fronturile popu-
lare au asigurat acoperiri efective, sub a
caror protectie multi apparatch' k-i de
partid s-au legat de noile forte, 'in limp Ce
$-au pastmt legitimitatea. status-ul. iar 'in
unele cazuri bogatia". Noua autoritate sc
defineste prin controlul resursclor, In
special a celOT naturale, precum si al pru
priel,ltilor statului. Cei carc conduc Ru
sia cu adeviirat slnt cei peste 750.000 de
oficiali mO$teniti din Vechiul Regim .
In regimul comunist, puterea~ era de
tinuta de catre KGB, fortele armate,
complexul militar-industrial si bin>cra~i:\

de stat". care au devenit "mai autonome

dedt erau inainte, iar m unele cazuri mai
opace la outsider-i, incIusiv fa~ de con
ducerea politicii a wii". Acela$i lames
Sherr arata ca dintre mO$tenirile de ne
dezradacinat ale imperiului. cel mai bine
implantatti este structura multinationala a
imperiului sovietic, care a fost deliberat
conceput din punct de vedere geografic,
demografic. economic astfel mcil sA fie
ca 0 cl1ma$A de fortA, prin crearea unei
interdependente inseparabile. De aeeea,
toti liderii ru$i. Eltin inclusiv, de$i au
cedat c1nd a fost yorba de suveranitalea
fostelor republici. nu a fost chip sA ad
mit,1 renuntarea la interdependenUf. La
reI. complexul militar-industrial a fost
conceput cn 0 economie separatii $i au
tarhica. cu propriul sistem de aprovizio
nare, preturi, care nu are nici un fel de
legatura cu principiile economiei de pia
t;i. Concesiile lui Eltin au fost nu numai
fata de putemicii lideri militari, ci $i fata
de presiunea birocratiei din fruntea aces
tui complex.
Spre deosebire de fostele servicii de
securitate din fostele tAri comuniste est
europene (N.B. - cu exceptia Romaniei),
unde s-a procedat la deschiderea dosa
relor si au avut loe procese politice sau
penale, nimic de acest gen nu s-a Intim
plat In legatura cu KGB-ul $i GRU-ul
(serviciul special de info$atii al arma
tei). Rapoarte ale serviciil~r occidentale
de intelligence (publicate majoritatea In
mass-media) relevA faptulcA in tulbura
rile etnice., religioase, m razboaiele civile
din Moldova, Georgia, Transcaucazia,
Asia Centrala etc. sint implicate adinc
serviciile GRU, succesoarea KGB, tru
pelc speciale OMON etc. 9 . SingufUl pre
seJinte al vreunei foste repuhlici unio
nalc care a Indr{lZnit sa se separe de CSI.
. Zviat GalOsakhurdia al Georgiei, a fost
dat jos din func\ie prin violenta, de$i fu
sese ales prin vot. iar In locul lui a fost
pus fostul general KGB $i fostul ministru
de externe al lui Gorbaciov, Eduard Se
van1nadze. S-au scris pina In momentul
Je fat,i mllite istorii ale KGB-ului, dar
nici tina nu ,1 trecut de anul 1989.

Conflictul
interpretarilor
Unii par sit fi luat In serios realismul
politic. din moment ce 'ii acceptA teza ca
sistemul relatiilor intemationale este di
ferit ~i separat de sistemul politic domes
tic, deci conform unor "standarde du
ble". Corolarul axiomei este acela cli
dorneniul nu are conducator, "trAsatura
. sa cardinala este distribuirea puterii In
interiorul sau, determirimd astfel cine ce
poate face cui. Astfel, distribuirea puterii
are 0 puternicii influentA asupra politicii
lumii. Exemplul seminal al presiunilor
sistemice afectind rezultatele intematio
nale, creind cu adeviirat un pattern al is
toriei, este formarea repetata a balanCe/or
de puterc lil . S-a Intlmplat msa, din feri
eire, cii imediat dupa venirea sa a putere,
pre$edintele american Ronald Reagan a
rcfuzat sa mai timi cont de s.istemul inter
n tional al echilibrului de putere $i de
realismul politic, decJafi'lld URSS-ul The
Evil Empire ("ImperiuI Raului") ~i pre
vc, tind c~id erea acestuia. Am sustinut In
altfi parte teza contribu.tiei am ricane la
.::aderea com unismu lui de tip sovie ric
(vez i nota 4), msa c trebuie retinut aici
penl ru consolidarea relatiilor intre slale
este c,1 de c Ie mai multe ori lecitimita
I a sau ilegilimitn tea morala c~n tituie
ti n criteriu inill im portant decll cons ide
rcntele pragmatice ale geopoliticii. S-a
r- venil Insa acum in politica externa a
SU A la un pragmatism care considera
argumentele geopolitice mai importante.
Faptul ca Bill Clinton I-a numit !n func
tia nr. 2 In State Department tocmai pe
Strobe Talbot - omul care a scris ciirti
i:ntregi si a publicat zeci de articole Im
potriva politicii antisovietice a lui Rea
g;lOll, estc extrem de graitor.
~ in prezent, chiar in revista prestigio
sului Council on Foreign Relations. din
New York, diseutiile care se poartii s'int
la nivelul argumentelor "pro $i contra"
sa fie sau sA nu fie pAstrat arsenalul nu

$1

geostralegie

clear al Ucrainei. sa fie sau sa nu fie lar

git NATO pentru tmile Europei de Est l2
- ceea ee semnaleaza deplasarea din nou
a accentului dinspre eticA spre geopoli
ticA. Desi nu cred ca trebuie exclus rea
lismul politic din analiza relatiilor inter
nationale (dad II intele~em ca 0 teorie
explicativa asupra felulm cum se desfA
$oarA relatiile dintre state, nu ca pe o .
rigidA 10gicA deonticA), el nu exclude
morala (oamenii politici nu trebuie jude
cati dupA consecintele imediate ale ac
tiunilor lor, ci dupA intentiile $i conse
cintele pe lungA duratA ale acelor ac\i
uni), ned InsA cA realismul politic tre
buie sa acorde importantA egalA $i unor
alte concepte dedt cele strategice $i ge
opolitice. Faptul ca argumentele imuta
bilitiitii geopolitice $i geostrategice slnt.
fictiuni politice utilizate pentTU a cueeri
$i pAstra pulerea este demonstrat de isto
ria cre$terii $i descre$terii imperiilor, de
la egipteni la otomani $i austro-ungari.
La originea realitAtilor geostrategice
imutabile care dicteazA "interesele vi
tale" ale natiunii imperiale ruse, stA 0
Indelungata teamA, frustrare $i umilire
isloricA ale unui popor care a suportat
jugul sclaviei tAtiire$ti. la scurtA vreme
dupA cre$tinarea fortatA. Se poate de
monstra lipsa de legit imitate a intregii
istorii a cnezatului/taratului rusesc, cu
hiirtile $i cu tratatele de. istorie pe masl1:
prin fOf\A au fost supuse triburi $i po
poarele slave (cazacii, ucrainenii)sau
non-slave (tAtarii, ciuva$ii, moldoveilii,
marii, ba$kirii. cerchezii, abhazii etc.).
De altfel, chiar in interiorul Federatiei
Ruse, majoritalea acestor teritorii locuite
de populatii non-ruse I$i revendicA azi
autonom ia (Tatarstanu I, buriat-mongolii,
Yakutia, Baskiria, Mary, Mordovia. Ka
relia etc.). Aceste tendinte autonomiste
au 0 legitirnitate similara cu a mi$ciirilor
nationale de eliberare latinb-americane,
africane $i asiatice fata de imperiile colo
niale occidentale. Cineva care ar dori sA
destabilizeze Rusia. ar sustine ca lrebuie
incurajate toate nationalismele triburilor
si poptiarelor. laolalta cu fundamentalis
mul islamic. Nu trebuie facut nimic din
toate acestea mtrudt procesele slnt deja
In curs de desfa$urare. Parca pentru a-i
contracara pe lirinovski $i Rodionov, se
afirma pretentiile teritoriale ale tuturor
statelor cu granite ruse$ti, $i in primul
nnd cde ale Mongoliei. Chinei $i Japo
niei (cinicii au formulat teoria geopo
litica a "interesuIui vital" $i al "spatiului
vital al Chinei", cu 0 populatie exceden
tara care ar trebui impinsa m stepele si
beriene). Din plicate, singura protectie
Impotriva statelor imperialiste sau agre
sive care mai vehiculeaza amenintAri nu
c1eare ar fi reluarea de catre SUA a SOl,
indiferent sub ce nume.
Ipoteza mea (care tine cont de realis
mul politic si de alte teorii enuntate mai
sus) este cA ~a cum nu i-a reuSil "expe
rimentul politic totalitar comunist", Ru
siei nu 'ii va reu$i nici celalalt experi
ment, care se prelunge$te de citeva se
cole, experimentul geopolitic al unui im
periu multinational situat pe un teritoriu
exagerat de mare. Rusia va pierde, chiar
si dacu am interpreta tendintele contra
dictorii ce 0 sfisie In lumina ipotezelor
en un tate de D niel Be\ll3 $i Sam uel
Hunt ington I4 ). Imperiile coloniale occi
dentale au c$uat mai repede deoarece
"metropola" era ~eparat! de "coloniile"
ei de mmi si oc ane; Rusia si-a construit
imperiul sau colonial pe uscat. De aceea.
destriimarea imperiului rus/sovietic u
reaza ceva mai mult. Daca arnericanii a:r
line cont cu adevara! de realismul politic,
ei nu ar trebui sa astepte prea mult, pen
tru a vedca ce se Intlmpla In Eurasia, ei
ar constitui in Pacific un bloc militar
echivalent lui .NATO: mchiderea lntr-un
bloc a Japoniei, Coreei (eventual, reuni
ficatii), Taiwanului, Hong Kong-ului, a
altor tigri $i dragoni sud-est-asiatici, dar
$i a Canadei, Mexicului $i ~Ior latino
americane, Australiei, ar constitui, In ter
menii echilibrului de putete, 0 contra
pondere la dezechilibrul $i instabilitatea
puterilor geopolotice, militare, econo
mice $i demografice agresive: Rusia,
China. India $i Islarnul. Ar fi 0 solutie,
Intrudt Confederatia Rusa nu va rerista
tuturor presiunilor si contradictiilor in

-5-

terne (de pildA, In zona Novosibirsk, 19

regiuni siberiene au hotArH sa nu ,mai
plAteascA taxe Moseovei - nu ~ a In
eeput $i rAzboiul de independentA al
Statelor Unite, cu refuzul de a plAli taxe
Londrei?) si externe in care este este im
plicatA. Ca orice imperiu multinational,
Rusia se va destrAma. Chiar dacA va fo
losi arsenalul ei nuclear pentru a stopa pe
acest proces. Noul Leviathan $i-a pregA
tit singur soarta. Pentru toate celelalte
natiuni ale lumii va fi insA important sa
reziste undei de $OC care va insoti aceas
tl1 pnlbu$ire m abis.
0
NOTE:
I. Vladimir P. Lukin, "Our Security
Predicament", in Foreign Policy", Number 88,
Fall 1992, p. 57-75.
2.William C. Bodie, "Anarchy and Cold War
in Moscow's Near Abroad,,", in Strategic
Review, Winter 1993, p, 40-53.
.
3. Pentru proieclul noii doclrini militare ruse
am consultal Mary C. FilZgernld, "Russia's New
Military Doctrine", in Naval War CoJlege
Review, Volume XLVI. Number 2, Sequence
342, Spring 1993, pp. 24-44, precum ~i James
Sherr, "Russian Orthodoxies. Little Change in
Military Thinldng", in The National Interest,
Winter 1992/1993, pp. 41-49, de unde provin
toate citalele unn~oare.
4. Nu este prima infruntare in care sovieticii
pierd in fa\<! armamentului occidental. Au mai
existat douA ocazii anterioare: rlIzboiul din
Afganistan, care a insemnat un dezastru pentru
Annata Ro~ie. echivalent psihologic cu "sindro
mul Vietnam" pentru americani, ~i unde mujahe
dinii' au luptal cu armament american; Strategic
Defense Initiative (SDI), poreclitA "Rilzboiul
Stelelor" de jurnali~ti, a insemnat 0 revolu\ie in
armamentul neconven~ional, un efort fmanciar pe
care sovieticii nu ~i I-au mai putut pennite, de
unde a pomit ~i inlregul "dezastru" al pr.'!.bu~irii
comunismului. Pentru amb<!le. vezi studiul meu,
Dan Pavel, "The Impact of U.S. Foreign Policy.
on the Collapse of Soviet Communism" . 1993
Working Paper No. I. Advanced Seminar on the
U.S. Foreign Policy Process School of Public
Affairs, University of ~aryland. May 1993, pp. I
SO.
5. Ipoteza mea in legAturA eu provenienla
citatelor eliminate este cif serviciile de intelli
gence americane ~i-au CAcut datoria Pentru difer
en\<! dintre serviciile de infonnatii occidentale ~i
cele foste comuniste - de unde se poale deduce de
ce nu pot cistiga niciodatA aceSlea din um~ - vezi
inteIViul meu cu fostul Director al CIA. amiralul
Stansfield Turner. " Knowledge is Power". Sli:ra
Politicii. nr. 9 , 1993.
6. Dintr-o imensA literatura, total necunoscutA
in Romiinia (desi sintem vecini cu Rusia Si am
avut alita de suferit din pricina ei , pinA acum nu s
a scris nimic serios despre Rusia, in timp ce in
America Iiteratura des pie Rusia este nemlirgini(1),
semnalez in primul rind cArtile lui Richard Pipes
(fostul coordonalor al echipelor de savan\i a carur
expertizil cu privire la URSS a fost mult mai com
petenL1 ~i mai precisA deC!1 experozele anal.i~tilor
CIA in ducerea la la bun sfirsit a RAzboiului
Rece) , adicA The Formation of the Soviet Union:

Communism and Nationalism, 1917-1923 '

(Cambridge: Harvard University Press, 1964) si
The Russian Revolution (New York: Macmillan,
1990); apoi, ar fi Adam B. Ulam, The Bolsheviks
(New York: Macmillan, 1965); Mikhail Heller ~
Alexandr M. Nemch, Utopia in Power (New
York: Summit Books, 1986); Walter Laquer, The
Fate oj" the Revolution (New York: Scribner's,
1987, edi\ie revllzuL1 ~ adusll la zi).
7. Mikhail Gorbachev, Perestroika: New
Thinking for Our Country, and the World (New
York: Harper & Row, 1987), p.13 si p.23.
8. Nina Belyaeva, "Russian Democracy:
Crisis as Progress", in The Washing/on Quarterly,
Volume 16, Nr. 2,Spring 1993, pp. 5-15.
9. Chiar llie I~cu a milrturisit intr-un intcr
viu televizal despre un "triunghi KGB" (cu
capetele in Chi~inau, Tiraspol ~i Moscova). in
care activeazA acei~; ofi\eri ca si inainte.
10. Fareed Zakaria, "Is Realism Finished?".
in NaIionallnterest. Winter 1992/1993, pp. 21-32.
I i. Strobe Tatbot. The Russians and Reagall
(New York: Random House. 1984) ~i Deadly
.Gambits: The Reagan Administration and che
Stalemate in Nuclear Arms Control (New York:
Knopf, 1984).
12. Vezi. de pildA, in Foteign Affairs,
Su mmer 1993. Vol , 72, Nr. 3, articolelc "The
Case for a Ukrainian Nuclear Deterrent" de John
J, Merrsheimer. pp. 50-66, ~i "The Case Against a
Ukrainian Nuclear Deterrent", September/Od obcr
1993. Vol. 72, Nr. 4, articolele "Building a New
NATO-' de Ronald D. Asmus, Richard L. Kugler,
F. Stephen Larrabee, pp. 28-40.
13. Daniel Bell, "The Old War", in The New
Republic, August 238, 3D, 1993, pp. 18-22.
14. Samuel P. Huntington, "The Clash of
Civilizations?", in Foreign AfJ"airs, Summer 1993,
Vol. 72, Nr. 3, pp, 22-49.
i

DAN PAVEL - born in Cluj(

1958). Philosopher and political
analyst, he is Deputy Editor of
Stera Politicii. He published at
Cartea Romaneasca Bibliopolis.
Essay on 'the metamorphosis ot
books.
SP nr. 14 februarie 1994

Rusia - geopolitica

~i

geostrategie

Sistemnl prezidentialrnsesc

- 0 necesitate istorica

SILVIU BRUCAN
Principala cauzA a dificultAtilor ~i
dezordinii social-politice din societAtile
post-comuniste provine din Incercarea
de a construi si,!IlUltan economia de piatA
~i democratia. In euforia revolutiilor din
1989, In Europa de Est s-a fonnat cum
va ideea cl cele douA sarcini - fiind am- .
bele obligatorii pentru "a intra i!.1 Euro
pa" - vor merge mimI in mlnA. In toate
tarile de Est s-au elaborat programe care
promiteau progrese rapide atlt In stabi
lirea democratiei. cit $i In trecerea la
economia de piata Intr-o perfecta
armonie. Patru ani mai tITziu, constatam,
spre marea noastra dezainagire. ca lntre
cele doua exista de fapt 0 contradictie.
sau mai prel: is un decalaj 'in timp .
Poate cel mai greu se resimte acest
decalaj In Rusia, unde poPlllalia n-a cu
noscut nieiodata democralia. cu exceptia
acelei incercllri de scurta dUralfl de a In
cfopi n viata parlamenta ra In Duma,
intre februarie I 17 ~i octomhrie 1917.
In plan economic. se mfiripasera inainle
de .revo lutia com u nista 0 serie de
intreprinder i industriale capitaliste si 0
aClj vi tate c mereiala din ce In ce mai
intensa. dar strueturile feudale ramineau
dominanle $i nu permi lc3u dezvoltarea
unei eco nom ii capit a lisle viguroase.
Rev lutiaom uni sl,l it in!!he\al toale
acesle mIad ite de mocratic::-burg heze ~i
Ie-a tinul Inlr-un freezer i:lori timp de
70 d e a ni . Le nin era constient la un
moment dal ea Rusia ar trebui sa trene
mai In lii pri nlr -o faza a revolu\i ei
bw':;hc.lO-Jemocratiee. iar numai dupa
aceea S..1 cons truiasc ' socialismuL dar
odata venil la putere a uitat de "prima
[azif' si a sarit $i peste a doua~ instaurlnd
eomu nismul de r zboi. In care statui
fac ea si t1es facea totul. Ulterior,
prabusirea indusrtiei si amenintarea foa
metei generale I-a fikut pe Lenin sa fu~
ceree experimentul NEP-ului cu timide
mecanisme de piatf{, dar a venit imediat
Stalin-si a anulat totul.
A$3 se face ca daea In tarile Europei
de Est, in care a functionat freezer-ul is
torie doar patru decenii, a mai supravie
~ui t ceva din experienta democratica si
capitalistA a lui ancien regime; in Rusijl,
dupA 70 de ani n-a mai ramas nimic. In
aceste conditii, trecerea la economia de
piata In Rusia este mai dificiIa ~i mai
dureroasa dedt la noi. Modelul econo
mic stalinist era 0 inventie politico-ideo
logica, in care socialul (dictatura proleta
riatului) ~i politicul (monopolul partidu
lui asupra puterii) subordonau economi
cui, silind economia sa functioneze con
form criteriilor susmentionate. Intregul
tablou economic era 0 frauda uria~a. Dar
pictura era atlt de bine executata lnci!
mari economi~ti occidentali ~i chiar CIA
au fost pacaliti. De aceea, demolarea a
cestei monumentale contrafaceri este nu
numai 0 formidabila Intreprindere eco
nomica ~i sociala, dar ~i 0 trauma psihica
pentru populatie. $i dat fiind cA nu exis
ta 0 experientA anterioara a acestei In
toarceri in istorie ~i deci niei 0 teorie ca
re sa ghideze noua "revolutie de sus",
rusii bijblie In intuneric. Vechile metode
si mijloace de comandaale economiei
planificate de stat nu mai functioneaza,
iar noile institutii si reguli ale economiei
de piata actioneaza doar panial, mai
ales In formele ei anarhice - somaj,
inflatie, dezordine. Rezulta 0 situatie
favorabila exploziilor sociale. Timp de 5
ani, Mihail Gorbaciov a ezitatsa Infrunte
efectele sociale ale liberalizarii
prelurilor, iar Boris Eilln nu Indrazne~te
sa se a!ingii de mamutii industriali ai lui
Stalin de teama unui ~omaj masiv.
Cu democratia merge mai u~or. Ru~ii

SP nr. 14 februarie 1994

Historical experience teaches us that the building of a market economy in its mod
em capitalist fonn, should come rust and democracy later. This is particularly valid for
a counlly like Russia, where people have never known democracy. Actually, the Rus
sians are using the newly acquired freedoms to protest the suffering and privations
brought about by the initial state of the market economy. This popular reaction has
been reflected in the election of the parliament. Therefore. the logical conclusion is
that in order to built a market economy. Russia requires a strong presidential system.

MOSCOYIJ

Kremlin -

all apucat cu ambele miini drepturiIe ~i

liberlfitile democratice ~i au IncerU! sa Ie
exercite Cll avinlu} I r caracteristie. Sca
pali din lanluriie coercitiei staliniste,
multi dintre cei eu Inclinatii eriminaIe
s-au organizat cu 0 repeziciune uimi
toare In bande ~i comandouri care teror
izea za ora~ele. Orga izatiile de tip
mafiqt au atins proportii care depA~esc
pe cele din tan\e occidentale.
Grosul populatiei folose~te drepturile
I?i libertatile nou cil$tigate, mai ales drep
tul la greva ~i la demonstratii de strada,
pentru a protesta Impotriva suferintelor
si privatiunilor adu~se de prima faza a
economiei de piatA. Intr-un cuvrnt, liber
tatile democratice slnt folosite pentru a
slopa tranzitia la economia de piatA
iata cum se manifesta In viata sociala
contradictia din ire cde doua sarcini
obiectul studiului de fata.
De fapt, intr-o perspectiva istorica,
instaurarea economiei de piatAln sta4iul
ei modem capitalist a fost infaptuitA sub
regimuri autoritare clasice: Cromwell in
Anglia. Napoleon in Franta, Bismark In
Germania. Capitalismului occidental i
au trebuit aproape doua secole pentru a
ajunge)a un echilibru Intre democratie ~i
piata. In articolul "Ce feI de capitalism
pentru Europa Rasanteana", cunoscutul
economist american 10hn Galbraith exa
mineazA tocmai aceastA problema: "De
fapt, noi lndemnam Europa RasAriteana
la un soi de capitalism p~ care noi, in
Vest, nu-I mai practiciim. In ultimul se
col, pe vremea cind Marx I~i concepea
opera si pina in acest secol in anii Marii
Depresiuni, lupta pentru !\upravietuirea
capitalismuui In forma sa originara si
ideologica exactA a fost foarte mdoielni
ca. Oricum, sistemul a supravietuit pen
tru ca Welfare State a mvins greutAtile ~i
cruzimile capitalismului pur". Aici se
impune desigur observatia ca statele oc
cidentale ~i-au permis sa adopte pachetul
de masuri de protectie sociala Welfare
State numai dupa ce au ajuns suficient
de drezvoltate ~i bogate, pentru a acumu
la acel surplus necesar finantarii acestor
masuri. Oricum. Galbraith are dreptate
sa concludii <.:A oamenii din Est viid a1ter

g lllVUnl

sec. IS

din postul de prirnvicepremier si a profe

sorului american Jeffrey Sachs, din pos
tul de consilier al guvernului, au fost
anWltate de agentiile de presa ca dovezi
peremptorii ca pre~edintele Eltln a re
nuntat la refonna. Sa amintirn aici ca in
1990 Sachs devenise consilierul guver
nului polonez, a carui terapie de soc a
produs 3 milioane de $Omeri si a deter
minat sindicatul Solidaritatea sa treaca
Intr-o 0pozitie militanta. Plna la urma,
aceastA strategie economica a readus la
putere, prin alegeri libere, pe fo~tii co
muni~ti reformi~ti, de data asta ~ocul
fiind resimlit In Occident.
Un SOC Si mai putemic I-a produs re
zultatul al egcrilor din Rusia. unde
Gaidar a iesitpe locul 2, iar grosul elec
toratului a votat cu eomuni~tii ~; mai ales
cu national ismul, ultima faza a eomunis
mului. Cum trebuia sa procedeze Eltln, a
carui constitutie de tip prezidenlial fus
ese adoptata eu 0 majoritate de voturi?
SI1 ignore complet vointa majorit!tii $i sa
constit uie un guvern al terapiei de ~oc
cam ~a ar spune logica reacliei occiden
tale. Dar atunci cum famine cu de mocra
tia si Ia ce bun se mai organizeaza aIe
geri? Desig ur, se pc ale ~rgumcnta a
poporul rus n-a cunoscut democralia ~i
ca aeea ta explica numarul mare de vo
turi pe care Ie-a acordat unui demagog
politic si saltimbanc electoral de teapa
lui lirinovski. Dar In grosul votului pa
pular ~l- a gasit expresia protestul Impo
triva scM elii catastrofale a niveiului de
trai. a roslogoi" ii rublei in fa\a dolarului.
cnminalitalii ce blntuie in
a haoslllui
societatea rusa. dupa cum cstc de Inlcles
sentimentul de frustrare pe care-Imcear
ca con~tiinta nationala a ru$ilor clnd a
sista la priibu~irea prestigiului si dem
nitAtii tMii lor. Aici se ridica 0 problema
fundamentala a democratiei. Dad dc
mocratia renccta cu adevarat voinla po
porului, exprimata 'prin alegeri libere,
este frresc ca In a\caruirea guvernului sa
se tina seam a de ceea ce vrea majoritatea
popul~tiei ~i nu domnii Gaidar ~i Sachs,
chiar daca programul sustinut de acestia
pare mai eficient teoreticienilor econo
mici ~i Fondului Monetar International.
Altfel, ajungem la formula satirica a lui
Bertolt Brecht ca ar trebui ales ... un a1t
poppr.
In Rusia, ca ~i in Polonia, noile gu
verne au declarat ca vor continua refor
rna, dar in ritmul aeceptat de majoritatea
populatiei. Daca ar fi dupA parlamentul
rus. economia tarn nu ar apuca-o mcio
data pe calea economiei de piata.
0

nativa la comunism In ""statui modem ..in

care guvcmului Ii rev inc un rol deosebit.
. lmpaciuitor si stabilizator".
S-ar putea adauga la argumentul is
toric experienla contemporana a cdor 4
dragoni din Pacific (Coreea de Sud, Tai
wan , Hong Kong ~i Singapore). care au
realizat miracolol economic al pietii sub
regimuri autoritare ~i abia recent, dupa
ce ~i-au consolidat pozilia pe piata mon
diala, au adoptat 0 evolutie spre demo
cratie. Se impune desigur un <;omentariu
si despre experienta Chinei, care con
struieste 0 economie socialistA de piatA
cu cea mai Inalta rata de cre~tere din
lume, pastrind un regirn politic dictatori
al de tip comunist. Rarnine de vazut daca
imperativul tehnologic al revolutiei in
infonnatii ~i comunicatii va sili ~i China
sa urmeze evolutia celor 4 dragoni.
Concluzia logica este evidenra: tran
zilia la econoniia de pia(iI cere un regim
politic autoritar. Ce fel de regim autori
tar, tinind seama de ostilitatea populatiei
impotriva dictaturii ~i de incompatibili
tatea revolutiei tehnologiee eu un regim
unipartid represiv. Nici conditiile
externe nu ar permite asa ceva si nici
SILVIU BRUCAN - born in Bu
chiar 0 tara ca Rusia nu poate ignora in
prezent Consiliul Europei, precum ~i
charest (1916). Antifascist under
finantarea stn'iina si investitiile occiden
ground fighter in World War II. In
1944 he became the acting editor
tale menite a-i pune pe picioare industria
~i a 0 face compelitiva. Mi se pare ca
of Scinteia, the leading communist
singura solutie In cazul Rusiei este un
paper of Romania; fonner ambas
sador to Washington, D.C., and to
regim putemic prezidenlial. Boris Eltln
the U.N., director of Romanian
avea dreptate dnd afmna ca"Rusia nu-~i
poate permile un regim parlamentar de
Television. Under house arrest,
early March 1989, he wrote and
guvemare", iar experienta cu vechiul ~i
noul parIament dovede~te acest lucru,
distributed the Letter of 6 former
ambele flind dominate de majoritAti anti
communist dignitaries, protesting
the crimes and abuses of the
refonna. Numai dupa ce a prirnit "puteri
regime. He participated in the
exceptionale", presedintele EItln a putut
emite decrete privind liberalizarea
Revolution and became one of the
leaders of the National Salvation
preturilor ~i eliminarea dificultatilor In
Front.
calea importului ~i exportului, care au
deschis drum legilor pietii.
.
He published six books in En
glish, and most recently: Pluralism
DupA a1egerile parlamentare din de
cembrie 1993, fonnarea noului guvern a
and Social Conflict (Praeger,
1990), and The Wasted Genera
stirnit In presa occidentala si romaneasca
tion, a Romanian Journey from
comentarii eritice ~i aprecieri pesimiste
Capitalism to Socialism and Back
eu privire la soarta refonnei. Demisia lui
(Westview Press, 1993).
Egor Gaidar. campion aI terapiei de $OC,

-6

si

Rusia - geopolitica $i geostrategie

Mo~tenirea

imperials

~i securitatea europeana

MIHAIL DOBRE
Incepilld din secolul al XVIll-lea din
limpul tarului Petru I eel Mare Ru~ia a
jucat un rol important in cadrul' sistemu
. lui european al echilibrului politic de for
te. Plna in momentUl prabu~irii tarismu
lui. i mperiul rus a aclionat In virtu lea
unor~ inte!ese g~poli~ee cu totul speci
lice m ana Manl BallIce, Europei n1sm
tene $i Balcanilor.
Preluarea puterii de caIre bol~evici In
octomblie 1917 a dus la asumarea de ea
tre Rusia Sovietica a unui rol cu valente
noi , sta tuI so .el1c
veniml bastionul .
unei ~oi m i~c ari politiee in temationale
(Commlernul). care-~i proponea transfor
marea revolunonara a vechii ordini mon
diale. Ca wmare. confliclIIl noutui stat
cu ri~alij ~ lIadi~ion~ a cllpatat $i 0 di
me~sl~ne Ideolo81cA, Jar politica e'X ternA
sovlelIcA a fost de tenninatA de doull mo
tivatii dislinete -. interesele geostrategice
d.e .durata !D0$temte de. la lmperiul tarilor
~I ldeologJa marxist-leninistA - care au
cO<?xislat 'intr-o dialeclica tensiO~atA, da
ton~A ~en~n\ei fie<:areia de a illlpune sco
pun ~I mlJloace de realizare diferite pen
1m aCliunea politicA extema
l"a sf'lf~ilul celui de-aJ doilea razboi
mondiaJ , lJRSS obtinuse 0 seamA de rea
lizAri cu caracter i'lorie , In spiritul pro
grnmului imperial fonnuJat in seeolol al
XVUI- leH: noi granile considerate de
co~d.uce re3 s,?v ie~icll drepl natu[ale ~i
l~g1l1me; s~ltul Izo!Arii intema\ioDalc
I crear~a unet centuri ~e stale "prietene"
la fro l1tJerele sale vesllcc; ne ulraliz:trea
pUlerii gef.1mme $L oblin~rea unei pOZilii
mfluente III prohl .ma vlliorului mniunii
germane; in s~il . crearea unci ' -. mu
rutAI! socialiste" bazate pe Tralalul de la
V ar~ov i~ $i Consiliul de Ajutor Econo
mIC Rcclproc . Stalul SQvielic sc transfor
ma.se Inlr-o superpulere mond ia Hi $i
ae\lona ca lider aJ uneia din cele doui'i
[abere care s-au intrecut in cadruJ con
fruntArii ideologicc Est-V t (R zboiul
Rece).
. ~upii mai mull de patru deeenii de
n vahta!e In ~are ostilitatea ideologica a
dus la mtenslficare cursei inarmarilor
iar ~rfeclionar~ ~elor a oferit super~
puteriJ r capaclta\l di trugatoare cu ca
raeter devastator la nivel alohaJ Uniunea
Sovietica a suferit 0 Infri;aere ~ategorica
pein zadamicirea eforturil;r sale de a ob
tine pre~onderenla in spatiul euroasiatic.
pnn epmzarea economiei ~i nu In ultimuJ
rind prin discreditarea ideologiei in nu
mele careia solicitase schimb.;rea ordinii
mondiale.
Dupa Incheierea confruntarii Est
yest ~i destramarea Uniunii Sovietice s-a
l~trat Intr-o noua epoca. in care se rcde
f~nesc raporturile strategice mondiale,
cmd se rea~ea:za pe alte baze relatiile din
tre stat~ (The Post - Cold War Era). In
trarea In noua epoca este caracterizata
atit pr}n ?is~aritia tensiunii lumii bipo
lar~ ..e~t .~l~pnf! cre~terea i~stabilitatii ~i a .
0U1dlta(1I III vlata InternatIonalii. eviden
tlata .de aparitia In scurt timp a unor noi
tlpun de conflicte care sint oenerate de
cauz~ total diferite de cele din perioada
antenoara. Sau. ca sa-I citam pe secre
tarul general al NATO, ManfredWor
ner ,"colapsul comunismului soy ie tic
~e-a lasat. cu un paradox: existA mai pu
tIna am~~m(are, dar ~i mai pUlina pace".
Vl!torul sec~tatii europene depin
de nu am de fel ul In care se desfa~oar<1
i>roeesul de tranzit i In fostele tan sale
h te ..a le URSS, nici de eYOluli. r unifi
din! ge rmane sau de modul In care se
rea~z~~za procesul de inlegrnre In cadrul
UllIunll Euro pene. cit mai ales de proce
e le care au loe in spatiul fost-sovietic,

securitate cu Rusia. Ajutorul pentru suc

The author 8f1alyzes some ~f the consequences of the ending of the Cold War for
European s~cunt)', co~centratmg on problems raised by the dissolution of the USSR
~esul ~mocratiei. ill Rusia ar reprezenta
RUSSIa to great power: status: Two f!1~ ideas are highlighted throug
mv~stItla .c~a mal Inteleapta ~i cea roai
and the. c1amJ
putm costlSltoare pentru s ecuritatea fede
~out tJ?s stu~y. FIrst: there are clear SIgns that RussJa IS on the verge of assumin~ the
ratiei nord-americane. TotodatA se COn
nnpenal hentage WIth referen,ce to t~e pursuit of its national secwity inrerests;~ sec
sidera ca evolutia pozitiva a R usiei In
ol}d, the, Western po":ers are mcr~asmgly aware of the strategic realities of the Eura
procesul de tranzitie la democra tie ~i
SIan .area, understandmg. the ~ecunty concerns of new Russian state and therefore pro
economia de piata soar constitui 'intr-un
motmg a close pamership WIth Eltsyn government.

0:

cizia politica a guvem lui rus, mul ti re,

eu precadere dupa e~ecu l ceea ce a fost
preze,ntaD\i ai elitei politice ~i intelectu
"perestroika" lui Mihail Gorbaciov.
ale fund ~!1sibili l~ ideile pan-ruse.~ti.
~c p une cu acuitate problema contro
In SPl1JIDUI unel asemenea analiu vin
ulm asupra arsenalului nuclear aI fostei
ev~ nimen te de datA r ec e n ta. precum
URSS, factorul-cheie In relat iiJe dintre
schi~b.ru:ea lrr dec m s de citeva sap tAmmi
fostele re publici unionale ~i eomunitatea
~ P(yl l~l~~ pr~edintel ui E llm ill problema
intern ationala . M ai presu s de toale se
1 ~legr~111 m NATO a fostelor tMi cornu
afla ln sa p ro blema viitorului Rus ie i a
sta~tului ei in raporturile palitice int~r mste di n E mopa CentralA si de Est. Pe de
a! tA parte,. CUm ar pU.lea fi explicata do
nauonaJe. a rolului ei In cadruJ nOll Eu
nota manifesIA a Rusiei de a i se reeu
rope.
n,o~te i~tere~e speciale in Europa rnsil
Dupa dispari~ia URSS. Rusia a fast
nteanll ~ mal ales in aria fostei URSS (a
consideratli ~i recunoscutA ca urma~ logic
se vedea promovarea insistenta a con
al ~os ~lui s~ ~onal . Ea a preluat drep
cepteL~r de near abroad sau close forei...rm
turile ~I obhga1ille acestuia. lnelusiv cali
co.llIl!Jles)? Dare definirea preocupirilor
tatea de merobm permanent at Consiliu
pnon~e .pe pl~ extern ca mnd sirua\ia
de S~urilate. aI ~NU. Mai 1mpo~t
Ins!.. RUSla pare a-$I (i asumat $i mO$le popula\Jel vorblloare 4e limbi'i rusa din
alte. ~i'iri ~i opcraliuniJe de men\iDere a
nirea ideii imperiale, formulatA sub {ali ~i
. pitcll in Europa ~ i pe leritoriul fostei
perpetuata in timpuJ pUlerii SQvielice.
~SS nu reprezintA expresia promovarii
Daca r~v!~~ unor componen le
mLereselor de securil.atc ale Rnsiei In
~Ie mo~terum lmpeoale, precum naliona
spintul unei re~te traditii imperiale?
hsmul pan-rusesc $1 atilUdinea antioeci
In mod firesc, mleresele de securitate
dentala (elemente caracteristice aJe men
ale Rusiei ca mare putere sint analizate
tal~loi c lectiv In lumea siaviJor d rn
cu ~eosebjtA alentie de carre guve{Ilelc
s~nt) e poale expliea prUI incercarea
QCCldentaJe. Veslul recuno~te ~i mena
dlsperalA a natiunii ruse de a-~i defini
jeazA aceSle interese , evident alll limp it
propri(l idenlil81e, tendinla 101 mai evi
conduccreu de la Moscova i~i manifesla
d~ n ta tic ustinerc a IDtereselor geostrate
~am e~tul.)a principiile ~i regulil e vie
g ICe rusesti pe linia tradilie i ~tarisle ~j
~I dem~lce pe care )e lmparta~esc IA
soviellce pune in lumina mecanismul de
nle OCCidentale, principii si regoli care
ad ptare a deciziiloT la Moscova.
ordoneazA relatiile intemationale In epo
Politica extem<1 a noului stat rus a
fo st ubordonalli initial imperatIvului ca de dupA s~tul RAzboiului Rece.
Preocuparile guvemelor occ identale
" ~urope~ . Rusie . str1ngerii leglltu
.
in
(..-eea
c prive~;te reJatia co noul stat ru.".
n lor pohuce $1 economice eu VeslU! in
au motiva\ii complexe. Nici un ul dintre
d us triali~a t $i ~sfornll\rii societalii in
confonm tate co sistemul de valori al Dc- aceste~ ~u dore~te sA se ajungA la rena~
terea smdro mului Versailles " Ia Mos
ide~IUJui ~uropean (democralia si ceo
co~a
. Intruclt experien\3. peri adei mtcr
no m la de plata). AeeaslA orientare sus
behce arata eA 0 oriline stabilA'in Europa
li!1uta fari1 rezerve la incep ut de prese
nu paate fi realizata in conditiile in care
.dmtele Boris Ellin, a inceput sa se ero
o mare p utere nutre~te sentimente de
deze sub timl ritieilor penn anente fOT
frustrare nationala. Totodata se mani
m~late ill? cei care considerli ca legliturile
festa grija ca imensul arsenal' de militar
stnnse dmtre Rusia ~i \Mile industriali
al fostei URSS sa se gllseascA sub 0 co
zate occidentale se realizeazA i n detri
manda ~i. a.nimata de idealuri In spiritul
ment~1 intereselor nationale ruse$ti. Pe
de~~r~tIel europene. In aceste conditii,
de alta. parte, a avut loc 0 schimbare con
pnncIP!ul '.'un singur deget pe buton",
siderabilii de a~cent 111 ceea ce prive~te
cru:~ a t?st lffipUS de John F. Kennedy in
dezbaterea publIca asupra politicii exter
am 60 JO ~roblema conducerii aliantei
!le. As~f~l. In I~~l evidentierii necesitatii
nord-atlantl~e, este puternic sustinut a
llltegram RUSlel m comunitatea intema
de occldentali, cu privire la contro
cum
tionala a statelor democratice, dezbaterea
lui annelor nucleare ale fostei URSS In
se c?~c~ntreaza cu precadere asupra ur
favoarea Rusiei lui Boris Eltin fiind ~t
manm mtereselor nationale ale Rusiei ca
fel expl.icabile 'p~esiunile fac~te asupra
pUlere in lumea contemporana. Este de
altor trel republicr fost-sovietiee - Ucrai
remarcat faptul ea aceastA schimbare a
na, Belarus ~i Kazahstan - de a-~i trans
avut loe nu numai sub presiunea exerci
f~ra llfI!1amenml nuclear pe sol rusesc, ca
tata ~e opozitia nationalistA ~i comunista.
$1 ~el~tIva izolare intemationalli a Ucrai
$1 ca un.nare a activitAtii unor grupuri
nel, ~mgura d~n cele trei republici care a
mfluente dIO cadrul conduceeii politice
manifestat retIcen\A In a urma un aseme
de la Moscova.
~ea c~rs .. Pe de alta parte, destramarea
. Daca latura guvernamentala se men
lffipenulUl sovietic a dat cale libern unor
tme in ambiguitate, faclnd Incli dovada
procese distructive, cu preeadere in Asia
dorintei de a avea relatii norma Ie cu fos
Cent~la ~i Transcaueazia, care au evolu
telc: republ!~i unio~ale ~i rela(ii de parte
at. rapid ~atre confliete militare, consti
nenat .cu ta?le ~cldentale, opozitia - fie
Il!m? ~enoase amenintari la adresa secu
ea natIonahstA ~I comunista, fie adeptA a
ntatll mtemationaJe. Cum tMile occiden
cure":tului "eurasianismului" sau a ~olii
tale au posibilitati limitate de influenta In
"reahsmului geopolitic" - sustine fara
a~este z?f!e, se <!firma ~n curent de opi
re~:rve 1deea ~e~taurarii roluJui politic ~i
me pot!1Vlt CMUl!l canna Rusia, prin in
mlhtar al RUSlel ca Uler rnondiala. Ea
terme?I~1 ~arel. CSI, ar li singura fona
face, apel ~a 0 "rcn~tere a Rusiei" in for
!ll llnpe~allt . sDstini nd un program care capabilli sa restabileasca ordinea ~i sa ga
Tantez p a ea.
l ~ cl D de " ad u erea acasa a terilorii l r
~ai m ~lt de d t ori~ are alta putere
pler?~ t e", adica exli llderea domj n3{iei
occlde ~lala, SU A marufest un interes
RU~lel asnpra i ntregului leriloriu al fostei
deosebIl pentru de" voltarea relatiilor de
Unmni Sovielice. Tendima afecteazii de

!ui

?ar

- 7-

c1~tig real pentru SUA,

~ate~alizeze ill reducerea

putlnd sa. se
pericolului de
razbOl nuclear,. bugete mai mici pentru
aparare, deschlderea unor piete uria~e
pentru produsele a mericane , sau conlu
cr~ea ru~o-americana pe plan glo bal ~i
regional m probleme care anterior au si
lUat.SUA ~ i fOSk'! ~SS pe pcn it ii opuse.
In acesIe. condltll, este lesne de inte
les ~ ~ ce on ce. IDa Sllra eare ar displace
~u el, pe mouv ul 'ca ar aduce atingere
mt~reseJor sale de securitate, ar fi In ace
~I mAsura inacceptabiIa. pentm ameri
e.a ni. ~tfel se explie d ce administra
\~a .Clinton. confruntata cn opozitia Ru
Slel falA. de 0 e,,:entuaia integrare a fos
~ror tAri ~omumste din Europa CentTaJA
~I de Est.m struClurile NATO, a propus
p~enenatuJ pentru pace", formulii care
co~tIDe nu mult peste ceea ce li s-a oferit
deja acestor tMi in cadrul procesului in
cepu~ in dee~n:'brie. 1991 , odalll eu prima
reUnlune mmlstena lll a Consiliului de
CoopeTare Nord-Atlantic dar care nu
vine m lntlmpinarea a ceea 'ce ele solieitA
CD insistent!. anume garan\ii de securi
tate. De allfel, in ansambJu, OceidenLUI
Impi'irtA~e$ te opinia a acordarea de S!8
nunii de securitate ar avea implicalii ~x
trem de gray , eft 0 ase menea dezvoltare
nu ar .fi In mod necesar oportuna. illlTUClt
ar "alIena" Rusia ~i ar introduce noi fac
tori de ~urilale 1n Europa
1ntr-un asemenea cadru internallODal
complex, aDal In ontinua trans form are
cum ar putea 0 ~arA ca Romania sA-~i
promo veze. In terese~e sale specifice In
e~a c e pnve $te a Slg urarea sc c uriUl\ii
nalJ~nale? Fara indoiaJa, solutia rezidA in
conUfluare ferm A pe calea inteararii In
s';{UeturiIe euro-atlaotice, singurcle capa
bile sa vina in Intimpinarea nevoilor sale .
Dar aeeasta orientare trebuie lotod ta
insotitA de crearea unui capital de lncre
der.e reciprocii ~n relatiile cu vecinii ~i
mal ales de gasrrea crulor ~i mijloaeelor
adecvate pentru acomodarea intereselor
de securitate nationala ale Romaniei cu
tendintele aetuale de reafirmare a rolului
0
Rusiei de mare putere.

BIBLIOGRAFIE

1. Adrian G.V. Hyde-Price, European Se

cunty beyond the Cold War. Four Scenarios
for the Year 2010, RnA. SAGE Publications
London, 1191.
'
~. Olga ~exandrova, "Divergent Russian
Foreign Policy Concepts", in Aussenpolitik,
44, 4, 1993, p. 363-372.
. 3. William Wallace, "Nuclear weapons
~d the for!Uer Soviet republics". in interna
tIonal Afi81TS, 68, 2,1992. p. 255-277.
. 4. Mar~ Smith, The Eastern Giants: Ru
SSIa, UkIama and European Security RUSI
Sherrens Printers, 1992.
'
5. Andrei Kozyrev. "Russia: a chance for
survival", in Foreign Affairs, 71, 2, Spring
1992, p. 116.
6. Speech by the Secretary General of
NATO Mr Manfred Womer to the IISS in
Brussels, 10 September 1993.

MIHAIL DOBRE - born In Bu

charest (1960), He graduated from
the Faculty of History, University
of Bucharest and ho lds a Master
Of Arts degree in Diplomatic St u
dies from Diplomatic Academy of
London . He currently works with
the Ministry of Foreign Affairs,
SP nr. 14 fabruaria 1994

Rusia - geopolitic;1 si geostrategie

ueiul din august 1991

DOCUMENTAR
This is a short chronology of the failed coup d'etat, August 1991. Moscow. It
emphasizes the most important moments, together with details about this long. but
wrong plan ofreversing the transition to democracy in the fonner Soviet Union.

o pregtitire in de1ungatti. S-a emis

opinia. plauzibilil. atestatA chbr In ccle
mai Inalle cercuri politice. ca puciul care
a avut loc In URSS in zilele de 18-24
august 1991 a avut antecedente prepara
torii de lungA durata. Potrivit acestei 0
pinii. mom~ntul derularii sale n-a fost
dedt 0 finalizarc. Ia cea mai inalt;\ cnti\..
a aCliunilm: perseverente. desfasuratc de
virfurilc fonelor politiee conservaloare
incA din anul 1985 - anuf care a marcat
asa-numita intrare intr-o erA de schimba
rc ~i refonna. "era Gorbaciov". In acest
compIeI de actiuni s-au Inscris primor
dial cele vizind acaparareaprincipalelor
componenle institutionale ale aparatului
de stal.
Conservatorii parvin in posturi-cheie.
In deccmbrie 1990. in pofid;1 proteslelor
rcformalOrilor. a fost creat poslul de vi
ccpresedinte al URSS. fiind desemnat c;\
titular Ghenadi Ianaiev. figuni politid
ancditata cu 0 carieri! exemplara in
PCUS si pe alte filierc. inclusiv cea a
fundor de rezistentii fata de rcfmme. Tot
alUnd. conservatorii au reusit s;\-l pro
movel.e In pastnl de minislru de Inlerne
pe Boris Pugo. ofiter superior. fiul unui
bolsevic leton refugial In URSS; el se
distingea printr-o devotiune cutrup ~i
suflet fata de entitatea statahl adoptata de
tatAl s<1u. pe care a ~i probat-o in calitate
de conducator de partid ~i de KGB la Ri
ga. La conducerea KGB parvenise, inca
din octombrie 1988. tatarul Vladimir
Kriucikov, ofiter format in ~oala de spi
onaj dirijatA de Iuri Andropov; se dis
tingea ca un personaj staplnit Ill' paro
xism de cultul fatA de partid, abilitat,
cum avea s<1 aprecieze Insusi ~eful de stat
reformator care I-a numit in post, mai
mult in privinta atuurilor politice declt in
privinta atuurilor profesionale In cadrul
KGB. Ministrul Apiiriirii al URSS, ma
re~alul Dimitri Yazov, a cArui carierA
politico-militarA ascendenta a fost des
chisA de purificarea singeroasA operata
de I.V. Stalin In armata, a fost u~r atras
In puci, caei a descoperit prea tirziu eli
soldatii fusesera co ntaminati de "virusul
democratic". 0 slAbiciune efemera con
sumatA Intr-o integrare pucista a manife
stat insu~i prim-ministrul Valentin Pav
lov , un teh nocrat format In zona fioan
ciani a Gosplan-ului. MentionAm ~i pe
OI g Baklanov, un inginer ucrainian spe
iali7.at In rachete balistice, vicepresedin
to al Consiliului de Apiirare a URSS, res
ponsabil al programelor de Inarmare, ca
re era cuprins de neliniste in ce priveste
vii torul complexului militar-industrial
existenL
Un pattern de debarcare deja uti1izat.
Puci~tii au folosit prilejul retragerii tem
porare a lui Gorbaciov, pentru odihna, la
vila sa, special construita, de la Foros, in
Crimeea. Esle cunoscul fapt.ul cA ~i mem
brii Po1itburo-ului, care s-au asociat In
eliminarea lui N.S.Hrusciov din '[runtea
partidului ~i a statului, au folosit, In oc
tombrie 1964, retragerea temporarA la
odihnA a acestuia in vila sa situatA In a
propiere de Soci, tot In Crimeea. Dar a
tunei mai functiona 0 anum ita disciplinA
de partido astfel ci'i Inaltul demnitar, re
venit In mod precipital la Moscova, a
as ultal condamnarea inaltului for de
partid ~i s-a supus deciziei. In recurentA,
SP nr. 14 lebruarie 1994

pallern-ul de debarcare din 1991 era con

piirtAri, ne aflAm in prezenta unei lovituri
siderat insA. In opinia publicA, doar un
de stat de dreapta, reactionarn si anlicon
trist precedenl iSloric.
slilutionala". Mai departe. In apel se
18 aUllust 1991. 0 duminica inciirca
invocA ireversibililatea si accelerarea
t.1 de un h~ng $ir de evenimente. Puciul a procesului democralic in tarA. precum si
Illceput de fapt la orele 16 ~i 50', cind 0
optiunea In privinta unitatii slatale. Sint
respinse solutiile de fortA In tari'i. fiindca
delegatie desemnali'i de organizalori si
aJc;ituila din seful secretariatului lui Gor
ar conduce la revenirea epocii Riizboiu
mocratiei. Pre~edintele Frantei. F. Mil
bacioy la CC al PCUS, Oleg Senin, Oleg
lui Rece ~i la izolarea URSS de comuni
terrand, a relevat cA tara sa pune pret pe
talea mondiala. Comiletul mentionat mai
Bakbnuv si vice-ministrul ApArArii, ge
garantarea vietii si Iibenatii lui M. Gor
sus, precum si deciziile si ordonantele
ncralul Varennikov. a fOSI primilA cu
baciov si ale lui B. Ehln. flira sa con
sale slnt dec\arale ilegale. Se reclama
brate\e deschise de Valeli Boldin, seful
damne insA lovilura de slat sau sa co
pentru Gorbaciov posibililalea de a se
scrvkiilor prezidentiale. si de responsa
menteze situatia ivitA. In plus. a realizal
exprima public. Autorii apelului isi ex
bilul KGB Insarcinat cu protectia vilei,
unele consultiiri In conlext de CEE. pre
primA convingerea absolutii ca arbitrariul
luri Lekhanov. inlesnindu-i-se tOlodata
cum ~i cu G. Bush.
si dispretul legilor promovale de pud':'ti
prirnirc~1 de c;ilre InaHul sef de stat si de
Puci$lii pierd poZifii. Elfin triumf:i: Ja
nu se vor statomici. Se face apella spirit
p;utid. In prealabil insa. M. Gorbaciov a
21 aUl!ust 1991 M.Gorbaciov a [oSI eli
ul civic al militarilor si Ii se cere acestora
Incercat sa realizeze dteva convorbiri
berat.~Inaderenta populatiei civile si a
sa nu ia parle la lovitura de sIal a reac
lelefoniee sau prin inlerfon. Comunica
fortclor armate la programul pucistilor a
tionarilor. Esle avulA In vedere declan
tiile eu extcriorul erau de nerealizat; vila
fost constalata chiar de acestia, desi for
~area unei greve generale nelimitate si se
era izolata'. Avionul Tupolev-134, cu ca~
mal se mai legAnau in iluzii, In decrele ~i
re prescdinlele trebuia s<1 caliUoreascA la exprimA in'Crede;ea In aprecierea obiec
conferinte de pres<1. Semnele slAbiciunii
tivA. pe plan international. a unei lenta
Moscova a doua zi. spre a participa la
se dezvAluiau in tentativa unei intelegeri
tive cinice de puci de dreapla. Tot In a
ceremonia de semnare a unui nou tratal
a lui G. lanaiev cu E\tin si chiar a ~nei
ceea~i zi. dar la orele 19 ~i 40'. Boris
unional, se afla pe pista, blocat de arma
reconcilieri cu ~eful de stat si de partid al
EItln a adresat militarilor un apel speciaL
t:."t: nici eomunicatiilc navale nu-i erau la
URSS. Prim-ministrul V. Pavlov panisi
EI a centt soldatilor si ofIterilor din for
Indernif1ti. "Venim din parlea Comiletu
sc grupul Inc;l din ziua de 20 august. mo
tele armate savietice s,1 nu se lase prinsi
lui". ar fi spus unul dintre delegatii ne
tivlnd 0 maladie. iar ceilahi sell puci~ti
In piasa promisiunilor mincinoase si a
pnftiti. "Care Comitel?". a Intrebat Gor
intrasera In derut:'- Trei dintre cei de va
bacio\'. "Comilelul de Stat pentru starea declaratiilor demagm!1ce. 'Tara este a
zil, Intre care si B. PUgo. s-au sinucis. Pe
menintatA de teroa'fe;; iar "ordinea pro
de urgentii", i s-a raspuns. "Cine I-a cre
fondul confuziei existente In r'j'ndurile
misA de noii conducAtOli se va transfor
at? Nu eu. nici Sovietul supremo Trebuie
tanchiSlilor. care au trecut si ei. pin,i l:t
rna In tragedie". a spus B. Elfin. El i-a
un dcnet penlru asa ceva". a continuat
unna. de partea lui Eltln. au opiirut si trei
illdemnat pc militari sa nu devina un in
inaltul dcmnil;lr schimbul de cuvinte cu
viclime, dintre tinerii manifeslanti anli
strumenl orb al vointei criminale a unui
a$a-nllmi~ii delegati. pe care i-a calificat
puci~li. In prag de iesire din apasare. po
grup de aventurieri care calea in picioare
" 0 bandA de oameni jalnici". Si a devenit
pulatia Moscovei cMea aeum sub la
Constilutia si legile tani. sa pastreze ju
prizonier la Foros, Impreuna cu sotia.
.
crimi. V. Kriucikov. unpreuna cu alti pu
nlmlntul de credintA fata de popor, pc ca
In noaptea de 18 spre 19 august 1991:
cisti, a plecat el Insu~i in Crimeea spre a
re I-au depus.

decJara(ia puci$ti10r. S-a justificat, in

aranja Intoarcerea ~efului de stat ~i de
19-20 august 1991: Boris E1rin orga
temeiul (presupus Si recuzat, ulterior, de
partid sechestrat, dar si pentru a-I solicita
nizeazti rezistenta. PresedinteJe RSFR a
eatre un for juridic) Constitutiei URSS si
iertare si clementA. Au sosit la Moscova
fost prins de declansarea puciului pe cind
al legiiURSS, introducerea unui regim
amindoi, In acel~i avion, dar abia joi,
se afla la 0 vilA situatA in apropiere de
de !'tare de urgen\A, data fiind imposibili
22 august 1991.
Moscova. Ar fi tinut 0 adunare cu princi
tatea lui M.S. Gorbaciov de a-si Indeplini
22 august 1991: rememorarea publi
palii conducAtori rusi chiar acolo, unde a
functia de pre$edinte din motive de sA
cA a detentiei gorbacioviste, captare de
fost sfatuit sa meargA 1a "Casa AlbA"
nAtate (sic!) $i spre a se evita 0 crizA
ovatii si felicitiiri, de cAtre B. Eltin ~i M.
sediul prezidential ~i parlamentar. Acolo
politica profundA si multiformA in tarA;
Gorbaciov, din partea moscovitilor; 0
a tinut 0 "reuniune de crizA" chiar in bi
aplicarea eficace a regimului a fost In
rnagiu adus victimelor puciului. Implica
roul sAu, careia i-au urmat apelurile men
credintatA unui Comitet de Stat pentru
rea sefului KGB In complot a st.imit furia
tionate mai sus ~i decretarea ilegalitAtii
starea de urgentA .. alcAtuit din O.D. Bak
asupra fantomelor trecutului: statuia se
actiunilor puciste. TotodatA, in virtutea
lanov, V.A. Kriucikov, V.S . Pavlov,
fului-fondator al Ceka (strAmosul KGB),
unor relatii mai vechi cu generalul co
B.K. Pugo, V.A. Starodubtev, pre~edin
Felix Djerjinski, a fost doborita de pe
mandant, si-a raliat corpul de par~utisti
tele Uniunii tAranilor, A.1. Tiziakov,
soclu si transportata spre un depozit de
desfAsurat in jurul parlamentului. Ulte
vestigii al "anilor de plumb".
presedintele Asociatiei intreprinderilor
rior, vor veni in sprijinul apiiriirii parla
23 august 1991: 0 confruntare pateti
de stat etc., D.T. Yazov ~i G.!. Ianaiev.
ca In parlamentul rus, Intre Gorbaciov si
Datare: IS.VIII. 1991. Printr-un decret . mentului si allui Eltin alte forte militare.
Iar fortele de eIita "Alfa" ale KGB, refu
Eltln; deschizind dezbaterea, presedin
din aceea~i zi. vicepresedintele URSS
zlnd s<1 ia cu asalt parlamentul, au pus in
tele Rusiei a elogiat victoria Impotriva .
si-a asumat, incepind cu data de 19.VIII.
stare de izolare pe puci~ti. Desi in jurul
reactiunii, impotriva complotistilor. des
1991. exercitarea obligatiilor de prl1~e
"Casei Albe" se postaserA blindatele,
pre acestia spunlnd ell au fost arestati ~i
dinte al URSS.
vor fi judecati; presedintele URSS a sub
19 august 1991: Mesaj ctitre $efii de mase de cetateni au venit in acel~i loc,
unde au ridicat baricade. Se zice cA intre
liniat rolul primordial al lui Eltin in ob
stat $i de guvem din 1ume $i ciitre secre
prinzatorii privati ar fi fAcut sA parvinA
tinerea victoriei respective, adAuglnd ca
tam1 ~eneraJ aJ ONU. Se notifica in el
partizanilor lui ElfIn saci intregi umpluti
poporul nu i-a sustinut pe pucisti, iar Ar
starea de urgenta proclamatA in URSS,
cu ruble.
mata nu i-a urmat. Acum s-a pus proble
pe timp de 6 luni, conform Constitutiei ~i
Reac(ia in exterioru1 (iirii. Pre~edin
ma suspendarii sine die a activitatilor
legilor URSS". Deplinele puteri sint
tele State lor Unite ale Americii, G. Bush
PCUS pe teritoriul rus; s-a procedat si la
transferate pentru aceastA perioadA, In
a aflat cu surprindere vestea declansiirii
restructurJ.ri guvernamentale.
tarA, Comitetului de Stat pentru starea de
unui puci in URSS; ar fi exclamat: My
24 august 1991: populatia Moscovei,
urgenti'i al URSS . MAsurile pe cale de
cuprinsA de lacrimi, dar eliberatii de 0
God! DupA Intrllnirea Consiliului Natio
aplicare sint considerate provizorii; e1e
apAsare, I~i InhumeazA victimile pllciului
nal al SecuriUitii, a fost datA 0 declaratie
nu afecteazA politica de reforme si slnt
- cei trei tineri manifestanti ucisi In zona
formalii de condamnare a puciului. 0
dictate de necesitatea vitalA de a salva
de apiirare a Casei Albe; M. Gorbaciov
legAtura telefonicA nemijlOcita cu Gorba
economia de la ruinA si tara de la foa
demisioneazA din ~efia PCUS si-i suge
ciov neftind posibilA, presedintele ameri
mete, de a evita escaladarea pericolului
reazA acestuia autodizolvarea. Un antico
can a reusit, in schimb, sA aibA 0 convor
unui vast conflict civil cu consecinte im
munism visceral lsi face drum peste tot,
bire cu Eltin; in acel moment,pre~edin
previzibile pentru popoarele URSS ~i
inclusiv In celelalte republici. Asa cum
tele Rusiei era coplesit oarecum de per
pentiu Intreaga lume. Se asigurA neafec
spuneau Pierre Brian'1on Iii Bernard Co
spective pesimiste, cAei se astepta la un
tarea angajamentelor internationale asu
hen, corespondentii publicatiei Libera
atac asupra sediului s<1u din part~a ttu
mate de URSS.
tion la Moscova (dupA relatarile cru-ora
pelor KGB "Alfa", postate In jur. In Ma
19 August 1991, ore1e 9 diminea(a:
s-a
alcAtvil documentarul de fati'i), pueiul
rea
Britanie,
prim-ministrul
Margaret
Ape1u1 c~tre cetti(eni a1 conductitori10r
esuat a avut drept urmare 0 accelerare a
Thatcher a calificat actiunea Impotriva
Rusiei. "In noaptea de 18 spre 19 august
"revolutiei democraticc" in statuI federal
lui Gorbaciov drept un puci de tip stali
1991. Presedintele truii, legal ales. a fost
construit pe temeiul "celei mai mari ut
nist sau brejnevist ~i a apelat la cetAtenii
indepartat de la putere. Oricare ar fi prin
pii a secolului XX". (p.O. Ill$nev)
0
URSS sA se manifeste in favoarea de
cipiile invocate in sprijinul acestei Inde

-8

Rusia

geopoiicica $i geoslracegie

Octombrie rosu

.;

DOCUMENTAR
August 1993 - Pre~edintele Feder.tti
ei Ruse Boris Eltin ridicA salariile cadre
lor active din armatll. Ministrul Securita
tii (fostul KGB) Victor Barannikov este
i'nlocuit cu un om de i'ncredere al lui EI
tin. veteranul kaghebist Nikolai Gotuskn.
lnceputullu;;ii septembrie - Surse ale
serviciilor americane de intelJil!Cl1cc co
menteaza cu interes vizita pr;lun-gita a
pre~edintelui Eltin la divizia de elit;}
Djerjinski, a Ministerului de Interne. prc
cum si 13 cele douA divizii almate asigu
rind securitatea Moscovei. Taman si
Kantimer.
. M.1T(i. 21 septembrie 1993. seanl Presedintele ales al Federatiei Ruse. Bo
ris Elfin se decide sA puna cap,it cclor n~
luni de impas politic. timp III care lupt;tse
cu opozitia parlamentara conservpto;ue.
care bloca reforma economic:l. Intr-un
discurs televizat. In direct. Eltln anunta
dizolvarea Parlamentului (Sovietul Su
pre!ll). in acela~i timp, el cere fixarea in
luna decembrie a alegerilor pentru un
nou parlament. Acuzlnd parlamentul ca
incearcA sA impingA Rusia In prapastie.
presedintele rus declara cA parlamentarii
si-au pierdut dreptul de a detine frlnele
puterii in stal. Eltin recunoaste c;:'\ nu a
procedat constitutional. dar declara c:l
in calitate de garant al securil<ltii statului
- el a fost obligat sa puna eap:it acestui
cerc vicios (presedintele SUA fusese a
nuntat cu 0 onl inainte de incepcrea eve
nimentelor). "Sill! necesare m,isuri pen
tru a pro!eja Rusia si intreaga lume i'm
potriva decMerii catastrofice :J statului
rus si a domniei anarhiei intr-o tara po
sedind arme nucleare." Cu putine zile
lnain!e. liderul georgian Eduard $evar
nadze. fostul ministru de externe gorba
ciovist (care demisionase, in decembrie
1990. pentru a protesta Impotriva imi
nentei dictaturi ce se apropia), fost ge
neral KGB. dizolvase ~i el parlamentul.
intr-o sesiune extraordinara. tinuta la
miezul noptii, majoritatea anti-Eltln din
Parlament refulA autodizolvarea. Vice
pre~edintele Alexandr Rutkoi, fost gene
ral "erou" In Afganistan, fost a1iat al lui
Eltin (inclusiv in timpul "Ioviturii de
stat" diD august 1991), este numit de
catre parlament pre~edinte in exercitiu;
EI(ln este destituit, iar decretele sale sint
declarate nu1e. Fatil de infruntarea anterioara inIre cele doua ramuri ale puterii,
executivul ~i legislativul, situatia se in
riiutateste. Sinl in competitie doml cen
tre de putere ale sistemului de guver
nanu nt, unul eu centru l la Kremlin,
celalalt cu sediul 1a Casa Alba (locul
fos lei rezistente inlpotriva pucistilor): i'n
afaT a de doi pre~edlnti. exisla doi
min istri ai apiirruii (Rutkoi II nume~te pe
generalul V. Ahalov, un inamic al lui
Graciov. fost ministru adjunct al apariirii
si participant la puciul esuat impotriva
lui Gorbaciov), doi ministri ai securitatii
si doi mi ni~lri de interne. Desi 'anterior
armata se dedarase neutra. promitind ca
nu se va amesteca in politica, dupa
numirile facute de Parlament si desti
tuirea lor, ministrul apAnlrii. Pavel
Graciov, ministrul securitatii (fostul.
KGB), Victor Golusko, si ministrul de
interne, Victor lerin, i~i declarA sprijinul
deschis pentru pre~edintele ales.
Liniile telefonice speciale ce legau
Casa Alba cu intreg teritoriul Rusiei ~i
cu fostele republici unionale sint raiale.
Televiziunea de stat de stat rusii, contro
lata de Eltin, refulA sA transmita lucrnrile
sesiunii extraordinare a Parlamenlului.
Rutkoi dec lara agentiilor de presa straine
si televiziunilor prin sateht ca "Nu sint
excIuse actiunile armale".

This is a brief chronology of the tragic events in Moscow, September-OctolJ:er

1993. Are there any resemblances with Moscow's August 1991 or rather wIth
Bucharest's December 1989 and June 1990? The reader would decide himself if there
is any pattern here.
Mienuri. 22 septembrie - 29 de sovi de ziari~ti drept "postcomunisra, neofas- .
cisra ~i ultranationalista") manifesra im
etc regionale se deciarA impotriva lui
potriva parlamentarilor ~i impotriva lui
Eltin. Pl~esedin!ele Rusiei destituie pe
EJtln. Este. demn de remarcat faptul cA,
2cneralii Victor Barannikov (fostul min
i.<;tru al securiti1tii) ~i Viaceslav Bacalov.
In permanenta. in paralel f~a de demon
Joi. 23 septembrie - Incep sA apara stratiile antiprezidentia1e din jurul Parla
scmne de reconciliere. Eltin decIara ca
mentului, in Moscova (ca ~i In alte piirti)
se desfa~urau manifestatii de sustinere a
va program a alegerile prezidentiale in
iunie 1994. cu doi ani Inainte ca manda
lui Eltin, cu participare popular" mult
mai larga.
tul sau sa Inceleze. Pre~edintele Curtii
Cnnslitutionale, Valery Zorkin, suge
int;e timp, liderii occidentali, in
frunte cu Bill Clinton (dupa 0 prelungitll
rcan\ .tinerea simultana a alegerilor par
lamentare si prezidentiale. La acesl capi
discutie telefonicii cu Eltin. care ii da
asigurari ferme In legalurA cu tinerea
101. Eltin r~mj'ne ferm pe pozitie. Este
alegerilor libere in dec;mbrie). precum ~i
trecut ill rezerva generalul Andrei .Du
liderii fostelor state membre ale Pactului
maev. numit de Rutkoi ministru de in
terne. Noaptea. opt oameni !narmati
de la Var~via i~i aftnna sprijinul pentru
incearcii sA intre In StatuI Major al for
pre~edintele ales B. Eltln. pentru conti
telor amlate ale CSI, din Moscova. Un
nuarea reformei ~i a1egeri parlamentare '
politist ~i un marlor ocular inocent sint
libere. Marea !ntrebare pentru opinia
uci~i. Ellin ordona de indata ministru1ui
publica rosa ~i inlernationala ramine insa
de inlerne 'confiscarea armelor de la "a
care va fi atitudinea liderilor celor 88 de
pariilorii" Casei Albe. Pe slrazile Mos
regiuni si republici elnice autonome. ale
conducatorilor marilur armate - cei mai
covci slnl desfa~urati sule de militieni.
inulti dintre ei eZil!nd sA se pronunte de
lrupe speciale ~i armala. A doua zi. con
duc,ltorul influenlei Uniuni a Ofiterilor
la inceput. a~leplind sa vadA In ce parte
Rusi (care declarase anterior "Credeti c:,
se va inclina balaiHa. La Curlea Con
slilutionala balanta se IncIina impolriva
ei sint acum la pulere. d:lr noi vom fi
m!ine"'). locotcnenl-colonelul Sianisiav
lui EItin: cu un vol de 9 la 4 horarlrile lui
Eilln sint decIarate neconstitutionale.
Tcrekov. va fi arestat ftind recunoscul de
un mm10r ocular de a fi fosl ameslecat in
Elt!n il readuce in guvern pe Egor
Gaidar. arhitectul refonnelor economice
atac.
Vineri. 24 septembrie - Generalul ~i 11 reconfinmi in functie pe pre~edintele
Bancii Nationale. Victor Ghera~cenko,
Makaciov preia comanda celor care a
anterior subordonat Parlamentului. Se
parau Parlamenlul. Primul-minislru Cer
tine 0 inlinire economica la cel mai inalt
nomirdov atrage atentia asupra periCOh,I
nivel, cu pre~edintii republicilor din Co
lui reprezentat de distribuirea de arme
munitatea Statelor Independente, care ~i
unor civili, persoanelor periculoase.
anuntA sprijinul r..entru Eltin.
Noaptea, col<.>aneIe de trupe incercuieSc
SimMtA $i duminicJ, 25-26 septem
Casa Alba. Inauntru, se desfa~oara 0

Catedrala lnvierii - gravunf sec. 18

sesiune prelungita a Congresului Depu

tatilor Poporului: certuri1e dintre grupari
slnt atlt de aprige incH unii cer chiar
demiterea lui Ruslan Hasbulatov, pre~e
dinlele Parlamentului. intre timp, trupele
fideIe lui EI(ln blocheaza accesul la cen
trala termicA, interzic aprovizionarea cu
mincare proaspata si Intrerup curentul
electric la Casa AlbA. ~edinta deputatilor
continua inauntru la lumina luminarilor.
in afara Parlamentului, 0 gloata (descrisa

brie - Liderii din parlament se mentin

femli pe pozitii, de~i i'ncep sa gindeasd1
alternative strategice anuntInd un imi
nent razboi civil. Rutkoi: "Vom lupta
pin a la moarte". Hasbulatov: "Studiem
posibilitalea ca puterea 1egislativa sA se
mute tn provincie".
.
Luni, 27 septembrie - Conducatorii
unora dirilre regiuni declarn ca sint gata
sa instiluie "sanctiuni impotriva Mosco
vei". A venturieri de pe mai multe fron

- 9-

turi sau puncte fierbinti incearca sa

ajunga la Moscova pentru a se alatura
celor din Casa Alba: de pildA, ministrul
securiratii din autoproclamata Republica
Transnistria, Vadh:n Sertov, in fruntea
unui grup de 40 de persoane se indreapra
spre capitala.
.
Marri, 28 septembrie - Rutkoi ~i
Hasbulatov ii propun genralului Lebed.
comandantu1 Armatei a XIV -a, din
Transnistria. postul de ministru al apara
rii Rusiei. Acesta refulA.
Miercuri. 29 septembrie - Eltin ii
someapt pe parlamentari sA iasA din Casi\
Alba. Incepe dialogul.
Joi_ 30 septembric - Se desfa~oara
discutii pre1iminare Intre reprezenlantii
parlamentarilor ~i primul-ministru Cer
nomirdin. Eltin accepta negocierile.
Mediator va fi patriarhul Moscovei ~i al
inlregii Rusii. Alexei al II-lea. iar nego
cieriIe se vor purta timp de dona zile la
manastirea Danilovski din Moscova. Se
accentueaza tendinta descentralizarii:
reprezentanti ai legislalivelor din 60 de
regiuni ~i republici autonome voleaza
crearea unui Consiliu al Componentilor
Federatiei.
Vineri. 1 octombrie - Tratalivele e
~ueaza. Par1arnentul nu aceepla sa predea
amIde in schimbul ridicarii blocadei.
SimMIil. 2 octombrie - Rutkoi pune
conditii pentru a se preda. Eltln. aflal de
dacha lui de la tara, refuza. Mii de pro
teslalari anti-Eltin mar~aluiesc pe slr<'lzile
Moscovei. cerind execularea polilicie
nilor reformi~ti ~i agitind steaguri cu
secera ~i ciocanu1 in ajutorul celor 150
de legislatori baricadati in Casa alba.

Dominica, 3 octombrie
1993. Rebeliunea
o gloatA de dteva mii de manifes
tanti reu~e~te strApungerea barajelor de
militie, trupe speciale si armata, ajungind
la Casa AlbA. Rutkoi tine 0 cuvintare in
care cere 6cuparea punctelor-cheie (Te
leviziunea, primaria, Ministerul Apararii
etc.). Bine inarmati, rebe1ii condu~i de
generalu1 Albert Mak~ov se indreapta
spre televiziune, care era slab pllzitll. Se
arunca grenade ~i gloota patrunde in tele
viziunea Ostankino. M~ov decretea
za: "Acesta este un teritoriu liber al
URSS!". Se pregate~te asaltul primariei.
La Ministerul aparani, unde se afla co
durile armelor nucleare, la fiecare intrare
se afia la comandA cite un ministru-ad
junct ~i cite un general-colonel. La Te
leviziune sosesc trupe speciale ale Mi
nisterului de Interne , care restabilesc or
dinea. Se reiau transmisiile TV. Puter
nice schimburi de foeuri intre rebeli ~i
autoritati. Revenil de urgentil in capitalii,
Eltin instituie starea de urgentil. Cu acest
prilej, trupele speciale ~i politia dau pu
ternice lovituri bandelor mafiote din
Moscova, care se amesteca in even i
mente, de partea rebelilor.
Luni, 4 octombrie - La 7:30 a.m.,
trupele incep bombardarea Casei Albe cu
tunurile tancurilor. rnlr-una dintre pauze,
unitati speciale Alpha de securitate pa
trund in Casa Alba, pentru a-i ajuta pe
manifestantii patrun~i anterior sa para
seasca cIadirea. Tuturor celor care se
predau Ii se garanteaza securitatea. Rut
koi ~i Hasbulatov sint arestati.
. Bilanr - Mai mult de 178 de morti,
900 de raniti ~i aproape 1.300 de per
soane arestate.
Pre~edintele Eltln ordona indepar
tarea gardei de onoare de la mausoleu}
lui Lenin (lnmomlintat acolo din 1924).
SP nr. 14 februarie 1994

Rusia - geopolilica

81

geoslralegie

Lumea fara URSS

PAVELCAMPEANU

Note la 0 disparitie
incerta.
1. Deasupra Kremlinului fiIfiie un alt
drape\. Va fi aceasta schimbare definiti
va sau trecAtoare? Durata istoric;1 a dis
paritiei URSS depinde de faclorii car-c au
delerminal-o. Un pas spre detedarc;I ;1
ceslor faclori se poate facc comparind
dezmcmbrarea imperiului soviclit: Cll alte
evenimente mai mull sau mai plltill asc
manaloare.

\
. 2. Schcmalizlnd considerabila cxpc
nenta acumulata in acest domeniu de se
colul 20, as retinc:
a. impetiile se pr;llmsesc III llrma u
nor r.:lzooaie pierdute, pUl1ale cu alte im
perii (Austro-Ungaria, Turcia):
b. imperiile se dczinlegreaza In urma
i.mor razboaic c1Sligale cu ajulorul pcri
feriei carc. prcvalIndll-sc de ace;!sl;1 Cllll
Iributie. ohlig;1 ccnlruJ sa Ii rccunoasc;i
indcpendent:! (imperiul brilanic):
c. imperiile pier In urma unoI' razhoa
ie victorioasc pUltate dc periferic conlra
cenlrului (imperiul colonial francez. du
pa Vietnam ~i Algeria).
3. Potrivil acestei scheme, factorul
care, In mod direct sau indirecl, provoaca
naruirea imperiilor, pare a fi asatku' r.lz
boiul - atlt pierdul, cil si c1Sligal. desfa
sural fie In afant. fie InaUnlrul impcriu
lui.
4. Presupllnlnd c.l (lceasta ar constitui
o rC~1Ulc""1 a c,ldcrii imperii lor III SCCOllll
20, alullci c;ldcrea impcriului sovielic
pare sa se fi suslras al:eslei rC!:!llli . Nu
v.ld plauzibililatea unei conexilllli dirccle
'inlre l nceputul deza!:!rcgarii altivc a
URSS III 3 doua jumtl~llc ~a dCl'enilllui 9
si vicloria ei In al doilca razhoi l11ondial.
petrecutli cu aproape 0 jllmiHale de sewl
inainle.
5. Imperiul moscovil a' avut pe par
cursul aceslui veac 0 istorie izbilor de
simetricA. In prima lui {'arte - un interval
de numai palm deceniI - el a izbulit sA
supravietuiascA incercarilor a trei razboa
ie exlerioare (doua pierdute, cu laponia
in 1904 si cu Puterile Centrale in ]914
1918, si unul c1stigat, contra Gennaniei
si a alialilor acesteia), cArora li s-au adA
ugat douA rnzboaie interioare dupA revo
lutie (cel civil si cel de intervenlie), douA
ocupalii strliine, trei re'/olutii (1905, fe
bruarie 1917 si octombrie 1917), sub
stanliale pierderi teritoriale, fArA a mai
vorbi de alte douA esecuri militare - in
terventia Annatei Rosii in rnzboiul civil
din Spania si agresiunea impotriva Fin
landei.
.
Comparalcl cu acest torent de episoa
de violentc. care nu au Impins imperiul
la pierzare, a doua parte a secolului a
fost pentru URSS 0 perioadA pasnica.
Prin urmare, dupA ce rezistase unui co
plesitor val de socuri violente, imperiul
se prnbuseste, pliri'nd sA-si dezvAluie ast
fel inadaptabilitatea la conditii de pace.
6. Rezullcl c4l factorii cei mai activi ai
descompunerii imperiului sovietic ar tre
bui c41utati In particularilcllile acestui pro
ces si in particularitlitile acestui imperiu,
7. a descriere vAdit simplificatoare a
procesului soar pUlea rezuma la urmru-oa
rele secvenle:
a. inchistarea gerontocraticA lsi pri
meste sanctiunea biologica previzibilA
sub forma decesului in serie a trei lideri
supremi: Brejnev, Andropov, Cernenko.
Instabilitatea din virful piramidei se re
percuteazA in Intregul corp social impu
nind 0 schimbare Indelung aminalcl: pen
tru prima oarn functia supremA este atri
buitA unui reprezentant al noilor genera
Iii. Numele sAu: Mihail Gorbaciov, anul
promovArii lui: 1985;
b. ca si cum ar fi avut acest proiect
gata pregAtit, noul lider lanseazA imediat
perestroika - 0 nouA strategie de dezvol
tare a URSS si a relatiilor ei internalio
nale;.
c. cu 0 repeziciune comparabila de-

SP nr. 14 februarie 1994

. The essay proposes t.hree hypot~e~es, as three answers to three possible

que~tJons.
lust. hypot~esIs: after resIstmg at many wars and revolutions, the
Sov~e~ emp~ ~ desmtegratmg because ofits triple identity (organizational model for
Sta~JnISt socIelIes, world superpower, multinational state). The second hypothesis: the
basI~ ~ause ?f the peac.efully col/apse of Soviet Union lies in the incapacity of the
StalmI~t regIme to ~urvlve and to prove itself competitive in the contemporary world.

bu~it in calitatea lui de succedaneu al

revoluliei mondiale.
.
Chiar ~i numai partial parcursA, expe
rienta unui inceput de autodizolvare ini
lialA de centru, stocatA in memoria is
toricA a tuturor protagonistilor, avea bu
The thud hypothesIs: the col/apse of the Stalinist re{!ime has more chances of irre
ne ~nse sa atenueze, atit pentru centru,
~
versibility than the desintegration ofthe empire.
cit ~i pentm perifcrie, socul autodizolva
rii finale.
vinc lot mai evident contrastul dintre efi
] 2. Particularitatea militara cardinala
la Vladivostok ~i Alma Ata pina la Kiev
cienta acestei slralcgii pe plan internatio
a URSS consta in faptul ca ca reprezinUi
si la Chisiniiu, cele mai verosimile sem
nal si ineficienta ei pe plan inlem;
unicul caz in care un imperiu devine 0
nc de moderatie Yin din partca republi
d. perestroika a conlribuil la dez
supra-putere mondiala, recunosl:utii ca
cilor secesioniste - cu unele abateri,
membrarea imperiului mai cu seama prin
atare . Acest succes pe termen scurt al
cum ar fi de piida cele ivite in zona ta

Indr:izneala fani precedent in istoria St3strategiei staliniste imperiale s-a dovedit

rilor baitice;

linismului de a fi asumat inferioritatea

a fi, pe termen lung, una dintre cauzele
e. 0 alta caracteristica generalA a des

'aceslUi model dc organizare sociala fata

tram.lrii URSS este insta~lIaneilatea ei . insuccesuJui final al imperiului. Stali
de cel al tarilor av~nsale. din Occident.
nismul a putut dezvolta forta militani
Ea nu a fosl precedata - si 111 acesl fel
Sau. mai exact: accasta inferioritate de
care i-a ingaduit imperiului &"1 dohlndea
preg;lIila - de miscari nationaIc persis
venise aliI de tlagranla penlru societ.1lea tenlc, de genul celci din India, sau celei
sca rolul de supraputere mondiala. dar nu
sovieticii Inclt nu mai pulea sa nu fie re
si forta tchnologica, economica si politi
desfa~uralc de cvrei pentm constiluirea
cunoscut;1 de conducerea politica a aces
c;1 necesani mcntinerii acestui rol. Drept
slalului Israel. ori de rebeliuni nationale
Ici socict;lti;
unnare a accstei asimctrii oman ice, str.:l
cronil'izale, precum cele ale irlandezilor,
e. insuccesul URSS in competitia cu
dania URSS de a rJmine competitiva sub
basciIor. kurzilor, palestinienilor etc.
Veslul submincaz<1 si domina\la ei asu
raport militar a Impins pinii la pragul cri
Prin rapiditatea cu care s-a produs, deza
pra ESlului. De la Beijing plna la Praga,
tic necompetitivitatea ei sub raport teh
gregarea URSS esle mai asemanatoare
trecind prin Bucuresti, controlu) ei este . unui act politic declt unui proces istoric.
nologic si economic, precum si sub cel al
conlestal - conlestarc pe care Hrusciov
libertatilor cetcltencst i.
]0. Cele mai semnificative particular
si Brejnev 0 inabuse prin forta armelor,
13. Structural vorbind, particulari
itati ale procesului de dezinlegrare a im
dar de care Gorbaciov ia act cu resem
tatea
URSS, capatalA dupa al doilea raz
periului sovietic se aflA intr-o conexiune
nare:
boi mondial, rezida in cornpozitia ei tri
profunda cu cete mai semnificative par
f. impeliul se gaseste astfe! In punc
nomica. Imperiile moderne all avut in
ticularitati ale acestui imperiu. AceSlea
lui de convergcntil a trci socuri destabi
gcnere 0 struclurcl binarii. fiind formate
slnt particularitiiti de ordin istoric, mili
lizaloare: delegilimarea reuimului In in
tar. slruclural, socio-economic, teritorial , dintr-un centru si 0 periferic. Al'esiui gcn
de struclura bin:mi mostenila. URSS~i-;l
IClior, pierdere~1 compelitici cu Apusul ~i
etnic ~i polilic.
sl;ihlrea ftlnt precedent a contrnlului in
adaugal, gratie vicloIiei sale aSllpra Ger
I l. Principala particularitale istorica
R;1s{lrit. Forta reunita a aceslor soc uri dii
maniei naziste, un al treilea element. un
a URSS nu consla In faptul cii a supra
till impuls hotiirllor curenlelor care vor
fel de pcrifer~e informahl a periferiei :
vietuit celorIa1tc imperii sau nimiciloa
culmina cu valul rcvolutionar din 19R9'
Europa Rasanteana. Zece am dup,1 in
relor loviluri la care a fost supusa, ci cn a
g. rcfractia acestor revolutii agr;v~a
cheierea r,izboiului. aceasta situatic va fi
sllpravietuil propriei sale tenlalive dc au
Inlr-un fel formaliwla prin semnal~ea
z;'i criza intcrna din URSS. inclusiv din
lodizolvare. Sc Slie ca. Indal;1 dupa ill
periferia imperiului. agravare pe fondul
Tratatului de la V<irsovia.
slaurarea sa, noua putere bolsevica a
cii.reia se produce puciul din 1991 si se
Nu este locul unei discutii asupra
acordal natiunilor mcorporate m imperiu
motivelor
pentru care Stalin nu a proce
cesiullca formalA a intregii periferii.
dreptul la autodeterminarc plna la sepa
dat indalcl dupa 1945 la anexarea formala
8. Evenimentele si circumstantele
rare . Prevallndu-se de acest drept, si-au
mentionate descriu procestil dezintegrarii
a larilor din aceasta regiune - 0 varianta
redobindit suveranitatea statalA Polonia,
care, dupA unele indicii, nu pare sa fi fost
imperiului ca pe 0 pulsalie a istoriei ge
Finlanda, tarile baltice, Basarabia si nor
nerata atil din interior cit si din exterior.
dul Bucovinei, penlm scurtA vreme Gru- cu totul exelusa. Masura in care, prin
relatiile de fapt, aceste tari reprezentau
Sursa impulsului primar este ineficienta
zia.
.
mai
cunnd aliati independenti declt pro
ordinei socio-economice staliniste, iar
Potrivit viziunii leniniste din acea e
surs.3 impulsului imediat 0 reprezinta
vincii ale imperiului, este dezvaiuita in
pocA, imperiul lsi pierdea raliunea de a deosebi de cele douA invazii militare - a
rJstumlirile petrecute In ' 89 in Europa de
fl,
ca organizatie statalA, deoarece deve
Est.
Ungariei in 1956 si a Cehoslovaciei in
nise, ca organizatie social4l, Inaintemer
1968. lustificate ulterior de a~a-zisa
AceastA disjunctie Intre conditia ex
g<'itorul intregii omeniri. Raportate la "doctriml Brejnev", aceste episoade ilus
temA si conditia internA ridic41 0 proble
acest proiect mondial, granitele imperiu
treazA ambiguitatea pozitiei de fapt a
mA: era Europa de Est mai cunnd exte
lui, oricil ar fi fost de cuprinzAtoare, nu
Europei de Est in raport cu URSS. For
rioarn, sau mai cunnd interioarA imperiu
puteau reprezenta dedt 0 strlmtoare. mal suverane, tarile in chestiune se gA
lui?
Scopul noii Rusii nu mai era, ca in tre
seau sub ocupatia militanl a imperiului,
9. Procesul dezagregarii. nu este des
care isi asigura astfel un control cvasine
criptibil numai prin acest flux secvential, cut, sA-si plistreze sau sA-si Im-geasd\ te
ritoriile, ci sA grlibeasc41 propagarea mo
limitat asupra lor.
.
ci si prin cileva caracteristici de ansam
delului sAu social pe intreaga planetA. In
blu:
.

Zona respectivA poate fi privitA cu

acea vreme, leninismul nu mai era alit
a. forma lui, in esenti\ pasnicA, suge
acee~i indreplcltire si ca ambiantA ime
doctrina
revolutiei Ruse, cit doctrina re
rem absenla unui conflict intre centru si
diatA im~riului si ca prelungire a acestu
voluliei mondiale iminente, care-si glisi
ia spre mima continentului. Analiza is
periferie, suficient de definit pentm a de
se
prologul in revolulia rusA. Strategia
toricA nu poate ignora ' ambiguitAtile im
genera intr-o coliziune violentA;
inspiratA de aceastA presupusA iminenti\ puse de istorie. Dar, in lumina acestei
b. absenta unui conflict violent int~
ambiguitAti, dezintegrarea imperiului nu
cenlru si periferie coincide cu persistenta asocia witfel intenlia de autodizolvare a
imperiului cu prezumtiva universalizare incepe in 1990 la TaUin si la Riga, ci in
unor conflicte violente Intre diverse
1989, la mesele rotunde de la Budapesta
compOnente ale periferiei, conflicte pe a modelului social pe care acesta 11. pre
figura.
si V~via . Procesul dezmembrarii pro
care nu de pUline ori centrulle intreline,
Aceastli prediclie leninistA a fost in:
priu-zise pare, in aceastA perspectivA, sa
dar In care evilcl sA se implice formal;
validatA
de istorie - ca fiind fAliS aban
se fi desfli$urat in trei etape, si anume:
c. spre deosebire de alte procese
donatA abia la sf'rrsitul anilor '20, dnd
- prima, hotAn"toare pentru cA, gene
comparabile, destrAmarea imperiului
Stalin lansa faimosul slogan despre "po
ratoare a impulsului initial, reprezentata
sovietic nu se asociazi'i nici cu un con
sibilitatea construirii socialismului Intr-o
de revolutiile Est Europene din 1989
flict inter-imperial si nici cu conflictul
singurn larA". Substanta acestui slogan
care, in raport cu imperiuI, nu puteau
cIasic dintrecentru si periferie, ci cu
rezidA in revenirea de Ia strategia mondi
duce nemijlocit dedt la defecliuni infor
doua conflicte concomitente, de alta
alistA la strategia imperialistA. Asumat ca
male;
specie: unul intra-periferic, difuz si ade
atare de Stalin, esecul revoluliei mondi
- a doua, stimulatA de prima, cea a
sea violent, care protejeazA centrol, ce

ale a impulsionat astfel renasterea, con

secesiunii larilor baltice, singurele state

llilalt intra-central, mult mai elar definit,
solidarea, extinderea fm-a precedent si in
reanexate ca ~tare dupA al doilea rAzboi
care frizeaza violenta, dar pina la urmA 0
cele din urmA prAbusirea imperiului sovi

mondial;
evitA. Actualizarea conflictului intra-cen
etic. Traiectoria care a dus acest imperiu

- a treia etapA, stimulatA de prime Ie

tral si a conflictelor intra-periferice re
de la prima lui tentativA de autodizolare,
douA, in care are loc accesiunea celor
duce InsAsi potentialitatea conflictului
abandonatA, la recenta lui autodizolvare
' lal~ republici.
dintre centru si periferie;
efectivA, formeazA un arc intre douA ese
In mlisura In care aceste consideralii
d. concomitenta celor douA conflicte:
au 0 anumilcl plauzibilitate, este plauzi
in Ira-central si intra-periferic, ar putea curi istorice. Ambele smt in esentA esc
curi ale modelului social, prim ul esec
bilA si implicalia lor generalA conform
explica m bunA parte forma cu preclidere
relevind incapacitatea acestuia de a se
careia revolutiile est-europene din 1989
non-violentA a dezmembrarii URSS si
mondializa, iar al doilea incapacitatea lui
au contribuit Intr-un mod direct si deci
chiar ezitArile cu care aceastli dezmem
de a subzista acolo unde fusese experi
siv la declansarea procesului de dezinte
~rare incearcA In acelasi timp ,sa se stabi
mentat trei sferturi de veac. Privit sub grare a URSS.
.
lizeze si sa se autolimiteze. In mijlocul
14. Particularitatea crucialli a imperiimoderatiei generale, care domneste de incidcnta acestui arc, imperiul s-a prA

!he.

- 10

Rusia - geopoiilic;1
-uilli soviclic a conslilUil-O insa nalura sa
socio-economicii ~i, legalii de aceasla,
furiqia mesianica mondiala pe care se
socolea chemal 5<1 olndeplineasca.
Noulalea isloric;l a respeclivei orln
dlliri consla in Inlocuirea mecanismlllui
de reglare a aclivil5tii economice si so
cialc.~Ace<lsla functie vilala esle Iransfe
rala de la mecanismul relatiilor de piata
la cel al comenzii cenlralizale. Activila
tea economica - si odata cu ea Intreaga
activitate sociala - nu se mai mtemeiaZA
pe 0 motivatie competitiva, ci pe una
coercitiva. Dintr-o realitate economic5
materiala, piata a fost redus;1 la un simu
lacru, men it s~i fortifice si In ace la$ i
timp s:i disimulele uhil:uilate:1 constrin
!1erii extraenlllomice.
.
~ Suprimarea tIe fapl a rdat Ul or tIe
piata a presupus suprimarea proprietiUii
private asupra mijloacelor de productie.
care a illsemnat su pri marea Je fapt a
pietei muncii. Prelinzind ca in fap tuic$te
li berarea pn.xluGilorilnr intI us tria li, orin
tIuire~ 1 .Ialinist;-I Ie rapea acestora si ulti
lila libertale - aceea a vlnzarii r I1ei lor
de munet. -Slalinism lll a creat astre l pro
tIuc;-ltorilor intIustriali 0 contIit ie para
tIn:"''':-I: supuninJu-i in conlilluare con
stringerii eCllllolllice tIc a-si vinJe forta
tIc mUllcil, ei erau pUsi In rata vidului de
cump;-U-iitori potentiali ai acesleia. Locul
acestora II lua un cumpfmitor ull ie stalu l,
aJ carui 1I10nopoi asupra fOl1ei de. munca
5e substituia astfel ietei mun ii. In acest
fel, odat.<i cu liherlatea IntreprinzatOlului
privat, era aholilli sl libertatea produca
torului de a-~i vinde [Dna de munca pe
ba7a de negociere. Dupa cum se stie, Ii
bcrtatea producatOfuJui con<;(itu!e premi
sa sllcialfl cartIinal;i si inovalia revolu
tionar;1 a so<:iet;-l(ii inuustrialc. Ori'ndui
rca stalinist" rcprczintii tentativa de a
edifica 0 sll~' ielate induslria!;'1 lipsilii de
:!ceasti-. premis" so<:iah-I c;uc ii este ima
nenl;l. Bizuindu-sc pc accst paradox,
stalinismul nu a il.hulit sa edificc decil
un cadm lehnologic dc tip ind ustrial.
plasat Intr-UI1 cadru social ~i econom iL"
de tip preinduslrial.
OJ aU cu piat <l. stalinismul suplima
si articulat ia vitala dintrc proouct ie si
consulll. Procesul producti v IlU era ghi
dat de nevoile consumatorilor pOlclltiali,
semnalate prin piata, ci de comenzilc
aceluiasi centru. MuItumita aceslei sub
stitulii, productia poate ignora nevoiie
consumatOIilor, dedidndu-se propliilor
sale nevoi. Aceasta dezarticulare fonata
a pennis accelerarea demarajului indus
triaL dar n u dezvoltarea product iei
industriale, In primul rind a tehnologiei.
In versiunea ei stalinista, logica anticapi
talistii devine astfel 0 logica antieco
nomica, Si In cele din uma antisociala.
Potrivit acestei logici, consumul se
metamorfozcaza din scop natural al pro
ductiei In principalul ei obstacol.
Subdezvoltarea consumului, care stimu
lase Inceputurile acestei induslriaIiz,iri,
b loca din ce In ce mai riguros tIel
voltarea productiei industriale.
15. Odal!1 eu rolul de succetIaneu al
revoJu\iei mondialc, imperiul sovictic lsi
asumase doua funclil istorice: sa demon
streze superioritatea modelului sau soci
o-economic fat;1 de cel occidenlal si sii
slimulezc adoptarea lui de catre restul
lumii. Ultimele patm decenii de pace au
demonstrat Insa exact contrariul - !Ii a
nume cii acest model esle eond.iunnal atlt
sub aspectul competitivitatii lui extc
rioare, dt ~i sub cel al viabilitalii lui inte
rioare. Nici prin morfologiasi nici prin
stralegia ei, aceasta societate nu ofere a
membrilor sai .motivatia suficienta a unei
integrari mutual avantajoase. Dc aici, pe
de 0 parte, incIinatia puferii de a com
pensa intregmrea deficilara prinlr-ull ex
ces de Inregimentare si mobilizare, iar pe
de alta, propensiunea populaliei spre a
patie sau spre exod. La originea ultima a
dezintegnlrii imperiului sta prin urmare
dezintegrarea societalii al carei model lsi
propusese sa II Intruchipeze si &1 II uni
versalizeze.
16. Dezagregarca imperiului dccurgc
deci din dczagregarea ordinii slK"iale L"ll
care eJ se ide~nlilicase. Verosimilitatea
accstei ipoteze se poate remarca din Ill
suSi Inceputul procesului - revolutiile
est-europene. Miscarile socialc ~i poli

tice care au pregatit aceste rev61ulii erau

Indreptate. In acelasi timp, contra ocu
patiei straine - deci contra imperiului Si contra ordinii sociale de tip stalinist.
Existenta acestei duble motivatii, sociale
si nat ionaie, ar putea expliea in parte
antcriorilatea revolutiilor din lariie res
pective. EIe s-au ridicat Impotriva mo
delului social stalinist nu numai pentru
ca era ineficient si insuportabil. ei si pen
tm ca Ie fusese impus cu fOl1a, din afara,
implantar~a lui fiind inseparabila de
pierderea suveranitalii lor nationale.
Revolutiile din 1989 reprezinta prima
dovatIa istoridi ircfutabila a faptului c;i
imperilll sovietic e!)uase In strategia sa tIe
promotor al ordinii snt.:ialc stalinistc .
Sllccesul acelor revolutii demol1stra c;i
impcriul csuasc nu nllmai in tentativa
difuz[irii acestui modeL dar chiar si In
actiunea ruliniera de a-I mcntine cu forta
acolo unde tot cu fona LI impusese ~i, in
uneIe cazuri, il reimpusese.
Co nlri butia revolulii lor est -europene
b dczagregarea imperiului a fost la rei
de ho(;1rltoare, dar nu ~i la rei de eviden
tfl precum cea a pere5Iroik:1i.
17. Revol utiiIc cst-eurnpene dove
ucsc tntodatii ca in accl Slaoill al crizei
oricc luvillira dal:i tIin inlerior orinullirii
slaliniste era, implicit, si 0 lovitur;i cilt;1
impcriullii. IstOIia releva astfd, indirect,
prin modul cum Ii pune capat, veritabila
identitale a aeestui imperiu. Si tocmai In
ne!1uriIe acestei identitati se ascunde rfls-
pu'nsul la Intrebarea: de ce imperiul mos
covil, care a sllpravietuit atitor cumplite
vijelii istorice, nu a putut supravielui
prahu~irii acestei ordini sociale?
18. Rusia tarista aavul 0 identitate
1I1iivoc:i - ea a Cost un imperiu. Spre deo
schire de accasl;l trauitie, URSS a avul in
llilimele decenii 0 triphi identil4lle: stata

$1

geostrategie

este 1nsa, ca sub tari, propria lui consoli

dare, ci protejarea slataW si difuzarea
plane tara a modelului social, Imperiul
devine astfel instrumentul Si vehiculul
acestui model;
c. orinduirea sociala se foloseste de
forma statala imperiala, dar, in acelasi
timp, prin etatizarea proprietatii Si a in
tregil vieli sociale, ca si prin industriali
zare, urbanizare, alfabetizare etc., ea
imprimA imperiului 0 ascensiune fara
precedent, care ii pennite sA c1stige al
doiIea razboi mondial (dupA ce Ie pier
duse pe precedentele dow), sa-si extinda
teritoriul adinc In cenrrul Europei, si sa
devina a doua supraputere mondiala;
d. tendinta spre simbioza imperiului
cu orlnduirea sc manifesta cu maximum
de transparenta III faptul ca ambele au
acelasi puWilor social, care este statuI.
Fuziunea celor doua ipostaze era In pra
gul aceslui deceniu prea avallsatii pentru
ca prabusirea statului ca mccanisOl cru
cial al orinduirii sa nu implice si prabu
sirea statului ca imperiu.
20. Toate aceste misc3.1i tectonice de
adJllcime nu puteau deveni prefaceri is
torice de suprafata far:i ca societalea s~:j fi
generat un contlict su ficient de putemic
si un agenl social al orienl,lrii anli-stali
niste sl~ficienl de dOlal. A~entul cel mai
activ al acestui conflict si ~al acestei ori
enlari Impotriva orinduirii si i'mpotriva
imperiului a fost aparatul lor. Defec
tiunea irecuperabila a aparatului consti
tuie luca 0 particularitate plina de impli
calii a procesului diseutat. ASlfel:
a. dubla perfomlanta istorica: rastur
narea orlnduirii si rasturnarea imperiului,
a putut fi indeplinita de un agent unic
tocrnai d<ltorit<i profundei IntrepatlUndeli
dintre iposlaza sociala si ipostaza slatalii
a URSS. De aceea perforrnanta agentului

Mimis/ire" Savvino - S/oro7hevski - gravuni 1843

1ft - de imperiu; politico-mililar:i - de

supraputere; si socio-economica - de
model al orlnduirii staliniste. Sint trei
ipostaze ale unei identitati complexe, al
c;iror grad de integrare reiese chiar din
simultaneitatea evanescenlei lor: impe
riu\, ordineasociala si supraputerea s-au
pr;ibusit boblta.
19. CeJe trei ipostaze mentionate s-au
dovedit inseparabile, ceca ce nu inseam
na ca detineau ponderi egale In identita
tea de ansamblu a URSS . Printre mo
mentele care ilustreaza ~ceasta dispari
tate, precum Si sensurile ei, se pot reline:
a. episodul tentativei de autodizolva
re a imperiului, Intreprinsa imediat dupa
revolutia bolsevica, relevlnd ca penlru
noua putere, In anumite circumstanle,
reorganizarea societatii poate ramine
indiferenta la forrria stalului. In aceasta
opticii. imperiul isi pierdea legitimitatea
iStOlic:l;
b. dupa peste un deceniu, Irecerea de
la alltodizolvarea la autoexaltan:a impe
riului al carui obiectiv central nu mai

unic nu a fost In fapi dubla, ci unica;

b. In masura In care segmentele cele
mai bine plasate ale aparanilui s-au anga
jat In dcmolarea printr-o singura 10viturA
a orinduirii si a imperiului, ele s-au auto
anihilat ca fona sociala presupusa a fi
principalul lor apiirator. Actionind In
acest fel, aparatul nu procedeaza la
schimbarea, ci la rasturnarea rolului sau.
Pregatita de perestroika, aceasta transfi-
gurare masiva a aparatului constituie una
dintre sursele fonnei pasnice sub care s-a
desfasurat procesul. Cauza orlnduirii si a
imperiului 'ramasese fara aparatori com
petitivi.

c. conflictul care a alimentat acesl

proces nu a opus aparatul altui grup so
cial - sau altor grupuri sociale - el a
scindat aparatul In doua piirti care s-au
opus una celeilaltc. Obiectul imediat al
aceslei ciocniri I-a reprezentat gradul de
radicalism/moderatie al refonnei in curs,
iar primul moment al actualizarii acestui
conflict a fostpuciul din august 1991;
,d. mai ales in anii perestroikai, im

- 11 -

periul nu a fost scutit de mi~ari natio

nale si de tensiuni interetnice, unele din
tre acestea luind fonne politice (tarile
baltice), altele violente (Nagorno-Kara
bach etc.). Totusi, dat fiind rolul in ul
tima instanta detenninat al scindarii apa
ratului, se poate spune aA prabusirea co
munA a stalinismuluisi a imperiului a a
vut caracteristica unei "revolutii de sus",
fArA ca "sus" sA fi Insemnat de asIA data,
asa ca odinioarA, Insusi VITful ierarhiei
sociale;
e. puciul din '91 a relevat, dar nu a
rezolvat, conflictul dezvoltat InAuntrul
aparatului. Rezultatele acest6i semi
solutionari nu s-au margin it sA mentinA
contlictul intra-aparat, ele I-au facut s,i
degenereze III coliziunea violenta dinlre
pr~sedinle si parlument din 1993 . Nu
numai interesele Si mentalitatea acestui
aparat, dar ~i incapacitatea sa prezentA de
a-si exprima disensiunile in telmeni po
htici suscita ' fudoieli privind aplitudine.a
lui de a evita recidive ~i eonvulsii incon
trolabiIc;
f. dcfectiunea aparatului reprezinta
mai mult declt 0 extravaganw a istoriei
sau a "sutletului slav". E~ este un feno
men simptomatic, semnallnd ca Instrai
nan:a societatii de aceast;i organizatie
slx-iala a contaminat Plna si g~'upul eel
mai interesat in menlinerea ei. 0 delegi
limare care atinge un asemenea grad 'nu
mai pare recupe~abila .
~
21. Imperiul Austro-Ungar a disparut
fara unna. Nu acelasi lucru se poate spu
ne despre imperiul britanic, care subzista
pln;i In zilele noastre tntr-o fonnula re
ziduala. Extinctia impcriului sovietic s-ar
putea dovedi mai apropiata de formula
britanica dedt de cea Austro-Un!1ara.
Prinlre circumstanteIe favorabile aecstrei
prohabililati s-ar putea aminti:
a. proximilatea teritoriala dintre cen
tru ~i periferie, care a racut din URSS
imperiul cel mai compact ~i care a creat
o considerabila interdependent;1 a cailor
de comunicalie si lndeosebi 0 coloniz:u'e
foarte densa a periferiei de catre centru;
b. proximitatea relativa a nivelclo(" ue
dezvoltare economic,1. tehnologic:1 si de
cullur:i a vietii cotidiene care~ In ciuda
sepanirii fonnale dintre centru si peri
[erie, menline 0 disponibilitate comuni
tara si 0 profunda nevoie mutuala de a
continua cooperarea .economica.
e. detinerea pozitiilor de controL atlt
la centru cit Si la periferie, de caire oa
meni din aparat, fonnati de experiente Si
sisteme de valori sirnilare Si care, In re
centele confruntari, s-au gasit cel mai
adesea de aceeasi parte a baricadei.
22. Desi consubstantiale, prabusirea
imperiului si prAbusirea orinduirii stali
nisle nu par sa deschida aceleasi perspec
tive. Esecul orinduirii a fost prea evident,
prea total si prea costisitor, starea de co
ma excesiv prelungita i-a epuizat si ulti
meIe resurse, anihiITndu-i orice sansa de
restaurare. FactoruI decisiv al prabusirii
acestei orlnduiri consta tn chiar nat ura ei
si ca alare nu are cum sa fie eliminal.
Dimpotriva, Intr-o versiune mai pro
fund sau mai aproximativ retusata - cum
ar fi Si cea a actualei CSI - imperiuI nu
pare deocamdaIA iremediabil sortit unei
0
disparitil complete Si ireversibile.

PAVEL CAM-PEANU is at present

the Executive Director of the Inde
pendent Center for Social Studies
and Surveys and Associated
Professor with the International
Faculty at the Bucharest University.
He became a member of the RCP
before WW II, was arrested and
imprisoned. Between 1944 and 1956
he worked in the party central appa
ratus, international relati()ns. Wit
hout leaving Romania, he published
in the USA, between 1980 and 1990,
a critical sociology of the Stalinist
societies in 4 volumes: The Syncre
tic Society, The Origins, The Gene
sis and Exit, at M.E. SHARPE Publi
sher.
SP nr. 14 februarie 1994

Rusia - geopolilica

5jI

geostralegie

"'

"In istoria Rusiei, nimie nu este

pentru ultima data"

- Vladimir Tismaneanu in dialog cu Stelian Tanase

SteJian Tiinsse: Cum interpretezi
rezultatul aJegerilor din Rusia. A sur
prins foarte multil lume?
Vladimir Tismineanu: In primul

rind, cred c" esle yorba despre 0 resurec

tie a ceea ce am observat $i In alte t;iri

din Europa de Ras<lrit, a "comunostalgi

cilor". Este yorba de un vot de protest.

care a sanctionat incapacilatea reforma

otorilor democrati de a.-~i prezenla me
sajul $i stralegiile politice de 0 manier;i
persuasiva si acceplabilii pentru mare~1
majorilate a populatiei.
Pronosticurile au pornit de /a pre
miza ca victoria pre$edinleJui Rusiei
in coni7iclu/ cu Par/;Imentu/. de 1;1
inceputul /ui octomf>rie: s-a crczUl c;l
dadi l!uvernu/ oraanizeaz;i aJcf!eri/c.
gUl'errJU/ ciSlig;i. - Totu/ p/eda IlClIlru
~iclori.1 refornwlori/or /ui E/lin. sl'ri
jinili $i de media $i de lot apaTiJIU/
adminislraliv. Cum se paale explicil
radica/a dezminlire a pronvslicuri/or?
Reformatorii slnl un grup mult mai
eterogen dccit s-a vawt din exterior. E
xistA, fara indoiala. grupul apropiat de
fostul prim-vicepremier Gaidar, respec
liv de anumiti consilieri din exterior. sa-i
numim adeptii "terapiei-soc" si. III
primul rind. figura centrahi este profe
surul de la Harvard. leffrey Sachs. prin
cipalul consilicr al grupului Gaidar in
directia unei acceleriili a tranzitiei sprc
economia de piata, privatizarea rapiLla.
Iiberalizarea preturilor. desfiintarea sub
'ventiilor $i toate celelalte elemenle ma
siv $i $ocanl puse In practica in perioada
de dupa lovitura de stat esu3lf\ - $-0
numim asa - din 3-4 octombrie.
Apoi. ar fi grupul de refonnatOIi mo
derati, din juru\ fostului vice-premier lavlinski. Exisla apoi Ull grup de reforma
tori care merg pe 0 dircctie. s-o numim .
mai degrabii "de orientare chineza'", in
genul economiei de piata a$a cum se
practicii ea in China, dar mult mai
tem{'erata (dupa cum $tim, exista in
conlmuare subventii, 0 serie de elemenle
ramase din economia centralizata) $i
care: probabil ca sinl legati de Uniunea
Civic" a lui Arkadi Volski.
Groparea de cenlTU...
Da $i chiar de unde provine In fond
~i premierul Cernomlrdin?! Deci, din
acest punet de vedere, a fOSI 0 fragmen
tare ce exprima diverse strategii. Nu e
neapMat 0 fragmentare marcata. Perso
naIizarea exislii ~i In viata politica rusa,
ca ~i III cea romaneasca. Dar, pc de alIa
parte. exista si interese politice.
Ap.1rilia /ui Jirinovski. a piirul un
adcvM.1t .~oc pcntru medii/e occidcn
taic. ciu $i pentru cercuri/e po/ilice.
EI a de venit, peste noapte, 0 vcdeta a
m ediei. privi in ace/.1$i limp ca 0
am enintare. dar $i ca un personaj
extrem de pilorese. Totu$i. eJ a primit
un suport important ,din parlea e1 c
taratului. ceea ce s mnifica 0 prolun
dA frus trare a Rusiei fat1i. de prjbuSi
rea imperiuJUI. a temere f arA de vii
lor. Ce schimM apariria lui firinovski
pe sceua politica rosa?
Revi fa Economist, In titlul articolu
lui despre apari\ia acestui fenomen de
masa lirinov lei, sau consacrarea la nivcl
de mase a popularitatii lui lirinovski fo
losea tennenuJ "Weimar pe Volga", III
sensul fragiti tatii institutiilor ruse~ti ~i
sentirncntului de revan ~ care se na$te.
Ce era republica de la Weimar? 0 repu
blica construita pe umilire istorica. Sau.
c 1 putin. alia pulea fi prezentalli de ad
versarii rcpublicii, fie ei nostalgicii Kai
ser-ului. fie arislocratii, junkerii. comu
ni ~l ii. Erau destui cei care detestau repu
blica de la Weimar.
Care ar fi c1ementefe din mes,!;u/
/ui Jirinovski care i-au adus voturik?
Voturi care, firc$le. reprezinla frus
triiri/e. inlercsefe. dorinrcJe c1ectora

SP nr. 14 februarie 1994

tu/ui ros. Stim eli Rusia nu are 0 tra

dilie democralidl, eli tendinta pater
na/istll auiacralicii a flicut regula de
SLUe de ani incoace. CII nu a avut $i
nu arc 0 societate civi/II? CII nu a a
~'ul $i llU arc un midd/e-c1ass care sa
echi/ihreze $i sa fie sistemu/ de vase
comunicante inlre difenle/e straturi
sodalc. Apare acest Jirinovski. cu un
imumil mesaj. Care este acest1J.?
[vlai Irebuie ad"ugal<\ aici $i 0 traditie
imprcsionnnta $i tragicil de "reformism
avortat". Da<.:a ne uililln $i la Stollpin
acesta monre asasinal! Fenomenul Ale
xnndru 1. apoi urrneaza autocratia tarului
Nicnlae; apoi din nou reforme democra
tice. Deci nu numai bolsevismul esle in
joe l'!nLl este yorba de a inlatura reforma
torii.
Rusia nu \'rC;J s;l se scilimbe? Ace;I.~I;1 e inlrebarea. Penlru cii Jiri
no"ski asia ar vrea sa spunk
Sigur <.:a liri'10vski apeleaza $i la mi
turile exislente. lnainte de toate, este mi
lUI mindrici imperiale: "Nu sintem un
popor infrint. sintem un popor lovit pe la

zeazA e cea imperiala. A doua, e Iraditia

panmilitarista. E Armata RO$ie, car~ este
vechea armata rusa.
Complexu/ mi/itar-industrial care
domina economic Rusia.
Da. Si, In momentu!. de faW, vor sa
fie primiti in Grupul cclor 7. Ei decIar:i.
$i chiar sint 0 mare puterc industriala.
Deci, ce ofera lirinovski? ESle 0 milolo
gie foarte apropiata de mitologiile Parti
dul Romania Mare. Parlidul Socialisl al
Mundi. in ultima instanta. Salvationista.

Mitologii politice
postcomuniste
Ce a$ vrea sa rel1J:1rC e diferent.1
de di8curs $i de re/oric;i dinlre l'OllCU
remii dill Rusi;l. ill/re reloriL'u rario
nalistfi. /iberalii $i a refornwlori/vr. $i
relonea mit%!!ica. eJ1Jolivna/iJ. el
nidi a /ui Jirinovski $i .1 cclor/;I/ri din
acesl spectru; chi;1T $i cOllluni$tii. ca
re au venil in Rusia cu un Iimbaj
internarionalist. la mij/ocul ani/or '20

1,(Kl(;K,A}.JI);WJBdi I\I~ ~:(jN,r\' ,:IloIIt:--.

.

. .
Uto.~.1A \\r,.\f"':.'bH..'".rlh'l\<';t"Tt~)"IY.T".\I).:. 'l~, !I',,~"Hf.l'. "'~,
TrOwa. U,"""""'Alb ~ H.II.~ ',.,\HH" 1:\1IIC.ITUl. .,If,I:T,'.II 1\b1...\ w,nl'",;
T(jl\l!l~~'>? [\'~P)MH1~'l tl1\~blll~;~C,>- l1ii.\II'!. t'tI'"mKI\I1:
\

,.,'

.1\ K..u;~o ",..~ ,IIii!'"y. lli:,\t;u,H.\HE..ll1o .

0

\1.~41e rtA-tMII"WA r :l.X1> ~.,"I

,'t ~},,~r~I' r: ml,A.... t:,.ij, kf\t\~ ,;
u,\ lV/""",,.vt(h ,,;tnHf.k.;f~'\~'h. ~>
t
)\~}.~t\ J~;H\f.;I)I1I;'..\lpj r:1 t ..;,t-~il,"
HiHVt"JI"tM',I!,Gn";, r.1;,.u..t~iHd ;1
Hk'l.\lIW,

_ ....--~ ~O.\I.:"I~

. .,"

HHU'\Xt ',TA (\\,\ n'~ t;i"

Afoscova. Tumul cu clopole allui IV3IJ eel M,1TC - grrwurii sec. 18

spate". "Totul a fost manipulat,o au fost

actiuni din exterior".
Si yine apoi ..... pe curentu18la
vofil. ce este 0 1ungii traditie in Ru
sia.
Si chiar daca unii din liderii sau gln
ditorii slavofili se uita Ia lirinovski eu
profund dezgusl pentru !ipsa lui de edu
cal ic , el manipuleazA teme pe teme pc
care ace$li "iluslri" glnditori - unii din ei
grupati Ln j urul revistei Contemporanu/
nostru. Deci, prima Iraditie pe care mi-

I-au schimbat intr-Ullu/ witolodc. cu

care au mers apoi .~i Si.'liin $i B"Tejnc v.
Gorbaciov este eel care introduce un
1imbaj rariona/.
Dar comuni$tii actl,lali II considern pc
Gorbaciov un tr:1dalor al Partidului Co
munisl.
Disputa din juru/ mauso/eu/ui /ui
Lenin cste una de tip mit%gie. S-a
vawt deci cii un anumit tip de discurs
este in/efes .~i ci.,~tigj voturi. cehllait e
mai putin intc/es. Spun asla pentru
ca. evident. Gaidar $itori refomlatoni

- 12

din toate groplirile, au fost ajutati

in tens de administratie, de media $i.
evident, au fost sub protectia prezi
dentialli in toatll campania.
De$i schimbarea pre~edintelui TV. ce
a urmat, ~i numirea uneia dintre "stafi
ile" epocii gorbacioviste - respcctiv. fos
tul secretar cu propaganda. Alexandr
lakovlev. spune mull despre nemultu
mirea lui EJtin. dar mai cu seaml1 a gru
pului Gaidar. in legl1tura ~u limpul orerit
lui 1irinovski. Cred cA fenomenul liri
nov ski revela pe de 0 parte. 0 st.'lrepsi
hologicl1 reala, un fenomen pe care iSIO
ricii polilici ce s-au ocupat de pcrioada
Weimar 0 numesc "fenomenul disperarii
cullurale". Exista 0 politica a "dispenilii
culturale".
A pierderii identiliilii. a /ocurilor
comune dc pinii atunci.
Exact. Ce se cheama a fi rus astiizi ~i
ce Insemna in limpul lui Brejnev? Erai
natiunea dominanll1 a acelei idenliliHi
numit" .!Jniunea Sovielica ~i erai super
pulere. In momenlul de fata. intr-o lume
monopolani. ce inseamnl1 a fi rus? De
unde $i incercarea de a defmi "vecinala
tea apropiala de afar"".
Alt element care nu poate fi subesli
mat. e doza de teribilism a personajului
lirinovski care. pe undeva, nu ar trebui
sl1 ne ingrijoreze am de mult cit ar Ii f:1
cut-o. sa spunem. nazismu!... sau feno
mene similare. In m"sura in care nazis
mul era legal de un Rarlid-miscare ~i de 0
ideologie lotalitara. In momentul de fata.
nu exista un partid care sa reprezinte ce
ea ce a reprezentat SA $i ce a reprezental
Partidul National Sociaiisl in Gennania.
Totu$i. nalionaii$tii TU$i au culml
asocialiilor paramilitare. cultul uni
{omJelor: la toate intruniri/e /ui lin
novski. dar $i alte grupliri se ali$eaza
o anumitll disciplinii. uniforme vechi
rose$ti sau de alt tip ...
Exista $i acesl aspecl, de$i noi mult
timp i-am privitca fiind marginea. peri
oferia. A fost 0 eroare. De pilda. toata lu
mea vorbea despre Pamiat. dar nimeni
nu 0 vedea ca avind $anse de a ajunge in
centrul vietii politice. $i iata ca se poate.
prin diverse aranjamente $i combinatii,
inclusiv prin gasirea unei personalilati
mai vizibila, mai atractivl1 declt perso
najul Vasiliev, $eful de la Pamiat. un fost
fotograf amator pe clnd lirinovski are
studii de orientalistica, a lucrat la Comi
tetul Sovietic pentru Apllrarea Pacii, deci
vine chiar din birocratia administrativa a
vechiului regim.
Cl sj zicem a$a. este mai credibiJ.
Se poate deci construi 0 imagine pc
eJ.
Pentru mine, sfidarea lui lirinovski e
legatA de faptulea imedial dupa succesul
lui electoral a plccal in Austria. unde a .
avut intilniri cu lideri neonazi$li. Un lu
cru mi-a fosl lotdeauna cJar: c" nu s-a
In chis ra na celui de-al doilea nl zboi
mondial $i a atacului perfid al nazismu lui
impolriva Rusiei. Nici un rus care se
rc spcct~ nu poate fi prohitl rist. Nu cred
c existA familie In Rusia care sa nU-$i fi
pierdut cel putin un membru In conditii
1e oroare. Sa nu uilAm dI prirnele experi
mente de gazare s-au fac ul la Auschwitz
pe prizoni ri de riizboi ru$i. Tratament I
prizonierilor de raiboi rusi, $i ch iar aJ
populatiei civile. a fOSI absolut infiora
tor! Si a veni ca lider nationalist rus, cu
un discurs In care reabilitezi $i chiar lc
infrate$ti cu ne.onazi$tii, mi se pare pUT ~
simplu sinll iga~ a tactica.
Nu neaparat. penlTU cii subliminal
ra yorba loemai de a rcface 0 ilXo1
aem13110-TUsii. Era 0 noslalilie a vre
l11ur ilor mari pentru Uniunea 5 0
vieticii. Si a$ face aiei 0 comparatic
cu veteranii an umitor campanii in
care. adversarii din tinere-re 1a 'bii
trinere sin t cd mai buni prjcteni
I

'

Rusia - geopoJi(ica Sl ....!!Costralc!!ie

....
penlru ea au aminliri comulle. Cred
bl!n:~ propa!?,[mda pelllru lirinovski.
c;'j aici se inlimp/;i cam accJa$i lucro.
S.I aiCI a mal fost 0 gre$ea/ii. de lae
con.~/ienl sau illcOn!?lienl. E 0 re
t~d. pe ~inga .ca nu $i-a creat un par
venire. WI simbol. 0 trimilere Ja I're
IHI prezIden(Ia1: de a nu amina ale
geriJc. Pentru cJ ceea ce a dominat
murile mari all' Uniunii SOl'ieliL"e.
eille/.ea [;lcea jocurile in Europa. dlld
reacria emorionala a e1ectoratului a
5/.11111 era lemul. cind Rusiil nu cra
{ost ~~sr:ova .cu strazile pline de oa
"bolnavul lumii': ca acum cInd Ire
melll $1 Imaglllea annalei intrind in
b';1ie ~julal, ingrijil, 'alimenlal ;lrlifi
Moseova $i ineonjurind Par1amentul.
Accasta imagine era le{4ata evident de
clal. t11lul cu oxigen.
Ellin. chiar dacif era -invinaator. A
Am ajuns acum la 0 tema cruciahl:
fost 0 "victorie" a 1a Piros, i scifderii
Jiri!1?vski readucc In discutie. prin In
inwainii sale.
~Inmle sale cu revansarzii. harta Europei
Sl aceasta este problema fundamentah"t
~Il conditiile In care mentalitatile co
penlru destinele Europei: relatia Intre Lei
l~c~lve rus~, chiar $i In perioada bolse
vlca. llna dm marlle dezbateri de imediat
doi giganli: Rusia si Germania. Prohlemii
c::U'e .I-a obscdat pc Thomas tvtann. pc 0
dur;1 .moarte.a. lui. Lenin era bonapartisrn,
muItune de glnditori: unue se situea/;-'
Lczansm. mlhtansm ... Care au fost argu
mentcle contra lui Trotki? Tot tirnpul.
Rusia fat;i de Gelmania si viceversa'!!
5;1 nu uitam cii in 18 ianuaric. in
Si loalil Europa stii pe relalia Ger
[ilIa unei adunilri eonstilwmte ce nu
mama-Rusia In ultimii 3-400 de ani.
/ncidentul produs trebuie s;1 ne de;!
eril majoritar bol$evica. Lenin di
zolv:l in 1918 Adunarea eonstituantil.
de gindit: a fost in Auslri;~. a I'nIl s;l
Ellin face acelai$i gesl.
mearga ill Germania. unde IlU a JilSI
prilllit tocmai datorit:l rc.~usl i/;lrii
Profesorul Steven Cohen. autorul ce
(intr-o rar:! extrem de sensibil:l fa
Ichrei ~i?grafii. a lui Buharin In timpul
atacultll lInpotnva Parlamentuluia facut
rolul ei in decJansarea celui dC-iiI
doile:1 razboi mondial)a aceslUi lilll
cx;~ct .a ceeasi. <:omparatie: I-a acuzat pe
Eltlll dc practlcl bolsevice.
baj. "."';1 ne fll/elegem. peIllru c;i nni
aIll lilnIl joeurile ill Europa .~i l(lt ai,i
(l s;1 iljungeIll!", EI rcpune ill ;(ll'
noua democratie
harl<l. E.U1~OI!ei, .Iar ~ problem;) sujler
originala .
sensIblla. 111 ee pnveste SI ZOlla. $i
Irecurul. s:i zieelll Si constiillla "I 'jllo
Aiei e un /ucru interesant. ce ne
vata" CI Gerlllaniei fara de ce s-a
aratj dimensiunea distincta a feno
inlilllplat in anii '30-40. De aid ,~i
menu1ui rus in dezvoltarea institu
refuzu! Ge~Tllaniei pentru aCl:esul pe .
liilor democratice. E un drum lun{4. $i
tenton'-!I el. Dar faplUl d Jirinovski
eu cf{!d eif ei sint abia 18 incepul. Si
este pnmul care pune probleIll:! [[er
nu !?I1U daca procesul e ireversibil $i
mano-fIlsa si a vremurilor cinJ l'ei
nu se vor fntoarce b un regim autori
doi dOIllir];lu Europa 1111 eslc 0 !!:I!;l
{;fr. 1nlereS;1/I1 esle e:l. de ohicei
po/iric:l. ci e readucerea sill1h(}luri/(lr
p'arlalllenl,:1 e cel ee ap:irJ democr:l~
dare ille lllarii Ulliuni SOllie/icc. l'i~
IliI. consoIIJe.1z:1 insliruriile demoCTil
lig:lloilrea celtri de-al doiJca r:l/hoi
lilC. dialogul polilic. A:-a S-:I llili/ll
mone/;a/. ASia a 'v'rut c/ 5:1 re:llluc;l ill
pIal ill Wate rel /o1uliile. In toale soci
discurie.
el;'ilile. Aici se illmallazilleaz;l voin/a
. Si. paradoxa\. 0 face prin intenncdiul
s(Jciel;llii civile. a .socie@ii I'olitice
chlar a celor ce W' fi nostalgiLii L'elcibltc
de a conlucra. de a tr;Ji in ,,{ilm reai
puteri, cca care a pierdut 1..1i,boiul nlOndi
mulu; aUlocrillic (fie prezidemial. /le
a!.
Ilwnarlut/ ,,/ u!lci ulliee I'oillfe po/i
Pe dc alt:i p:lrte. ;Ir Irchui '.';j 11C
I/l'e. Or. III RIISJ:/ S-il fntimpbl invcr.~.
gindim la U/l Illall: si rccuril':1 lui '
AUIlXT;llUl Ellin. care nu e un demo
lirinol'ski Ill' indeamn~1 h ;lSI;I: CC 'hi
~r;ll. " piirut apliratorul democraliei.
intimplill eu IUIIIea <lceasla. ill care
III 'v'reme ee Parlamentul ;1 parut ca
Uniunea Sovietica a cl:>li!!:lI nn
eJementul turbulent, antidemocratic.
n1fboi ~i e azi intr-un Jezaslro~ pcnlru
c~ 'v'rea sii Iimitcze puterca preziden
C;l :1 pIe:~ut pacea. a pierdut de filPC
rw!;1 fner-un mod ;mtirefornust. care
competl/w economic;]. in f;J(:J eu 0
nu dore$te ~cl?imbarea ... E un para
Germanie infrinla de Uniunea So
dox ;11 RUSIei. Dar ered ea tocmai
vielicii. dar care e azi. evident. 0 ma
asia I-a costat pe Eltin rezultatul ;l1e
rc putere economica !?i financiara. Ce
gcrilor.
se intimp1a de fapt?! Asta e marea
Iar. pentru ca s-a anat In fata unui
frustrare a ru.~ilor in acest moment! A
corp electoral oferind numai necunos
fost una din pfrghii1e ce au adus vo
cute, t?ate fig!lril~ faimoase pe care
rurile l,:i !irinovski. dindu-i naibii pe
popula\la se oblsnUlse sa Ie vada la TV
COmUIll$tI ... Voturile lui lirinovski
erau practic disparute din joe, 0 serie de
sint toate anticomumste!
personalitati din perioada perestroikai nu
De aici $i dificuItatile de a construi 0
crau deloc vizibile ...
eoalitie Intre partidul neocomunist $i
Oameni, totuS!, care.1n ultimii 7-8 ani
gruparea lui Jirinovski . Un alt element
pc care I-au adus In discutie.o serie de lSI. facuser[l 0 platforma politica. Erau
om,nelll .Cll care segmente ale populatiei
kremlinologi (care ramlne 0 disciplin;\
se IdentlflCau. A fost 0 lupta fara actori.
pcrfec~. actll~ii). imediat dup;i prabusin~a
Ru(koi. avea ca suslin:1tori pe
UntunII Sovlellce este dad nu a fost 0
fostii ofireri...
.
e~oare a prescdinteIui Eltln si a gmpului
De fapt. complexul milit::u'-industrial
dm Jurul sau, de pilchl interzicerea unci
a votat cu Jirinovski, deci aderentii lui
pal~te I.argi d.e partide, definite drept
partlde bolscvlzante, Icninizante si celc . Rutkoi au votat cu Jirinovski.
. Sf asta .nu pentru c,} preferau tonul
Ialt~ .Cll dreptul de a participa Ia viata
Istenc rw/ronalist. 5:1 nu uitiim d in
polItIC;. Drept pre. voturile s-au dus
august 1991 Hasbulatov a fost a/atllri
spre lirinovski . Inloc s;l-i se2menteze
i-a unit.
~
. .
de Ellin.
Si Rutkoi . Amlndoi slnt crcatia lui
Doi: Jipsa de unitate. E ceea ce s-a
Eltin: Vorbcsc despre cariera lor politic<l.
petrecut in Polonia. unde acum 38% din
Slgur ca dupa aceea apar rupturi, ce
e1ectorat nu arc reprczentare parlamen
duc la rescrierea istoriei relatiilor inter
tara. deoarece au vota! pentru di verse
nation.~le. AsIa sc Intimpla foarte des in
partide de centru-dreapta, dar care n u
~Ituatllle revolutionare, iar Rusia trece
s-au putut uni Intre ele.
Este ineapacitatea refornwtorilor inca printr-o situatie revolu\ionara.
E fO;lTte posibil ca E/(fn sa se afle
de a propu!Je un lider. Penlro ea Gai-~
in [ala unui parlament mult mai con
Jar nu are niei 0 charisma. Si nici
servator dedt eel pc care 1-a dizolvat.
ceilalli. El(in avea. dar e1 nu era fn
Cred cii e chiar situatia reala. Ascen
joc. Constitutia c un document. nu 0
si_unea premier~lui . Cemomlrdin Si faptul
imagine.. nu un chip.
o chestlllne adesea ridicata e te de cc ca s-a putut dlspensa de Gaidar si de'
Feodorov. Faptul ca Gherascenko conti
EltI~ nu a ~~ut sa existe un partid prezi
nua s;i conduca banca, care C In momen
dent tal ! Unll spun ca tocmai asta it Cost
tlll de fatii una dinlre cde mai conserVll
taria functi~i prczi?~ntiale. prin faptul c;i
tnare illstitutii. cIar moderatoare. frena
nu s-a aSOCIat cu mCI un partido
h)are in procesul de rcform;i. .. Toafe a
CreJ di aid a nwi {(lSi 0 croare.
cestea arata cIar ca. departe ca ceca ce
Ellin a ei.~tigilt competilia in JispuI:!
s-a Illtlmplat In octombrie '93 sa fi dus Ia
eu parlamelllUl. Dar cred ea iIlJa!!inca
Parlamenlului bombard;11 ,5i inconj u () victorie de cisiv;1 a fon eIor democra
lice. de fapt a fost 0 situ3lie de tipul "un
rill de care blilldate a Ii .' I t' a Iii J1

pas inainte. doi pasi Illapoi".

Dac;llm~ pot pcnnite - cu tot respec
tul pe care I-I port - profesorul Richard
Pipes a publicat In acea perioada in New
York Times nu articol (reprodus si In
Herald Tribune si In alte reviste) In care
spunea c;i. victoria. lui .~ltln asupra Par
lamenlulUl a fost vlctona.forteIor Iiberale
Im\?otriva ultimei tentative organizate
na\lonalist-comuniste de a infringe pro
cesul de reformit. Asta era cu doua luni
Inainte de venirea lui Jirinovski. S-a
gra.bit. In r.rimul rind, cum poti sa spui
ultIma, mal ales dnd esti un istoric al
Rusiei. unde nimic nu e pentru ultima
data.

Test.ullui Huntington
A:> propune un alt subiect: ce
consecin(e are pentru Europa de Est.
pen!~u fostul b!oe sovietic, pentru
echilIbrul mondwl. pentru balanta de
putcri de asWzi situaria inedita de 1a
Moscol'a?
~
Existenta ~~or dezechilibre de putere
In <:e!1trul pohllc al Federatiei Ruse si a
pantla fenomenului sovinismului mili
tarist expansion ist si revansard. care In
port-drapelul numit Jirinovski are aCllm
o imagine .. un simonI. 0 voce coerenta.
un nume. Sl de-acum poti construi ism-ul
de care ai nevoie: jirinovschism,
Adid idcologia /;itentii. difuzli. de
pina aeum. in momentul de fatfl are
un chip prccizat.
Aceasta nu poate conduce dedt la
pro~u~da nervozitate. perfect justificata,
111 tanIe care au trecut ceca ce se poate
numi "testlll de ireversibilitate democra
tidl". propus de Samuel Huntington. In
cal1ea sa AI treile:1 val. care ar consta In
transfer~l pllterii de la un grup la grupul
altern.allv; pc urm[i. pc baz,1 de alegeri.
revelllrea la pnmul gl:UP care a cedat pu
terea ~ . a.m.d. Cel mal bun exemplu este
Poloma. care a trecut testuL Comunistii
all .transferat pllterca la anticomunisti.
anllcomllnistii - in mnmentul de fat.i - au
acceptat ~i au dat-o poSlL"omunistilor. De
acum. Polonia a ajuns in faza de ire
versibilitate. La reI. Republica Ceh;1 si
chiar Ungaria.
Si toate aranjamentele ce se prevad
pentru alegelile din acest an vor duce,
probabil, la postcomunisti. ce se vor alia,
cred, eu FIDESZ... Sint tot feIul de aran
jamente posibile, dar In orice caz, cred
ca testul de tranzitie a fost trecut cu
succes. Dcci de aici nervozitatea acestor
?ri in legatura cu in.trarea ~it mai rapida
m NATO, de unde Sl teza d1l1 textul scris
de Have.1 pentru New York Times, repro
dus apOl In multe alte mari ziare In care
cerea intrarea in virtutea faptului ca
NATq nu e pur Si simplu 0 a1ianta mili
tara, cIl,lna de civilizatie politica
Inregi~t.ram, de ase.meni, pozifia
f?~te crIlIca. eel pU(In pinif la fn
trll1lr~a de 1.1 Praga Intre Havel. Clin
to.n $1 Walesa. a pre.~edintelui Poloni
el. Care ar fi motiv(!]e in plus ale unui
t(~n mai aspru $i mai a1:mnant eu pri
vIre 1:1 ace,1stil nou:"i reJafie intre inte
resell' Moscovei $i ale Washingtonu
lui?!
. Unul din motiveIe care explica Ingri
J?~area, nervozitatea Intregii cIase po
hllce poloneze. nu doar a lui Lech Wa
Iesa - ca dovada. vizita ministrului polo
nez. de exteme la Washington si decla
ratllle facute aici - este ca probabil din
toate state Ie .ce au participat la Tratatul
de la Varsovla - prin istorie, prin conditii
geostrategice, P?lonia e cea mai expusa.
Paradoxal, conslderdm ca Ucraina Mol
dova, Bielorusia sint. Intr-un fel ;au al
t~l, zone-tampon. Po Ionia e singurul
dmtre statele Tratatului de la Varsovia
care In momentul de fata, pe 0 scurta
fiSle de teren - dar rcala - e vecina cu fe
de~atia rusa, In zona Kaliningrad. AI
dodea. eIe~ent, cum Imi spllneau 0 serie
de pnetem polonezi In timpul vizitei
mde la ::3!sovia In timpullunii august, e
fapllll ca 111 armata poloneza exista In
c.ontinuare elemente puternic pro-sovie
lice. Corpul ofiteresc superior a fost
e~ucat la Moscova: S-ar putea raspundc
ca J?ut.eau sa-SI fl p,lstrat sentimente
patnotlcc. Dar e cer! c;1 au fost Indoctri
nali, all p;lstrat anumite atasamente ...
De("i. din acest punct de vederc. 0 accel1

-
13 -

tuare a liniei nationaliste a Moscovei.

cum se vede in momentul de fata chiar
din partea liberalilor (~a-zisilor liberali
di.n Rusia), nu poate dedt sa produd
fnsoan~ neplacute in toate tarile vecine.
In fond, Poloma a fost eauza ime
diatif a decJan$iIrii celui de-aJ doilea
rlizboi mondial. iar prin coridoru1
polonez Uniunea 50vieticif f.$i veehea
pozitiile in centrul Europei $i in le
giftur;:l cu situatia celor douif Germa
mi pinif la unificare. Numai dl unifi
carea Gennaniei pus din nou in dis
cutie situatia veciniftiffii Poloniei cu
doufl state puternice. Se pare cif de
.mocratia americanif nu prea menajca
zii aceste susceptibilitA.(I.
.
Eu cred ca s-a Incercat pe toate caile
o oarecare cal~are ,a sensibilitatii po
loneze. Sa nu Ultam ca persoana care in
momentul de fata are un rol foarte im
portant in administraroa ajutorului pentru
Rusia este ambasadorul Samonn. care a
fos! dndva ofiter politic la Bucuresti. si
care Inaintea numirii lui In aceast.1
funetie importanta a fost ambasadorul
Poloniei. Ded cunoaste foarte bine am
bele probleme. De asemenea. exista un
lobby polonez foarte putemic Ia Depar
tamentul de Stat. Din acest punct dc
vedere. guvernul polonez arc una din
cele mai favorabile pozitii, In comparatie
cu alte state mai din sud: Romania
'
. Bulgaria, Albania...
Dar. in genere, cum recent arata Si
Henry. Kissinger Intr-~n articol apm-ut in
Washmgton Post, eXIs!1i 0 tendinta de
minimalizare a semnificatiei geostrate
gice a Europei Centrale si de Rasarit. Se
. c?nsidera ca tarile de tip Ungari<l. Cehia
$1 Polonia au iesit din test. deci proccsul
este acolo ireversibil. fie ca slnt fie c;1 nu
sint In NATO. iar integrarea lor ar adau
ga 0 nota ultragiata nedorit.l In relatiile
cu Rusia. c1t:i vreine ele sint iesite din
orbita de control Si dominatie. Celelalte
tari din sudul baIcanic sint considerate
puncte fierbinti. care. odata intrate 'in
NATO. d~pal1e de a stabiliza prohleme
Ie. le-ar lace mult mai instabile. Dcci
acesta ar fi argumentul impotriva inte
grfuii In NATO.
, Kis~inger spunea ca. dimpotriva. este
foarte Impor.tant sa nu se faca politica
extema amencana pe baza sensibilitatilor
uItranationalistilor de la Moscova care
orice s-ar Intlmpla: vor strioa ofensati:
Daca~ Occidentul nu va acc~pta aceste
s~te m NATO, vC?r vorbi desprc lipsa de
vIgoare a NATO, lar daca NATO ar inte
gra aceste tan, gradual, se va vorbi des
pre provoeare, des pre sfidare. Deci, intr
un fel sau altul, cu Jirinovski nu exista 0
forma de a c1stiga. ~i eu cred ca daca
aceste state ar intra 'in NATO, acest lucru
nu ar Insemna 'inchiderea portilor pentru
celelalte tan, ci dimpotriva.
Crc:d cif pasul inapoi pc care iJ
face.dIpl,;,matJa americanif fn legiftunI
c!1 sItua(Ia de.la Moscova $i in aceJ8$i
(ImP 0 anl!mI~ punere fn plan secund
a Europel. chlar a Europei oeciden
t:Jie, e 0 gre$ea/ii, pentru c;l a fost un
lIIiportant test de a $ter{4e a inca 0
parte dif! consccintele yiltei $i Post
damulUI, pentru ca intr-adevilr re
zolvarea cererilor Polomei. Cehi~i $i
Ungariei ar fi scliimbat cu adeviirat
fata europeana. S-a preferat un status
quo. intr-o formula a parteneriatului
pentru pace. care salveaza numai a
p~er:.t~le, aqica.. pc ~e 0 parte Ame
flea 1$1 mamtestiI donnfa de a nu lifsa
aces(e filri sa reeadif fntr-o posibilif
sfern de dominatie s.ovietidl, iar pe de
altA. parte nu se ofedi nimic concret
nu e 0 integrare a lor in alteeva.
.
Pe de;: altif parte, Kozfrev spunea
. ca. cu sIgurantif, aceste tiiri sint con
$tiente ca au fost totdeauna in sfera
de influenta sovieticif. Aceste ?fir- .
m.atii, regretabile din partea unui
dIplomat de carierif au stupefiat mu1tiI
lume, ceea ee arata cif in fata unei
optiuni, de a menaja Rusia sau Eu
ropa de Rasant. decizia a fost fn fa.
voarea Rusiei, care arc un potential
exploziv mult mai mare. probabil
considerindu-se celcJalle tari mult
mai stabiIizale. intrate pc un i:lf!a!? de
st.1bilitate polilica.
Si daca ne gindirn ca una din surprizc

(conlilluare in pag. 14)

SP nr. 14 februarie 1994

R us iCl - geopolilica .5j geostra legie

blicau rezumate1e unui sondaj de opinie

Da. Un roman din Paris Ii reamintea
posibile - reale sau ireale - interetnice.

realizat de Universitatea Harvard ~i de 0

lui Jirinovski de rolul avut de romani in
pentru realocarea resurselor in felul in

vine tocmai din partea "Iiberalilor" lui

serie de alte mari institutii, 'in care la cultura rusA, prin Simion Movili prin
care au fost manipulate ele In Iugoslavia.
Gai<1'lf. de unde se aud voci imperialiste.
Intrebarea "A avut America vreun interes Cantemir, prin Cantacuzini etc. Sigur ca
Aceste grupuri pot ajunge insA fo~rte
Din motive ce tin de Intemeierea statului
influente in momentul in care de la
In distrugerea Uniunii Sovietice ~i in este real.
rus. liberalismul a fost Intotdeauna fun
margine vor ajtUlge la centru. Aici e una
slabirea Rusiei ca putere mondialA?",
Dar cred ea ar trebui s/i discutam
d..'tmental imperialist. Nici una din marile
din erOIile capitale ale celor ce credca
28lJc raspuneau "Da", II % "Nu". La
si despre rolul tancurilor sovietice fn
figuri ale irnperialismului rus nu a fost in Intrebarea: "Are America un interes in
istoria Romaniei contemporane ...
pet face guvemare cu fortele extremiste.
realitate un izolationist sau un minima
Sil nu uitam ca ~i dl. von Pappen a crezut
mentinerea Rusiei ca tarA In perpetua
Deci slnt doar grupuri care - fie In
list ...
crizAT - 35% "Da. 10-11% "Nu", Ame
la un moment dat cA poate face guvern ~i
filieril ortodoxistA, fie manipulativil. fie
Voiau 0 modemizare a Rusiei, pentru
. ,lrin rapacitate personalA, fie dintr-o
cA, daca II va numi cancelar, Hitler va sta
rica are interes in rezolvarea situatiei
a fi mai putemicA din punct de vedere
politice din Rusia". Dad ne uitAm atent, formA de exaltare intelectuala, dintr-o . sub controlul partidelor, sA Ie numim
militar ... Liberalismul rus mergea mlnA
conservatoare ~i de centru-dreapta. S-a
existii 0 proportie similarA Intre voturile fonnA de misticism (s-o numim sofianic,
in minA cu modernizarea, cu industri
viizut ca la un an dupa aceca nu mai ex is
care au mers spre Gaidar versus voturile un fe1 de neobizantinism -ce ar corespun
alizarea, cu militarizarea ~i, sigur, cu
de unei bizare formule spirituale orto
tau nici part ide conservatoare, nici de
care au mers spre Jirinovski ~i neocomu
ideea transfonnArii Rusiei intr-o super
centru-dreapta.
doxiste) - ce vizeazA 0 apropiere de Ru
nisti
putere.
In mod cert. e 0 problema foarte se
sia. Numitorul comun ar fi tiennondis
5:1 fIlteieg din ultima asertiune ca
Cred cA surpriza dec1aratiilor lui
era prdcrabil pentru opozitie sil evite
rioasa, legata ~i de ajutorul american. mul; 0 anume mentalitate de lume a treia:
Kozirev vine din faptul ca ei au fost in Echipa lui Gaidar se pllnge - ~i cred ca cil e posibila 0 altA cale Intre capitalism si
cre.1rea acestui bloc Iliescu-natio
ultima vreme extrem de prudenti in cele
naJisti-stinga-stinga radicaliI dupa
are motive serioasc (prin comparatie cu socialism, 0 cale specificA, 0 cale ce tine
ce au afinnat.
alegerile din septembrie?
ce s-a dat Romaniei sau Europei de Est de alte date ale spiritualitatii dedt cete
Anul trecut, la Inceputul lunii maio
este astronomic; comparat Insa cu mercantil consumeriste, rationaliste, indi
am spus ca Romania trece printr-o clizii
nevoile Rusiei este insignifiant) fata de
vidualiste, pe care Ie profeseaza Iiberalis
N oileprioritati
structurala. politica, de valori, de identi
ccle 18 miliarde de dolari care trebuiau mul "fAra neam si tara", cpm spun ei.
diplomatice
sa yin,! anul trecut. s-au primit numai 3
tate, ~i am vorbit de necesitatea funda
mentala a unui pact anticriza chiar
miliarde. care au venit sub forma de Iotre revolutia oa(iooaJa ~i
Eu stiu. din declaratiile Depar
ajutor umanitar ~i ajutor de infrastruc
inainte sa se vorbeasca de catre aItii.
talllellwlui de Slat. ea prioritiilile po
tunl. Marile investilii sint asteptate. Poate
Pact intre cine si cine?
puterea cooservatoare
litieii americane sint aeum Rusia $i gresesc ell cifreJc. dar mereu se pedalea
Inlre Putere si Opozitie.
zona Pacifh'ului.
Aclie,/ intre refomu$ti.
Z;l pc elc. pc discrepant;! Intre ceea ce s-a
imi amincesc de 0 disl'ulie pe care
Da. Sint prit)ritiili absolute. Dar. pe de
Da. Ja. Te-am ~i citat cu acea ocazie
a~teptat si ceea cc S-;l dat. Intre ceea ce a
a111 avuc-o cu un membru al parla
alta parte. Germania continua sa fie un fost prom is si ce s-a onma!.
la Wilson Center, spunlnd ca foloseai tu
mentului dintr-un partid nalionalist.
punct foarte important.
la
vremGa rcspectiva expresia de "necesi
Aici e .5i un rise. De aid si pina la
imediat dupil anunlarea rezullatului
D,1. ca fOr/a de echilibru si de st,1a spune ea deoarece Oceidentul nu a
alegerilor. El m-a oprit sa ma intrebe tate a depolarizarii vietii politice roma
bilitate. e lilsatii sa. joace un rol amplu
ajutat suficient s-a fnregistrat e$ccul
entuziast: "Ai vazut? Cine seamiln;l nesti".
in Europa.
Se pare ca nici unul din noi nu am
rdomJi$tilor aeum'nu c dccit un pas.
cu acesc partid? Noi semanam. ". La
Una din erorile facute a fost 0 ideali
Ceea ce nu corespunde unei analiie
vreo saptiimfnil dupil dec/aralia lui avut cl~tig de cauzA, din motive pe care
zare a echipei ruse, care a dus de fapt la
Ie va discuta istoria. Pentru a nu se crede
scrioase.
Jirinovski in eare ne-a fileut "un
concesionarca imaginii democrat ice ruse
E pozitia pe care au adoptat-o - cu
popar de tigani italieni" si ea sintem cn am capitulat cu totii ~i ca am cazut in
in' favoarea unui singur grup. care grup a regret ca trebuie s-o spun - Jeffrey Sachs
faza compromisurilor vegetative. m-am
un stat artificial. i-am amintit coJceu
putut ajunge la un moment dat at'it de si suede?ul Anders Aslund - care au aCll
lui meu parlameJlt:U' aed dial(Jg. dar referit la faimosul moment '88. care a
putemic indt sa poata dicta. aproape. zat FonJul l\1ol1ctar International de a fi
c/ dcja nu lJIai avei memoria .1cc/ci precedat Mesei Rotunde de la Varsovia.
rC~l.U1i1e jocului.
fost principalul vinnval de rezultatul de
diseulii. Din fcricire. JirillOYski .5i de la Palatul Magdalenka ... Si m-am
Un f(larte bun articol apihut aici
zastruos al alcgerilor pentru conJiliile
n.1lionali.51ii romfini nu s-au putut rcferit la cuvintele ~Iui Geremek. EI e cel
com para doua modele de atituJine pu
puse si prin incapacitatea de a oferi la
apropia pentTtl e:l Jirinoyski a Dcut ce a propus "pactul national anticriza". E
blic;l: cazul ambasadorului Strobe Talbot timp ajutoarele. E evident ca ajutoarcle
al lui cuvintul. nu allui Iliescu.
accasta dec/aralie fmpotriva romiini
(num,\rul 2 In Departamentul de Stat, fost au fost mult mai mari pentru cehi ~i ca
Problema e ca di-leil s-a putut face
lor. e,U'e face orice parcid extrem dc
redactor-colllentator al revistei
Time. asl<17i (sin tern in 31 ianuarie). Ncw York
fll Polonia. de ce nu s-ar pucea si la
prudent ... Desi. mai multe ziare mmfi
omul care a tradus si si a scris introduc
Bw,,'ure$ti?!
Times are articol pe prima pagina. vor
nesti au publicae. dupa alsuere:l lui
erea la memoriile lui Hrusciov . fost coleu bind despre excelentele rezultate ale re
Problema
e cum c citit lliesl'u si cit
Jirinovski. articole C/o!!ioase .5i mul
de camera al prel;edintelui Clinton. 1~1 formei din Cehia. ce merg minii In mimi
(umice de ere.';Oterea na(iomllisnJului. .slntem dispusi sa nc uitam la fO\iel~ din
pelioada cind se atb bursier Ia Oxford. In Cll rezultatele pe baza terapiei-soc din
De pild:'i. a doua zi dupa rezultatele jurul Puterii III momentul de fata. In ce
anii studentiei. un om foarte apropiat). Polonia, unde in '93 s-a observat cre~
milsura acceptam ca aceste forte au pier
alegerilor. Marian Mllnceanu preve
care a dedarat recent ca intr-adevar au terea ecol1omica cea mai i'nalta din Euro
dut omogenitatea asigurata de coeficien
nea asupra cresterii nationaJismului.
fost erori serioase in pregatirea relatiilor pa: 4,5%.
tul ideologic pe care II oferea comunis
Marian Munteanu avea sa mearga
cu Moscova de dinainte de Intllnirea de
mlli.
Reticenteie Occidentuiui de a in
chiar mai departe, spunind ca victoria lui
la vlrf. ~i ca va prezida personaf 0
Si eu cred cii la vir[ sint grupuri
vesti in Rusia nu yin numai din calcu
Jirinovski in alegerile din Rusia - care nu
reglndire a relatiilor cu EW'opa de Est ~i
de interese care eonsiliazii Pre$edin
luI de risc, dar $i din amintiri precise: e 0 victorie absoluta, ci relativA - ar re
cu Rusia. Exact opusul american al Iini~i
tia. ca si guvemul si partidul de gu
in anii '20, chiar bolsevicii au fficut prezenta, in opinia sa, ceea ce e1 ammta
lui Kozrrev. Se observa dar diferenta. In
vemiimint, in directii diferite.
mari concesii, mari eforturi de a de multA creme - Inceputul "adevAratei
timp ce Talbot recuno~tea, "am gre~it.
Sigur ca ei urmaresc control ~i domi
aduce investitii straine ... $i lucrurile
revolutii din Europa de Est, care va fi 0
exista ni~te lucruri care trebuie
natie politica. Dar in momentulln care se
acestea s-au uitat, pentru ca par foarte
revolutie nationaIA".
revizuite", Kozirev persevereaza ~i vine
ajunge ~i in Romania la situatia In care
straine de mentaJitiitile $i de practicile
E posibila 0 regrppare a nationa
cu declaratii privind "dr~pturile" Rusiei
boIse vism ului. Atunci s-au [/lcut to
lismului romanesc? In acord cu ce se cele doua forte politice aflate in situatie
de a controla regiunile 'limitrofe,
antagonicA sau prezentate ca fiind anta
tusi investirn si au veni mn de munci
fntimpl/l in Rusia?!
.
declaratii de naturA sA provoace destulA
gonice sa-si garanteze reciproc tratament
tori americimi sa lucreze in Rusia
Nu. In primul rind, mesajele si simnelini~te.
pe sisteinul unui stat de drept, in con
sovietic/l, pentru ca apoi fie sa. ajung/l bolurile, a~ cum yin ele, pe linie rusA, au
Vezi periplul presedintelvi Clin
in lagare, fie s/i se intoardi acas/i, iar o clarA nuantA de violentA simbolicA, de ditiile in care se va decnspa Iimbajul po
ton la Moscova, Kiev si Praga.
litic, 'in momentul 'in care cel care pleaca
cei ce au investit au pierdut banii,
manipula.re, de demagogie, iar marea
E cIaI.' ca aceastA vizitA a stabilit un
sa aiba siguranta ca nu pleaca direct 'in
A~ta cred ca nu s-a uitat. Iar in Rusia
majoritate a populatiei nu va accepta sa
statut diferentiat pentru tiirile Europei de
tribunal sau In cine ~tie ce ceiula ... Toate
situatia nu e ireversibila. Ci. dimpo
tolereze sau sa sustinA un program de
Est, a caror integrare in structurile atlan
accste lucruri se pot garanta 'in momentul
triva. s-ar paroo. cfi s-a i.-kut un pas unificarc nationalista de oricntare orto
tice a fost am'inata. Nu pot spune c'i\
In care partenerii se a~eazA la masa
inapoi.
doxislil, tocmai pentru ca vine din
rotunda! Pentru ca au fost destule voci, .
problema a fost abolita ca problema, ci
Da, Clta vreme Partidul Neocomunist aceastA directie.
adica Intreaga grupare a fostului premier
doar ca a fost suspendatA pentru un timp, spune clar (ca si PSM In Romania) cA
A doua chestiune. Eu am mari sper
dar ea va reveni. Fac parte dintre cei care nimic din ceea ce s-a stabilit pe calea
Olszewski din Polonia ~i grupul radical
ante ~i cred cA justificate, legate de
cred ca ar fi fost de dorit sa se grabeasca privatizarii nu e ireversibil ...
conservator de dreapta (nu ~tiu cum sA-l
expunerea culturalA si de deschiderea
numesc) ... Coalitia se nume~te "Coalitia
acest proces de integrare. Cunosc ~i
Evident cif in Rusia situaria poate culturalA a generatiei tinere din Romania.
pentru a 3-a republicii",au cerut - din a
puncte de vedere opuse ~i pot sa Ie si In
degenera oricind si se poate ajunge
~i nu cred eA generatia tlnara va tolera un
teleg, fiind Yorba, in general, de tendinte
ccastiicauza a ~i cazut guvernul lui Ols"
fie la 0 dictaturfi, fie la un regim de
astfel de program. Poate fi 0 experienta
zewski: 1) ideea de publicare de dosare;
izolationiste.
natura militanI sau nationalista
trecatoare, de moment. legatA de tentatia
in al doilearind, cred ca Intilnirea de
2) atac 'impotriva lui Walesa; 3) "nu nc
civil/l...
interzisului, dar ~i de 0 anumitA insccuri
la Kiev s-a facut pe premisa garantArii
consideram In nici un fel subordonati
Un cunoscut politician gennan afirrna
tate existentialii, 'in care. SigUT, sub cupo
continuitAtii p~tice a clasei conduca
la un moment dat ca 0 dictaturA In Rusia
la unei biserici existA mai multa sigurantA juridic ori politk 'in actiunile noastre
deciziilor luate la masa rotunda".
toare din Ucraina, dar care este 0 premisA nici nu ar fi tragedia cea mlii mare, In
dedi pe piata libera.
S-a mai spus la'Bucuresci, si e
'indoielnicii, tinlnd cont de instabilitatea
ultimA instantil, pentru ca iatA. de pilda,
Este 0 mistica pe care liberalismul
politica din Ucraina ~i de aparitia unor Intr-o dictatura de tip Salazar (din Por
volutia de la Moscova este interesantii
nu 0 are. El e mai rece, mai rational...
in acest sens, ca partidul conservator
fenomene fascizante ~i acolo. Iar In le
tugalia) exista un reglm de minA forte In
Exact. ~i se J?Ot produce soc uri , trau
din Romania, care se identificil. in
gatura cu ce s-a facut la Moscova, s-a
viata politicA, pe fondul caruia s-a dez
me... Sint riscun, plerderi, esecuri. Dar,
general, cu presedin(ia, in acest mo
mizat, 'in ultima instantii, pe 0 singurA voltat 0 economie relativ prosperA ... La in principiu, cred cil 'in viata politicA ro
ment, il$teapt/l tocmai aceste evolutii
personalitate. Kissinger a scris un co
fel si Spania lui Franco.
maneascA s-au atins niste cote de stabili
pentru accelerarea sau frinarea proce
mentariu critic 'in legAturn cu miza care s
Care ar fi consecintele pentru Ro
tate institutionalA, cu toate problemele,
suJui de rdonn/l: in caz eli situatia de
a pus pe un singur om. cu mai multe con
mania ale evolutiei de la Moscova?
ce ar face imposibila degenerarea. pe~i
secinte: aceea de a nu observa lupta
la Moscova evolueaz/l prost din punct
Romania, fiind situatA acolo unde e
totul este posibil.
politica ~i interesele din Rusia.
de vedere al integrarii europene, noi
situatA acolo unde e situata, si avind
Chiar si un regim de tip nationa
s/l fim ceva mai aproape, reforma s,:;
Pc de alta parte. e 0 reactie ce s-a anumite impliGAri directe - prin memorie,
list?
observat si la Gorbaciov, ca atunci prin identitate etno-culturaIA ... Cum bine
nu fie prea avansatiI. sa putem da
Totul e posibil. Problema e elt e de
marsarier procesului de reformil. iar
cind liderii au suportul Occidentului.
~tim (~i asta se poate. observa ~i din anu
probabil.
pentru acestia faptul poate avea con
dacii forteie rcformiste cI.:;tieil. si la
mite reviste din zona extremistil), la
Iugoslavia e foarte aproape ...
secinle negacive pe plan intcm. data
noi se va acceJera acest proces.
Bucure~ti sau la Ia~i, a ctistat Intotdeau
Da, dar nu cred ca exista elite politice
fiind vechea problema a raportului na 0 anum ita partida rusa. Asta nu s-a
Washington; D.C.
semnifieativ plasate In momentul de fata
Rusia/Occident.
nascut acum.
In Romania care sa utilizeze conflictele
31 ianuarie 1994
Dupa 0 zi sau doua de la vizita. se puAzi. ca $i la 1680. de pildli.
(urn/are din pag. 13)

SP nr. 14 februarie 1994

- 14

Rusia - gcopo1ilica

81

geoslralegie

Secoritate prin democratie sao

democratia amenintatoare

VALENTIN STAN

Visul american

An important source of intemation:ll concern and scientific debate. in our chang

ing I\'()rld. is the herit:lge of uncertainty and strifes left to mrmkind by the demise of
USSR. Russia becoTlles the centre of a pecl/Ii'1I" endeavour to match the imperial
I'f(JIlIise to dominate the world and the new trends and necessities. in i1ltern:'Ilional
relations. ;liming at tIItlkillg the Russian colossus "safe fur democracy". Is democl~/(:y
the 01lly lIle:UlS to t.une Russi,ill nationalism and its will to dominate the world. or
democracy. in Russia. is r;Jther an incentive capable of bringing in the /()reground of
the l'0litic;u st:lge aI/ the dreams of conquest and terrur of the past? WIJ.1t is 10 be
done to keep the planet safe from the nude'lI" nightm;lI"e and mil/ions of soldiers
Russia has /0 cope wi/h. in its striving togo democratic:' Do Ive really nr:ed demOL"f,I
cy ill Russia. or the .>lnmg rule to overcome the crisis and ensure security :' And what
king of security wil/ be that ... if there will be ,1ny ?

ImensuI cataclism care pulvcrizeaza

entit:ltilc politicc rel.ultate ca urmaTl~ a
dCllllembnirii fostei URSS. contlictelc
E"IC eviucllt. ueci. d interescle de
inlerelnice din aceast,) imens;) zon;1.
sc,'uritalc ale lumii sint slrills lc2ate ue
~"arl" llIilltlriliiliIor ruse ~i di~rersia ar
c~\pacilatca RllSici de a-.-:;i "sl;ipini" ener
mal11cnlcIm nucleare. cu r Iat"-. eu jx,sihi
2iile slimite uc crila preIlIm,ilii si de a
Ii t.ltea picruclii control ului un ic al M llS
~sigllra co nlroI ul imenseIor ;rsenale nu
covei (lsupra lor. produe 0 IJ.lI"e de in, c
cle:,r " ri si pite" pc terilorii ale fosl e lor
cllrilate 1<1 nivel planetar. din multe punc
fie furi so iet i ee ale Mosc ovc i. Da r
te dQ vedere mm grava dedI Illcordarea
m;easta capacitate Rusiei. allalizala in
spcc Tka Razboi ului Re ce, Occide nlUl
tt-aditi, i. lorica ~i rea li latea co ncre liI a
este I'll f ta un ui pericol rezultal tocmai
proceselor socio -econo mice desfasura te
din emfalic a si ipot elica sa viclol'ie in
acoIn. J u peale fi asigurala prin demo
R<iTlwiul Reee. Re fat rea unei Rusii pu
cr;l/ie. e i. d im po lriv~. prin g uvemare au
(cm ice pe harta lumii. C II "hi);, . ,1-$i 01
toritatii. Fonr,uk, s ~ urilale prill Demo
sume re:po llsahilitatilc foslei RSS III
cra~ie". \;.Hl"..U;'i de Oec iu nl. n pare a fi
'-imhlinl'irea" noil".. sliuari la adresa ~
aplicahib 'in R usia deci'l ell ris 'uri maj<>
ellril.U ri mundi.tie. pare a Ii. III ()chii 0 ,'
re pentlu. , . Se~urit;/I c, Mlli mult. <L1d\ iI
c idenlUlui. singu!' . nlul ic viabiI'I. dupil
vern III yeucre C'onstiinl<l Ru. iei si a ru
elllll preciza I'o :tul secrelar al opar.\ni al
"ilnr de .., fi () marc pu tcre. eu inleresele
UA. Dk'k Cheney:
lc ~il im c in sk l';! Je infl ucnta a fost ei
- Pc tennen lung . ell mai sj ~u r.i g.a
URS S l;i lnilm in lon.- idcrare rezultatu l
r;lIlt ie ct. statelc sun :esoare ale foslului
ulli mc" >1' ;rle~'eri dl'1Il 0 L'r. ll i L'c in R us ia.
im pcri u '(lYiCli,' n u amenin t:l SUA5 i in
rcrese lc (ll'ciuenlalc csle dCTlll '~T:t/ i7afc;I \ elm C(ln.- Iala c- fomlU la dc:nw(.:m th. a
auu" ill pri m-pbn'ul :,;cenci polillcc ruse
in unl' naUi J. s ut:L'es si e fo rlll~1 c,'on()
" ren~)menur' Jirino vski. con'i dera t III
rmca".
Occ ident 0 runenintare la aUresa deffio
Numai ca presupuncrea olciue ntahi
cf<lfiej i" sLrucl uril r de secuTjtatc la
pri ind aplic a regu lilor de mocl'ariei,
scara moncliaia.
Inlr-o ~ara marcaLa de orila profunda.
Occidentul sc plasea;a1, as~ 1. tn si
t:um e"le Ru i . TIU pale btinc va Jida
rea une i argumentat jj perli nente penlru 'ruatia paradoxala de a incuraja dezvol
tarea democratiei i n Rusia. tM, insa. -i
simpJul rn otiv ca ar fi p nlru prima oara
III istorie cind un stal rC7olvi'\ 0 asernenca aprec ia si .rezultalele, "scorul" inregistrat
de liri novski. la alegerile parlamentare,
stare de criza pri]l rnijloace dernocraticc.
Acest lucru est perfect consticn ti za t fi ind tocmai unul d1 aceste rezultate. Pe
chiar de consilieri ai pre~edinteklui Elltn. de alta parte. se pune unnatoarea ll1lre
bare: sprijinul acordat de SUA si alia\ ii
ca Serghei Slanchevici, eare adrnite it
sai lui Eltill este un sprijin pentru demo
"nicicxk-luf', nicaieri, tranzitia unei soc ie
cratie, care, iata, scoale la iveala un li
tati catre un statut calitativ nou nu s-a
rinovski sau un sprijin pentm autorilatea
implinit in tirnpul. sa zicem, unci In flori
unui tider caris rna tic, in masur:l a contro
toa.re democratii parlamentare ... "1
la procesele complicate din Rusia ~i. la
Aceasta pentru simplul motiv ca regula
nevoie, a oreri 0 contrapondere serioasa
depa~irii crizelor irnpunc mijloace forte
exceselor nationaliste ~i agresi ve ale
si lideri autorilari. nu 0 data regimuri
unoI' polilicieni ca lirinovski'T
diclaloriale, elemenle pe care cu greu Ie
Din nefericire. democratia. nu esle un
am pulea idenlifica drept apanaj al dc
panaceu. Intel'eseIe de securiulte ale UA
rn<:x~ratiei parlamcntare .
.
~i ale Europei demonstreaza. paradoxal,
In acest context. Chrislopher Donnel
necesitalea unei guvermlri forte ill Rusia,
Iy, reputat specialist in problcrne de se
OIidt de m'ult ar~constitui aceasta 0 "de
curitale ~i ale fostului spatiu sovictic. re
preciere" a valentelor guvemarii demo
marca. Inca In octombrie 1991: "Rusia
cralice de tip occidenlal. lata de ce speci
nu nurnai ca nu are 0 Iraditie a democra
ficul Rusiei si interesele de securitate pc
tiei parlamentare, dar nu exist;i dedt un
lennen lung ale Romaniei impun 0 abor
sprijin limilat In rlndurile poporului pen
dare aplicata la aceste realitati .
lru conceptul de democratic. RllSii all
preferat I'nlotdeauna un condudtor pu
ternic. care Ie poate promite prolectie".3
~i
Aceasla analiza a fost confinnala ue un .
sondaj de opinie din vara lui 1991. In
Rusia, prin care 69% din participanti
s-au pronuntal in favoarea unui lider "ca
Straduindu-se sa construiasca 0 viata
pabil sa mobilizeze masele I>i sa aduca
ordinea ill tarif',4 doar 14% fiind de alta democratica viabila, Romania l$i propu
ne 0 integrare euro-allantica. In confO'T
parere. Toate aceslea nu fac dedt sa in
mitate cu~ obiectiveIe politicii sale exter
dice 0 lunga traditie si un fenolip social
ne ':Oi interesele nationale. Raporturile sa
dcscris de marii uinditori ruSi ai secolu
le cu Rusia trebuie s3 tina seama de ra
lui al XIX-lea. foarte bine exprimat de
porturile acestei mari Puteri cu Occiden
Konstantin Nicolaievici Leontiev: "Po
tul. spre care tara noastra lsi orientca7;'i
porul nos lru iubeste si t ntelege autori
politica
externa. Inlereseic rusesli in fos
We;] rnai bine dedI legea. "5
la zon;i snvielic;l de in fluent,' SIn! prote
j"te ue SUA uin ratiu ni de securitate. dar
si pentru a nu se ofeli. prin negarea lor,
prilejul fortelor extrcmi ste din Rusin de a
cuceri teren poli tic. ceea. c ar ' fecta, de

Romania
"Iectia"
ruseasca
.

Securitate versus

DelDocrape

NATO nu va largi alianta In viitorul

apropial. pentru a menaja raporlurile Cll
Rusia. dar t:lrile de la Yisegrad vor fi
primite I'n organizatie inainte,; Romiiniei.
asemenea. inlcrescle americane majore,
prin apropierca si inlegrarea lor Irepl;\I;1
ReIatiilc Rnmanici eu SUA ~i Cll alia
in Uniul1ea Ellropeana, Tara noaslr;i a
tii s;li vesl-eurnpcni sint dircl'l intlllcnta
miLal. in apropierea de NATO. pc 0 rc
te de pOlitia t;'irii noastre fat;i de realila
latie privilegiata Cll SUA . rclatic c,u'e nll
ti le polilice ::;i teriloriale din spatiul fustei
poale exist.'l Insa pina la rezolvarea "do
URSS, deci. din zona de inlerese m csti.
sarului"
minori Uiti lor. "decantarea" ele
Aceste reiatii vor fi serios compromise
menlelor natio nalist-extremiste din sfera
daca Roman ia. prin act iun ile sa le . va
]luI rii pol itice si re nuntarea 1a prelentilie
prov a rea \ia fortelur eXlTemht-natio
leritoriale fala de slate din f(, sta URS S
nalistc din Rusia. Statele Unite nu-si VOl'
(c.:u precadere fata de Ucraina). Chiar da
sacrifica inlereseie de sectnilate prin re
Gi Romania rezolva ace. te problemc. in
latil bune Cll 0 larn are detennim'i re;tc\ ii
[e2r.m:a ei In NATO se a d vedi com
negalive 1a Moscova. iar Europa nil V.I
pl~xa
$i dcosebil de dific ila. 13m noa<;tr.1
accepta integr ' I:'lIea unui ~ta t ca re arc
urmind a : e rid ica la nivellil unor L"ilerii
probleme (m;,ti ales lerilotiale ) cll origi
p ol itice. e co no m ice si milita.r-e foarle
nea in zona f slei URSS .
greu de ati ns si aplieat.
Deci. abordare; pI bleme i Basarabici
Trebuie a/)anuo nata definitiv im:l(!j
sau a unor teritorii din Ucraina este . In
nea idUic~ dcspre NATO. ~ula a "Un
prezenl . contruproduc1iv3 in relatiil e e ll
frale mai mare . ca re ar urma sa in suo
SUA ~ i Europ" dC V sl. E~ t e limpul ca
protect ia a "pl<'lplnqele" i ame n i n t~H cle
n:prelent:,nt ii cl asei polit i,'c Jin Romfl
slIron din Centrul si Estul Europei. La 3
ni;I s;i i.. in U) n . iu rare un );i!oarcle opti
un i anti nnm ice :ori in tegrare elll'l.>pean,i decembrie 1933. sen-e larul pe lll l'll apa
mre al SU A. L s A, in. refer indu-se fa
5i relalii nonnale l"ll SUA. uri rcyeudi
carea tefill) iilor Inglobale in URSS III . fonnula -parteneriat pcnlr pa c". inlro
dusJ de americani penlm a configura noi
1940. \J exislii nic i 0 varianla'de mijloc
raporturi de colaborare 'Intre NATO ~i
lolre cele doua.
!Arile din CentruJ si Estul Europei. a ara
Situa\w uin Rilsia ~i "jocul periculo "
tal [oane clar ca esentia}, III relatia Cll
a l dem a\ iei printre rachele nucleare ~i
NATO , nu estc ce p ate face Alianta
milioane de ldati ai un ui fost ('1) mare
penlru acesle tan, ci ceca ce pot face fij
imPAcriu nu ne dau aile variante.
rile respective penlru N A TO . Deci. re
In ceea ce prive~ te inlegrarea Roma
latia este biunivoca, ..
niei I'n NATO, despr~ care se vorbeste
Din elementele prezentate mai sus
alit in iIltjma vreme, trebuie sa prccizam,
rezulta necesitatea accclerarii ret'ormci
fie ca ne place sau nu. di pozitia Mosco
economice si a proceselor democratice In
vei este hotarltoare. De altfel, tara noa<;
tara noastrd. Caci, ceca ce Romania tre
tnl a pierdut "cursa" pentru NATO cu
buie sa demonstreze, ill primul rInd, este
"grupul de la Yisegrad" si tratamentul
faptul de a fi "sigura pentm democratie".
preferential de care se bucura statele a
In Jipsa de rachete nucleare $i milioane
cestui grup din partea SUA si a Uniunii
de soldati,democra(ia este singura "ar
Europene este mai mult dedt edificator.
rna" la I'ndemina Romaniei penlm a "cu
ea unnare a revendicarilor teritoriale ale
ceri" Europa. Consolidarea democra(iei
Romiiniei fata de stote din spatiul fosl
al' fi Si cea mai buna dovada ca am In
sovietie. dar si ca unnore a unci polilici
0
teles "I ect ia '.ruseasca...
exlerne aplicate incoerenl ~i a unor e
volutii interne marcale de aparitia in
prim-planul scenei politice a unor lideri
NOTE
extremist-nationalisli, care au sprijinit
1. Dick Cheney, Defense Strategy for the
guvemul. pc fondul unci profunde crize
19905: The Regional Defense Strategy, Ja
nuary,p.19.
economice, cu eventuale implicatii In
2. Apud Dimitri Simes, "Russia Reborn",
incetinirea refonnelor democratice. lara
in Foreign Policy, Number 85, Winter 991
noasln'i pare a fi lasatll. In continuare, in
1992, p. 49.
spatele "cortinei de fier". La aceasui si
3. Christopher Donnelly, "The Coup and
tuatie conlribllie, evident si pozitia geo
its Aftennath" In NATO Review, no. 5, Oct.
strategica a Romaniei. in proximitatea
1991, Volume 39, p. 5.
(uac,i nu chiar In inlerioml) sferei msesti
4 . Apud louri Levada, "Sucds et
de inlerese. pozitic pe care tara noastra
cataclysmes d' une democratie: I 'opinion
nu a putut sa 0 fructifice, desi se cunoas
publique russe en 1991 ", in PoJitique
te foarte bine importanta ei ill Vest.
Etrangere, no.1, Prinlernps 1992, 57e Annee,
p,95.
"Cortina de fier", pentm a nu se re
5. Apud Hans Kahn, Political Ideologies
edita "irnpcrfec\iunile" Yaltei, pare a se
of the TwentietJ) Century, New York, 1966,
fi mutal la granita de vesl a Romaniei,
p.109.
mardnd triumful democratiei occiden
tale prin posibila acceptare de catre Mos
cova a integrarii "neofitilor" de la Yise
!!rad In slructurile de securitate euro-a
tlantice. In schimbul recunoaslerii.
VALENTIN STAN - born in
depline de catre Occidenl a sferei de
Bucharest (1959). He graduated in
inlercse si securitate rusqti. Pentru noi.
1984 at the Faculty of History and
Ins;t schimbarea nu s-a prodlls. In ciuda
Philosophy, Univers ity of Bucha
aSi!2ur,ililor de tratament nediscrimindto
res1. Researcher at the Romanian
riu ~oferite. normal, alIt de NATO dt si
Institute of International Studies.
de celeIalte organisme eum-allantice.

- 15 -

SP nr. 14 februarie 1994

Aspecte ale tranzitiei

Mostenirea soci~
~

- felDei" copii

~i

f4

GAIL KLIGMAN

tn general, prin tranzitie se intelege

The main issue of the study is about women and children in the transition in the countries of the fonner Soviet bloc of Central
procesul de eonstituire a praeticilor de
and Eastern Europe are passing through. The analysis underlines the consequences of the impact of the transition to democratic
mocratiee ~i a economiei de piatil. elile
practices ant to free market economy on the women's everyday life. Transition also taken to mean intense struggles in order to
prin care pot fi atinse obieetivele enun
shape new identities-be these economic. national. ethnic, and/or gendered. In the same time, it is accompanied by an increasing
tate sint insa eontroversate. Una din tnl
competition over resources. The competition for and the access to limited resources is tied up with a politics of exciusion. which is
saturile eritiee ale tranzitiei: ignomtil
operating along different criteria. Some of these ones arc largely discussed in the :rrticie. A p:rrticular emphasis has been shown to
freevent de eei implieati in modclarea
those processes and factors which exacerbate the vulnerability of women and children. In all countries of Central and Eastern
procesului, meritA un plus de atentie.
Europa. the transition has been accompanied by an increasing feminization ofpoverty. a sharp drop in the political participation of
Tranzitia presupune eonfruntari intense
women in the public sphere ofgovernance an increasing female unemployment and of social differentiation, by pronounced chan
prin intermediul limbajului care defines
ges in reproductive policies and a renewed focus on the role and the responsability of women as reproducers of body politic; and
te identitati - fie ele nationale. etnice
last but not least, by the commodification of women's body.
~i/sau pc criterii de sex (gender) !. Ast- ..
Therefore. the study will be structured around thrccmain themes. Firstly, it is appropriate to present a cursory overview of the
conmwnist period in order to have a suggestive picture of its legacy for families. womel1 and children. Secondly. it will be ana
fel. controversele privind " investiliile
s trainc". " terapia de ~oc". "a treia cale"
lyzed the structural tensions as these impact on the lives (if women. Thirdly. the discussion will be focus on the female body as
well as bodily practices which shape the "transitional ' hody politic.
sau "dreptUlile reproducerii". reprezinta
nu numai cadrul Tn care sint :tL'tuaJi w tc
exemplu. dezbaterile referitoare la pro
buiau S<I contribuie la construirea socia
fo r m a mun cii in sfera stat u lu i si a
aspecte practice ale tranzitiei. dar. mal
"muncii" domestice. in f('l osu1 familiei .
Iismului . C um una din "posibilillitile"
teclia samUAlii, la politiciJe asigurarilor
cu sea ma , lermeni i pri:nn care oror tu
(I n cazul Romanici. du b la po va ra a
femeilor em definita de eapacitatea lor
medicale etc.. scol in evidenta. de$i In
niUl\ile vietti sTnt definite . C Ii eptuali
tr-un c nrext mull diferit , interogatii a
de a na$te copii . participarea la aCli
de veni t tripla p varA 'in mo me nlUl in
zarea cetdteniei. ca si codifi area drep
vitaliIe economice extra-domestice, era
care mat crnitatea a de y nit 0 datori
turilor legale ~i a obligatiilor reciproce caror naturA este asenmnatoare. ~i aceas
patriotica) . Oport unitalile profes ionale
conditionatA. Pentro a dimin ua tensiunile
ta ca unnare a faptului cA. asa cum su
dintre sial si cetAleni. sint fundamentale
nu au fosl cuplaLe eu producerea de
bliniau mulle femei din osml european. produse prin per formarea d iferl reJor
peolrU a intelege ce poale sa Insemne
Uabilita\i" f minine ~i pentru a stimula
b un uri 9i servicii menajer care con
si\natalea n u este 0 variabilA indepen
"democralia" In viala de zi ell zi i cine
tribuie la reduce rea ti mp ulu,i afectat
participarea femei i la ia\3 economicA.
va cistiga prin iostitulionalizarea ei. De d ent a. E a eSle . mai degraba , esen lialll
statuI socialist a prevll.zu l. In compen
activi~ tilor domestice si nie i cu slraleQ;ii
aceea miam propus sa abordez In aces! organizarii Si funct ionarii institu liilor
de schimbar a structurii de rol in ca&ul
democrati e.
satie. diferi te forme. de asiSlenta soci. la:
studio. problemali~a viet ii coti ienc . si
fam iliei. Mo~te l1irea relatiilor canlL'!eris
concedii de maternitate. !!arantarea lact!
Desi femeile reprezintA un element
in pc(:iat modul in c.'\rC " ran /jli... arc\..'
tke familiei patriarhaIe nu numa i ca nu a
lui de muncA. facili tAti i>entru lngrijirea
central in procesul tranzitiei postcomu
teaza populatia feminina . Prin urmare.
[0 I sc mnHicativ modifica ti'i . Dimpo
copilului. Aceste masuri incitall ve, erau
\liste, temele a ind ca subiect femeile si
cred ca esle in teres an l o;i1 a naliz cz
lrivA. ea f st polentala de structura pater
progresiste In spiril daca nu ~i In modul
mooul in care tranzitia afecfeazATelatiile
"tranzitia l\$a ' urn se destAsoanlln reali
nali sta a statulu ocialist. Mai multo asa
de .'g ender ". sint practic a bsente din
de apl icare. Un numar fara preced ent de
tate~' Si nu modelele feoretice Jespre
cum aprecia nu de mult. sociologul ma
femei s-au calificat. ceea ce le-a permis
ollceptia poIitica americana $i din dez
tranzilie.
ohi3r J. Szalai. nu nll mai fernei\e au
accesuI pe piata munci i. Tot u ~i . pc an
balerile academice referiloare la Europa
Cent ralA si de Est. Tnteresului manifest..'lt . sam blu. f 'meile au fost angajale pe pos sup rtat con seci nlele plani ficllrii socia
fala de instilulionalizarea praclicilor IUri inferioare pr gatirii lor. comparativ lis te, dar si "nevoile copi iloT U fOSI
~u bf!rbalii . Salariile femeilor erau , in
dureTQ, subo~donate pri rita\ilor politice
democratic 'i a privatizarii, i s-a adAu
genera l. ma i mid decIt ale bilrbati lor ale obiecti velor economicc'. Chiar daca
gal, tol mal persistent. interesul pentru
care ocupao pozi\ii similaxe . (Cifre1e 1ntregul bloc comunisl -a carac terizat
problemalicaonftictelorinteretnice. Se
D~i lranzitia postcomunista e te di
pe ntru U ogaria avanseazli 0 difeTentA prin instituirea unor facilitAU pentru in
ignOI"ll insA un fapt deloc minor. A~~i
feriti1 de la 0 tar!! la alta a fostului bloc
medie de 20%) "SaJariul egal La mund grijirea copiilor, acestea nu satisfaceau
ontext care este cauza agravarii con
sovietic din eslul ~ c ntrul Europei. di.
cererea. 'M.ai mult , ca urmare a investi~ii
egalA" a rrunas un deziderat ~i io ~lirile
flictelor etnice. si anumc, compelitia
feren~e de "gender" sint peste tot in cen
lor mici in acest domeniu. servicille fe
socialiste. A.sa se face cA d~i in tot blo
acerba pentru ac:cesulla resursedin ce in
truJ procesului de democralizare $i de ce mai limitate, este responsabil $i 'pen cuI eslic egalitatea social! ~i cuJturala rite erau inadecvate din puncL de vedere
liberalizare a pie(ei. 10 fiecare din <j.cesle
"intre sexe a fost din punct de vedere ide calitativ. Personalul angajal era insufici
ttu gradul extrem de ridicat de vuJnera
tm. tranzitia aduce cu sine 0 diminuare bilitate a tutoror femeilor $i copiilor. 'ologic exortat!, se poate conchide ea
ent Si slab califical jar lipsa echipamen
sensibllf! a participarii femeiJor In sfeta Analiza pozitiei si activitAlu femeilor (in
egalitatea s-a realizat mai mult la niveJul
lelor ~i a materialului pedagogic, malig
publicA a guvernilrii, 0 accentuare a
nA.
retoricii Si mai pUlin in practicA. Legis
familie, pc piata muncii. in politic!) este,
feminizarii sAn\ciei ~i a populaliei refu
tn sfera publiCA a potern. controlatA
de regulA. remisA onor cadre analitice Mia referitoare 1a dtepturi1e femeii in
giate. La dodul lor, aceste feDomene distincte. In contrast cu aceaslA altema caliLale de salarial ignora adeseori obli
de stat, femeile, ca ~i minorit!tile etnke.
expun copHi )a riscuri ~i mm mari. In
galiiJe ce decurgeau din calilatea ei de au fost reprezentate in strucrura de auto
riVi, eu ~i alfi oitiva specialisti. con i
mod similar. traozitia este insoti III de derAm cll focalizarea inleresuiui de instan\1l de reproducere a forte! de mun
ritate; to~, prezema lor a fast In mare
schimbArl semnificative in politieilc de studiu pe femel $i copii evidentiazA
mlisUIi simbolica, ftind rezullatul sisle
di, adid din roluJ de marnA.
reproducere ~i tn perceplia ro)uJui $J
, Conslruclia socialismului" presupu
muJui de reprezentare propol\lonaIa. Ac
interactrurule complexe ce rezullA prin
responsabilitAlii femeilor ca instante de
dezarticularea ~i transformarea [ostelor "fiea 0 mentalitate productivisUi.. In teorie, cesul la put.ere era slratificat. Cei mai
reproducCTC ale natiuniJ ~l ale grupwilor state socialiste. Astfel. limitarea drep
Iransfonnarea de tip socialist trebuia s3.
mulli dintre cei anati pc pozilU de putere
elnke. (Pe de 0 pane, acest lucru a fost
nu faeeau t tU$i parte din ucercul pute
turilor de reproducere, fenomenul de se produed in toate domeniiJe vietii so
pus in evidenta c u ocazia adoptarii in
masil al violului, orfanii ca problema ciale. Porta umanA necesaril acestui pro riiH. fiind insA complici la m~naliunile
Polorna a legisla\lei care face din avort
s ciala acuta slnt aspecte centrale ale ject ambitios trebuia sa. fie proportionalA.. aceslUia. Femeile inclose to srructurile
un act pronibit. Pe de altA parte. de
aceSlu! praces $i nu elemente contin co amploarea lui. Rehqia dinlre politica pUlcrii nu repTezentau inlereseJe femei
recurgerea la violul in masa al femeiJor
gente san efecte reziduale.1n a doua'par de stat ~ faclorii demografici a influeotal lor, tot asa ,,-urn sinilicatele nu reprezen
din [OSIa Iugoslavie.) Discutiile despre
tau interesele oamenilor flluncii. Chiar
te a studiului voi reveni asupra accstei dinamica reJa\iilor de "gender" $i de ro
femei ~i reproducere reprezint4 0
Juri ~i a ecranal (underscored) contradic dac! sc adriUte , in general, cit partici
chesliuni.
lrc1sdrurn remarcabilil a dezbaterilor des
tia dinlTe inleresele stalUlui ~i ale cetAte parea femeil r era fonnalf!. prezcnta lor
tnainle ins4, ered c!! osle oportuoA 0
pre liberalizarea pietei, democralizare. sumara retrospectiv~ a perioadei comu
in sfera publica in aceasta formA. va avea
nilor sAi, in special aceLea ale femeilor si
natura drepturilor st identitatea nalio
repercusilllu negative asupra jmagjnii lor
copiilor. Rom5.nia reprezinUi un "caz H
nisLe, urmatA de 0 sugestivA. sper eu, a
nalli. dezbateri care constitute discursul nalizA a implicatiilor induse de tranzitie
miUl al pronatalismului generalizat" care publice in perioada de Iranzitie.
postcomunist. in loate tMile din aceastA condi\iei femeilor $i copillor. in prima a caracterizat estul $i centnll Euro~i In
Statui socialisl a fost paternalisL Pa
regiune. Mai mull, deciziile respon
temalismul cars lerislic familiei paLriar
parte voi descrie feInt ln care tensiunile cepind cu mijloeul auilor '60.
sabililor politici. opennd io lermenii
hale care fi'lcea din femei ~ copu catego
Politica pronatalistA. prin care so ur
lrueturale asoeiate traozlliei afecteatii
acestor dezbateri. determinil. in mare
rii suboTdonate aUloriUl\ii bllrbatilor. se
mArea asigurarea fortei de muncA nece
viafa Iemeilor. In partea a doua, reflectia
gcncralizeazA prjn aceea ca. in cazul
mAsura, perspectiva economid a femei
sare construirii socialismului. a fost parte
50 va focaliza pc lematica colPulni femi
patemaJismului de stat, i bl1rha~ii devin
lor si copiilor din bltul Europei, dimensi
componenta a srrategiilor de moderniza
nin $1. in aceeasi mllsura, pe aceea a
subordonali. Am putea con.sidera dl ce
unile viitoarei nanum ~i ale fOl1ei de
practicilor corpOrale care configu:reaza Te ale acestor state. Lipsite de resurse de
tAtenii tmilor sociatiste au fost srrucrural
capital, economille socialiste s-au bazat
munca. In aceastA ordme de idei isi gMe corpul politic de "lranzilie".
~e loeul. si interogaUa frecvent reiteratA
pe disponibilitatea fottei de mtmca, care "feminiza\t" In relatiile lor cu slatul. Mo
in acesl patiu geopolitic: democratie
insl1 era conditionaUi de c~terea popo dul de manifeslare al patemalismulni a
~i
pentru cine? Cum au ar4tal recenlele
latiei. Necesitiltile de fo.r\A de muncli Ie . fost varial: de exemplu. in Romania aoi
lor '80, multi din copm nedoriti all fo t
gitimao imperativui cre~(eTii popuJa{iei
alegen legiSlative din Polonia. cei care
SUpDI"lA costurile tranzitiel Incep sa se
abandonati grijii statului paternalisl care.
Unul din principiile profesate ideo prin inlermediul cre~lerii ratei de natali
de allfel. bligase femeiJc sa-j nasc~.
tatc $i aJ a.lragerii femeiIor 'in cimpul
Intrcbe dacl1 nu cumva democratia esle
logic de sLatele comunistc I-a reprezental
egatilalea sexelor (de "gender',), invo muncH.
"Grija". sau mill bine zis. neglijarea sis
nn lux pe care nu :.-i-l pot permile dec1l
clnd astfel. in primul rind. faptul cA fe
tematicA. a condus la institu~onaliz.'\rea
Participarea femeiJor in economja
citiv8. prin sacrificarea bunAsrArii ele
iooceotei, aparilia epidemiei infantile de
meile at avea dreptulla munc8. Motiva nationaIa $i in soeietate - ca munciloare
mentare. de baza. a celorlalli. ~ acauga
SIDA ~j stimu1area traficuluj internatio
\ia. disimulatA de caracLerul revolutionar ~i marne - ca unnare a egaliLarisnlului
cll astfel de intrebm adresate principiilor
nal de adoptiuni. tn lntrea~a Europa de
$i progresist a1 lezei, se datora faplului
fonal . a$3 cum I-au nurnil unii. a avut ca
fundamentale ale democtatiei suI! pre
Lente Sl in Slat Ie Unite ale Americii. De ca lOll cetalenii. dup!! pOSlbiliUlti. tre fezultat clasica "dubIA" povar!!, sub Est. scarnl paternalist a dus la structura

Democratie
pentru cine?

SJujba

- -- - -

- _.-_ ...

SP nr. 14 februarie 1994

__._ - -

- .- . -- -- - - --

Familie

- 16

Aspecte aJe tranzitiei

Iii a comunismului

--

. .
. .

mlDlzarea
saraclel
rea reIatiilor de dependenta, lncurajlnd
prin aceasta pasivitatea celor mai multi
membri ai societatii. Cei peste 40 de ani
de propaganda ~i practici cotidiene co
muniste au f,'cut ca astfel de modele
comportamen!.1le si moduri de gindire sa
fie intemalizate. Ele constituie 0 parte a
mostenirii socia Ie a comunismului care,
deopotriva, stimuleaza si inhiba procesul
de tranzitie.
Euforici anului 1989 i-au luat lacul
traumele ~i problemele complexe a le
tranzitiei care sint tOI mai evidcnle pe
masura ce est-europenii se confrunta eu
greul<1ti Ie economice, cresterea somaj u
lui si a intlatici. aceentuarea diferenticrii
socink precum si c u pauperizarea rapi~A
a anumitm segmc nte ale sodetatii. In
regiune creste riscul exploziei tensiun ilor
de natura etnicA si nationalisW. Tranzitia
a favorizat, de asemenea, 0 miscare pe
care am putea num i-o de "retraditionali
zare" , adidi. de reulloarcere la vaIorile
traditionale. via\a de farn ilie si re ligie.
Referilor la fe mei. asta presupune rede
finirc(l roluriiof lor in societate. Casa re
devine Wl element import:.mt In defmirea
poz itici eme ii. Daca pentru unele femei
ideca r oatc fi 0 a~tema li va t en~ln ta. di fi
cu\tfllile economlce actuale d lsuadeaza
'tfeI de iluzi i. sa l. rinl lor fiiml ne<: sai.
In pills. la in securilatea economidi pro
vlxatii de tra nzi ti . se ada u!!,1 di mjnuarea
partici rarii politiee a fe meilor. preearita
le;1 scrvkiilor de as istent,j soc i<llil desti
nate: lor. copiUor ~i famil iilor 101'. precum
~i ambiguitiltile dr ptulni 13 Libera alege
re In maleric de reprodueere a ierii ,
lall!. de ce femeilc din Europa Centra
I.A ~i de Est nu considcIii calapsu) comu
nismului sinonim eu ci~ tigarea drepluri
lor democl"cuice si mci cu partidparea Ia
sfera -publica politica. D~i adesea a nve
la nive! local, ele smt marginalizate in
sfera guvernarii. Spre deosebire de ten
dintele mregislIate in Europa occldenta
Ill, prezen\3 femeilor in parlamentele de
mocratic alese ale ~or din estul euro
pean, eSle sensibil scAzutll, reflectind ati
Illdinea oslila impotriva lor. De exernplu,
ill Uogaria. procentul femeilor parI am en
tari a sdizut de la 21 % la 7% ; in Roma~
ma, de 1a 34% la 4%; In Ceho lovacia,
de la 30% ]a 9% 2. in prezeot, fu parla
menluJ de 18 Budapesta, dintr-un IOlal de
400 de membri, numai 17 sint femei. tn
Republica CeM. femeile reprezinUl 10%
din totalul membrilor parlamentului. a
die- , 20 din 200. Din cei 240 de membri
ai parlamenl Jlui bulgar. 32 Slnt femei
20 din partea Partidului Socialist Bulgar,
10 din partea Uniunii Fonelor Democra
Ie ~l 2 reprezintA ~carea pentru drep
luri $i libenAli . 0 ferneie ocupA locuL de
vicepre5edime al parlamentului. Roma
nia are 16 femei depmal ~i 3 femei sena
lor, dintr-un LolaJ. de 341 de depulali $i
143 de seDatori. In Polonia. In aclUalul
Seim care numArfs 460 de membri. s-a
inregistral n I.l$oara cre.stere a numAru1ui
fcmellor, de la 42 la 51 . Dar. in 1992,
_nici un partld polillC nu avea lideri fe~
mei. Mulli oameni . bdrbati ~j fcmei. COn
siderll eli prezenla redusa a femeilor in
guvcmcle recent alese. lsi gas~te expli~
catia in disprelul pentru rolul de mari
onele avUI in ve.chiul regim. (Acest soi
de logica rnA face sil rnA lnlreb de ce
atunci se considera ca bArballl ar fi mull
mai indicati pentfU asomarea dificilelor
probl e me eu care sc confrunlA ace Ie
llin. stiut fiind eli el sinl mal vinovati
pentru abuzurile sAvir~it in timpul
regimului eomumsl?) Asocierea (acilA a
femeilor eu TAul mascheazA . de fapt,
trlls4turile struclurale ale place ului de

eelal somajului Si de aeeea fiecare dintre

mei, fie ctl apartin familiilor 'in care exis
tA doua venituri, fie cA slnt cap de fami
ele trebuie studiat eu atentie.
lie, trebuie sa muneeasca pentru a face
Inainte de a aborda problema ~ma
jului ar trebui amintit cll femeile sint
fata nevoilor. Veniturile familiei nu tin
implicate In activitati de mica Intre
pasul cu cresterea costului vietii niei In
prindere. MAsura in care femeile se au
Europa occidentala, daramite In Europa
toangajeazA, slnt adicA si patroni ~i sa
de Est. Rigorile tranzitiei economice
determina multi barbati si multe femei sa
lariate, ar merita sa fie studiattt. Desi nu
aiba mai multe slujbc. (Cu observatia ca
am date despre anvergura activittttilor de
mieii mtreprindere In care slnt antrenale
aceste angajari concomitente lntre care
femei, sursele citate (BIM), slnt sceptice
se numara si activitttti c<lraeteristice eco
referitor la numtlrul femeilor In'totalul
nomiei secundare. trebuie contextualiza
te in raport de "dubla povarif' suportatii
patronilor. ~i asta in pofida aptitudinilor
de atitea dintre ele.)
lor manageriale dovedite in organizarea
menajului si in abililatea lor de a "jon
De aeeea. semnificatia cresterii so
majului si a ocuparii fortei de munca in
gla" simul!.'ln cu mai mulle slujbc. Altii
sint mai optimisti. Se estimeaza ca 209(.
Eurqpa de Est treb uie analizata cu alen
Pentru multe fomei din cstul Europei,
din totalul antreprenorilor particulari din
tie. In acest pUnct, se impun c!leva con
desi nu pentru toate. reI alia dintre elibc
Ungaria slnt femei. tn ceea ce pri e$te
sideratii despre dinarnica fortei de mun
rarea nationalli si "eliberarea femeilor"
mica intreprindere , ar fj interesant de
c . In perioada postbeUcl1, aproximativ
este invers proportional!. intr-adevar, nu
comparat nu numai dezvoltarea sectoru
80% dintre femeile de vu:sle intre 16 $i
eristA nici 0 evidenttl empirieA are sa
54 de a ni a u fost cuprinse in forta de
lui privat in fiecare din tlirile din regiune.
sostinA cel pozilia femeilor e<\ eetllleni,
dar ~i pmctieiIe specifice m icii lntreprin
munca.; cu exceplia fostei Iugoslavll. in
salariate si marne va cuno3,$te 0 imbun41
celelelate l<hi din Europa de Est, {emelle den din mediul rural ~i urban.
[jl ire radical41 in vlirorul apropial. Sorna
SA revenirn acum Ia problema $Oma
reprezenlau eel putin 50% di n total ul
jul. agravarea sa.raciei ~i di feren\a de cla- , fortei de muncl! . Cu loate aceslea . ele jului. Mai intfi, e te bine sa labilim ce
sl1 slnt considerate ea faclnu parte din
ocupau posturiJe cele mai slab pl:uite ~i
lntelegem prin "~omaj" vs. " o cuparea
coslurile necesare ale transformarii & '0
fonei de mu ncll ''. i ar dalele a r lrebui ,
mai pu\in prestigioase. Aceasta silualie
nom ii lor de omandA, uode se astep!.'l ea
agregate dup41 sex ~i sectorul de aclivi
se menti ne inca. De asemenea. un numar
loti cet,itenii sa parricipe. tn ecollomii de
redus de femci a ocupat posturi de n
tate. AstIel am pulea verifica s upozitia
piatt{. caracterizate de competitia dintre
ducere. t n ge neral, in sf era serviciilor conform careia femeiJe reprezinta 0 parte
ne voia de pro ri( $i cererea de locm i de
imporlantA a s a larialilor cu norme de
prez enta f;m ininA e ra d om inan til . fn
mund . Al!l demografia. elt $i sirategiile
munca reduse ("part-rime employees'').
muJle di n U1rile d in regiune, !'eme ile re
11'3nziliei. " legit imate" di sc lI rsiv . slnt
prezent au apro ximati v 70% d in po pu
ReferiloT la SQmaj. d~i, in gen~ra1, esre
im porlanle. C':CSIe.rea ~omajului si di fe
mai rlIspindiUI printre femei. nu pUlem
lalia ocupata in educ8l ie, silnalate si asis
renliel'ea e.::onomica crescindl!. afe",leaz.iI
teO\A socialA. Tot fern ile co nsl iluiau
deduce ell ratele de somaj feminin vor fi
diferi t diverseie calegorii ale populatiei:
in mod constant mai marl fat! de cele aJe
maj ritatea angajalilor din comert. cul
efectel e negative s'in t mai pronuntate 10
~omajuiui mascuUn. In acel~ dmp, nu
tun\, arte ~i fmanle. S-ar PUIU considera
cazul copiilor $i al femeilor. iodiferent
ac eastil situatie ca fii nd ac[ualm e nte
este foarte probabil ca nivelul de saJari
dad fem eile sint salariate sao ~omere.
avantajoasa. pentm ca servicille $i pro- zare al femellor sA-I egaleze pe eel al
Sfirsilul reg im ului comunisl lnseamnA
ducfia de bunuri de conswn vor cuno~te bllrbatilor. A$a cum se preciza intr-un
redueerea sau disparitia subventillor de
o CTC$tere important!. De$i femeile pot fi
raport din 199]: "salariul merliu al fe
stat pentru " si nAlate, educatie ~ i asis,
angaj ate In accsre sectoare, este probabil
meilor din estul Europei este mai mic
[eotA s ia l41" . Ca urmar sUSlin nii,
s~ fie supuse discriminlrii salariale.
dect"t eel aI bMbatilor, indiferenl de sec
coJapsul comunismului mseamntl drep
datoratA, in bun41 mllslllil, toomai "femi
lOrul economic. DifereD\3 de salariu este
turi civile p e seama celor ecooomice.
minimA doarfu sectoarele de activitate in
nizArii " fonei de m unc41 din aceste
cum Sf fi: securitatea locului de muned
domenti. Conform unui recent raport. al
care forta de muncA este prepondereol
servicu peotru copll, (Q1;Uin~e 'in conditii
feminmA" (salmiuJ unei (emei reprezintl
Biroului International al Mundi. accesul
avanlajoase, garantarea asistentei me
femeilor pe piata muncii este caracteriz.a1 aprox. 78% din salariul noui bllrbat).
icale minime. Intemalizarea de-a lungul
de u:rmAtoareie tendinte: "diversUlcarea
Discrepaotele ou smt ~ de marcate in
il mai bine de 40 de ani a valorilor egali ocupatiilor pentru femei; cie~terea gra cazul muncilor necalificate. Discri
tarismului (eludind loale greutiHile dului de feminizare al sectoarelor "tradi
minarile legate de venit se repercuteaz4
acelor ani), explicl1 coD1JX!rtamentul nos
tional" dominate de
de munc<l fem~
til lot ciclul de viatA.
Europa de Est.
talgic al elcctoralului SJ dorinta expresa
ininA. Efectul pervers al feminizWi coo
virsta le~al4 de pensiooare pentru femci
ca procesu I tranzil iei sa fie uoul
sUi In dezvoltarea socia]A a oeupatlllor esle mal micA decil pentrn bArbali.
echitabil.
respective. afect1nd astfel nu numni nj Totu!$i. nivelul pensiei est.e delermmat de
In ceea ce Ie priveste pe femei. politi veluJ de safarizare. dar ~i standardele de nivclul salariului $i de vechime. Deci
die de ausleritale amenintll avanlajele
calificare", Trebuie spus c;1 segmentarea dacc\ femeia a avut un salario mai mic,
soclale ~i diminueazA ~se1e lor pe piata
pe verticalA a pielei mundi nu eSle inde
atunti ~i pen ia va fi mai mic!. Conse
mundi. Pentru multe dinlre ele acesta pendentl1 de crileriul de sex (''gender').
cimele acestui apt in condi~ille deterio
este momentul in care retradilionalizarea
Legat de cele de mai sus, ~ adAuga nlrii puterii de cump!rare si a condi\illor
inlersecleaz.i\ procesol schimbllrii Tema
de vial4. 10 general, nu sint greu de ima
consideratiile unui raport din 1992 pri
revenir'ii 13 ro1urile familiei traditionale
ginal. Q
vind rolal femeii: "oumArullocurilor de
~i la vaJorile religioase suprimate in co
muncA vacante deslinat bArba~lor esle
munis m, coincide eu valorizarea public4
mm mare decit cd destinat femeilor, ce
o(cootinuare 10 nwnaruJ rulor)
a oPliunii femeilor pentru roluriJe de 0
ca ce inseamnA eli este mult mai dificil
tie ~i mamA. Anumile femci s-ar pu(ea sa
pentru (emei sa go1sea5Ca un loe de mon
.
Traducere
aprccieze ca oportWlll transfcrarca In be
cA. De:si rdtele de ~omaj masculin $i fe
Virginia GIJEORGBIU
neficiul barbatUor a locuriloT de muncA
minio prez:inta valeri apropiate, probabi
Adaptare ,I note
pc care Ie ocup4. In cazul lor, scopul
lilatea reangajArii femeHor este mai micA
SmanUda MEZEI
schimbarii economice ar urma sa-I repre
dedt a bltrbatilor. Oferta de locuri de
zinle crearea unei economii in care nu
mund este mmod frecvenl orienlaUi pc
oste imperaLiv ca femeile sa munceasc;1.
criterii de sex ("gender''). De exemplu,
GAIL KLIGMAN Is the Ion RatiO
ContJitia securitAtii lor ar fi Cll sotii sa
in 1991, In Slovacia. cxistau 7.563 locuri Visiting Chair of Romanian Stu
cistige atil incil sa ustina familia, astfel
de munc! disponibile, dar nUmai 29%. dies, Department of Government at
ineil femeile sa rAmlnA aeasA ~i' sa se
ad ic41 2.193, erau destinate femeHor. Georgetown University. She has
ocupe de familie mai clegrabii de it sA
Mulre societAti mOOe nu ascund fapml ca done extensive research In Roma
lucreze in afara ei. AceastA dorintA este
preferA ca posturile de manageri 'sA fie nia. Her first two boots were on
pertinenlA. fnlr-adev4r, opliunile legate
ocupale de barbari. in limp ce femeile Romanian culture: CBlu~ Unlver
de viall! $i profesiune ale aces tor femei
sinl consider-lle a fi fomte bune .. . recep shy of Chicago Press, with a for
sau proous In ein:umstanle cu totul di
~ioni tel tn Polonia, in 1991. erislau 18 ward by Mlrcea EUade; and The
ferite de cele actuale, pentru care sint
~omeri btubs\i penlru fiecare loc de
Wedding of the Dead, Unlvershy of
insuficient pregAtite. Din nefericire ins4..
muncA disponibil bArbalilor. pentru Callfornla Press. She Is currently
pent.ru majorilatea femc:ilor, po ibilitalea
femei raportul era de 57 la 1. Trebuie wrhlng B third book with Smaranda
de a opta tntr a fi salariat! $1 casruca es
subIinial eli existA diferente esemiale Mezel, on the polhlcal demograph
Ie iluzone in contexlul economiilor de
mtre modelul up4rii fOJ1ei de munca ~i ic policies ~nd political culture of
piatA contemporane. Cele mai mwle fe
the fonner regime.
transformare a economiei si a sferei pu
blice (de exernplu, competitia pentru
accesul la resurse limitate potenteaza
cre<lrea uriei politici a excluderii, congru
enta, de altfe\, cu obsesiile de~pre identi
tate etnica ~i nationalism). In timp ce
sfera guvernarii este marcata de con
fruntarca dintre promotorii diferitelor
conceptii despre viitor. viitarul ferneilor
nu este prcfigurat de femei, in general, ci
de barbati. in numele femeilor. Acest
lucru este ,;>i mm delicat dnd este yorba
de normarea drepturilor de reproducere.

Eliberarea negativa

rona

-17-

to

SP nr. 14 februarte 1994

Aspecte aJe tranzi(iei

Reforms, crises and transitions

CEZAR BiRZEA

A term has recently been given cur

transition, we will frrst discuss the social.
mentioned above presupposes its own
long time to come.
rency to denote a new geopolitical reali
political. and psychological context of
reform so that transition in fact means a
In order to have a better understand
those reforms. Thus the frrst part of this
ty: the countries in transition. Although
set of interdependent economic, political
ing ding of the magnitude of the change
the expression usually refers to former
paper will consist of three chapters. The
of paradigm with which the countries of
and social reforms.
communist countries, a closer analysis
first chapter will attempt to outline the
Central and Eastern Europe are faced.
Some of these reforms have already
shows that transition is in fact a univer
. elements of a general theory of tran
we will review the countries of Central
been initiated, others are still in prepara
sition. The second will deal with the un
sal historical phenomenon. All societies.
and Eastern Europe are faced. we will
tion. Most of the countries under discus
civilizations and nations have. at some
precedented historical experience of the
sion started with collslitution;~l reforms
review the principal differences between
point in their development changed their
totalitarj,m society and its politica\. eco
tr3IJsition from totalit.11'i3IJis11l to democ
in order to realize one of the prime
racy. while the third will deal with the
mode of government, property .. the divi
nomic and social opposite. namely the
objectives of transition, namely the pas
heterogeneous ca.~uistry of the "countries
sion of power. political paradigm~ and
open society. These differences are
sage from Party-State to a State gov
in transition" from a both unifying and
ideas. attitudes and .mentalities. social
shown in table!.
cmcd by the rule of law2 . Whether one
relations and institutions. way of daily
diversifying standpoint.
refers to the "Charter of Fundamental
life etc. In short, it can be said that every
Rights and Freedoms" of CzechosloTable 1
individual. social group or community
THE TOTALIT ARIAN SOCIETY
THE OPEN SOCIETY
has been and is perpetually in transition
1. The Stale safeguards the individual's
I. Collective interes ts, represente d by
from one thin!! to ,mother.
political. economic and civic l'reedoms.
the infallible single party, prevail over indi
Furthennore. the flow of life is but a
vidual choices or interests. Being requirt'd to
Private enterprise is the key to economic
"Nothing is more convenient than a
constant succession of changes or transi
and social dynamism.
defend the conquests of the proletarian re vo
good
theory",
s[li
d
Kurt
Lewin
.
This
tions: fwm one age to another. oIle social
lution and prcltect the sociali st soc id)" frllin
assertion seem s 10 apply very well in our
stat us tll anothe'r, one way of lire hl
the harmful influ en c('s of capital i, m, the
case too. Why do we nee d a th eory of
another, one occu pat ion 10 anot he r elL'.
Party-Stat~ has the right tLl control th~ pc' r
tnl nsit io n? Th ere arc th re e po ssib le
so nallives of individuals or sllcial g roups .
Th is hiJ . le d some aut hors ( Ada ms.
to
this
question.
Firslly
,
uc
h
a
answers
2. Legislali ve. ex ec ut ive and j u dicial
- 2. L g is lative, exe cutive an d Juth cial
Haye an Hopson . 1976) to de fine Iran
theory would help us 10 understand more
. po wers are all in the hand s of the Party
flO we rs are separaCe.
ition as a pennan ht lale o f disconti
fully ban unprecedented hi loric;'!l p he
S tate.
nuity in per,<;onaJ and communal life,
~ . Th e!San opE-n, competitive elec
3. The ruilTlg parry, as the hold er of
nomenon thaI will probably duminate the
Yet, when one speaks f POSl-lotali
toral system co mprising several different
absolu te tru th, is only legitimate political
last years of thi c entury , Se ondly, it
(arum lmnsition and counlIies which are
insti tution.
p arti es.
would enable us 10 lind better olutions
ahoul 10 experience it ("the countries in
4. A:';:-:'::cc':"('r"Td~lll-g-t
"'o----'den-l-0t'r-a"-tl~c-c-e-n"--trah sm,
4. The go ve rnment c o habi ts WIth the
in
countrie
which
are
for
the
reforms
lrun 'ilion "), one is lhinking of a much
opposi tion, \\"hich has the righl and the duty
bOl!om-up criticism m ay not con travene
already, or will soon be enterin g, Ihe
1(1 c ritic ize and amend official dec is ions .
party disc ipl ine or d isturb the social oroer.
more complex. phenomenon. n is an his
phase of p ,I -tulali tnrian transiti o n,
5. The me ans of prn duc ti( n &il onl! to
5. Prod uc lion, trade and co ns um ption
Imit:al sl<tge wh )se duration is im('l(lssi
transiti In would
Thirdl y. the theory
art:' reguL led by the (I f supply and de m:md,
lhe- li ldali.'t S t31~. which pb lL a nd orga.
ble tll d tennin at prese nt and wh iL h
by Ihe free mark,,! economy. The S tal~ g uar
nize s lhe w hole c'conOIll Y in acc"rdanl'e wit h
help the W . tern work! 10 understand a
'1'i ll lead III substantial tr. nsform.llions
c Il kc live inte resLs and' nee ds . t'nrrrdiztW
ani!!'.:' rhe individual's right to o wnt'/.mp.
phenomenon it awaited for a lnng tim
in every domHin: polilical life , the eco
socialist planning is a superior from uf eCI'
hut fur which it wa ~ t tally unprepared. '
nomy, c ulture. edu alion. social st ruc
no mic and so 'ia l of 'iln izal ion.
rn
what
follows
we
will
>tllernpt
10
tures. international relations etc.,
. e rig ts 01 orgiullzatwn. asstl la/IOn
6. [nJl vidoa ls enJoy freedo m of ex pres
construct OJ par>tllel theory based on four
Thi. differentiation from the routine
:ion and assoc ialion in ind ependent groups,
and expre sion an.' (c epted nn ly \\'ilhi n th"
of
anal
ysi...
'hieh
arC
li)lJT
dimen
lines
in'l iLutinns and (Irga nizatiol1 s, e ve n if they
Mganizatio l1s cnnlruiled by tht' PiJ rt a nd Ihe:
trans ifion s of everyday life j" insuffi
Stall!. Cil'il sflciecy i,; iJnnihibkd MIt! su p
arc llpp", ed to the govemm l'nl. Ci "il snciL'I,)"
cient. ho wever. In fact, must count ries of <;j Ins of a theory of transition:
a. the passage fwm one s daJ and
p re ~se d.
,
i ~ ~tll ally cncourag!Od h)~e w v ~.nl1 wll t.
the", orld are at prcst;1lI in vari 10:' . tat cs
7. T he individua l may ot\~e whi chl'w r
flo liti 'al sy~tem 10 another:
7. There IS only one "sclenttfic " ( '-'Il Lep
trail. ilion . so the very term t"ollntri<?s
Ijc' l1 <I f [he world, viz A'tanist Lcninist Ideol
L'(lnceprioll of the world which h(' c(lns iders
n.
Ihe
an
.
mie
which
accom
pamcs
in Ir<m~jli(}ll requires 3 specific defin i
ogy, which controls lhe e ntire "sul'erstruc
be st suited to hi aspiration:; and inler.: t' .
Ihi.. change;
foJlowin Q facto rs are
tion . The thr
lur " : sc ience , art. edu cation , mora ls, ;;p iri.
Th i ~ ,::ollception may be e ither secular or
c.
the
historical
lr
nd
of
the
transition
therefore of parti ulac inter'; t to us:
rdigiuu5.
.
tuallife.
from c mmunism to capitalism , and
a. the 'till'ling-point or initial tate of
d. the processes 0 societal learning
trnnsition;
As the table shows, we are faced with
vak!a (1991), the revised Hungari a n
which support this change . .
b . Ihe d~inatjon OJ' the objectives
,wo asymmetrical and mutually in<., om
Constit ution (1989) or the new Co n
pursued;
patib le m od els, one of whi ch i.s to
stilutio ns of Roman ia (1 991) and Poland
t:. the actual content of transition. i.e.
Transition as a trans rep lace the o ther in a r latively short (1991) . certain common objectives can
the derived trnnsfonnations.
formation of the social and period of time. Each o f Ihe components be identifi ed : the safeguarding of fundaIn our ase, it would seem obvious
. po)itical syste
tha t the starting- poi nt of transition is
For some peopl e, whe n the word
totalitarianism, the des ti ation liberal
"transition" refen; to a transformation as
democracy an t the necessary transforma
radical as the pas<iage from dictatorship
tion the passage to political pluralism
to democracy It is simply a euphemism,
and the market economy. This scheme is,
They regard this not as a mere transition
however, much too simple to provide
but as the reversal of a system.
answers to all the possible questions.
This idea is very clearly expressed in
Here ace e few examples: Do all totali
a metaphor used by Roman Duda.
tarian countries have the same starting
Poland's Deputy Minister of Education,
point and are they embarking on transi
at an international symposium!, when he
tion at the same time? Are the stages.
said that, in the fmal analysis. the post
duration, means, strategies and con
comunist countries found themselves in
straints the same for all "cou ntries in
the impossible situation of trying to
transition"'? Are these countries con
reconstitute the egg from the omelette.
demnedto perpetual transition, given
Indeed, the post-comunist transition
that the "pomt of arrival" will itself not
involves the transformation of a system
remain constant'? Does transition mean
of government which was operated for
only a stale of discontinuity and rupture
more than half a century offer a fifth of
or also a state of stabilization and conti
the earth's surface by a quarter of its
nuity? Is transition limited to simply
popUlation, into its exact ideological.
transplanting western historical experi
political and economic opposite This
ences and models to societies with a dif
dramatic passage from dictatorship to
ferent social, political and mental config
democracy is becoming far more diffi
uration'? Is the objective "pure" capital
cult than it appeared in the euphoria of
ism or rather a variant of western liber
the astonishingly easy and rapid political
alism? Is there a third way which is nei
ther communism nor capitalism, some-' changes of 1989. Directly or indirectly, it
has influenced all generations, institu
thing quitc different, a way hither to
tions and social groups. We should not
unknown in history,? What is the actual
be surprised by the fact that, a few years
content of transition: political and eco
after the official abolition of commu
nomic reform or an amalgam of intersec
nism, there persist collectivist mentali
torial transfornlations?
ties and reflexes, egalitarian utopias and
In-depth analyses are required in
populist attitudes, militancy, collective
order to answer these questions. Fur
fear and hatred, unconditional submis
thennore. a proper understanding of the
education policic: of the countries in sion of the individual to the providential
leader or the ruling party. The former
transition. which 1s thc principal object
captive countries are, it is true, returning
of nul' work. i.s im possible without these
to Europe, but they are weighed down by
kinds of preliminary analyses. For this
to talitarian experie nces and structures
l ea on , before mak ing an anaJ ysis of
whose residual effects will e felt for a
educational reforms in the c unlries in

1. Towards a general
theory of transition

or

or

Lt.

SP nr. 14 lebnJarie 1994

- 18

Aspecte aJe tranzitiei

in Central and Eastern Europe

h. reactivation of traditional markets;

nomic reform and constitutional and
mental rights and freedoms; the separa
political reform. The latter were effected
i. reduction of the foreign debt;
tion of powers; the establishment of new
j . gradual privatisation by: the re
public authorities; the guaranteeing of just as quickly as in the post-comunist
countries (within two or three years),
establishment of land ownership; the
political pluralism and private owner
while the "German economic miracle" extension of small-scale privatization,
ship. It is true that these trends differ
managed by Ludwig Erhard took place
which concerns small- and medium
slightly from one country to another.
sized assets and holidays; the beginning
only at the end of the 1950s. with the
particularly as regards the mechanism
of the large-scale privatization of major
first effects of monetary reform and the
for their implementation (in this connec
permanent replacement of th~ ;'Rei "socialist" companies by total or partial
tion, see Schwartz's comparative analy
sale; direct or indirect restitution to for
chmark" hy a convertible currency, the
sis (1991).
mer owners. the sale or free distribution
Political reforms were also intro "Deutschmark".
of shares.. stakes in mixed-economy
The same time-lag between reforms
duced fairly quickly. They concerned
is also to be seen in the post-communist
companies etc.
particularly the following measures:
countries. We will deal with educational
a. the constitution of the first nuclei
rcfomls and their relationship with the
of civil society (non-govetllment organi
1.2. Transition as a state of
transition reforms in the second part of
zations. free trades unions. professional
this sludy. Economic refornls are still at
associations. consultative groups, alter
anomie
a very early stage. certainly trailing
native sources of information etc.):
At this point in our analysis it would
hehind constitutional and political
b. the re-estahlishment of traditional
be useful to consider how all the austeri
reforms. Tyson (11)91. pp. 4(47) identi
political institutions (political parties.
ty measures and refonns just mentioned
fies three possihlc causes: the immense
~overnment. opposition. parliamentl:
are recei ved hy the individual. hecause
foreign deht. dependence on energy sup
c. the or!zanization of the first free
when one speaks ahout the transfonna
plies and a foreign trade structure pre
eJections since Yalta.
tion of the social system. and about mod
.
These ohjectives were realized in the
dominantly directed towards the require
els and revolutions. ideologies and
ments of a deregulated and uncertain macro-economic appI:oaches~ there is
first year of transition.
The other reforms of transition (eco
m~ulet. thai of th~ former COMECON.
sometimes a danger of forgetting the
Despite all these strategic delays or
nomic reform. social reform. moral
subjective dimensions and mural a'Spect
zigzags. a programme of economic
refonn. educational rdonn etc.) arc tak
of these changes.
ing place much more slowly3. In some rdonn has been instituted in all the post
According to existentialist psycholo
cases. indeed a period of stagnation of communist countries, and its broad out
gy (Jaspers, Max Scheler. Rickert). man
lines correspond to the conditions laid
reforms can he observed, the aim of the
is always in a situation of insecurity and
down hy the lntcrnational Monetary
new authorities heing economic st,lhi
anxiety which is amplified hy the loss of
JiZ:ltion and arresting the detcrior;Jtioll ill Fund:
a number of relative ccrtainties and
a. rapid re-balancing of public expen
the quality of life; ralher than reforms [IS
points of reference or hy tno rapid a
diture. principally hy the aholition of change in the direction of life. This is
slIch (Tyson. 1991). Most of the coun
subsidies:
tries studied are still in the first phase
what Durkhcirn called the st<lfe of
h. libcralisation of prices and lower
(Romania. Bulgaria. Slovakia. Albania.
anomie. i.e. the situation iudividuals find
ing of customs h;lITiers;
the Baltic States). while others (the
themselves in when Ihe social rules guid
c. gradual convertihility of national
Cl.ech Republic. Hungary. Poland and
ing thcir existence lose their ft~rce.
ClllTenCles:
Slovenia) are at the intersection belween
bttome. IlJutually incompatible or. under
d. ahlliitinn of exchange controls on
stabil izat ion and restruclnril1!.!.
the impact of certain social changes,
Let us draw a further cOI~p~lIison rel
Clment payments;
have to be replaced by others. Since the
e. strict monetary policy with high
alive 10 this thesis. It concerns the trallsi
individual always needs a stable ' social
interest rates;
tioll from the Nnzi dictatorship to
fr:lmework in order to feel secure. When
f. harmonization of production with
democracy in post-war Germany. This
this changes to abruptly without immedi
example was used by Dahrendorf (1991)
demand;
ately being replaced by another, a moral
in his analysis of post-communist transi
g. creation of new businesses that are
vacuum is created. This is expressed by a
more competitive on the international
tions. He identified a common phenome.
state of axiological disorientation and
market;
non, namely the time-lag betweeneeo
affective insecunty, by a lack of perspec
tive, by anxiety about the future and by
Novgorod - gravuri1 sec. 18
certain types of deviant and erratic
behavior.
The concept of anomie frrst put for
ward by Durkheim was taken up by
Thomas and Znaniccki, who, in a famous
study on the state of anomie among
Polish peasants who had immigrated to
America, said that this state of mind is in
fact expressed by two types of effects:
"demoralization", which is the individual
aspect of anomie, and "institutional dis
organization", which is its social aspect.
The first case involves the apathy of
individuals leading an aimless life
devoid of any apparent meaning, limited
to day-to-day existence. In the second
case leads to the deterioration of basic
social institutions - the family, the work
ing group and the ethnic community.
Later, Merton added to the theory of
anomie by emphasizing the disillusion
ment of an entire anomic generation ..
Subsequently, Parsons described the four
principal signs of anomie: (a) lack of
clear objectives: (b) uncertainty regard
ing criteria of conduct; (c) conflicting
expectations; and (d) the absence of
well-established symbols.
When western analysts try to identify
a rationale for the post-totalitarian transi
tion, they are often struck by the state of
abnormality, the apparent collective
madness and moral disintegration and
the feeling that "everything is possible"
in this world which has out of control.
Some observers have even made inte
resting comparisons between the psy
chology of the post-communist transition
and the mood of the Weimar Republic
an unwanted, unsuitable democracy
Ii fJH~,. ll t'H~1!:: l7 .aTTi7.J UfMli fiO{1hA'" r:ru (;~(.I~,{I{!ro t:'lIt
imposed after a military defeat. As we
,..Jj1,fH ellbnh',v' 1bILlJ":4.JJU JaIJ.) j/l'i..' 01 ~".'M(.tLt:laniOtiro Ul)IOAAfi H
know, the "Weimar syndrome" led to the
.,-t; ()...tr~ nJJ~'Qm" '''to''&OlllO.AA''flAf1pU~'t1t'tl H ftiono4~Ot~~H.4tb ,: " '.l~-:np.O<J.;.A-tJ."'d'"
l1 ",a~ -r.pcrJt. !Sea".","" OHi:)4'-' ~"1'Ir.-4"
appearance
of the pernicious idea of the
Of"'".;!. ;'pm",;./Jd."m. c: oa"PUAtlO"";O <J""OO?<+' t ""r.r~
( ~p{'i.... r rp lltfMflA .tiojJ.....lt \ t~, !'~.o
C

' IM.t44 U",",I '

,/ntAtf,lf" tforiorpG"'(JII/d>"I"ctlit (~O(fJOLM~ KAfJfilAQIJ}i " IIM" ... H;1""{,6HC

---=----

.:t,lI t f:.

"iron fist" and the "magic savior" capa

ble of pulling the country out of stagna
tion and decadence.
In the case of the post-communist
transition, we believe that the causes of
anomie are:
a. The elimination of the overall reg
ulator (the Party-State and its repressive
apparatus), without it being replaced
with a self-regulating mechanism: the
revolutions merely 'destroyed or weak
ened the coercive machinery without
introducing participatory machinery in
its place.
b. The destruction of the social pact
with the Welfare State which. in return
for political and civil allegiance, ensured
minimum subsistence to every individ
ual. Without this tacit guar,mtee on the
part of the government, without the pro
tective paternalism of the all-powerful
State. the individual feels exposed and
abandoned and faced with an uncert.'lin
future. He responds to tht;se real or
imaginary threats by aggression, suspi
cion and general opposition. All this
leads to the accentuation of the state of
anomie and to the impossibility of
achieving a minimum consensus.
c. The absence of plausible alterna
tives and, worse, the prevalence of dis
trust towards the new order and its insti
tutions. As the gap between expectations
and realities. between promises and
results ..between official rhetoric and
immediate observations widens. so the
de~ree of anomie disor~anization of
post-totalitarian society tncreases. The
signs of this anomic disorder are axio
lo~gical disorientation weakening of
social cohesion. nostalgia for the pre
revolutionary order and even sun'ender
of the idea of democracy.
d. The paradoxical coexistence of old
and new structures employed in parallel.
without any political or moral distinc
tion. Thus, without re-assimilating the
rules of self-regulation by competition,
the individual has assimilated the new
rhetoric of liberalism, but he prefers to
abide by the old kinds of social relations:
he wants freedom, but knows nothing
about the new democratic institutions"
he aspires to capitalist abundance, but
does not want to give up the superficial
style of work peculiar to socialism; he
asks for economic rights and freedoms,
but does not want to be involved in the
management of companies; he demands
the right to ownership, but without initi
ating the liberalisation of prices; he de
mands free elections but, when it comes
to it, he does not care who is elected. 0
(Extract from the report - Educational Poli
cies in Transition Countries- published by the
Council of Europe Strasbourg, 1993, pp... .)

NOTE:
1. "Stand der Bildungsreform in Mittel
und Osteuropa", Loccurn, 20-22 March 1992.
2. According to Dahrendorf (1991, p.98)
the adoption of the first post-totalitarian
Constirution marks the real beginning of tran
sition or of the "crossing of the wilderness".
3. Although political and constitutional
reforms can be brought about within a few
months, sa)'S Batt (1991, p.75), economic and
social reforms require several years, while
moral and educational reform take decades.
This assessment should be borne in mind for
our later discussion of educational reforms.
(continuare in numAruI viitor)

CEZAR BiRZEA - born in 1944.

Director of the Institute of Edu
cational Sciences (Bucharest). For-
mer UNESCO Expert in Africa and
Programme Coordinator at the
UNESCO Institute for Education
(Hamburg). Author of 17 books on
educational poliCies published in
Romania, France, Spain, haly, Por
tugal, Canada, Council of Europe
and UNESCO.

---=======~-...-~

- 19-

SP or. 14 februarie 1994

.'

Doctrine

Internationalism

si internationalizare

CRISTIAN PREDA
Putine dezviiluiri
sfnt mai iritante decft cde care dau la
.
iveala patemitatea unor idci.
Lord AClon

Azi, nimeni nu mai cheama la solida

The author emphasizes the errors of three principles integrated into the political
action: the scientific error (based on the idea that society could be built on a unique ritatea proletara. Ceea ce se cere e mai
degraba - daea Imi e Ingaduita 0 aseme
doctrme); the tribalistic error (based on the assumption that people's solidarity within
nea expresie - "solidaritatea Intreprinza
an open society couldbe obtained as a consequence of a decree); the historicist-con
tori lor din toate Wile", primii vizati frind
structivist error (based on the idea the law of the progress gives to the government the
desigur investitorii potentiali ~i bane he
right to make vigorous plans). We meet those errors both in the internationalist move
o eroare de glndire pqale imbraca ments and in the process of internation,alization of world policy. Individuals within rii. Aeeasta exortatie seamana Insa foarte
forme lingvistice diferite. In parlicular,
mull cu 0 cerere de reparatie. In Romania
communities, not activists of internationalism are called to confront their wishes,
problema legaturilor dintre un tip de gfu
de pildA, se erede adeseori ca "Oeciden
ideas, knowledge when it comes the moment of deciding political options.
dire ~i anumite programe polilice (ca
tul ne-a vfudut acum 45 de ani ~i aeum el
bila.1 Cunoa~terea este realmente disper
pATti ale diseursului referitor la actiunea
refuz fonnal, nunfu: a) credinta ca 0 ~ti
trebuie sa eompenseze aceasta tradare
oamenilor) e cu atit mai stimulativa cu
inta poate detennina interesele ~i vederi
salA in interiorul unei societa\i, ea nu mai
prin ajutorul financiar sau In Q.rice caz
Ie comune ale societatii, ~i b) ideea ca
cit ne prive~te in mod direcl.! A~ vrea sa
prin investitii dezinteresate". In ciuda
poate fi reunilA in limitele unei ~tiinte
evoc aici ciliva din tennenii"limbajului
doar beneficiind de acesl suport ~tiintific.
Eficace a Omului. Formularea unei teorii
vuIgaritatii rationamentului, coneetatenii
noslru otravit"2, sau mai precis. citeva
oamenii vor fi fericiti. lalA ce numesc e
a actiunilor dezirabile, plecind de la
no~tri I-au futors pe toate fetele: s-a ajuns
roarea scientistA. In legatura cu punctul
aceasUi dispersie a cuno~tintelor e ehiar 0
astfel la reactii de felul "nu ne vindem
erori ale gfudirii politice.
a), se vorbe~te cam In felul urmator: si
Adeseori limbajul politic romanesc
tara"! sau "cum sa Ii lasam pe capltali~ti
serioasa provocare pentru un spirit lu
tuatia noastra de azi e cu totul inedita,
seamana cu eel de dinainte'de '89. Unii
minat. 8
sa seoata dolari din trupul sImt al tarii,
caci daca ~tim deja cum ajunge 0 soc ie
udat cu slngele maretilor Inainta~i?".
dintre guvernanti au ramas pe loc. Dis
Fericirea celoriaIti nu poate fi deei
tate totalitara, nu $tim Inca In ee fel 0
cursu rile lor euprind insa ~i termeni nici
Recent-rec1amata solidaritate interna
conditionata de reunirea tuturor specia
putem scoate din fucurcatura, pentru a 0 . li~tilor in ~tiinte sociale, pentru a zamisli
odalA invoca\i mai inainte, dadi nu era
tionala nu e straina de puseurile nationa
reintegra in modernitate. Doar spiritele
liste. E yorba de eroarea tribalii , de nos
un substitut pentru marxism. Fericirea va
yorba de cele mai "rele lucruri din lume"
totalitare mai cred ca 0 ~Iiinti\ noua ar
talgia penlru solidaritatea decretata ~i
fi doblndilA mai degraba atunci dnd fie
(adica piata, democratia de tip occidenlal
care va fi lasat liber sa I~i utilizeze cu
ori individul). E deci realmente intere
putea rezuma inleresele ~i vederile co
earacterizalii de altruism. Aceentele apa
rent diferite, mergind de la exaltarea tra
mune ale oamenilor, penlru a Ie impru
sant sa atlam daca ace~ti "noi" termeni ai
nO~lintele. SoJicitarea unui guvern auto
mula apoi cunom~tinteIe necesare inte
ditiei strabune la denuntarea impuritatii
ritar e juslificalA de invocarea acestei i
discursului nu ascuns gindirea Vechiului
Oecidentului, au acee~i inspiratie: visul
grarii in lumea modema (si nu, precum
Regim.
potetice ~tiinte unice, caci nimic nu e mai
allAdata, suflul capabil sa 0 revolutione
unei societati inchise/tribale.
~Tema intcmationalismului juca un 01
normal dedt sa reclami pcntru 0 guver
Semnificatia erorii tribalc reiese din
nare omniscienta (singura cu un ascme
ze). De aici rezuita toate fonnele de pla
imporlanl In actiunea comunista. Pe de
nea statui) cresterea pUlerii sale de a-~i
analizele unui context particular. Solida
nism. De fapl, succcsul unei ascmenea
alta parte,internationalizarea afacerilor
ritatea are si 0 "folosinta interna", c,lci ea
actiuni ar fi realmcnte ceva revolutionar Incarna ~Iiinta in alribuirea fericilii .9
umane (0 caraclerislica a modernitatii)
e reclamata in numele salvalii natiunii.
In islorie. caci modernilalea nu a fosl
Azi nu avem nevoie de 0 ~tiinta care
esle contrariul aUlarhiei (polilice. econo
pJanificala ~Iiintific. Ea nu e rezultatul
sa ne fufati~eze inleresele ~i vederile co Aici i~i face apruitia 0 metafonl medica
mice ~i culturale) in care romanii au In'iil
I!indirii lui Adam Smith sau a lui J.M.
mune, penlru a ne detalia apoi parcurs\l l:t: sodelatea e cOllslderat;i "holnav(t". iar
Inainle de 'R9. Adeviirala pOhlcm;1 e in
llledicamentul recumandat e un deerel
Ke\'lle,. E aoev;~ral d anumile idei alc
tile indiviouale clci: a) l110uernilalca pe
s;i cca de a sti dac;-t IlU UIIllV;t e(ln.~lrin!.!~
Clre are urcpt obiect soliiliuit;lIea paciell
care 0 spcn11l1 nu reprezinUi 0 lllcarnare <l
III i' Sill i Ih S;I u. Jim pOl r i \' j . - a Ie Ju i
rile aduale 'impuse ;tceslei internalion:d i
lilor. ll ) Acesti pacienli ar trebui sii se pu
unci asernenea ::;tiinte. si h) 0 asemcnea
7ari nu provin - in cazul Romaniei - I()c
Keynes. s-au reg;lsit inactiunea indi
na de aeord asupra unei rcfOlme morale.
~Iiintii unica nu e de fapl posibil:l. A par
vizilor sau a guvemeJor dintr-o tara sau
mai din pm'lea asa-numilei cauze intema
adica asupra valorilor asumate de ei si
licipa la afacerile lumii moderne nu In
alta ..! Dar aSI; nu Inseamna ca actiunea
lionalisle (adica daca nu cumva ie<;irea
mai apoi sa decreteze rezultatul deliber;l
seamna a planifica ~tiintific afacerile lu
In cauzii (a individului sau a guvemului)
din autarhie nu e glndita ca un fel de nou
rii facute. Oare a~a ceva e posibil in soci
turor, ci a lasa libenl oricare "cale a feri
a plecat de Ja caJculul con~tient-stiintific
internationalism).
etatea modern a?
cirii", ea-insa~i intemeiata pe 0 cunoaste
al inlereselor si vederilor tuturor oame
Ce ei'nsa intematiOl:talismul,! Voi fo
Solidaritatea altruista e 0 valoare e
Josi 0 definitie de dictionar, care seam;i
sentiala a unei socieli1ti Inchise / tribale:
n;1 foarte mull cu frazele ce se pronunlilu
Intr-un asemenea cadru se ajunge In mod
de obicei. la SIlf~itul plenarelor de partid
efectiv la 0 intelegere privind scopurile ~i
(semn cii nici dictionarele nu au sea pal
valorile asumate de catre toti membrii
de teroarea ideologica);intemationalism:
comunitatii. Ea este eficaee tocmai pen
solidaritate, coope~are intre natiuni, po
tru ca aici (~i doar aici) pot fi reunite toa
poare. tan egaIe In drepturi, pc baza unor
te cunostintele utile pentru buna desfasu
interese si vederi comune, fu scopul spri
rare a afacerilor grupului; prin urmare. in
jinului reciproc al dezvoltarii relatiilor
cadrul micilor comunitrati exista posibi
politice ~i economice, al progresului si
litatea selectioniirii con~tiente si colecti
pacii;intcmationalisrn prolctar: unul din
ve a valorilor eficace, ~i deci a unui de
Ire principiile fundamentale ale marxism
eret referitor la moral a ce trebuie unnat;1
lcninismului, care exprimii unitalea <;i Sll
(aeest rol revenind inteleptilor): in mod
lidarilatea de elasa, internalional:t a oa
logic. non-altrul~tii vor fi predepsiti toc
menilor muncii din Wate tarile In lupla
mai pentrll ca ei vor s,1 scape logicii
Impotriva exploatani ~i asupririi, pcntru
grupului, contind In schimb pe propria
lnlalurarea capitalismului ~i construirea
vointa. l1
socialismului si comunismului"':;
Societatea deschisa (sall'marea Aso
Cele doua scnsUJi evoca, fiecare, e
ciatie l2 ) cere un a1l tip de solidarit41te: nu
xistenta unui principiu si justifica un
cea rezultata dintr-un deeret al inlcIepti
scop. Voi incerca sa analizez cea de-a
lor virtuo~i, ci cea - mai fragila, e adev;l
doua definitie; recurg'ind Insa ~i la cea
r;lt - dobindita prin ajustari mutuale (In
mai generala (care f;lmureste enuntul
primul rind de tip coneurential) ale dife
. desp~e internationalismul proletar). Nu
ritilor actori ce urmaresc scopuri, dispun
trebuie uitat ca e yorba ae judecati referi
de t;t1ente si se rec\am;l de la valori dift>
toare la actiunea umana. Aparent. nimic
Re$edin(3 Taru/ui /iJ Izmai/ovo - gra,'urj sec. /8
rite. E yorba in mod esential de 0 solida
din ceea ce e cuprins fu enunturile de mai
ritate ce rezulta fn mod spontan (si nu in
sus nu mai poate fi regasit In ~ctiunea
urma unui decret) din intersectarea dife
re individuala, singura Jegitima.
nilor pentru a Ie indica apoi in delaliu ce
politica din Romania.
ritelor vointc interesate.13 A vrea s;1 su
trebuic sa faca fiecarc. 5
pui 0 mare comunitate logicii unui trib
Punctul b) reprezinm 0 eroare eviden
inseamna final mente a vrea sa regiisesti
t;l: fericirea nu e nieidecum consecinta
pretutindeni valori In legiitura c'U care
imedialA a unei ~tiinte uniee detaliate de
Principiul ideologiei marxist-Ieninisle
E yorba deci de UIlul dintre principi
acordul nu e posibil sau nu mai e nece
ficeare individ, asa cum nici modemita
trebuia sa exprime un sentiment, ~i
ile fundamentalc ale marxism-leninislllu
sar. l4 Calca modernitatii (sau, altfel zis, a
tea nu e incarnarea acestei ipotetice'stiin
anume
unitatea
$i
solidaritatea
de
ciasa.
lui sau - a,)a cum 0 indica prima defini
societatii deschise) pare a ave a nevoie nu
te In fiecare actiune. Modemitatea poate
inlcrnationalfl 3 oamcnilor muncii din
tie - de b,1Za unor intcrcsc $i vcdcri co
de respectul penlru scopuri/valori. ci de n
fj mai de!Haba descris;1 ca o.suma a ac
toale tarilc sau - vezi prima definitic Inlelegere in leg;ltunl eu mijloaccle ce
munc;
tiunilor i~dividuale suslinute de cunoas
-soliclaritatcil $i coopcr;lTca flltrC nntiuni. pot fi ulilizate pentru a ,Hinge anu1l1ite .
De buna seam a, marxism-Iellinismul
teri diverse si imposibil de reunit intr-un
POpO;ITC. (;iri cgale in drcplUri. La drept
(ca fundament teoretic. determinind in
scopuri sau pentru a nu triida valnri Ie a
C()rp unic. Azi, putem vorbi acelasi Jim
vorbind. dccisiv;l era iluzoria solidaritalc
terescle si vederile comunc) e ast;lzi rc
sociate in mod individual acestm sco
bal'. dar asia nu inseamn,1 cft avem/pu
proletara , si nu egalitatea In drepturi a
pudiat. Putini indivi~i mai sint dispu~i s;1
puri. Trebuie de asemenea spus cit In
tem avca aceleasi cunostinte/intcrcse sau
popoarelor.
se rcelame de Ja el. rnsa dincolo de acest
M.n-ea Asociatie, solidarit:ttea nu e pUIlC
accieasi vederi dcspre aCI i unea dezira

Eroarea tribala

Eroarea scientista

SP nr 14 februarie 1994

- 2U-

..

Doctrine

10. Poale parea ridicol sa mai inlerpretezi

puna de 0 doctrina unica, In stare sa 0
azi problema autoritAtii (a ordinului ~i a su
indrepte catre 0 soarta mai buna), eroa
punerii) cu ajutorul metaforei (platoniciene)
rea tribaJii (ideea ca solidaritate a oarne
medicale. Dar a~a se intimpla. Trebuie de
nilor ce a\catuiesc 0 societate deschisa
asemenea semnalal faptul di 0 alIa meta for!,
poate fi decretata si ca ea va fi eficace
cea pedagogic!, se suprapune celei medicale.
dad acest decret e respectat cu strictete)
Paradigm a pedagogic a nu e. din pacate, invo
$i eroarea istoricisto-consl1l1ctivistA (ide
calii (ca la Aristotel) in vederea unei abord4ri
ea cA exista 0 lege a istoriei $i cA fiecare
preliminare a autoritiitii politiee (cu ajutorul
natiune e impinsA In chip inevitabil cAtre
noliunii de "ci\utare 'a binelui celorIaIti"), ci
pur ~i simplu pentru a sugera eli democratia
progres, guvemul trebuind sA facA planul
poate fi inviitata (vezi mai jos).
minutios al acestei avansari) constituie
11. Am evital sii inlroduc lennenul de
trei proaste priocipii pentru actiunea po
"bine com un". EsentiaI e faptul eli in socie
litica. Nu cred cA dupa esecul lor allt de
tatea inch is!, cadrul restrins ingAduie desco
tragic in cazul societa~ilor totalitare,
perirea cunoa~terllor/scopurilor/valorilor utile
~i eli 0 cooperare in numele "binelui com un",
e aici reaImenle eficace pe baza unui decrel aI
autoriliitii inteleple. Hayek, in al doilea vo
lum din Law, legislation and liberty, ca $i in
ultima sa lucrare,The Fatal Conceit a expri
mat mai bine decil oricine allcineva Cele ci
teva idei rezumate aici.
12. Ulilizez tennenul desocietate deschisa
in sensul lui Popper $i Hayek. Expresia echi
valentii de Mare Asoclalie apartine lui W.
Lippmann.
13. Nu poate fi dezvoltalii aici intreaga
serle de 0pozitii ce caraclerizeaza cele doua
Ultimul element al definitiei e si cel
lipuri de societate; se pOL tOlu~i mentiona
mai interesant: scopul internationalismu
urmatoarele: Cunoa$lere unificalii/cunoa$le
lui, adevaratul sau continut este sprij;nul
re/dispersatA" inleres eomun/inlerese proprii,
rec;proc ai dczvoltar;; reJa(;iJor politice
colectiv/individual, intelegere asupra scopu
$i econom;cc. ai ProbTf"csului $; p:lcii sau,
rilorrmtelegere asupra mijloacelor, relatii per
sonale/rela\ii impersonale, ordine dirijaWor
mai precis,lupta impotriva exploariiIii $;
dine spontanii.
asupr;r;i. pcntm inJiiturarea capiraiismti
14. Un exemplu vulgar: nu e nevoie sa fIi
lui $; constru;rea socialismului $; eomu
ortodox
ca sa produci programe de calculalor:
nismuJu;. Se observa cu usurinta ca pro
in consecinti\, nu vei conditiona 0 colaborare
gresul e asociat inlaturi\rii unui sis tern
\egatA d~ fabricarea programelor de calcula
(cel capitalist), iar constructia noului sis
tor de acceplarea solidarilatii eu ortodoqii
tern (cel socialist) e vazuta ca 0 luptii, ca
care vor utiliza respectivele programe.
un conflict capabil sa aduca, la stlr(,it,
15. Cel mai bun leoretician al acestei
chestiuni rilmine, in mod inconlestabil, Lud
pacea. Tot ceca ce sustine bizarele aso
wig von Mises (vezi Human Action).
Pa1atu1 din Ko1omenskoie - grnvunl sec. 17
ciat ii IOQice e credin(a ;stor;c;sl:1 in ine
16. Nu tratez aici forme Ie pesimiste ale
luctabifltatca comunismului. Pe acest
istoricismului, ci doar 0 variantil opliinislii,
fond istoricist, se deseneaza 0 pretentie
indoctrinarea de dinainte de '89 sau cA
principiile invocate ar putea avea alte
cea care crede eli inlegrarea romanilor in
constructivista: cea a unei vointe "fer
polilicienii isi miirturisesc cu candoare
rezu[talc. Cele trei erari slnt solidarc cu
lumea modernA esle inevitabila.
tile", capabile sa zideasca 0 societate.
incultura politica ori ca aclele lor [e va
ceca ce s-a numit "cauza intemationa[is
17. Trimit aici la analiza fi\culii de catre
Azi, credinta istoricista In ineluctabi
Popper in Societatea deschisa!ji inamicii sa;,
desc inabilitalea democratica. Faplu[ cel
la" si cle vor bloca accesul [a Marea So
litatea socialismuliJi/comunismullli a fost
mai ales la paginile in care ei lrateazii opozi
mai grave acela ca e reluata 0 veche ilu
cietale.
inlocuita 11l de predictia aparitiei societatii
tiile colectivismlindividualism ~i altruism/e
zie: cea a llnui celatean care e crezul mai
Socielatea umana nu e nici cimpul de
libere. Dac;1 ieri se credea c:l socialismul
goism (v.czi cap. 6 din primul volum).
experimenlare
al
unei
leorii.
nici
0
lurma
Lu6nd illcapabi[ s;1 aib"l 0 idee corel:lii.
I R. In legaturii cu ideea lui Lippmann
c inevitabil. :lZi. cei cc cred inc{1 in "Ic
cc Irebuie Innobilatii - prin deerel - Cll
fiind consideral In schimb suficienl dc
despre puterea guvernantilor, nu maPOl ab
gea istoriei" prezic nccesanl aparil.ie :l
va[arilc noaslre morale, nici 0 rea[itate
sublil penllU a dislinge Intre "mesajul e
tine sa nu cit.ez aici vcchile euvinle ale lui
societatii libere. adic:l a schimburilor
ducativ" si discursul inleresal 31 polilici
predestinalii islOlic sa suporle planul CTC , Burke: "de-a lungul vie(ii, am cunoscut oa
reglale pc piata, (expresia economicil a
ierului guvemarnental. Ficcare comuni
anului. Leuaturile cu i[uzia scienlisla siOI
meni mari ~i am colaboral cu ei in masura
respeclivei socielati). a regimuilli de lip
tate um'ana rezu[ta din cunoasteri[e, do
posibilitAtilor mele; n-am insa $liintii despre
evidente atuoci dnd se acrediteaza ideea
democralic (expresia ei polilic;l) si a
vreun plan care sii nu fi fosl modificat gratie
rinteIe si valori[e individuale. E posibil
c.l edificarea noii socielati (de data a
individualismului (expresia ei psiho[og
observatiilor unor oameni a ciiror inteligenta
ca anumite combinatii ale aceslor cu
ceasla, a ce[ei Iibere) ar pulea fi urmarea
ica). Vulgaritatea convingeri[or de acesl
era 101u~i cu mull inferioara celei a initiatoru
noasteri/dorinte/valori sA dea satisfactie
fericila a unci doctrine despre democra
lui planului cu mull inferioara celei a initia
tip apare atunci cind se afmml ca EslUl
unui numar de persoane ce compun rcs
tic. E adevru-al ci\ intr-un sistem democ
lorului planului cu pricina". Din nefericire,
Eurapei va fi mline in mod necesar un aJl
ratic, cetatenii trebuie sa cunoasca cite
pectiva comunitate, iar alte persoane sa
loti parlizanii planului ignora vorbele lui
Vesl, ceea ce ar mai ramine de facul
nu ajunga sa in[ocuiasca ceea ce ele isi
ceva despre alegeri, despre praclicile gu
Burke. Michael Polanyi a scris la rindul siiu
fiind "usurarea nasterii acestei noi ordi
vemu[ui ori despre fiscaJitate. Dar nimic
imagineaza drepl 0 stare mai putin satis
pagini admirabile des pre aceastii chesliune
ni" (cum zicea Marx propos de ordinea
din toate acestea nu justifica ideea unci
flicatoare cu 0 alta considerata mai satis
(vezi trad. fro a cATtii sale La logique de la li
recent acceptata ca tragici\).
berte, PUF, 1989).
faci\toare.1 1 Dar succesu[, ca si (!secul
subtile stiinte a democratiei transmisibi[e
Privind Iusa mai alent, se constata ca
19. Ciici vor exista intotdeauna oameni
actiunii lor e decis de persoanele io cau
ca atare fieciirui cetatean in parte. 19 De
economia de pia\-i'i si regimul democratic
incapabili sii inteleagii acest punet de vedere
za, nu de cAtre intemationalisti!
0
mocratia modema nu e 0 sofocratie; dis
sint adesea confundate (sa fie oare yorba
unic sau care sa i se opunii. Indiferentii con
pretu[ pentru opiniile ordinare trebuie sa
stiluie $i ei 0 calegorie, lot mai importantA in
de vechea obsesie a identificarii econo
cedeze ill fata respectului penlru vaJori\c
NOTE
zilele noastre.
miei si politicii?), iar individualismu[ e
iodividualc.
I. Cred in primatul polilicii, in sensul pe
20. Isaiah Berlin i$i term ina eseul sau
respins caei e echivalenl cu egoismuJ.l7
o a trcia consecinta a iluziei iSloricis care II diid acestei expresii Raymond Aron despre "Douii concep~ii ale libertatii" astfel:
Eroarea constlUctivislii, justificala (par
in conferin(a sa "De la politique" (vezi D6
to-constructivisle are ca obiecl tocmai
"dorinta de a fi SigUT ca valorile noastre sinl
ti al ) de scicnlism conducc mai Intii Ia
mocralie et IOlalilarisme. Gallimard, "E5
eteme ~i la adiipost de mice vicisitudini, in
individualismul, adica latura psihologica
ideea ca cconomia de piat;1 poatc si tre
sais", 1985, pp. 2235).
tr-o lume celesta obieclivii, traduce filrii in
a ullci socieWti libere. Se mai credc. din
bUle sa fie p[anificata: . cesL.1 e un nOI1
2. A~a cum zice a Fr. Aug.vo n Hayek
doialii 0 nostalgie pentru certitudinile copilii
nefericirc, ca "dezvoltarca re[atii[or po
sens, cii i piata nu poate fi identili c' Iii cu
(vezi La presomprion fatale . trad. fro PUF,
riei ori pentru valorile absolule ale trecutului
litice si ceonomice" poale fi rezu[talu[
1993, pp. 147-164).
un obiectiv a[ unui plan cinc inal. A<>a e
nostru de oameni primitivi. A recun.oa~te
unor mari forte sociale (sau al actiunii
3. Florin Marcu. Constant Maneea - Dic
validitatea relativii a propriilor convin eri
insa ea conceputA de CaIre to ti eei ce i
imaginate de catre indivizi concreli. Nu
(ionar de ncoJogisme, ed. a III-a, Editura A
spunea un admirabil scriitor (xlII1emporan - $i
magineaz<i strategii guvelllalllcnta le pen
am intllnit prea multi indivizi dispusi s;1
cadcmiei RSR , 1986, p. 582.
IO tu~i a Ie apiira cu hotiirire e ceea ce il dis
tTu a 0 'I mpiedica";-'j nstaura"l H cl ' . S<lU
crcadi'i c;1 un acord uuverna mentaJ oarc
4. E ad.:vliml cii textele lui Keynes au
Ioi nge pe mul civilizat de un barbar. A cere
tie catre ei ce propWI romani [or dif rite
accente prescriptive mai pronunta[e decit cde
care se poale do 'edi infinil mai putin
mai mult dec it atlt e semnul unci nevoi me
" modele" (japonez, sucdcz, german ). en
ale lui Smith, ar asia IIU schimba problema.
tafizice pe cit de profunde, pe atlt de iocura
important penlru soarta lor dedt un dia
5i cum s-ar pU le" sconta pc accepl.area
'.( eu alit mai putin s-ar pu!ea spune ca
bile ; a-i ingddui in a sa ne guverncze vielile e
log personal cu cilleva inle[igent. Rolul
fidelii a iruti t~liilor cc reg[eazil. ee nomi
indivizii au detaliat aceastii cunoa~tere unicii.
semnul unci imaturitati morale $i politic to l
intelcctuali[or (adevara(i specialiSli ai di
i[ e c u prici na. I n lcgatunl Cll aceas ta
6. Asa cum zicea Ralf Dahrendorf recent
atil de profunde, dar mult mai periculoase"
al gului) in dobindirea fericirii semeni
(vezi traducerea ciir(ii sale Reflectii asupra
ul t" ma 'he sl iune, Irebuie remMeat ca
(vezi trad. fr.E1oge de 1a liberti, Ca[mann
lor -[or nu trebuie exagerat. Capacitatea
Revo1uriei din Europa. Humanitas, 1993, p.
Levy, "Agora", 1990, p. 218).
ve d erile indi vizil or sinl ignorate (e a
de a intelege rol ul ideilor noi poate influ
14). De fap[, Dahrendorf reia aici 0 idee a lui
21. Vezi von Mises,L 'action humaine
nesem ni ficalive) tocmai atunci cind eIc
cnta inainte de orice propria noa slrii
Andre Fontaine.
(PUF, 1985, pp. 16-20,98-103).
ar p ulea avea lin ra[: caci inslitut ii1e nu
soarta (,i nu soarla cclorIalti. A-i respecta
7. Observa\iile mele presupun acceptare<f
sint creatii ale un ui guvern , ci re w ll<1
legitimitiitii oricarei curioa~teri individuaie ~i
pc indivizi inseamna probabil inainte de
mai degraba din o pliunile indivi zi[or dis- .
dcci a oricarei aqiuni a unui individ.
toate a lnte[ege ideile cc au pulerea sa nc
pusi sa se puna de acard pentru a recurge
S. Aici apare dificila problema a apari(iei
poarle. pc fiecare di ntrc noi, pc drumul
la anumite mijloace In colaborare3 [or pe
institutiilor eficace pentru 0 comunitale. A
feridrii. 2o Piat a, regimu[ democratic si
"pietc" (in sens larg).
naliza aceslei chestiuni IlU poate evita distinc.
CRISTIAN PREDA - born in .
individualismul sIn I -efectiv semnele mo
tiile informatii faclllale/teoretice. acceptare 1966. He graduated at the Facutty
Nici 0 piata nu ale fi construila in
dcrnilatii. Nu Ie yom dobilldi insa daca
tacit;Vexplicit:\ a regu lil.or.
mod const ient: nu avemputcrca de a edi
of Philosop hy, Univers ity o f
nc yom considera predcstina(i sa [e lll
9. Trimit aici la un pasaj din cartea lui
tlea L) online spontaml. In cOllsecin(ii, nu
Bucharest. He teaches Political
cilm;lm (datorit;l unci lcui a istoriei). sa
Walter
Lippmann,The
Good
Society.
in
care
slnlem indreptatiti s,1 speram c;~ "P:lL'C~\"
Ie impuncm altora (print;-un plan ce ur
alllorul incerca sa desacralizeze I.!uvernarea. Science at the Faculty of Human
~i "progresul" vor ap:lrea ca unnare a su
Vezi trad. fr. Ll cild !ibn'. Medici~, 1938, pp. Sciences, University of Bucharest,
meaz:1 unci ilumin:"hi) sau sii Ie primim
punerii in fata exigcntelor aUloritare 111
45-52. Ideea principala a lui Lippmann era cii
and currently he has a s ch olar
de la altii (prin actiulle "socialif').
c:unate In creatiile institutionale propu: e
nu ar trebui sa uit<i m ca "cuvcrnantul e 0 sh ip at the Univers ity o f Par is,
Rezumind, as spune c;1 ('marea sc;cn
C;I "modele". Ordinea vcrilabi lfl e 1iil is
fiin(ii uman;\ conliamnat. sii fie partiaEi".
tiSlil tideea c:l 0 socictate trebuie sii dis
France.
lUI de plecare necesar al unci actiuni
concertatc, ea pulindu-se revcla si la
sfirsitul actiunii. ca unul dintre
rezultate. 15
in general, a invoca azi solidaritatea
tuturar inseamna a ignora tilml de coo
perare modernA: in societatea moderni\
nu se mai poate colabora In chip eficace
dacA Ie cerem celorlalti sA fie inainte de
toate altruisti (caci, mai devreme sau mai
(rrziu, yom resimti releIe provocate de UII
cadru Inchis) sau - cu atit mai putin
da~a Ie cerem si\ se supuni\ decretelor
noastre morale (caci e muIt mai uSor sA
ne intelegem in chip tacit asupra
mijloacelor, neutre in raport cu scopurile
noastre - ale noastre si ale celorlalti).
Intrajutorarea nu poate constitui obiectul
unui decre! si nici nu c eficace atunci
c1nd se depii5esc granitele tribuilli. . .

lila de libertale, nu de autoritate. Din ne

fericire pentru toate sectele de planisti $i
de progresi$ti, e inca imposibil sA ii for
tezi pe ceilalti sA fie liberi $i, cu alit mai
mult, sli [e ceri 0 "supunere construc
tiva".
o a doua corlsecin\-i'i a constructivis
mu[ui (fondat pe credinta istoricista) e i
deea ca democratia poate fi predata .. Se
crede astfel cA ea ar putea rezulta dintr-un
soi de educatie politiclI datarata celor
antrenati in jocuI politic efectiv. Ceea ce
frapeaza, io acest context, ou e faptul cA
expresia "educatie politici\" reaminteste

Eroarea istoricisto
constructivista.

- 21 -

SP nr. 14 februarie 1994

Analomia comuiJismului

Scurta .critica neterminata

a marxism-Ieninismului

ISTVAN BIBO
I. 0 clarificare a conceptelor
Anumite adevaruri teoretice despre
societate ::;i stat, care plml mai ieri nu
puleau fi aduse acasa protagonistilor
obscsivi ai unei ideologii "atotcunosca
tuarc" nici chiar cu arQti"'mentelc cdc mai
dispcrate ::;i mai peda~le, pot fi sl!stinute
deschis, Wra mult zg nmo!. Acest lucru
poate fi posibil datorit,1 revolutiei triul11
f;itoare a poporului '1narmat al Ungariei.
Revolutia invins ultima inccrcare sin
geroas;1 de a se agata de pUlere a unlli
despotism constient de infringerea sa,
Clteva dinlre aceste adevaruri (slnt) :
I. Condamnarea stalinismului nu cste
suficienta in ,sine. Nu se va inre!Zistra
nic i un progres dad\ sistemul ~ e gfnJire
stalin ist, restrictriv si dependent. va fi
re spins. III timp ce infailibilitatca lui
Marx ::;i a lui Lenin va fi sustinut;t si to
lusita drept baz;i a noului proces de dez
vol tare. Este adevarat c5 Lenin ar fi fost
ingrozit de ceea ce a facut Sialin. curn
Marx ar fi fost Ingrozit de ceea ce a facut
Lenin. Si eu toate acestea, leru nismul si
partidu l creal dupa imaginea lui, s-au
illstituil ca sistem priviiegiat de constrln
!:!erc, machiavellian. Conseeinta Illl!id a
rust cliitul luptei dc clas;i si a vi,~enlei
re"nllliiollare autopcrpelUate, cult carc
cstc csenla marxismului. Stalinisrnul a
adlls opresiunea fOtaJitar,'\ si sislemlll dc
Icroare, iar ;Kestca au dislrus complet V;t
Illrilc eti~'c alc porliduilli. IlilTli ce estc
cllnsccinta It uica a exclusivitfltii cUlldu
cerii rartitlLlIt~i. asa cu m fuscse ea slahi
lit;) dc Lenin. Toc mai tlc acee;\ illtrea\.!a
constructie iueoloQica a marxism-Icninis
mului trebllie pus:1 sub semnul intrcb;lrii.
2. Filosofia marxism-leninismului, In
ciuda mult-discutatului lui antiidealism
si realism. in realitate, este 0 varianta de
cea mai proasta calitate a filosotiei idea
liste. Ea observa faptele doar In masura
in care acestea corespund stereotipurilor
sale. Punctul sau de plecare a fost unul
dintre sistemele ceie mai remarcabile ale
filosofiei idealiste germane, metoda dia
lectica imprumutata din Hegel. Contrar
celor ce se spun, Marx nu a preJuat-o di
rect, ci a rastalmacit-o. Dupa Hegel, dia
lectica exista In domeniul gindirii ::;i al
spiritului. unde este adevarat cel fiecare
teza a necesitatii isi creeaza propria anti
teza sau ca una nu exista fara cealalta.
Marx a transferat-o In 'domeniul lumii
reale , acolo unde exista eel putin tot at!
tea nuan\e si tranzi\ii fiuide, ca ::;i deose
biri dare si unde nim ic niciodald nu sc
transforma in propria sa sinteza. Acest
lucru se aplica ::;i mult citatului concept
aI schimbarilor cantitative care sint trans
formate, prin cumulare, intr-o schimbare
calitativa, deoarece, in definitiv, ideea
"antitezei" este tipica produsului ::;i ca
priciilor sale. oferind 0 viziune distorsio
nata. steriIa atunci cind este aplicata fe
nomenelor naturale. De fapt, unica fun
etie a modelului dialectic a fost aceea de
a furniza analogii fLiosofice unei ideolo
gii a luptei neconditionale, qude. inevi
tabile, pc via\ii si pe moarte, In realitate,
aceste analogii slnt lipsite de continut ::;i
valoare.
Printre altele. este caracteristic expo
nentilor marxisti ai filosofiei faptul ca ei
fac lIZ extensiv de anumite tipuri de ima
gerie. a caror functie este abordarea rea
litatii nu prin definirea si punerea ei In
discutie, ci prin folosirea analogiilor.
Siinple irnagini de acest fel slnt concep
tele de "baza" sau "suprastructura" sau
de "veliga cea mai slaba a lantului".
3. Matcrialismul istoric este teoria
marxist-Ieninista despre societate. Ea
traleaza modul de productie ca determi
mmt decisiv al intreQii dezvoltari istorice
si acesta este unul dlntre motivele plinci
pale ale impasului In care se afla Marx
Insusi. Nimeni nu va nega desigur ca 0

SP nr. 14 februarie 1994

Between October 27-29, 1956, during the Hungarian Revolution, Istvan Bibo
wrote the foJ/owing eS5.1Y. actually highlighting the necessary political concepts for a
post-revolutionary society long-desired in Hungary. Unfortunately, the text remained
ullaccompIi.<:hed in its essential part - about social organization - maybe because his
tory was in such in a hurry for Bibo. as a Secretary of State in Imre Nagy's Govern
ment. As Soviet troops attacked, Bibo stayed for tlVO days inside the Parliament in
order to represent the continuity of Imre Nagy's Government: in the meanwhile he
bma(/casted a memorandum asking for the retreat of the jnvading troops. Sentenced
for .1 life inlprisonment. he was released in the '60. but without the right to publish.
This text - found untitled between his manuscripts - 1I'.1S first published in tbe third
I/plume of Bilx) Istvan ossezegyuitott munkay, Bema, 1983 ;md was translated in
English for Cross Currents magazine.

'va mai putea niciodatel restaura. Oricum,

o revolutie ajunge sa fie total Iipsita de
sens daca este continuatel dintr-o prea
mare lncredere in momentul sau de vio
lenta, dad incepe sa i~i impuna intr-un
mod arbitrar ideile asupra unei populatii
ncpregatite inc,i sa Ie acceptc si ast fel
atla ca poate sustine aceste idei dnar prin
perpetuarea violentei. Ea inseamna a
tunci nu m:li multa, ci mai put ina liber
tate si justifici:i retroactiv structuTa ana
cronic,\ a puterii pe carc a inlaturat-o. in
caluri ncfericite, ea poate duce l~hiar la 0
menirea trcbuie sa aiha mai intii hrana eu
violentei, de perpetuarea dictaturii si. in
rtestauratic. 0 revolutie poate fi tri umfa
care sa Intretina viat<l inainte de a se 0
generaL de dominatia neingradita a punc
toar~ doar dad evita aceasta capcana.
cupa de alte activitiiti mai nobile. Dar
telor de vedere tactice eliberate de orice
, In lumina celor de mai sus. (putem
odat;i dep~l!)it acest trllism - Si marxism
inhibitii morale. in ceca ce priveste insti
spune c;i) revolutia franceza a fost un e
Ieninismul se consider;i in mnd natural
tutiile sale poiitice, nu exista nici 0 dife
vcniment extraordinar de semnificaliv,
ca fiind ffi;li prnfuntl - nu exista nirnic
rent<i esentiala Lllire stalinism ::;i fascism,
dar unul care inca din fazelc timpurii nu
care sa dcmonstreze c;1 mouul In care
cu deosebirea ca fascism ul a avut atit
a mai putut fi controlat. Ea ::;i-a terorizat
lucruri le sint produse estc mai hotlln tor
\eluri cit Si metode inumane - allularca
adversari i fani rost si a culminat din nc'
total a a individului ::;i subordonarea sa
dedt aile tehnici. ca lehnica razboiului
fericirc printr-o dictatura contrarcvolu
intereselor reale sau presupuse ale unci
sau lehnica organiz;lrii societ:ltilor. ca sa
tionar;i. Revolutiile bolsevice. care au
comunita\i sau alteia. Tocmai aceasta
nu rnai vorbirn de iueiJc pj;ihologiei si
debutat eu dictatura. intensificind-o la
socio-psihologiei, ca dorinta de putere._ diferenta de valori a fost c:auza agitatiei
extrem. au fost revolutii care si-au picr
inteIectuale In rindul generatiei ~nai ti
de glorie sau libertate. Dincolo de toate
dut scopul.::;i care au discreditat cau za
acestea se afla factori mol t mai com
nere crescute sub marxlsm-leninism - lu
lihert;itii. In chiar accst moment. dac{1
em de ncco'nceput In cazul fascismului.
plccsi. ca religia, sisternul legal sau
noi. UIH!Urii, nu cad em in euforia vioIcn
structurile constitutionale, care s-au do
Agitatia a fost general;i de Contradic~ia
tei, ave-m posibilitatca de a dlll'e la lln
vedil decisivi In diferite momente si 10
intolerahil;i Intre telurile decJarate aIe
rc/ultat triumfator prima revolutie pllzi
marxism-lcninismului si institutiile fun
curio Ne putem Illtreha rentru ce un gin
.
tiv;i a 'secnlului doui:izeci.
damental false utilizate pentru atingerea
dilor de altfcl pcrceptiv ca M;rrx sustine
7. Lupta de cl.1s.1 nu poatc fi intele~.
lor. De accca, mai presus de orice, este
II vi/iune restJictiv;i asupra istmieL c;u'e
sui
ultim si masura etica a istorici. Ea
fals cit scopul SCUla sau justifiC:i rnijloa
alice doar Ia con~trln!lcre intelectuaia.
cste doar 0 ICQatura cauzala intre l11ultc
S-ar piirea c;1 din dllu;i ~nlltive.
ceIc. Exisl<i 0 falsitate inerenl<i III mil'c
altele. Teza Ct~nform careia istoria este
Unul ar fi faptul d bl'lmii cl'onomici
program de ac\iune care sc sprijina de
istoria Iliptcior dc c1as,i este 0 vorh;, glla
'cfllzime", "foillsirea tutllror mijloacc
S:tll dllvedit a fi hut;iritori in Europa
1:1
l'arc nu arc mai mlllt;i valo;trc del'll
e\:tct In timpul ~;lu dc-:t lungul unui 111
lor" "Cll mice pre!" pentrLl atillgerea seo
opusul sau dup;i qlfe istoria cste istOlia
treg scn)!. Nu existase ::;i nu va mai exis
purilor sale. Metodele imorale de!:!radea
compromisurilor. 'Intr-o analiz;i ultima,
z<1 telurile inilltatoare.
~
ta un precetlent pentll.l acest luern. Con
exista exemple care confirm,! am bele
di\ia lui a fost aparitia statului liberal, ca
5. Violenta si toate manifestariJe sa
propozi\ii, dar acest lucru nu 0 facc pe
re a distrus puterea monarhiilor ::;i. ca _ le - constringerea impusa de stat, lupta
una mai adevarata dedi alta.
niciodata pina atunci si dupa, a restnns
personala pe viata si pe moarte, revolu
Lupla de c\asa nu este intelesul in
tia. razboiul - toate lsi au originea in fri
puterea regulatoare. a statului la nivelul
tern, ci doar unul dintre factorii externi ai
ca, iar tjica cia na::;tere urii si dorintei de
unei arii limitate. In acest spatiu libel',
proceselor majore ale istoriei. Aceasta
factorii economici par-eau a ti singurii
putere. In nici un mod nu poate fi violen
inseamna
doar ca in decursul istorici 0
ta un scop 10 sine sau 0 valoare autona
puternici, de parca ar fi avut radAcini
rna; prin chiar natura sa ea este pur si c1asa sau alta sirnte mai acut intoleran\a
mult mai adlnci si 0 axa istorica mult
unei situatii date si tot ce poate sa faca
rnai lunga.
simplu daunatoare. Toate ideologiile sint
este sa accelereze ritmul schimbarilor
CelAlalt motiv a fost de ordin psiho
de fapt maligne atunci dnd ajung sa pri
necesare. Caracteml inuman al capit<ilis
veasca orice forma de violen\il, aplicarea
logic. Viziunea materialista despre isto
mului a fost cel mai bine sesizat compa
rie era extrem de utila pentm scandali
sa, lupta pe viata ::;i pe moarte, lupta de
rativ cu situa\ia c1asei muncitorilor in
clasa, lupta marmata a Intregului popor
zarea sustinatorilor viziunii tradi\ionale.
dustriali, iar lupta muncitorilor a fost
moraliste despre istorie, care servise jus
ca scopuri in sine sau ca aVlnd 0 valoare
cea mai 10 masura sa submineze capita
tificarii respectului fata de statuI istoric si
aut0!10ma, ca intele~ p'ropriu istorie~. s~u
lismul. Dar aceasta nu lnseamna ca tot ce
ca smgura cale poslbIla a dezvoltam IS
cIaseJe conducatoare. A fbst un instru
serveste intereselor de c1asa ~le muncito
torice. Acela::;i lucru se aplica si atunei
ment ideal pentru 0 cIarificare sa ' ~ sfa
rilor indica In mod automat calea spre 0
dnd pe aceasta baza ideologiile glorifica
c;ltoare a conturiloT, iar Marx nu 'a 0
societate mai buna. La fel se poate spune
mul care sa nu f( loseasca 0 as lenea
violenta, dusmania de moarte a oponen
cll trasatura inumana a marxism-lenini s
tului, anihilarea lui sau dorinta de a c:'iJca
ocazie. Insu (icienla viziunii matcrialiste
mului poate fi sesizata cel mai bine in
in pieioare tot ce sta in calea obtinerii
despre istorie este astAzi un loe comun.
comparatie cu situa\ia t;lranilor.
puterii. Aplicarea oric<1rei forme de vio
Este suficient sa ne referim la Uniunea
8. Dictatura proletariatului este una
lenta. chiar daca prin aceasta problema
Sovietica a ultimelor decenii. ~tim acum
dintre cele mai fatale mosteniri ale pro
se rezolva. este intotdeauna solu\ia cea
ca aceste decenii au fost un purgatoriu.
gramului marxist. Ideea ca Intr-o situatie
mai nefericita.
nu pentru ca fOf\e\e de productie sovi~
critica dictatura ar putea fi necesar,i a
Cu alte cuvinte. exista intotdeauna 0
tice creascra stalinismuL ci pcntm ca lui
fost larg acceptata de catre gindirea pa
Stalin Ii placea sa fie adulat -;:i ca suferca
solu\ie mai buna. asa lnclt valoarea via
litica - Roffia antica a servit drept model
lentei este reiativa. De::;i este de preferat
de mania persecutiei. De atunci, princi
pentruintroducerea dictaturii pentru 0
sa continui a lupta decit sa ram Ii Intr-o
palul centru al infailibilitatii Moscovei a
perioad.'i limitata de timp ::;i cu tcrmeni
situatie contrarA demnita\ii, lupta pe via
fumizat el Insu::;i mijloacele poo care se
de referinta prestabiliti. Cele mai dez
til ::;i pe moarte nu ar trebui sa aiba ca re
pot recunoa::;te imediat actiunile umane
voltate democratii au putut Intotdeauna
zultat ovatii irationale, ci 0 analiza seri
-Intre factorii hot.an"tori ai istoriei.
oasa a modului In care s-a ajuns la ea, da persoanelor In masura puterea de a
4. Oricum, perspectivele restrlnse fi
face fata crizelor In acest mod. Oricum.
pentru ca noi sau ceiIalti sau noi si cei
losofice. sociale si Istorice ale marxism
leninismului trebuie fie evaluate inde
lalti impreuna nu am putut gasi 0 solutie In acceptiunea sa contemporana, dictatu
ra denota simpla tiranie impanata de ro
mai buna. Evolutia de plna acum a ome
pendent de scopurile socia Ie si politice
mantism'1l fatal aI liderului trimis de pro
nirii a aratat cum diverseie forme de via
pe care marxism-Ieninismul, cu perspec
videnta. In scrierile lui Marx, programul
lenta. contrar asteptarilor. pot fi supri
tivele sale filosofice si sociale specifice,
mate treptat; gloriticarea luptei mortale.
dictaturii proletariatului mai are Inca ce
cautil sa Ie sustina in orice conditii. Telul
chiar numind-o lupta finalii, este retro
va din caracterul "despotismului de tran
ultim al luptei sociale si politice propa
grada si inumana,
zitie", dar atunci clnd 0 revolutie victo
gata de marxism-leninism este libertatea
6. Revolu(ii/e, la fel, nu pot fi un rioasa lsi stabileste \eluri fara ecou in
$i liberarea omului de sub dominatia
sf'rr::;it prin eie lnsele. 0 revolutie perma
naturii. muncii si a soeietatii, Nu poate
con::;tiinta populara, dictatura populara a
exista nici olndoiala In ceea ce pliveste
nenta este lipsita de sens. Singura ratiune
necesitatii devine permanenta. Intregul
validit'ltea acestui. tel sau a unui progres
a inceperii unei revolutii in numele liber
set de propozitii dupa care dictatura pro
posibil Inspre atingerea lui. Ceea ce pu
tatii este faptul ca. In !ipsa a ceva mai
letariatului este doar 0 dictatura impotri
nem in discutie, ilSa cum se sugereaza
bun, ea poate nlstuma Intr-un moment de
va du::;manilor poporului - in timp ce
mai Inainte, este sistemul de idei pe care
violenta 0 structura de putere care a in
pentru popor ea este expresia celei mai
marxism-leninismull-a cJadit In jurullui,
cetat sa mai serveasca vreun seop, care Inalte forme de democratie - este pura
pentru cii acesta Indeparteaza ::;i nu apro
este am de lipsitfi de Increderea populara
vorbarie fara continut. Tirania este una si
pie de tel. A fost caracterizat de cultul
lndt, dupa violen\a revolutionara, nu se
indivizibila si odata ce institutiile tiraniei

sa

- 22

Analomia comunismului
au. Cost instituite ele vor teroriza vriml
ncvrintl. intreaga populatie.
DO<lr daca nu se bazeaza pe 0 aris
tocratie de prestigiu. bucurintlu-se de 0
acceptare generalA. tirania dictatUlii pro
letariatului nu poate supraviellli [;irfl te
roarea politiei politice. OdaIA ce exis!;'i 0
asemenea institutie. ea ofera sefuilli de
partitl tentatia irezistibilll de a 0 folosi nu
doar impotriva dusmanilor regimului. ci
Si a rivalilor sai din interiorul partitllllui.
Daca 0 asemenea institutie nu exista.
dictatura si absolutismul partitlului devin
indoielnice.
9. RoJuJ conduciitor al unui simmr
p.-mid a fost introdus de Lenin si estc 0
mostenire fatala ca si dictatura prolcta
riatullli sustinlltii de Marx. In principill.
partitllll joac,j rollll "mistocrat ici ltc tran
zitie" t. [el cn si "dictatllra de tranzitic".
Pe tic alta parte. orice aristocratie care llll
arc cretlibilitate In fata constiilllei popu
lare sc transform,i inevitabil Intr-o oli
g;uhie. Chiar dac,j partidlll bnlscvic s-a
bucllrat de un anume prestigiu clntl a cu
cerit puterea prin propriile efol111ri. el nu
a putut promova ca aristocratic a realizfl
ri lor. pentru ca se afla in contratlictic in
tcma Cli idealurile de libertate si egalitate
intrupatc de sistem. Justilicarca (Iptului
C;-I un singllr partid cste lleCCS;lr alunL'i
cind clasele nu Incetat s<1 mai ex-istc estc
o vnrh;l goaHi pentru cii nu estc deloc
atlev,irat ca partidele corespuntl c\;l-;clor.
Teza conform careia dupa victoria socia
lismului nu vor mai exista dil'erente tie
opinic in politica. de genul celor care fne
nccesar,\ organizarea In tarile eu 0 con
Sl itutie liherala. este utopiC<i si mesiani
C;-I. incercind s,i ne\!e real ita tea trist,i a
oligarhiei. Libertate; politic:i esle dc ne
L'llIH.:eput f;inl posibilitatea exprim;lrii
opiniilor. iar aceasta nu se poatc mani
festa [{il'fl 0 anumita omanizarc atlica fiir;i
pmtiJe.

10. Statui nu este expresia organi

7aW a violentei. iar statui motlcrn eurn
pcan manifcsW aeeast;i car;lcteristi'c;\
tloar Intr-o mic.i miisur;i. Oup;', lin milc
niu ~i jum;Hatc de expcrienlrl grcc'u-m
man;i $i (1 perioad;i simjlani de organil';l
re LTestintl. tlezvoltarea suferita in ultimii
.3()(J tic ani de statui constitution;\1 mo
9crn I-a transformat Intr-un personaj etic.
In stadiul actual In care se afla el poate .
suferi 0 metamorfoza treptata de la a fi 0
concentrm'e a puterii la a deveni 0 orga
nizntie cu interese si servicii specifice.
Patru decenii de practica marxist-Ieninis
I<i au reusit sa inverseze acest proces
vechi de trei mii de ani transformlnd sta
tui Intr-o fiara vorace care nu cunoaste
nici umanitate nici promisiuni sau reci
procitate. Ne-am sliturat de idioteniile
care eticheteatii. rapid drept "specialitati
burgheze" garantiile tehnice ale libertatii
dezvoltate de-a lungul unei lungi perioa
de de timp si care ar trebui sli fie perfec
tionate In continuare de fiecare - 0 con
stitutie sanctionata prin vot popular. ale
geri libere. control judiciar al executivu
lui. libcrtatea cuvmtului si a presei.
11. Libertatea nu este un concept re
lativ si nu este nici libertatea unui grup
In detrimentul altuia, ci 0 valoare abso
luta. Libertatea unei persoane sau a unui
grup nu diminueaza. ci Illrgeste si ap<ira
libertatea celorlalti. Libertatea care sc
bazeazii pc sclavia celorlalti nu este Ji
bertate. ci un simplu dezechilibru de pu
tere . Toate abuzurile de putere facute in
numele libertlitii lsi au aici originile. Li
bcrtati false tie acest fel slnt libertatea a
ristocratiei In dauna servitoIilor. liberta
tea economica nelngr:lditii a capitalisrnu
lui m dauna muncitorului, ca Si despotis
mul care respinge strident toate Incerca
rile de Ingradire a sa ca fund ingerinte In"
afacerile -sale interne si prejudicii aduse
suveranitatii sale. Perfectarea treptatll a
libertiitii si sustinerea sa prin institutiile
tehnice slnt continutul in tim si cea mai
mare realizare a dezvoltiirii societatilor si
siatelor europene. Singurele remedii efi
cace pentru puterea excesiva a unui intli

vid S<IU pentru concentrarea puterii slnt

separarea puterilor si institutiile fondate

pc acesl principiu din perioada moderna.

12. Proprietatea privata. Impreunii cu

intreg potentialul uman. poate la rei tie

bine sa tie 0 formii. de libertate sau un in

strument de opresiune si exploatare.

Dad reprezint;i dreptul de a dispune de

ceilalti. tic a domina si de a exercita 0
putere neeontrolata. atunci este evident
ca proprietatea privata este un instrument
de opresiune. Clnd ea se manifesta ca
sdavie este una dintre cele mai rele for
me de opresiune: oricum, celelalte forme
ale sale sint mai putin importante si mai
putin primejtlioase decit opresiunea care
deriv:i tlintr-o putere politicli necontro
laIA - despotismul.
Capitalismul nu este cel mai impor
tant inamic al dezvoltarii soeiale si nici
nu este singllrul: el poate ajunge astfel
doar in m;isura In care asigura potentialul
tiraniei. opresiunii si exploatarii. Cea
mai primejtlioasa form,i de opresiune nll
cste L'ea economic;i. ci cea politica. de
oareee Impotriva opresiunii economice
se poate lupta L'U armele libertatii poli
tice. in timp ce tlespotismul politic II in
c1utle sil1lultan si pc eel economic.
o rc\'olutic care introduce despo
tismul politic neCcnzurat sub pretextul
lichitl;irii exploat.lrii proprieWtii private
este la fel ea personajul din poveste care
lIcitle ell 0 lovitur:l de maelllca tintarul
tic pc tim pIa omului atlormit. Capitalis
'fiul. ill m;isura In care reprezinta siste
mul Intreprintlerii lihere. este un motor
cfic;tce al prograrnului umnn si In a n-a
dec;ltI;-, a lllull prnc\amatului sau colaps
si a tlesenl1lpUllClii sale el dovedeste mai
mult:i vit;tlitate decJt orice despotism de
ehu'at salvator. Problema de baza a capi
t.alismului nu este sistemul intreprinderii
libere. ci injustitia relatiilor de proprie
!;"te - derivind nll in mica masurll din pc
rioada pre-c:\pitalista. In special In con
tex-1lI1 marilor Iatifundii - aVlnddrept
re/ultat faptul e;1 incii de la Inceput drep
tlll intreprintlcrii lihere a fost accesibil
doar uncI m iei scctiuni a societi'ilii.
Astfcl. prinL-ipalul scop al revolutiilor
antic:Jpitaliste nu ar trehui sa fie lichida
rea intreprintlerii private. ci inlaturarea
injust itiilnr rezu hintl cI in incgalitatea re
btiilnr tic proprietate. Tarile vestice au
atins ctapa L'lllls()liJr,rii politice si eco
nnmic'c III care i~i pot nennite s;j amine
ill mod repetat remcdierea acestei ine
galitiiti sall cel mult s;i 0 privease,i ca
fiintl un proces lcnt.Si totusi. impactul
Vestuilli asupra t;irilor coloniale si semi
coloniale este e.x.trem de nociv deoarece
stabilize,lz,1 acolo sistemul deja existent
al rclatiilor de proprietate. De aceea, bu
nastarea celor care se bucura de avantaje
creste In timp ce mizeria celorlalti creste
si ea. Drept unnare. dezvoltarea liberll a
tarilor coloniale si semi-coloniale .nu
poate ave a loe fMli 0 expropriere pe sca
ra larga a latifundiilor si a capitalului.
Aceastii expropriere a fost implementata
de bolsevici. Pretul pe care II platim pen
tru aceas\a a fost disproportionat de ridi
cat, dar acum eli a fost platit trebuie pri
vit ca 0 realizare importantli ce merita a
fi api\rat<l. Mai precis, proprietatea fabri
cilor ar trebui transferatll de la birocrati
la muncitori. In acelasi timp, fiecllrui
indivitl trebuie si\ i se garanteze accesul
la tntreprinderea privati\ In conditii de
egalitate. ca singura garantie eficace a
bunastfuii rea Ie a populatiei si a prospe
.ritatii Intregii societati.
Existenta tntreprinderii private si
detinerea marilor fabrici de dtre munci
tori - capitalistii si soeialistii insista In
mod dogmatic cll aceste douli lucruri se
exclud reciproc - pot fi armonizate de
dowl institutii. Una dintre acestea este un
sistem de cooperare care poate fi lansat
sub forma initiativelor antreprenoriale
private. Cealalta se refera la faptul ca pe
masurll ce Intreprinderile private se con
solidcaza. ele tind sa se biroeratizeze si
sa se transforme din institutii ale realiza
rilor personale In firme comunale. Pe
masurll ce acest proces continua. munci
torii ar trebui sll fie treptat cooptati la
proprietate si control, proportional cu
gradul In care firma a trecut de la un ca
racter privat la unul comuna!. Aceasta
s-ar realiza mtr-o perioadii datli de timp.
sa spunem 30 sau 50 de ani. In care an
gajatii ar Ii implicati In conducerea de
mocratica a finnei. In impartirea profitu
lui. i'1 final devenind proprietari comu
nali. In pamlel cu aceasta. proprietarul
initial s-ar transfOlm:l In aceea~i masura
III manager. dupa care mo~tenitorii sai ar
fi doar co-proprietari pe 0 pelioada de
timp tlaUi.

Aceste forme de proprietate au loe In

spate Ie valului capitalismului ~i ar fi 0
gresea\;i sii ignoram acest curent tloar
i>entru ca nu este msotit tie retorica revo
lutionar-.1 ragusita. de mlaturarea Quterii
politice si despotismul mesianic. In ex
perimentarea aces tor fonne si In cliutarea
ce!or mai adccvate institutii. fostele ti\ri
semi-coloniale ale Europei de Est. In
primul rInd cele trei tari care au flicut
parte din sfera culturalli vestica de 0 mie
de ani - Polonia, Cehoslovacia si Unga
ria - pot deveni modele pentru tarile co
loniale. Ele pot arata drumul catre dez- .
voltarea sociala si politica libera care.
asa cum am mai spus, au fost In multe
privinte influentate negati v de vest.
13.SuL:blismui $i cumunislllul - na
tionalizarea mijloacclnr de productie
nu sint. prin urmare. forma inevitabila a
societ,itii perfecte a viitorului. ci doar
unul dintre mijloaccle tic eliberare uma
n;1 din sfera eLonomini. Oac;i ea este
impus;j unei societ;it.i drept singura [or
rna posibilii. va degenera rapid In despo
tism. Credinta si convingerea l.':i Intr-o
ultima analiza Intreaga d~zvoltare libera
va culmina in formele cooperative. co
munale sau socialiste slnt un curent im
portant si semniticativ si 0 baza pentru
un partitl politic dintr-o socictate care se
dezvo\t;i liber. Dar verificarea acestui
lucru sc poate face numai dupa 0 lungi'l
perioada de dezvoltare istorica si pina
atunci toate realizarile sau reformelc so
cialiste se justifica doar In masura In care
avanseaza cauza libcrtatii In mod efcctiv,
imediat si material.
Socialismul ca slogan este Inca si mai
putin atlecvat ca mlisura de evaluare a
creativit,itii culturale si a validitatii mo
rale a aetiunii umalle. In aria culturii. e
valuarea este f:leut,! de miilc de ani de
dezvoltarc spre libertate. un proces gra
dat. dar ineluctabil. iar maSllra nu poate
fi alta dedt progresul creativitatii indi
vidual<? privit prin filtrul accept;irii pu
blice . In cazul eticii. criteriul este jlltlC
cata responsahilit;itii indivitlului dc c;itre
opinia puhlit;i. Ficcare act de L'featie si
fieeare valoare ctic,l slnt inerent perso
nale deoarece numai individul Ie poate
genera. dar in acelasi timp sint inerent
comunale deoarece numai comunitatea Ie
poate garanta si autentifica. Aceasta a
fost Inainte ca socialismul sa existe si va
fi dupa ce socialismul nu va mai exista
nici ca problema si nici ca program. A
vorbi despre 0 artli diferita. 0 creatie, li
teraturll sau etieli socialista este prin ur- .
mare un barbarism fi\rli sens.
14. Esen(a cuJturii. indiferent dad
este yorba despre tehnologia muncii 0
mului sau despre activitatea intelectualll
sau chiar tehnicile organizarii sociale si
politice nu este m nici un caz implemen
tarea vreunui program ideologic. Ea se
bazeazll invariabil pe elaborarea atenta,
detaliata a ideilor, transmiterea rezulta
telor cu respectul datorat traditiei, ex
plorarea profundll, accept area respectu
oasi\ a realitlitii. incercMi si erori. Tra
ditia culturalll europeana are un set par
ticular de realizi\ri m acest context. De-a
lungul secolelor aici au aplirut diverse
grupuri profesionale, creatIve, organiza
tionaIe sau educative fiecare cu 0 consti
inta automata. Membrii acestor grupuri
cunosteau secretele profesiunii lor, dina
mica intern;'\ a artei lor si lsi api\rau cu
Inversunare independenta fatli de inter-'
ventiile din afara sau comenzile detinll
torilor de putere. Aceasta era 0 constiinta
profesionalll pe de-a-ntregul realista, cu
respect fatll de realitlltile vietii. Ea poate
fi gasitll atlt In dragostea fermierul ui
pentru prunlnt. ca si la artizanul de talent,
muncitorul industrial judecatorul inde
pendent, pedagogul rece, m autonomia
universitara, creativitatea artisticll, la 0
muJ de stiintll si la inventator. Totiau doi
dusmani de moarte - mania pentru pute
re si dogmatismul excesiv. Cele mai hi
doase monstruozitati ale istoriei s-au
nliscut din relatia pervertita a acestora.
Ideea cli munca productiva. creativitatea
intelectual;'\. ded decizia judiciara si e
ducalia nu slnt tledt "0 arma efectiva" in
conflictele de interese submineaza com
plel tehnicile si traditiilc cunoasterii
stiintificc ~i. In realitate. distruge struc
tUlile csentiale ale culturii umane.

- 23-

II. Clasele ~i societatea

IS. Intensificarea conflictului dintre.
blITghezie $i proletariat este una dintre
trasaturile caracteristiee dezvoltarii capi
taliste. Marxism-Ieninismul priveste
aeest proees ca fiind extrem de important
si [oarte pozitiv, desi In acelasi timp Ii
accentueazli extrema inumanitate. Cu
toate acestea, el nu poate da destula im
portanta propozi\iei cum eli acest proces
ar fi un lucru important, pozitiv si pro
gresiv, pentru cli, in definitiv. are ca
rezuJtat c1asa pauperizata a proletariatu
lui care poate, pe urmll, inllitura capita
lismului,
Multe forme de exploatare au existat
In cursu I istoriei, dar in afara sclaviei. pro- .
prieta tea mijloacelor de productie a Cost
arareori separata atit de drastic de utili
zare.a lor si de profitul rezultat din mun
ca. In mtreaga istorie, cei care au folosit
mijloacele & productie de cele mai mul
te ori Ie-au Si posed,t Si aceasta este or
dinea nonnala Si fireascli a lucrurilor.
Oricum. rezulta de aici ca marxism
leninismul Intlmpina cu 0 [urie amara
orice Incercare de a atenua inumanitatea
inaintea ultimei rMuieli care va rczulta
din aceasta diviziune. In numele acestei
intensilidri. marxism-Ieninismul prives
te ca noimala dihotomia dintre s.,lariati
$i proletariat, iar paturile sociale care
poseda si In acelasi timp folosesc mij
loaccle de productie - tarlinimea. micii
artizani. micii negustori, cooperativele
ca fonne hibride, incomplete. aflate pe 0
treapta inferioara de dezvoltare. Drept
rezultat Intreaga societate trebuie sa fie
trmlsmutata pe-ntru a se Incadra stereoti
pului salariati/proIetariat. Acesta se a
plica mai presus de toate eelui mai mare
hibrid. tttranimea proprietal'a si. In ace
lasi timp. exploatatll. Astfel. In timp ce
salariati/proletariat poate fi 0 masura a
decvata pentru evaluarea inumanitatii ca
pitalismului si poate fi privita ca f"ctorul
principal ce duce la nisturnarea capita
lislOllllli. este la fel de nepotrivit ca un
model pentru fonnularca motlului de via
tii tlemn de om ~i potrivit 'intregii socieUti.
16. Tariinimea este factorul tlecisiv

din tarile coloniale economice ale ei slnt

Intr-un haos complet. $i totusi pozitia

taraniinii este cea mai bunli masunl pen

tru falimentul politicii bolsevice fatll de

agriculturll. De aceea, tocmai In acest

domeniu trebuie realizate institutii

soeiale si legale, frutl abandonarea con

ceptului de exploatare care evita colec

rivizarea si competitia economicli libenl.

Ti\rclnimea, fiind m acelal?i timp pro

prietarii. si exploatatli, este pentru mar

xism-leninism 0 fonnatie sociala hibridA,

incompleta; ea este esecul central eel mai

scandalos al viziunii marxist-Ieniniste

despre societate si a programului ei. Bol

sevlsmul s-a purtat mai crud fatA de tAn\

nime si a vi\rsat mai mult singe decit rnz

boiul civil impotriva contrarevolutiei.

Pentru a-i forta pe acesti oameni, inco

mozi bolsevicilor prin msllsi existenta lor

ca mclrturii vii ale ideologiei sale com

plet invalide si irationale, in patul lui

Proeust al c~eelor sale goale. Cea mai

mare realizare tactid a lui Lenin a fost

programul care mai mtii i-a mfrint pe \4

rani prin refonna agrarll, apoi i-a frag

mentat dupa stereotipurile marxist-Ieni

. niste de clasa si, intr-un sfirsit. a fost
incoronat de colectivizarea stalinist<l.
Ideologia si tacticile marxism-Ieninis
mului m relatie cu miscruile t<1r.lnesti re
volutionare radicaIe constituie unul din
tre capitole!e eele mai tragice ale acestei
legaturi. Tllrlinimea a fost vllzuta ca 0
colectie de narodnici, scriitori populi~ti,
mizerabili, idealisti, naivi, utopici, fara
simI tactic. incapabili sli lsi subordoneze
scopurile tacticii si mcerdnd la nesf'lfSit
sli fad eeva uman. Ei doreau colectivi
zarea si 0 economie liberli at unci dnd \4
ranuJ Ie dorea, In loe si\ faca ceea ce cli
seele prestabilite pr;:escriau indiferent de
dorintele tAranilor. Intotdeauna boI$evis
mul si-a cistigat cele mai mari victorii
atunci cind a luat parte la programul pro
taranesc; apoi, c1nd si-a consolidat putc
rea, el si-a respins si subjugat aliatii, si-a
biitut joe de ei. Ie-a prostituat talentele ~i
i-a fortat sa joace rolul de malionete. 0

Traducere ~i prezentare
. de Layinia STAN.
SP nr. 14 februarie 1994

Pagini eCOnOmlCe

Unemployment and Policies

in Romania (D)

JOHN S. EARLE
(unnare din numllrul /recut)

3. Labor Market Policies

Since 1990, Romania has undertaken
a number of programs for the specific
purpose of assisting the unemployed.
The programs combine social insurance
and means-tested income support with
active policies to increase labor demand
for youths and to improve matching by
providing retraining for many categories
of unemployed individuals. To be sure,
other politicies, including monetary, cre
dit, fiscal . industrial, regulatory. inco
mes. index~tion. minimum wage. retire
ment. and other social assistance poli
cies. may well influence the rate and
composition of unemployment. This sec
tion. however. focusses on. essential fea
tures of those programs specifically tar
getted on the unemployed qua unem
ployed,?

Unemployment Benefit and

Support Allowance
By far the most important unemploy
ment policy in Romania, and the one to
which this paper devotes most attention.
is the Unemployment Benefit Program.
founded by Law No. I in 1991 " Con
cerning the Social Protection of the u
nemployed and their Professional Re
. Integration." It has heen amended twice
(Law No. 72 in ' December 1991 and
Law No. 86 in July 1992).
According to these laws. the follow
ing groups are eligible to receive bene
fits:
(1) secondary school and university
graduates over 18 years old, with per
sonal income less than half of the mini
mum wage in the economy, unable to
fmd a job within the first 60 days after
their grad uation ne w entrants), and
only after a further 30 day waiting peri
od; the age requirement was amended to
16 years for those with no parents or
other sources of income in December
1991;
(2) those with no prior labor contract
who after compulsory military service
could not find a job within '30 days (the
requirement for no prior contract seems
not to be enforced) '
(3) those dismissed due to reasons
lis ted in articles a-f of the Romanian
Labor Code:
(a) reduction or reorganization of
activity,
'
(b) closing of plant,
(c) moving of enterprise to another
location. where local workers are being
hired.
(d) moving of enterprise to another
location , b ut the employee does not
agree to move,
(e) lack of necessary qualifications
for the job.
(f) return of former employee with
rights to the job (for instance, someone
on approved leave);
(4) those dismissed from ' handicraft
cooperatives. for reasons for which they
are not to blame;
(5) those dismissed illegally, if it is
impossible to be rehired for the same
job;
(6) those who quit with the approval
of the former enterprise (literally: "for
reasons that do not modify the bonus for
years of employment"), but only if they
have been employed at least 6 months
out of the last 12 months;
(7) those who had been on fixed

SP nr. 14 februarie 1994

(temporary) contracts, but again only if

they were employed at least for 6 of the
last 12 months.
Essentially. persons laid off and dis
charged without prejudice plus new
entrants who are recent school or univer
sity graduates are covered, but persons
discharged for cause as well as most job
leavers (quits) and re-entrants are not.
The Law also specifically excludes
the following categories of individuals:
( 1) owners of over 10,000 square
meters agricultural land in plain or hilly
areas. or over 20,000 in mountainous
areas (proven by documents from local
authorities); these ceilings were amended
.to 20,000 and 40,000 in July 1992;
.
(2) those with personal income "from
authorized activities" greater than half of
the minimum wage;
(3) those who have "unreasonably"
refused the offer of the Local Labor Of- '
fice for a training course or a job in ac
. cordance with their skills, health and no
further than 50 km away from their ho
me:
(4) those eligible to retire (defmed by
ace - 57 for women and 62 for men
and years of employment - 25 for wo
men and 30 for men);
(5) former members of the former

although primarily for ' paradoxical rea

sons. Agricultural land ownership has
been widely dispersed in Romania since
the implementation of the Land Law
(No. 1811991), which broke up the agri
cultural cooperatives and returned their
land to over 7 million people. but with a
maximum of 10 hectares power family,
widely acknowledged as too small an
area to support profitable commercial
farming. However, the inefficiency and
corruption involved in this process has
meant that relatively few new owners
have received their titles (fewer than
100,000 by the summer of 1992), thus
there is no proof that the land is theirs,
although they may work it unofficially .
The result is highly inefficient agricul
ture, a near impossibility to sell land and
therefore for more concentrated hold
ings to develop, but. at the same time.
little difficulty in eligibility for unem
ployment insurance!
A more serious element of means
testing seems to be the ceiling on person
al income of half the minimum wage, or
less than $15 at the curren t exchange
rate. and certainly less than a subsistence
income. However, this provision proba
bly functions more to reduce income
reporting than it accomplishes anything
else .8

agricultural cooperatives (under the

rationale that they should have enough
land to support themselves).
Thus. the Unemployment Benefit
program is not a pure social insurance
program. but contains provisions for
means-testing.
According to officials from the Mi
nistry of Labor. the ceiling on land own
ership is not often a binding constraint.

Other conditions for eligibility in

clude the requirements that the recipient
be registered at a local labor office, re
port there twice a month (later amended
to once a month). and have a health cer
tificate.
Levels of benefits vary for new en
trants compared to laid-off workers, and
by level of education for new entrants
and by years of experience for experien

- 24

ced workers. The specific levels are set

as follows:
(I) 60 percent of the indexed national
minimum wage for graduates of sec
ondary, vocational. and apprenticeship
schools and for workers with less than
one year of experience;
(2) 70 percent of the indexed national
minimum wage for university gl'aduates:
(3) 50 percent of the indexed last
base wage (amended to the average of
the last three months in July 1992). but
not less than 75 percent of the minimum
wage, for recipients with I to 5 years of
experience;
(4) 55 percent of the indexed la s t
base wage (amended to the average of
the last three months in July 1992). but
not less than 80 percent of the minimum
wage, for those with more than 5, but
less than 15 years of experience;
(5) 60 percent of the indexed last
wage (amended to the average of the
last three months in July 1992), but not
less than 85 percent of the minimum
wage. for those with more than 15 years
of experience.
Levels of benefit are therefore suh
ject to floors, but no ceilings. 9 They are
also untaxed. Statutory replacement rates
vary from 50 to 60 percent.
The maximum duration for benefit
receipt was initially 6 months. but pro
lon!:!ed to I} months in December 11}91.
As 'noted above. this created some inter
esting dynamics in the apparent in-and
out-flows.
Although formally mandated in the
Law I, in January 1991, the Support
Allowance for unemployment benefit
exhaustees was actually brought into
being by the Law 86 in July 1992. The
size of the benefit is cWTently 40 percent
of the minimum wage, although a cur
rent proposal before the Parliament
would raise it to 60 percent. The means
testing is still much tighter in this pro
gram: family income can amount to no
more than 40 percent of the minimum
wage.
Both UB and SA recipients with chil
dren are ligible to benefit from a more
general program, the "state chilndren's
allowance". covering children unde 16
years old from the state budget. The
exact amount paid varies with family
income and the number of children, but
it has declined enormously in real terms
since 1989. Unemployed are also sup
posed to conrinue to be covered by med
ical care froim their former employer,
and those occupying company housing
are not required to move.
The .breakdown of the unemployed
into UB recipients, SA recipients, and
non-recipients is shown in Chart 1. The
decline in UB recipients and simultane
ous rise in SA recipients provides further
evidencedd that unemployment i n
Romania is a long duration - low turn
over phenomenon~
The replacement rates imputed from
the last wage and current benefit, as
reported by the unemployed themselves,
are shown in Table 10. To account for
inflation, the reported last wage has been
increased by a factor equal to the inverse
of the nominal wage index , where
August 1993 = 100.

Active Labor Market Policies'

In 1992. an important youth measure
was organized through the labor offices,
the Wage Subsidy Program for New

Pa caini eCOnOmlce
9
Gross Flows Out of and

Tobie

in

Registered
MONTH UnemDloved
February
65319
March
92359
April 122321
- May 161150
June 195573
July 217055
August 237777
September 260489
October 259426
November 271717
December 337440
_January
February
March 488246
April 428363
May 456221
June 50079-'July 53785-t
Augusl 65~390
Seplember 740727
OClober 826-t83
No'tember 880762
December 929019
_January
February (0;5/17
March 1062193
April 1051062
May 1036719
June 1036117
July 10-10830
August 1009072

YEAR
1991

IW_

Unempluyment,

TOlal
Qulll,,\\ I,
0

Oulll.."
Ral. ~,
0.00
0.011
0.73
1.25
1.60
1.86
2.62
1.52

1I

8'1'1

201<;
3131
~
622~

3951
9029
5797
2000

mm

1""'_

to

::3~

~m

2.1~

1A6
2.1-t
1.55
1.29
J.25
0.93
0.43
J..l1
1.37
1.03

6117
6'11-1
116-17
12105
9529
K
t5
377('>1
16-156
297+1
50861

4855

5~70

4952
4373
5501
3301
4f)~2

9.tS7
9852
7366

Jobo:';?~
Rate o/c0.00
0.00
0.73
1.25
1.60
1.86
2.62
1.52
1.38
1.72
0.47

Total
Inllow
65.319
270-10
30861
4O.8-t8
3755-t
25526

.........

Inflow

Rate-(-~ )<)

0.47
0.20
0.22
0.29
0.27
0.18

......
......

U./5

"_IU~

U.,,~

0.88
0.99
1.28
1.09
0.87
1-.02
0.50
0.55
1.15
1.12
0.79

45767
60056

0.33

U.II

lA6

;:~~

t/{8~

-t39

1506-t
43182

3.6~

:!~35'+

1.59
2.86
5,(1-1

13740

1.10
1A1
4.11
2.16
1.33

J~588

'2.27

14172

l.-l0

iio

155~3
4~121

62'!~

0.59

~,1~"

672'1

OUll1ow 10
JobJ)
0
0
889
2019
31:11
-to-l-t
3951
3592
4669
1601

3A8

5M6
7120
9167
70s 8
6-t70

February 199110 August 1993

...... ......
......

122653
93251
97403
6638-t
57786

~r'~~

52099
34890
23366
15854
3-t457
19103

OA3

Vacancies

5401
5401
4831
5381
4161
4012
2644

233z

3233
2618
2502

0.42

2587
33-t5
3039
5611
5()()j
4622
4413

0.66
0.38,
0.25
0.17
0.11
0.15
0. 1-1

4301
5523
6425
M15
6018
5638

0.89
0.67
0.70
OA~

U. __

~~~~

Sou rcc: MLSP

I ) Tl~ tal dt:Tclo!:istrations. cxcIudinc exhJ.u... ticln~. :! I Rdtj'l of (.I uttldW$ to regislered uncmpl~ycd. :rJ Recorded in the Local
L,r.dr OrficL~ as "rcpar1irions", 4~ RJtio ('I inlln"'; 1(~ pnruloJtiiln J,Scd 15-5~ ..... - Recause the \-fl...SP "oulllows'~ do nor
inllude cxnJllsteC$. it is imposs.ible to cah.:u l.tIL' innll\~" during Ihes~ month". in whk'h cxhanstinn was nOIl-negatIVc.

Graduates. For nine months. cmnpanics

receive the same amount in suhsidy as
the unemployed graduate would have
received in unemployment benefit: 60
and 70 percent of the minimum wage for
secondary school and university gradu
ates. respectively. They are supposed to
be hired in the state sector only at the
minimum wage corresponding to their
calegory of education and ski II.
Table 10
A vcr.lgc

Rcptac~men[

Rates by Dur':lli cn (I f

Unemploymenl
R.r Rale
l'ncmploYlTIcnt Duration (months)
<..~

.1 )

(,

.1'

~
(,_ 1.1

:..;

.2
I: - 15
L' -: I
~ \-'27
>'-7

In the 1992 program. 15.895 individ

uals had been hired by July 1. 1993. less
than 10 percent of all 1992 graduates.1"
The 1992 program involved a total out
lay of 388.543.9 ths. Lei, according to
the MLSP. Several results of the pro
gram. shown in Table 11, are notahle
and surprising. First, 13,950, or about 88
percent. of the new jobs were in state
fmns. Yet this is not the sector experi
encing most growth in labor demand.
Second. 7117, or nearly half, the jobs
Table 11
Number of New Hire. Under the Wage Subsidy Program
for Recent Gradual", (Law 87/1992). as of February 1.
1993 and Jully 1. 1993.

Level

of Educatio

Stale

L'nlversu)'

Technical
EClJnomi\.s

tp;~~Total

~ri!~te

St:lce

3.135

7~

3.88<)

2,3-4.1

641

.!982 6. 0J(l

.tIl

64

,ns

9b~

1,341

~1cdicinl.!

:?81

II

29::2

Educal;on .
ecunaar,' . cnoo

1O~

38

14(1

~." -

8-+3

otal funds raid

13.9~

Lei 85.621.5

T,'cJ

Y.'J:f.l

~ .' I~ ; '

l.C~"7 7.1 Ii

15h 1.12:.'i

~;, 1.3l.d

~43

"""

Vocational School
408
43
451
fotals
5,589 1,037 6.626

I . OV

8.58~

74 .'17

u ..U
5~

'Fr.~

1,-M5 l~J"'~
l.ei 3S8543.Q

were for university rather than second:lry

schi.)ol graduates. although, as we saw
earlier, the latter group is much larger
and has much bigger unemploymenl
problema: of all new entrants in the
SRU,97.7 percent were secondary
schooll graduates. and only 2.3 percent
Table 12

Retrairung Progra~ for Unempio)'ed

September 1991 - September 19<)3
Sept. to Year
Jan. lo

"".,QQ,

rr::~:::~f=!"1S ~~4
in c,--.urse'5 organi2ed
at lhc request of

coJrnpan.ic

68R

- t(:lirw:cs b~d

62:

-.:.t~ 't

. lit

pcn."'elu i(~)
90.41
thc L" h. If" Offi..::e iruliali>.c :! I ~1
- Lt.lll'lO hUed
150

- ... ~ a perCl!nt

(J', I

15.'}7

57')

f(lr cntn:prc:nCllrs
- S1:1Ch:d n hu.sU1e~~
- as;c ~r~..:nt I t." I

lllt
f7 .96

'QQ'

jim

<;"n,'91 Tc

~~~ ~~~5

~498

2107

8-L\5
183'].7

- 5~(l\I

1s'39
840
181
2155

1(1(1]

~7'

87 ~7 1
~7~7

4187

~f,117

SfJ.1S

~KoI<5

57StJ5

80+1

II.:K

14 ..14

871
(,.I

7.)5

S.)ut<..-e: MLSP

thc~

who wmplel.ed L'"-: LtaininS

pr(\~ral11'"

were university graduates. Moreover.

although the subsidy for university grad
uates is slightly higher in absolute tenns
than that for secondary school graduates.
it is likely that relative wages are such
that the proportionate subsidy is much
larger for the latter than the formeL 11
Third. over half the jobs created were in
Bucharest. where new labor demand is
highest and unemployment rates are low
anyway, arid where one might expect
that the proportionate subsidy is relative
ly low. Thus. the effects of this program
seem to have little to do with either
lahor supply or labor ~emand.
Apart from its modest size. it is quite
diffil'ull to estimate whal the effects of
the wage subSIdy program might'-be on
aggregate unemployment. As a program
for new entrants. it targets workers who
may be supposed to be high turnover
shun duration unemployed. In this case.
the program would not be helping the
truly needylong-tenn unemployed, but
just the opposite group. However, as
shown in Table 2, young re-entrant
unemployed do not have significantly
shorter durations than do older. experi
enced workers. There may be significant
cross-demand effeGts that are not easy to
predict a priori.
The program for 1992 graduates hav
ing finished, the Parliament is now con
sidering establishing a program for 1993
praduates. Another proposal presently
before the Parliament would extend'
wage subsidy to new or expanding com
panies hiring at least 60 percent of their
employees from the pool of unemployed.
ACl'onling to the proposal, only fmns in
industry. services. or tourism would be
pennitted to palticipate. While this might
create a healthy stimulus for new
growth, it might also displace other
growth or subsidize development that
would have occun-ed anyway. The idea
that proposals to participate would.. be
evaluated by some "credit committee"
seems far too discretionary and non

transparent.

Another unemployment measure

involving the payment of wages out of

the unemployment fund was the so

called "technical unemployment". In the

period November 1, 1991 to March 31.

1992. some en terprises were forced to

close due to a lack of energy supply.
Their wages were paid out of the
Unemploymet Fund (described below)
during this time.
The final unemployment policy to be
discussed concerns training and re-train
ing. According to Law 288 (April 1991).
all registered unemployed. including
rccipients and non-recipients. are eligible
for up to two retraining courses. which
can last up to 6 months each and which
can be offerred either at retraining cen
ters or at firms. Recipients concluded

contracts with the labor offices, obliging

the fonner to repay the cost of the train
ing in the event that two subsequent
offers of employment are refused. Firms
offerring the courses concluded a con
tract to hire the trainees at the conclusion
of the course. The labor offices deter
mine the types of courses. also in coop
eration with the fmns offerring them, in
such cases.
Under these circumstances, it is
some what surprising that only 107,665
had participated and only 64,342. less
than 7 percent of the total unemployed.
had completed courses by September
1993. Tables 12 and 13 display the orga
nization of the courses, their develop
ment ove~ late 1991 to Septerl)ber 1993.
and the skills for which the unemployed
were retrained. Only the courses orga
nized by finns (with obvious interest, as
well as obligation to hire subsequently)
were very successful in getting jobs for
the unemployed participants, but these
courses involved only about 6 percent of
trainees. By contrast, most courses were
organized at the initiative of local labor
offices (the euphemism is "organized to
meet the labor demand"), but only about
15 percent of trainees were placed in
jobs thereafter. a rather abysmal record.
The "courses for entrepreneurs" fared no
better: again, only 15 percent actually
started a business after the course. It is
Skill. Taugh' in Retraining Programs
luccupallOO

t993

1991

Tr3LneSS Hired %
Traioess

.r!.ail<"

C0mpuccr (operafor

i~5:;

A'~L>Uruaru

lr-.71

Waiccr

C('Imp, Pr,->gr.unmc:r
Hairdrc~ser

C<.,,--.k
Sales Penon

M.....' <l
Lod:...mith

Tr&inCS3 Hired %
Trainess

10

:ln1
1l'(\

15
12
26

1CJ.I7
3009
1389

15~

17

1739
8-17
1191
1078
t309

1+15
1410
1361
1141

375
267

~3

1105

~%

TI

1(.'(l1

6-18

893

214

65

112
~:ll

32

SO

308
266
IN
148

'S
IU

2\.'9

19
6

8
12
16

406

38

16~

12

101

S''1.iro.:e: MLSP.

intcrcstin,!.! to note in the occupational

breakdown that thosc completing courses
in more service and consumer- oriented
occupations generally had better place
ment records than others. although
masons also did rather well.
The small scale and low participation
in retraining may have several explana
tions. First, according to some observers,
the unemployed are not interested in
retraining. preferring rather to remain

permit employed individuals to partici

pate, and to encourage enterprises to
submit proposals for new courses. 13
All of these programs are financed
from the Unemployment Fund, estab
lished in the Law 1. Employers con
tribute 4 percent of payrol (amended in
July 1992 to 5 percent), and employees
contribute 1 percent of their wages. The
Fund is deposited in a "special account"
in the National Bank,. Although the ac
count bears interest, the ex-post real inte
rest rates have generally been negative.
Table 14 shows the nominal and real bal
ance in the Fund, incomes, outlays, and
interest rates over the six quarters from
the beginning of 1992 to mid-1993. It is
difficult to detennine how the Fund has
been used and why it has been allowed
to lose real value. But there seems to be
little danger of the Fund being exhausted
in the short run. And Law 1 would per
mit benefits to be paid from the state
budget in this event.
As already mentioned, the organiza
tion of the disbursement of all these bene
fits and programs takes place through the
local labor offices, of which there are a
bout 190 in 41 counties (including Bucha
rest). A total 1552 people are employed in
these oflices, with an average "caseload"
of unemployed per employee. Moreover,
this caseload differs quite significantly
across offices, with a range from 295 in
Brasov to 3454 in Calafal. We may
hypothesize that this is a significant deter
minant of the ability of offices to place
unemployed workers in new jobs.
Notes:
7. Several of the other policies. in particular
the incomes and indexation policies. ar~ analyzed
extensively in Earle and Oprescu (1993).
8. It is presumably because it is regarded as a
social insurance rathe-r.than a lransfer program thai
the Unemploymenl Benefit Program is scarcely
treated in the Minislry's (1993) "While Paper on So
cial Assistance", bul to the de~ree thai the program
is means-Iesled, this presumpllOn is unfounded.
9. An amendmenl already approved by Ihe
Government. and currendy W1dcr consideralion by
the Parlamenl. would set a ceiling of Iwj~" Ihe min
imum wage allerlax. ..

III According 10 C. Pauna (1993).

II. This poinl is made in Spiridon (1993)

12. lnlerview vith Julian Oneasca. reponing
some W1published resulls of an unemployment sur
vey concerned with these questions.
13. According to C. Pauna (1933).

References:

'.

- Codin, M: and M . Zecheriu (1992). "U

nemploymenl and the Behavior of Unemployed
Woricers" (in Romanian), Institute for Research on
the Quality of Life. Bucharest.

14

- Earle, J. and G. Oprescu (1993).

"Romanian Labor Maricets in Transition:
,--------,---.-:-;"""---,-'""",.-"""""'-.....""".,-""....".--;;1
llI'!:',m Wag e and Employment Dele no i na Ii on.
IY .,
I
I
I
I
Initial Level
33.021 40,511 55,330 80:826 124.876 150,455 Unemployment, and Labor Market PoTotal QuOa).
8.181
7.969 11,202 17~'60 23.608 37.336 ticies", study for the World Bank. Projed on
Total Income
15.672 22,788 36.699 61.609 49,t87
69.013 Labor MaJk:els in Transitional Socialist Eco
NomiI:W Intel'C.\l

[ocome

341
3.022 11,726 22,357
7.7:18 It ,293 nomies, Washington.

Official Nominal

- Earle, J. and D. Sapatoru (1993), "PlInt<=,

Rale (anu.al %)

79.0
79.0
79.0
3Q.5
3.5
30.5
InflatioD Rate

(quaterly %1

47.8
123
17.4
31.7
40.8
51.3 man and A. Rapaczynski (eds.) Privatization
Real
Iruen:Si
L..-.ss
6.012
32,308
1~.-I13
-2.099
10.620
L-._ _ _ _--L_ _ _ _--,_ _ _ _ _ _ _ _
65_.8_85...J in the Transition to a Market Economy,
Pinter Publishers and SI. Martin's Press,
Soun.--e:
Rows 1- 5 froJm ~1LSP
R'-"lW 6 frvrn C~S
London and New York.
R0W 7 .lutb(..~ ~alcu1ations.
-Minislry of Labor and Social Proteclion
(1993 ),"While Paper on the Social Assistance
Note:
Reallntc:resl Loss cakulated as Initial Level" Inflation
Rate - Nominal Iruen:st In..::ome.
Sysh::m of Romania: Description. Assessment
and Options for Refonn", Bucharest.
- Pauna. C. (1993). "Paltems of Unem

12
dependent on the state. The Survey of plo yment in Romania during the Transition Peri

od", Central European University Depanmenl of

Registered Unemployed, however, found

anomics. Prague.
that a large proportion of the unem
- Pert, S. (1992). "Persistent Unemployment
ployed believe they must change occupa
A New Phenomenon: Dimensions. Chracteristics.
Trends" (in Romanian). National Instilule for
tions in order to find a new job; thus,
Economic Research, Bucharest.
they must have some recognition of the
- Spiridon, S. (1993), "The Wage Subsidy
need for retraining. A second possible Program in Romania", Central European Uni
versity Department of Economics. Prague.
Table

Unempl"ymen' Fund (min. lei)

~aeti~orR~~~e~t~E~:R.nF.;r

-Jl...........

....

explanation is that labor offices may be

offering courses that correspond only
poorly with the structure of growth in
labor demand. Tahle 13 showed that
industrial occupations dominate the
training course offerings.
It has been recently proposed that
thje retraining program he expanded to

- 25 -

JOHN S. EARLE studied at

Oberli n College 'and Conservatory
(B.A. and B. Mus.) and Stanford
University (M.A. and Ph. D.) and
has taught Economics at Stanford
University and the Central Euro
pean University in Prague.
SP nr. 14 fsbruaris 1994

"

Cilrli

$1

au{ori

Aspecte controversate privind

VICTOR NEUMANN
.dUI din vedere geneza lotaiitarismiJlui de
Startin,g .with the analy~e ~[. Francisco Veiga's book, The history of the Iron
dreapta, prezenta unor inle\eclUali de virf <?uard..Misllque .of ul~an~nonahsm. the author prposes a debate on controversial
In vehicularea lezelor nationalismului Issues II! Romaruan . histonography. and culture about the Legionary Movement. He
.xenofob si anlisemit. AceSI din unna as c:;mphasizes the bamers [or a sCIenf1fic and detached analyse of the topic. With histor
peel e InsA insuficient luminal de cartea ICal arguments ~d concrcte e~amp[es. it is explained the discriminatory nationalism.
lUi Veiga. ceea ce prilejuieSle conlinua ~he eul~ure whieh prcx!u.ced It. ~ d the menta~ity of the p?Jitical class, profoundly
rea cOlllroverselor. Nt! e yor ba l1umai de Influe~t end by the SPl1:zillal gUIdes of the natIOn. TIlt' mam question raised by tiJe
~uprin~e~ea remiselorcullurale si poli
study IS}OW was: poss.Ible to trans.fi.mn an!i-der,nocratic id~,~s into paradigms ofgo v
" e. C1 SI de aprofunclarea roLului oame cr;:]f.lent. Thc answer IS related WIth multIple factors (polweal. cultural. psychologi
nilor de cullura In pregatirea si ascensi
unea Miscc1rii legionare. Cum 0 carte nu
parea evrcilor din Vechiul Re!!al a1 Ro
paratie jidoveasca, va putea fi sl<lbilila ~i
poale fi exhaustiva. ramln ca noi sludii
la noi"6 . Dar, primejdia era, nici mai
maniei. Aduce argumenle 'noi I~ favoarea
,r aduc.t'in d isclltie, de pilda. valorile
arlicolului
7
al
COllslitutiei
din
1866
si
mult. nici mai putin, una universala, ar
promovate de 0 parle i n sem nata a
p )emiz alii CII invatatii si polil icieni i
QlImentul fiind Alianta Israeli ta , " un l!U
reprezcnlan til or c ull ur ii romane In a
vern
al poporului idovesc"7. C ititoruCde
care
slipu
laserii
111
docu
m
nle
europcni
doua jumatate a se olului al. XIX- ea si
inrernationale egali tatea civila a celAte
acurn 0 sulA de ani nu slia ce anume re
tn
rime
Ie
dec
nii
aI
secolului
110 tru.
M1jloaeele pe baza carora se mai fac
prezenl Alliance I aelile Universelle; i
niJor unei ltiri 5. Ce slnl evreii? sc lotre-a
Respecliv. sa xplice cum anume medi uJ
recupen1rile i. torice refleclA parrizanatul.
ha Vasile Conta. S deosebesc ei de cele
e putea u spune mulle neadeva ruri in le
inlelecl
al
slimuleazit
Lleiormarea
idea

scheme ideologice preconeepule . dar mai

lor
rel
igioas:
1
?
laUe
.
tiuni
prio
credinta
giHura
Cll ace' ta si cu aI le organizalii e
lurilnr genemliei pa ' pi iSle . servind au
cu seam. Jipsa de metoda $j, deci. de eer
~p n ul c ftu::1 eLi tari si are efecl p
v reie~l! a .cm;\mltoare. Scopul lui Conta
toril
a
ri
s
meJe
si
eXlremismelc.
F
iira
a
celare sislemaricA. M ulti isloriei slnl len
ralizanl pentTU rnlele tualii omaniet de
era sa mIle la lupta contra "e!ementului
ell.cheta . ~i ram a sobeslima exp ne Iii
tati ~n primul rind sA interpreleze si nu sa
alunci: "Jida ni i
n lit uie sc 0 na\iune
jid ves<. allrninleri _. p lri v it oplicii
onenraru
democrale
din
culrurA,
va
fi
analtzeze. ~ problemalizeze ori sa eltpli- .
di tinC:I' de loat c )clalle naliuni ~i dU$
sa1~ - natlUnea romana va p'ieri 8 . ~i daca
cazul Sa arAtam de ce locma i dir ella
ce treculuL Chiar si aLUnci clnd eforturilc
retmem
ca Parlamentul ,ani gA2duia dis
mana .aceslo~~. ~~i !flUlt ~ecit atl~ pu
ontfara a avut cistig de cauzlk intr-o
lor documentar sint apre iabile. ei sc
cUTSuL
filoso[ului
vom p Ulea eonc hide c1i
L1
e
eli
Jldanll
sml
nallUne
cca
maj
tern
mal lungA a i toriei. Lucrar~ lui
sinn in. largul Jor.~?a:r c:i,!d iau partea u dura~
bin onslituil si cea mai distinclA din
viaT8 polilicA era canalizatA de tendintele
Veiga
.
dIncolo
de
necesilatea
8eestor
Dora dmlre a t m lstoneJ. In acesle din
toate natiunile care slnl pe lume. Mai
v!etii iOlele I al , de praclicile gindi:rU
progratl'!e de studio, esle de pc acum una
urmA situatii. istoricul se apropie de con
mill nu Ie Iipsesle nimica penlTll a con Ii
dt torsionale, ale ~ Iiinlei manipulate, ce
de
refennta.
Nu
se
rezurnli
la
fi
daar
dilia ideologului; stiinta sa devine servi
lui 0 natilloe. Lucrul principal eli de 'clOd
ea ce va contribui, in limp. la falsificarea'
provocarc. Cominulul ei poate fi insll
IO~ un~ regi~ politic sau eel pUlin al
dinlr-o rasA care '-a paSlral totdcauna
ideii de democratie .
complimt
prinrr-o
suitA
de
foartc.
lesne
unCI doctnne. RlSCul csle ca avcm infinil
punt.
Apoi.
in
complcxul
lor
de
Icui,
in
La vremea aeee i prin asemenea
ccn:etan practice $i leorelice fundamen
de mulre scrieri f:1r" ca vreuna sa inlru
Talmud, au legi polilice. civil adn;ini
leOrll se conturtazA on !>emnifkaliv u
IaIe.
AdicA.
prin
verificarea
~i
ulihzarea
neas:c.'\ nceesara condilie penlru lnlele!!c
rcnl nationalist xenofob . Filosoful a ridi
lralive, lega de online publica i privata;
do umenlelor din arhivele romane$li
rea adev:irului. N-ar fi lipsit de inleres~ sa
(care
n:-3u
fost
puse
in
C1fculaue
pioa
relinem ell inlem conlemporanii unui
3 urn Sl 1<1 care n-au avut ae cs iSloricii
curenl fllosofic mai aproape ca niciodala
profesi nisti din lara si Llin strllinaI81e);
de slabilirea rcgulilor $tiinlificc stabile
prin anali7:uea cOlllinulului pre el de
penlnl Iter clarea I. lurica.
e xtrem: Jreapla din peril ::Id inlerb
Desuclclc procedee de scco l a I . ' I A
lieii! : prin indicarea uncepleJor ce all
Ic:a praclll"ale ineIl p <;C3r:1 larg;1 til i<;l o sta.t
1<1 lxlza IOtalilarismulUi de lip fa~,'i:t
nografia romuna nu vin dedt sa impJeLli
pOll
valuarea 'stalulului juridic 011
c:e cUDoaslerea malur:'\. I uantal11. (I IrCl"u
evreilor; pnn defmirea anlisemillsmului
Lului. A$3 se Inlimpl" mereu cu momen
care a d'$tigat sferele poJihce. dar ~i ace
tele a1 cAmr ecou se resimte (mai mull
lea prepolitic , cui IUra, educatia. instruc
~u m~i pul~) printre conleporanii islO
lia copiiJor. 3I.Itoritalea in 'ensul larg al
nculUi . De ill '1 s-au nascut ~i aspectelc
uVlnlului 3 .
conlroversale. Unul dintre Ie am sa.-I su
ce c:ontroverse pe un ascmenea
pun a urn alentiei: fenomenul Je!!ionar.
,
ublecl?
Am aratal ca. Inw de tate la
Tocmai din motivele mai sus ar~lIale. re
~ni!loc este 0 ~onlroversa de dog m .
d chiderea discutiei prin sludii. ani si
mt:JmplAtor, din punet de vedere ~tiin li
com.enUU;U .ya ~utea conLribui bJ dcpiisi
fie , cele mai serioase $i credibile lucn1ri
rea lmagmJJ urula terale. Lucrari1e rOllla
apanin . toricilor occidentali. eliherati d
nesl i cu un asem nea subiec t au fost
at..'tri serviluti. 10 cadrul istoriografiei ro
~~cate pe de plica acelora care au par
mane controversa va continua atila vre
nClpal dtrect la evenimente ca aclori sau
me cit nu vor fi acceptate: demilizarea
spectatori , fie de oplica iSI riografiei ofi
l[eCUIUlui; dezideologizarea man ualelor
ciale comunisle. Pe acest fond~ 0 carte ca
~i cartilor de istorie; pluralilatea mos
aceea a iSloricului Francisco Vei!.!a inli
lenirilor; exislenta, in anumile perioade.
tulalA: [storia Garzii de Fier. Mi~ti~a ul
tranarionalismului l , esle provocaloare a modelelor negalive In cullura; vocatia
totalitara a unor mari personalilati. recu
pentru majorilalea cilitorilor siii. Provo
peral~ pilla acum daar prin prisma erois
catoare In sensul bun a J cllvlnlului. l'vlai
mulUl
lor. respectiv, a stiinlei ori artei la
Inlli. pentru ca recerceleza fenomenul;
a caror imbogatire au conlribuil; relar
rna! apoi, p~nlru ca prefera 0 lunga si
?area economica si organizalorica a larii
aphcalii anahza a faptelor in articulatiile
In raport cu lumea modema pe parcursul
lor istorice. sociale si polilice. pozitia
secolelor
al XIX-lea si al XX-lea; anti
autorului fund In afara partizanatelor de
semilismullnteles ca simptom al marilor
nalUra elnid. religioasa si ideoJo!.!iciL
crize de consliintA pe care Ie-a traversal
Veiga s-a bazal pe 'verificarea si 'Con
societatea romaneasca in ultimii 0 sutil si
fruntarea izvoarelor documentare si bi
cinc'izeci de ani. Am sa rna prevalez de
bJiografice provenind din medii va~iale.
un exemplu care aralii foarte bine unde
ceea ce I-a Indemnal s;l-si puna numeroa
pomeSle si in ce consLa nalura con trover
se Inlrebari desprc : originile G:1rzii de
sei. De fapl. esle 0 cheie pentru dezvalui
Fier. slructurile sociaie care au com
rea mecanismului de !.!Indire care a con
pus-o, cadrul politic favorizanl ascensiu
dus la suprimarea democraliei Si Ja insta
nii acestui grup, siluatia general;} a Ro
Mimistirea Bc1ozerskoie - gravurJ sec. 17
ur<l!ea .di~lalun.i; 0 ~xplicatie privind is
maniei Inainte si dupa primul razboi
tona Sl dlalectlca vlolentei. Analiza de
mondial. Istoricul a studial relatiilc din
astfel cit nu Ie lipseSle nici 0 lege dintre
ca~ anlisemitismul la nivel ideologic Si
caz ne-ar permite sa Intelegem corect
tre oamenii polilici. a palruns in inlimi
celc care au de scop consliluirca unei
chlar daca a fosl precedalln acesl sens de
macar
geneza
fenomenului."
latea lor, in menlalilalea care l.'i pusese
natiuni. Mai mull dedt aliia au chiar 0 . Simion B:1rnutiu 9. el sc detaseaza prio
Filosoful Vasile Conra lSi propusese
amprenla asupra personali UUi lor lor
~tri
. E~le ~devaral ca nu 0 Palrie realA, asezarea.t.e~eliilor etnocenlri m ului. prin
sa fu ndamenleze stiinti fic djscriminarea
dezvaluind un mod de glndire cu Incli~
Cl 0 paIne Imaginara, Paleslina; Insa 0
pledoam le penlru p u ris mu l r asial ~i
lor.
Prezcnta
sa
In
dezbatcrile
parla
evrei
na~ii au~ri tar.i ste (spre exe mpl u. chiar
palrie
pentnI
carc
au
atlla
iubire
allta
atractia
penlru c' viii atiile I nc hise. tn
me ntare cu discursul intitula Chestia e
pn n tre fl~u rtl c c seam 3 ale sc nei
palriolism. Indl nu Ie mai ramlne 'iubire
vii'iunea sa, rr udul de or!!anizare sociaia
.vreiasca
(
1879)
a
avut
c
l
ai
put
mic
politice. scena indeluO!! dominalii de u
si pal~olisrn pentru 0 alia patrie. Am 7is
resupunea c: inJ ivizii apart inind unui
Impact asupra contemporani lor. Mai clar
berali ) ; a ine c re al s} desc ri e multe
Pale 1m' , s,j nu crcdeti ccl aceasta Pales
grup ernie se ea 'tores nurnai inlre ei si
in
fo
rmu
la
ri
tie
dt
c
o
n
!!ene
ri
i
sai,
aspecte legale de civilizatia romilncasc:ll.
tina e n umaide61 ac.eea din Asia; dupa
aceasta spre a menline "unitatea de r:L ' ".
de psi hol ogia popu lara ; cviuc n liat cunosclnd psiho10!.! ia aSCullalori lor si a
crcdlll ta lor, Palest Ina este tara aceea
C a. at r" a . conee ula ca 0 re zi'le nla
filo$ofu
l
apela
la
leoriile
cililorilor
sl1i,
faporluriJ e legionarilor cu partidcJc tra
unde
l'vtesia.
care
are
sa
vic,
va
stabiJi
0
co
unit ra la orice imixtiune din af~
cO(l<;pirationisle pre a combate emanci
dil ion Ie. Pe tot parcurslIl ciiJ1 ii. n-il pierimparatie jidoveasca. Acea Paleslinii. Imar d. nastere la cde mai pUlernice si mai

pc

NU

SP nr. 14 februarie 1994

- 26

Carti

$1

a u tori

istoria fenomenului legionar

,
durabile legaturi Intre oameni. Potrivit
lui Conta, singeIe care curge In vinele
membrilor unui popor este acela~i, ceea
ce trebuie sa ne faca sa credem cli toti
ace~ti membri vor avea, prin efectul
credintei, sentimente cvasiidentice, ten
dime apropiate ~i, mai ales, aceleasi idei.
Speranta fLlosofului era sa doblnde~lsca 0
opinie unica la scara Intregii tari , lucru
posibil - afmna el - prin Intemeierea na
tiunii pe 0 singunl rasa, FU un singur ccn
tm de gravitate: statuI. In concluzie, pri
ma conditic pentru existenta statului era
GI poporul sa fie de acee~i rasa. Teoria
. indic:i Intr-o oarecare masur:l nostalgia
treclItullli ; rememoreazii spatiul mitic~ al
satuIui, tipul de relatii interumane con
stant acelasi pc 0 perioada de dtcvn sute
de ani. Obstea rurala, modul ei de orga
nizarc. dependentele reciproce cre;tc
prin viata intr-o co1cctivitate Inchisii sint
riJicate la rangul de virtuti si acestea isi
pun pecetea upra mentaJi tatii Invatatu
lui . Obiectiv ul lui Conta era de a crea
vi rtuti eroke. de a Inde mna spre ac tiuni
gr ndioase $i nu spre deprinderi pasnice .
Alit tn cazul Sall , Cit $i a1 multor allorn
dinlre co ngeneri se canlurau, locel , dar
sigur . valen te sp iri lnale CD un c:n acter
exclusivist. Multe veneau di n c ullu ra sau
J intr-o anume inclinatie c ult uralii, in cnre
obiectivu l prin ipaJ nu era sa lvarea po
pu latiei di n mize ri m3terialA, iesirea din
sta rea de analfabetism i crearea socie
t;-. tiiprospere. instaurarea princi iilor si a

puterii democratiei, ei edificarea unei na

tiuni cu maximum de fort a , capabiJa sa
exceleze In momentle de n'iscruce ale
propriei deveniri. Se Intelege ca detuma
rea activitatii intelectualc ~i morale a 0
mului spre ideea de eroism ~i de stat vir
IUOS (format dintr-o singura natiune ~i
aVlnd conditii de "Iarie", "Irainicie" ~i
"progres"), imaginal dupa l)1odelul antic,
reprezenta un scop In sine. Indeob~te, a~a
s-a favorizat domnia bunului plac al unui
cere restrlns de oamclli eu tendinte eli
liSle; pentm ca, mai tirziu , lot astfel, sa

fie stimulatA instaurarea terorii prin in

termediul statu lui unic nationalist. E
xemplul glndirii lui Conta din Chestia
evreiasciI reflectli premiseie doctrinare
ale radicalismului. Fantasma lui neaga
problemele reale ale Romaniei de atunci.
hnpasul politic, datorat nu in ultima in
stanta crizei de constiinta, cIt ~i ftravelor
modele rationale din cultura nu ne Im
piedica sa sesizam erorile provenind din
substituirca liberl<'i\ii ~i democratiei cu
purismul etnic, a mapoierii cconomice ~i
sociale cu doctrina antisemitismuIui.
Fenomellul nationalismului discrimi
naloriu va avea grave urman In mentali
lalea cJasei politice. Teoria anlisemita a
inlral In regislrul interprelaliv al aceslor
ghizi spirituali ai n'ltiunii, iar ccoul gln
dirii lor si sub acest aspect a fosl covrr
sitor. Miscarca nationalist:l extrema din
secolul XX se revcndica, pe drepl sau
IlU, de la marii Inaintasi, deveniti "pre
cursori" ai noului curen!. Motivarea pro
gramclor potilke radicale de dreapta prin
inlermcdj u i seri rilor unor carlurari dc
prestigiu a avut un "Tlpaet propagandistic
~i formalor enorm. lntreaga presa natio
nalista di nlre ccle doua razboaie, sludiile
d ct rinare elc . abuncLi de citalc din pll
blicistica lui E mines u, Ha~deu, Co ota,
Iorga. scol'ul fun d j uslificarea anl isemi
tis mului Si a "g:r.witatii pericolului e re
iese". 0 e xpliclltie 0 ofcra istoricul Leon
Vol vi i. Polrivi! lui , sublinierile ~ de
fonn! rile tendentioasc, preeu{T1 ~i apeJul

. la traditia anlisemitA a nationaIismului e

regasibila la loti ideologii aceslui curent
din anii interbelici, de la "moderati" la
extremi~ti ~i "revolutionarii" doctrinei.
"Daca n-au avut prestigiu politic pe ma
sura valorii lor inteJectuale, influenta lor
formaliva asupra mediului intelectual,
din care s-au recrutat ~i liderii politici, a
fost hOlan"'toare. Cine cite~te discursurile
lui Ion Antonescu sau ale lui Mihai An
lonescu pentm juslificarea politicii ~o
vine ~i combalcrea elemcnlului evre
iesc eonslata ca liderii politici ~i militari

slnt, pe de-a Intregul, produse ale rnva

tatorilor ~i apostolilor nationalismu
lui romanesc"IO. 0 importantA Intrebare
se pune In fata cercetatorului: a exist!t
cu adevaral un model de glndire care a
stat la baza legilor de restruc~are etnid
a societAtii, a instaun'irii statofullegionar,
nationalist-cre~tin si lotalitar ? ~i daca
a~a esle, anume ea loate aceste curenle
~i-au avul radacinile In cultura anterioa
ra, alunci cum evitam perpetuarea con
troverselor?
. Francisco Veiga a afIat ci'teva directii
de identificarc a fundamentelor diclaturii
de dreapta din Romania. Nu exista msli
raspunsuri Iransanle. ExistA, In schimb,
un complex de factori inlerni care concu
Tit .Ia 0 explicatie logica; un contexl inlcr
national care nu poate fi neglijal In cur
sui analizei. mai eu seama ca Irebuie sa
avem In vedere aliI coalitiile marilor pu
leri la sfirsitul veacului trecul, cit ~i mo
dificArile survenile ca urnlare a primului
razboi mondial; nu In ultima installla, un
proces specific Eur pei rasan tene In se
colul al XIX-lea II, c1ad sc petrece des
cotnpunerea rclatiilor sociale ~i politice,
o tranzitie PI' rapida (~ i , deci, fara ar
derea etapelor inlenned.iare) de la forma
de organizare a soc iel ati.i populare la
aceea urbanA, tn absenta burgurilor pro
prii . Do:;meJe religioa c, libcrtarea de
constiin\tl'i, dar ~i nivelot cultural al po
porului au fost privire cu superficialit8le.
Tentatia i!nprovizaliei naste 0 adevara1l\
Lr<lgedie. In economic, nereu$ite le ori se
sizarea UlaTiJor difercote inomparatie
cu Apusul, au favorizat geneza unci mi
tologii din care s c de sprindc exaitarea
laranului si a civiJ imt ici rurale, arhaice si
ete me. precum ~i e rcdi Ola Ct trccutul
poarl,l eu sine rn odelul ideal at unei soci
e tali populare care trebuie ncapfu:al reeu
perata. Crizele de con~tiillt:t nu sc limi
teazii doar I. ase menea caulari. Ele se
am plifi ca pro vocind, periodic, cxcese
ideolog Ice. paca yom Intelege cit pro
grarneIe pa50ptisle n numai di n-au fost
pusc in aplicare, dar ca, au intral, la
scurlii vrcrne dupa formularea lor, in
conflict cu nationalismul, yom Intclege
cum a fost cu pulinta afirmarea unui
curenl cultural ~i politic deformat, pro
paglnd idei confuze, instaurind, In timp,
"mistica ultranationaIismului".
0

unea deputatilor nationa~ti xenofobi, aralA:

"Calitatea de roman se dobinde~te, se con
servA ~i se pierde in conformitate cu regulile
enuntate prin legile civile. Doar stritinii de rit
cre~tin pot obline calitatea de roman". Acest
articol oficializase problema evreiascA ~i a
fost unul dintre cde des invocate in Parla
mentul Romaniei m ultimele decenii ale vea
cului trecut ~i in primele ale veacului nostru.
Prin conlinutui lui s-au ridicat bariere severe
in calea emancipArii evreilor nascuti aici ~ i a
devenit imposibilAnaturalizarea ace IOTa sositi
din alte regiuni. Vezi $i CarD lancu. Les Juifs
en Roumanie (1 866 -1919). DI: l'exc1usion a 1
emancipation , L' Univer ire de Provenct!,
1978, pp, 31 -62; Idem, L't!mancipalion des
IUl{S de R 'I)manie (1913 -1919), Montpellier,
1992, pp.17 -24.
.
6. Vasile Conla, Opere complete, Bucu
re~ti, 1914, p. 648.
7.lbidem, p. 658.
8. Ibidem , p. 647 .
9. in anii 1860, . BArnutiu alacase pc
apostoli in calitatea lor de evrei, socotind
crc~linismul drept religie ebraicil., ceca ce a
provocat hazul, dar ~ l inurijo[a[u cPllsulului
frnJ1cez; nivelul intekue ni iSluriel celor douA
religii ~i, drept urmar~ , ret1exek menLale ale
fostului pa~optist ardelean, nu numai ca nu
erau de bun augur, dar. puneau intr-o luminA
nefavorabilii inse~i mediiIe culturale roma
ne~ti. Titu Maiorescu nu va trece cu vederea
o asemenea inteIpretare (din care decurge ~i 0
ideologie antis mitA), amendind-o cum se
cuvine. Pentru detalii ~i trimiteri arhivistice,
vezi Miskolczy Ambrus. De la cultivarea
rradi/iilor la naUonahsmul modem. Rilzvnj
tirea lui Moses Gaster, Studiu introductiv la
edi!;ia, Moses Gaster, ludaica& Hungarica. A
zsido, magyar es roman muvelodesi es poli
tikai ko1csonfuJ.tasok tvI1enctf'ool (Din istoria
interferen/elor culturalc $i politice dinlre e
vrei, maghiari $i romani), Universilatea Eot
vos Lorand, Budapesta, 1993, pp. ,50-96.
10. Leon Voloyici, op. cit.:, p_ 50; pentru
NOTE:
legile discriminalorii a se consulta Evreil din
Romania intre anii 1940-1944, vol. I, Legis
1. Francisco Veiga, Istoria Giirzii de Pier
la/ia antievreiasca, editie ~i studiu introductiv
1919-1941. Mistica ullrana/ionaiismului. Tra
de Lya Benjamin, Bucure~ti, Editura Hasefer,
ducere de Marian ~tefanescu, Bucure~ti, Edi
1993,486p.
tura Humanitas, 1993.
11. Istvan Bibo, Misere des petits Etats
2. In acest sens, 0 carte de referin\A este
d'Europe de l'Est. Traduit de hongrois par
aceea semanta de Leon V olovici, Nationalist
Gyorgy Kassai, Paris, Editions L"Hannattan,
Ideology and Antisemitism. The case of Ro
1986.
manian Intellectuals in tbe 1930's, Oxford
and New-York, Pergamon Press, 1991; cartea
a fosttipAritii ~i in romana (din pAcate, in
Germania ~i nu in Romania, intrind intr-un
circuit restrins pentru cititorii de limbA rom a
nil) sub titlul: Ideologie na/ionalista $i anti
semitism in viala intelectualii romaneasca din
VICTOR .NEUMANN, Ph. D. in
anii '3~, in revista DIALOG (Dietzenbach,
history, is a Senior Researcher at
Gerrriania, redactor responsabil Dr.Ion Sola
the Institute of Social Theory (be
colu), nr. 147-151, mai-septembrie 1993 .
3. Vezi 0 explicatie a conotatiilor cultu
longing to the Romanian Acade
rale ~i politice ale antisemitismului la Hannah
my), and an Associate Professor
Arendt, La crise de la culture, lraduit de I'an
at the Philological Department of
glais sous la direction de Patrick Levy, Paris,
the University of Bucharest. He
Gallimard, 1972, p. 122.
published tens of studies on histo
. 4. fntr-un articol publicat in rev iSla 22,
ry of European culture and civili
or. 31 ~i 32/1993, am adus in disculie, par1ial,
sation. His last book, The Tempta
desigur, rolul jucat de N. Iorga, de doclrina
tion of Homo Europeus (Bucha
profesata de elm formarea convingerilor po
rest: Editura ~tiinliflca, 1991) was
litice alt; generaliei de iOle lectua Ii din anii
awarded with the National Prize of
interbelici.
Romanian Academy and will be
5. Regimul instaurat prin aducerea pe
published at Columbia University
tronul tilrii a lui Carol I a debutat cu promul
Press. He was a fellow at C.N.R.S.
garea noi Constitutii. Articolul 7 al acesteia,
(Paris), Friedrich Ebert Stistung
adoptal dupa dezbateri aprinse ~i sub presi

-27

(Bonn), IREX (Princeton).

SP nr. 14 fsbruaris 1994

Carti :;;1 autori

Elogiul institutiilor democratice

LIANA IONESCU
Societatea deschisa $i dU$manii ei*.

mite mai tirziu fasciste") 0 va face. in

lizarea unei ordini pcrfecte: statui ideal
coperit ca poate face ceva In sensul
si\, Intr-un mod care inlAtuIii orice specu
al lui Platon. absolutul In istorie la He
schimbarii lor" (I, p. 77). Ideea este ca
gel, societatea eomunistA la Marx. Omu
latie cu privire la afinitatile din adoles
tine de noi In~ine sA IrnbunAtatim decizi
eenta ale lui Popper, In Societatea des
lui nu i-ar ramlne dedI sa descopere a
ile. normele, legile, atIt cit ne sta In pu
chis:! si dusmanii ei. Cu toate eA nu a fost
eest plan ascuns al istoriei ~i sA ajute la
teri. dacA Ie gilsim nesatisfaeatoare. De
clar invocat. se pare cA acesta a fost unul
Infaptuirea "inevitabilului". Pentru toti
cizia In acest sens ne apartine si pentru
din motivele care au Intirziat eu doi ani
aeesti glnditori. individul nu are decit sa
eonsecintele ei slntem moralrnente ras
punzatori,
publicarea cartii, Abia dupa ce manu
se supuna fond or predcterminate ale is
scrisul a [leut turul Statelor Unite. fiind
toriei. sa aecepte implaeabilul destin ~i
Aceasta coneeptie despre autonomia
rcspins. la interventia profesorilor Gom
eventual sa ajute la "nasterea f,lra dureri
eticului nu conduce insa la Popper la ac
brich si Hayek s-a gasit un editor la Lon
a eeea ce istoria i-a rezervat", Descoperi
ceptarea liberului arbitru ca 0 consecinta
dra care sa-I pUbliee, "Bucuria a fost i
rea iegilor inexorabile care r!UverneazA
a faptului ea normele slnt conventii, nici
mens,l. mrlrturiseste Popper. Am simtit
societ~tea nu ar permi!e decil sa se pr,e
la excluderea orieArui determinism In
vada cu exaetitate evolutia evenimente
1944.Societatea dcschisa $i du~m1anii ei ca aceste doua earti (referire ~i la Mize
plan social. 0 Inte)egere rezonabihl a
ri;! iSlOrismului - n,n,) mi-au salvat viata;
constituie singurele studii consaLTate de
mediului nostru social - spune el - ex
lor. si nicidecum sa se opereze vreo mo
Popper sferei politicului. Cu tnate aces
si inca mai simt asa":~
dificare a lor Intr-un alt sens dedt cel
clude ideea cA toate regularitAtile vietii
tea. ele reprezintA lucnu-i fundamentale
Initial. autorul intentiona sa-si intitu
prestabilit. in viziunea lui Popper, un
soeiale slnt normative'Sau instituite de
atlt In ansarnbIul operei popperiene cit si
Ie/e luerarea Falsii profcri: Platon, He
asemenea tablou istoricist include, In
oarneni, Dimpotriva, exista ~i importante
In intreaga filosofie politiea a secolului
legi naturale ale vietii sociale, pe care Ie
functie de autor, divinizarea statului si a
gel. Marx ". ceea ee ar fi exprimat doar
XX.
\atura crilica a demersului sau. CentratA
conducatorului, militarismul. elitismul si
denumqte "Iegi sociologicc", Aceste
Scrise in vremea cind se alla. ca pro
rasismul - dimensiuni esentiale ale ori
pc anali/.a esecului oricarei profetii is
legi privesc funetionarea institutiilor
fesor universitar. In Noua Zeeland;i. de
t(lrice, avind ca obiectiv Incercarea de
carui totalitarism,
sociale si joaca un rol corec:punzator,
descifrare a originilor intcelectuale ale to
parte de Austria natala. dar ~i de ascensi
Atitudinea lui Popper fat;,\ de istori
prineipiului pirghiei In ingineria meca
unea faseismului In Europa. cele dOlla
talitarismului. Societatca deschisa depA
nica, "CAci de institutii - spune Popper
cism. si Indeosebi fata de supralicitarea
cmi sint ellnoscute de autor ea reprezen
avem nevoie, ca ~i de pirghii, daca vrem
rolului statului este, ,ne-o spune chiar el.
seste stadiulexamenului critic ~i propune
tlnd propriul sAu efort de razboi. "Ambe
o reconstructie in domeniul ~tiintelor so
"de clara ostilitate ". In LTiriea adusA soci
sA realizam indiferent ee obiectiv care
ciale. Ea ofera 0 teorie altemativa la filo-. ologiei lui Platon, Popper insista asupra
Ie cArti - scrie el in Autobio!!Tafia inte
depA~~te puterea mu~ehilor !1ostri. Ase
lectuaJa - echivalau cu 0 apar'are a liber
sofiile istorice (care proclama existenta
necesitatii de a distinge Intre naturA ~i menea ma~inilor. institutiile multiplica
societate, intre le!!ile ce guvemeaza me
unor Ie~i inexorabile in societate si a u
t..l tii impotriva ideilor totalitare ~i auto
puterea noastra. cu consecinte bune sau
, ritare ~i eu un avertisment privind peri
rele, Asemenea masinilor. si ele se cer
nui sen~ determinat al istoriei), bazata pe
diul natural al omului si cele de la nive
colul superstitiilor istoriciste,l Hlr;} Indo
ideea c\ viitorul este deschis, iar sensul
lui mediului sau social. inelinatia de a
atent supravegheate de cineva care inte
istorici II dau oamenii. Respinglnd. deo
iala ca Popper avea In vedere in primul
accepta particularitatile med iu lui nostru
lege modul lor de functionare si, mai a
rInd marxismul. filosofie'la care fusese
social ca si cum ar fi niste lucruri "natu
les, destinatia lor, deoarece nu Ie putem
pOlriv;l. utopismul politic ~i holismul is
rale". este consideraL.'i drept "una din ca
construi in asa felfuclt sa functionezc In
e\ Insllsi convert it In 1919. Inainte de a fi
turic, Popper pledeaza In favoarea valo
intregime automat" (I, p. 84),
rilor ~i principiilor societatii democrati
Implinit 17 ani. si pc care a respins-o
racteristicile atitudinii ma~ice a societa
tilor tribale sau Inchise, p;imitivc, aceea
Cartea releva ca, Intr-un regim cu
dupA doar dOlIa-trei luni, "La 17 ani am
cc. a pluralismului, spiritului critic, dia
de a tr,li Intr-un cere fcnTIecal dc tabu uri
adevarat democratic. accentul c71de, in
devenit antimarxisl. mili1uriseslc e\. Am
lo!!ului si tolerantei.
,. RC/umlnd intentia ciil1ii. Popper am
realizat caracterul dogmatic al ca/urilor
mod neccsar. pe institlltii ~i mai putin pc
imuabile. dc Iegi si obiceiuri simtitc a fi
marxiste si leribila sa ~aro!!alll;-1 illtClectll
1;'1 l';~1 a aVlIl in vcdere nu alit popu/ariza
la fel de inevit:~hile CI ~i r;-ls{lrilul Snarc
perso;mc. C:l in rC,!!imuri\C totalilare. Pro
blema polilic] fundamentah't nu m;li ,~slc
. alii. Era lIll 11iCru tcribil so1-$i arm.!c CIIlC
['l".t idci\oJ' Iratate. cit rezoll'nrca lor. lar
lui. eiclul anolImpurilor sau ahc regula
rit,lti evidenle ale Jl;lIurii" (I. P 73), Unui
va lIll lip dc cunoaslcrc cc facc (; lbh )I'lc'
atunci cine guvcrncaztl. respccli\', cille
:lc'c,ICI. chiar si alunci cind sc refeni \a
trebuic S;'I guvemezc. a!)a cum a f()rmu,
11,(~dH. --,int problemdc cpocii noastre"
asemenea punet dc vcdere. monist naiv.
din a risc'a victiie altor oamclli, ill Illl111C
(\(ll. I. p. 7). 0 abordarc rationala si cri
!at-o Plato'n. ci cum trebuie conccputc
In care nu sc face distinclia intre legilc
Ie unci dogme acceptate necritic sal! PCIl
institutiile politiee astfeI incit de sa rm
naturale si legile nomlative. ~i care stIi la
tru Ull vis care se prea poate sa llU sc rca
tic:i ;\ aspeetelor reeonstruetiei sociale
baza "societatii inchise'. Popper Ii opune
piedice aparitia si raminerea Ia putcre a
presupune - in viziunea sa - inlaturarea
Iizcze niciodata. Era cu atit mai rall [>Cll
unor conducatori antidemocratiei sal! in
duaJismul critic (sau eonventionalismul
tru un illte\cctual. pentru 0 persoan;'l c;u'e
obstacolelor ce tin de atitudin~ potriv
competenti. care produc daune majore
critic), caracteristic "societatii desehise",
citeste ~i gindeste, AT fi fost Ingro/.itor s;l
niC:I fata de posibilitatile reformei demo
Desemnlnd raportul dintre fapte ~i deci
colectivitatii si fiedirui individ in parte.
fi cazut intr-o asemenea capeana",2
cratice. atitudine fundamentala pe filo
A face din institutii si legi "ecrane pro
sofia numita de eI istoricism, Urmarind
zii (norme), mai precis imposibiIitatea
Inca din 1919-1920. Popper a intuit
tectoare" ale indivizilor - a crea, dezvol
deriv;lrii normelor etice sau a deeiziiIor
evolutia metafizicilor istoriste, Popper
ca marxismul. cu pretentiile sale de
ta ~i ocroti institutiile politiee necesare
observ;i e,l acestea se origineaza In Pla
din fapte, dualismul critic este una din
stiinta si cu profetia istorid pe care 0 0
evitarii tiraniei constituie, dupa Popper,
doetrinele-cheie ale cartii. Din aceasta
ton. Hegel ~i Marx. Desi foarte diferiti
ferea. va deveni 0 "problema major,I" si
perspectiva, legile nonnative pot fi eIa
obiectivul ~i cri~riiIe minimale de evalu
sub multe aspecte, cei trei glTIditori au
ea deziluziile ce\or care I-au acceptat ne
este 0 carte de filosofie politicA. scrisA In
1942 (In octornbrie a fost Incheiat prirnul
vol urn) ~i februarie '43 (cind a fost In
cheiat cel de-al doilea) ~i publicatA la
Londra, In 1945. Autorul ei. Karl R. Po
pper. este unul din rnarii filosoli ai aces
tui secol. cunoscut indeosebi prill con
tributiile sale In dorneniul epistemolo
giei. din care arnintirn lucrarea Lo!!icil
~ercetiirii , publicatA la Viena ill 1934
(tradusA ~i In rornane~te in 1981). Irnpre
una cu Mizeria istorismului. aparul<1 in

Ii"

(: KT()

Zl[!Orsk. J1inastirea Sf Treime - gramr.i Sl'c. I Ii

critic nu vor Intirzia sa vina, EI si-a pro

pus. incfl de atunei sa disece argumentelc
marxismului dar nu a Indraznit s,1 publi
ce. la acea data, ideile sale criticc
Intrudt, in acel timp, antimarxismul era
in Austria un lucru mai r<'tu dedt marx is
mul; era identificat cu acele mi$dri nu-

SP nr. 14 februarie 1994

pornit in elaborarea teoriilor lor politiee

de la 0 supozitie generala comuml: aceea
Gt obiectivele actiunii omenesti sint date
de principii si valori In masur;'\ sit eondu
d Ia instaurarea unci vieti sociale. poli
tice si morale perfeete. Este punctul de
vederc dupa care sensu I istoriei este rea

borate si Imxiificatc de om, printr-o de

cizie sau conventie. si deci omul este
moralmente r;tPUnlator pcntru ele, "Poa
te cA nu pentm nonnele pc care Ie gases
te existente In societate at unci cind pen
tnt prima data Incepe sa ret1ectcze asupra
lor. orieum Ins;1 pcntru normele pe care
este dispus s,i Ie to\creze odat,l ce a des

- 28

are a reusitei unei democratii,

Opo/itia la programul politic al lui
Platon, deplasarea accentului de ]a per
soane ]a institutii In problema gtivern;lrii.
I-au condus pe Popper la elabor;u'ea im
portantei distinctii dintre ingineria so
cia/a utopiC;l si ingineria socia/a gradual;}
- cel mai cunoscut si discutat aspect al


C ii r (i
lucnirii sale. Orice poiitica pc tcrmcn
lung este 0 politic~i institutional;-.. Dac;i
dorim ameliorarea conditiei omului. trc
buie s:1 stabilim dar ce anume institutii .
vrem sa amelioram.Rl'formarca in
stitutiilor politice, ajustMi paniale. punc
tuale, corectii aplicate "din mers" - ial;i
ce propune Popper In schimbul proicc
telor utopice de revolutionare .1 illlrcgii
societiiti, al promisiunilor privind intro
narea fericirii ~i perfectiunii pe pamln\.
Un tel mult mai modest decil cel al cilu
tarii binelui suprem, dar mai rcalisl: eel
al depistArii ~i combaterii celor mai pre
sante rele ale societal ii, lupta sistcmalic[1
Impolriva sufcrintei ~i a neurcpt:1tii.
"Fiel'are gencratie de oamcni - spLInc
Popper - are nu atll dreptul dc a Ii f;kul;1
fericit;1. cil dreptul de a nu II r;k'~i nc
fericita. cind acest lucru ponte fi evilal"
(1. p. 183). 0 guvernare trebuie s{l-si pro

puna. asadar, nu asigurarea fcri~'irii

cet;itcnilor, ci diagnosticarea rclclor so

ciale. cercetarea Zauzelor lor si eomha

terea lor prin forme institutionale. prin

reorientarea actiunii publice.

Democratia. inteleasa de Popper nu

ca "uomnie a poporului". ci ca "dolllni"
ic!!iior". ofera cadrul cel mai "Ucl'va1
pentru ingineria so~iaJ[I , fragrncl11ar:L
"bul'at;i cu bucata". In favor:u'ca a~'estci
metoue. Popper aduce si argumcmul UC a
fi mai putin riscanta dedI amhitioasclc
proiecte de transformare globahi a s(X'ic
tatii, In care, idealul fiind foartc i'nurep
tatit, cu greu se poote ~ti daca un pas fii
cut Inseamna~ 0 apropiere de ele sau 0
indepiirtare, In procesul de reali/arc a
unor proiecte-gigant. In cxperimclllclc
socia!e la scara mare. scopul sc pllalc
sehimba consiuerabil. aSlfcl Ci'l. in ~'iuda
luturor saerificiilor facule. nu sc ajllllgc
nidieri. Asa cum III mod convin~:lt(lr au
ariitat experientele aceslui secor. lolali
tarismele UC dreapta si de slillga nu nu
mai l'i1 nu au inf:'iptuit raiulproillis. dar
au 1ransfeirmatviata o:llllcnilllrilltr-un
iau. lIitinu CII totlll dc miircwl ideal pn)
pus.
A van1ajul metodei graduate uc inler
venlie asupra societatii const;i toemai In
raptlll c:1 pennite evalu<lri p:Jr/i:Jie. l'Om
pararea rezultatelor oblinute cu scopurile
inilial propnse si -::: eventual - indreptarea
crorilor comise. Inviitiim tot timpul uin.
grescli. spune Popper. In spirilul t:..ilibi
lismului sau epistemologic. potrivit c,l
mia IlU putem avea niciodata certitudinea
tota!:i c;1 am descoperit adevarul. nici
chiar auevarul ideilor bine intemeiate ~i
acceptate ca bine Intemeiate nu este pe
deplin asigurat, asemenea idei Ileputmd
nici ele - fi puse la adapost de riscul e
rorii. Istoria omenirii este 0 istorie a gre
~elilor, atlt In fixarea \elurilor cit ~i In a- ,
legerea mijloacelor. 0 alitudine rationala
in viala publica trebuie sa fie, de accea, 0
atitudine crilicii. Departe de a idealiza
siKietatea deschisa. Popper arata ca a
ccasta nu cstc c1tu~i de putin 0 sOl'ictate
perfCl'l[l. ci aeea soc'ietatc In care organ i
Z.lrCil institulional:1 face posihil:1 $i fa
vnrizeaz[1 invatarca din {!re~eli. 0 sneie
t.ate In care indivizi si gr'Upuri organizate
au libcrtalca ue a critic-a instituliile ~i de
a contribui la s':'himbm'ea lor. 0 soc ie
tale deschisa nu eSlc mai buna penlru ca
ar dctinc adcvihul absolut, respccliv so
lutii optime la Iliale problemele. ci pen
tru ca. prin instituliile ci, favorizeaza Ii
bcrtatea iniliativei. Invalarea uin !!rc~eli
si dreplul de a critica.
~
Poppcr ne face sa Intelcgcm c;1 uin
Ire Inatc urepturile omului. drcptul tie a
critica conduc,Horii este esentia!. Clitica
putelii nu trcbuie vazula ca 0 ofcnSl.l. "Sa
ne kpatl,lm de siguranta uogmatica ~i sij
ne deschidem la ~critic;l". e~ra Indcmnul
lui Xenofon . Inlr-un sistem democralic,
crilica este 0 chestiune vilali'i, deoarece
asigur;1 Infapluirea reformelor, ulleori
chiar Impotriva voinlei guvemanlilor. ori
inh1turarca {fira vioien{ij a guvernanlilor
incompetenli sau neeinstili.
Popper are 111 vedere si "situalia feri
eit;-.-' In care oamenii politici ar c[lula s.l
si tlcsl'Opcre propriile grcscli. 111 loe sa
Inccree sa Ie maschczc si sa arate .:;;1 all
avul Inlotueauna dreptale. Aceasta ar e
chivala cu "introducerea mClouei ~Iiinti

S1

riel' 111 1~)litiea, deoarece tot secretul me

louci ~1iinlifice rezida in disponibilitatea
de a Invata din gre~li" (I, p. 118).
Rezumlnd esenta mesajului sau, in
finalul primului volum. autorul afirma
trans;.lIlt L'<1 nu exista dedt doua tipuri de
guvcrnari: de unele se poate scapa fara
v:lrsare de singe. printr-un vot in Parla
ment - guverniirile democratice -, dar
altele nu"!nai cu prelul vArsArii de singe
!!iuvemarile totalitare.
~ Revenind asupra acestui mesaj intr-un
articol publicat in 1988 in revista The
Economist, Popper isi reafrrma increde
rca in rolul institutiilor democrat ice de a
asigura schimbari primenitoare, fara cu
trcillurc majore, In substratul societatii.
"Cinu afirmam ca solutia cea mai bun;\
eunoscut;1 ar fi Constitutia. in miisura a
pcnnite majoritalii s<1 demita guvernul
prin vot. nu inseamna ~i ca acest vot este
intolucauna drep'- Nu inseamna nici
m[ll':u' ca de obicei este drept. Ci doar ca
aecasl;1 imperfecta procedura este cea
mai buna inventata pma acum (. .. ). Ori
cine a Iniit vreodata sub alta forma de
!!uvcrni\mint - adica sub 0 dictatura. de
~cinl[lturat fara varsare de sinl!e - va ~ti
L':1 pcntru dcmocralie. cu toate~imperfec
liunik ei . merit,i s,' lupli. si. cred cu.
chi;u' s;i mori. Cel putin aceasta este COII
vingcrea mea personala".5
Concluzia analizei ideilor politice ale
lui Plat on Intreprinsa in volumul intii
este ca trebuie sa invalam exact opusul
1ecliei pe care filosoful antk ar fi incer
cat sa ne~o transmita. Pentru ca nu ne
mai putem intoarce niciodata la pretinsa
inocenlil si frumusete a societatii inchise.
OUata cc am meeput s,l ne bizuim pe ra
liunc si pe facultatile noastre critice, s:1
nc aSllm;lm responsabilitatea de a con
trihui la progresul cunoasterii; nu ne mai
putem inloarce la starea de implicita su
pllncre fal,1 de magia tribala. la accepla
rca nccol1dilionata a labuurilor si a llnor
Ic~i implaeabile. Cu (:it Incerc;im s;i Ile
ifllt)ar~' clll mai mult Ia vrellluriic croil'c
alc Iribalismului. ne avcrtizeaza Popper.
ell atlt mai sigur ajungem la Inchizilie. la
Polilia Secreta si la un bmJditism roman
til'il'I" (I. p. 227). 0 asemenea viziune
poate fi, ucsigur. 0 exagerare. De altfe!,
lui Popper is-au adus numeroase obiectii
felului III care I-a inteles pe marele filo
sof antic, lecturii "tcndentioase", "p:lrti
nitoare ", prin care a eautat sa puna in e
viuent,l in sfera acestuia anticipari ale
unor teme proprii ideologiilor totaJitare.
S-au exprimat indoieli si cu privire la
caractcrizarca lui Platon drept un gindi
tor iSlOrist. in sens cia sic, care ar fi afrr
mat existenta unui curs predeterminat al
istoriei. Cu toate repro~urile aduse, Pop
per nu poate fi suspectat de lipsa de 0
nestitate intelectuala fatA de Platon. Au
torul este con~tient ca intr-o lucrare po
lemica, asa cum este "Societatca dl's
chis;"', discursul nu poate fi 101 limpul
dCla~ilt si nep,111initor. Ceea ce ne ofera
cI cstc 0 inlerpretare. un punel de vedere
personal. uesigur discutabil, si nu Adc
varul despre Platon. prctentie care ar fi
fost In dezacord cu viziunea sa failibilis
t;1 asupra cunoasterii.
Dar crilica cea mai ascutit,1 a canii
cstc Inurcptata de Popper Impotriva lui
Hegel. consiuerat "p:lrintcle iSlorismului
~i IOlalitarismului modern" si acuzat ca
ar fi la originea dedinului miscarii libe
rale din Ge~'mania si al ascensiunii natio
nalismului . Caracterizat, eu duritatc,
drept "Iachcul cd mai servil al slatului"
(este yorba desigur de statui prusae si
"aposlol al nalionalismului"), Hegel ar fi
avut. in conceptia lui Popper, 0 influent:!
imensa asupra extremei stingi marxiste. a
centrului conservator si a extremei drep
Ie fasciste. Aripa stlnga ar fi lnlocuit raz
boiul dintre natiuni din schema iSloricis
ta a lui Hcgel cu razboiul din Ire clase, iar
eXlrema dreapla - cu r:lzboiul dinlre rase
(II. p. 38). Metoda dialectica i-ar fi per
mis aeestui "clovn eu prelcnlii de fauri
tor ue istorie" sa scoatfl " jepllri fizici re
ali uin jOheilUli' pur mctafizil'c. sa trans
forme 0 iuee in conlrariui ei. iar filosofia
idenlificarii ar fi favorizat justificarea
ordinii existente pe baza identificarii
drcplului cu puterea si a sl:itului cu "pro

a u [(n i
tectorul" adcvarului obieetiv . Ideea he
geliana d nu existii nimic mai presus de
stat. el este legea morala si legea juridi
ca. etalonul moralitatii. anularea oricMor
distinctii intre real si ideal. intre fapte si
norme, intre justitic si put ere au dat, con
sider.l Popper un nou impuls conceptiilor
istoriciste ~i metodelor de gindire totali
tare. Dispretul ~i oroarea ~ care Popper
mArturiseste ca Ie are fala de filosofia he
geliana. se justifica tocmai prin aceasta
limitare a libertatii si r.ltionalitatii indi
vidului. cu abandonarea . responsabilitatii
sale. pe care Ie propune filosofia hegeli
ana, echivalent:i cu 0 recadere in menta
litatea tribal;i.
o evalu:rre criticii a pozitiei lui Pop
per fal;i UC Hegel trebuie sa aibil In
vedere c6nditiile istorice in care a fost
elaborata. realitatile dure ale razboiului,
de care Popper ii face raspunzatori pe
hegdieni.
~ Analiza cea mai densa, privind rolul
nefast al oricarei profelii istorice ~i. in
cele din urmil. a esecului oricMui proiect
holist de schimbare sociala, 0 intilnim in
sectiunea consacral;\ marxismului - "for
ma cea mai pur:l. mai evoluata si mai pe
riculoas[1 a istorismului" (II. p, 92), Cea
mai pur;'t. pentru C,\ marxismul a fost
conceput ea 0 tcorie istorie;i, ce urmares
te prezieerea evoluliilor viitoare, fara a
oferi Insa nici. un elcmenl de inginerie
sociala. Asa ineit. discipolii ru~r ai lui
Marx. Indata dup,i ce au cucerit puterea
politica. s-au gAsit total nepregatiti pen
tru "marea sarcina" ce Ie revenea con
form proicctului: instaurarea fericirii
Intregului popor. Liucri'i nu ~tiau "ce-i de
fiicut". Lenin Insusi a reeunoscut ca. 0
data cu rcvolulia. situ."lia a devenit foarte
dificila. pcntru simplul fapt ca nu ,existau
nici un rei dc iuei constructive. In con
diliile vidului iueolol!ie. d a avansat ce
lebm tez:.i: "Comunis"!nul este puterea so
vietelor plus c!el'lrific;u'ca In1regii t,m".
CIIlU P()pper l'ali lief! marxismul urept
forma eca mai c\'olual;-. a istorismului.
are III vedere dezvoltarile in directia e
eonomismului si a lemiei luptei de claS[1
Col forta motril'e a istoriei, pe em'e Ie su
pune unui atent examen critic. formulmd
totodata si altemativa bazata pe optinnea
etico-politico democrata.
Popper fundarnenteaza 0 viziune dia
metral opusa determinismului cconomic
aI lui Marx ~i ideii privind "neputinta
politicului" din teoria acestuia asupra
statului. Artitmd ca exista 0 interactiune
intre condi\iile economice ~i idei. nu
doar 0 dependell\a unilaterala a acestora
din WIlla fata de cele dintii, Popper atri
buie politicului un rol fundamental, in
miisura sa controleze ~i sa modifice in
chip decisiv realitatea economica. Ceea
ce mseamna 0 largire imensa a cimpului
activitatilor politice. Totodata, Popper
avertiz( aza asupra perieolelor pe care Ie
comport:1 oricl' putere - cea politica nu
mai putin dedt cea economica - liisala
necontrolata . " Dogma ca puterea eco
nomic" sta la originca tuturor relelor U'e
buie parasit;), Lo'Cul ei trebuic 5<1-1 ia In
telegerea pericolelor pe care Ie comporta
orice forma de putere necontrolata. Banii
ca atare nu reprezinta un pericol deose
bit. Ei devin peTicuio~i numai d.... c:l pot s,l
cumpere puterea, fie direct, fie prin mro
birea celor economicc~te slabi, silili sa sc
vinda pentru a Ir.1i. Trebuie sa intcJegem
ca problema polilica centrala 0 constituic
controlul asupra puterii fizis.e ~i a explo
atMii fizice". (II. p. 142). Intr-o dcmo
cratic. cheile conlrolului asupra "demo
nilor" economici, dar ~i asupra exaeer--
bani puterii statului ~i a guvemantilor ca
persoane. Ie reprezinta institllliiJe . Prin
exercitarea controlului democratic, cle
ne pun la ad,lpost de arbitariul persoa
nclor ~i de consecintele a~a numitului
paradox al libertiitii - argumentul ca li
berlalea, in sensul de lipsa a oricarei
ingradiri, uuce cu necesitate la foarle
m~ri Ingradiri - paradox neinteles de
Marx alunei c1lld precolliza uisparilia
claselor, a pUlerii de sIal si saltul in "im
periullibert;1Iii".
Critica faeuta ue Popper lui Marx
este covir~itoare si re leva deosebirea
funuamental:1 dintre cei doi glnuitori.

- 29-

Popper subliniaza aliI inconsistenta

teoriei materialiusmului istoric. "debili

tatea ei fatala" c1t ~i utopismul profetiei

lui Marx privind revolutia socialii ~i tre

cerea "cu necesitate" 1a socialism.

Dind dovadA de onestitate intelectu

ala, el ii recunoa~te ~i unele (putine)
merite, fapt ce i-a atras 0 serie de critici
din partea antianarhi~tilor. ~i acuzatia ca
nu poate uita "prima iubire".
"Adevarul este ca Marx n-a intuit
defel ceea ce avea sA se petreaca". spune
dar Popper ~i-I declara pe Marx un "fals
profet", "Rationamentele pe care se spri
jina profetia sa isto.rica nu stau in picioa
reo Ingenioasa incercare de a trage con
c1uzii profetice din observatii facute asu
pra tendintelor economice din vrcmca sa
a esuat. Ratiunea acestui esec nu rezidii
in vreo insuficienta a bazei empirice de
la care pome~te rationamentul. Ratiunea
e~ecului sau ca profet rezidA in intregime
m mizeria istoricismului ca atare. in fap
tul simplu ca, chiar daca observam as
tazi ceea ce pare a fi 0 tendinta istorica.
nu putem ~ti daca ea ni se va infatisa la .
fel ~i mline" (II, p. 210). In evaluarca
profetiei lui Marx. Popper denunta iluzi
ilc pernicioase ale istorismului ca
tehnolol!ie sociala hoiist.} ~i ambitiile
de~arte ~Ie oricarui rl'volurionarism. ca
atitudine politica intemeiata pe 0 asemc
nea viziune. Nu exista nici 0 "necesitate
istorica" erijala intr-o install\a absoluta a
lumii. asa cum sustinea Marx; nu exista
nici 0 "fatalitate istorica", pe care vreo
minte luminata sa 0 poata cunoaste cu
anticipatie. De aceea. orice profctie is
torica este: in principiu, suspect,'i. Viito
rul este deschis. afirma Poppcr. ~i de
pinde de actiunile noastre spontane si
libere, care nu pot fi prevazute ill mod
absolut de nici 0 schema abstract.' si carc
nu asculta de vreo lege ineluctabila. "Nu
exista 0 lege a prog;esului. totul va de
pindc de noi insine "susline. In autentk
spirit liberal. Popper. Increz,ltnr 10 pu
Ie rca inuividului si 111 fona raliollalil.:irii
lui. Responsabilitatea deslinului Ilostm
ne apartine. Trebuic s,1 ne gasim justifi
carea m munca noastra, In ceea ce facem
s~ nu mtr-un imaginar "sens al istoriei".
"In loc sA pozam drept profeti. trebuie sA
devenim ziditori ai destinului nostru
este concluzia fiIosofului "societatii des
chisc". ~i aceasta 0 putem face apiirind
aceIe institu\ii democratice de care de
pind libertatea noastra ~i, in cele din
urma, progresul societa\ii.
Crezul rationalist allui Popper se ras
fringe ~i in scriitura. in caractensticile de
stil, inconfundabile, ale textului: clari
tate, univocitate, coeren\3, ordine, rigoa
re argumentativa. Calita\i redate cu fide
litate de versiunea romaneasca a canii,
datorata logicianului Dragan Stoianovici.
Pentru cititorul roman, optimismul ce
se degaja din intreaga lucrare a lui Karl
Popper, increderea autorului in forta in
dividului ~i a institutiilor democrat ice de
a transforma gradual societatea, pot con
stitui un real suport in depa~irea pasi
vitatii ~i a resemnani cc au cuprins soci
etatea noastra, prea mult inrobita ideilor
de fatalitate ~i predestinare istoriea.
NOTE
I. Karl Popper, Intellectual Autobio
graphy, in P.A. SchUpp, The Library of
Living Phiiosophers: the Philosophy of
Karl Popper. Illinois University, p. 91.
2. ibid. p. 26
3. ibid.
4. ibid. p. 95
5. The Economist, April, 1988.
* Karl R. Popper. Societatea deschi
sa $i dusmanii ei. Editura "Humanitas",
1993, vol. I, Vraja iui Platon; vol. II,
Epoca mariior proferii: HegeJ $i Marx.
traducere de D. Stoianoviei.

LIANA IONESCU - born in

Bucharest (1954). She graduated
at the Faculty of Philosophy,
University of Bucharest (1977). A
candidate at Ph. D. in Philosophy
of Science, she is a political edi
tor at the daily news paper

Romania Libera.
SP nr. 14 februarie 1994

..
Texte fundamenlaie

Jnstitiaca impartialitate

JOHN RAWLS
In acesl capitol introductiv schit.ez d
\eva din principalele idei ale leoriei jusli
tiei (dreptAtii) pe care vreau sa 0 dezvolt.
Expunerea esle inforrnala ~i inlentionea
za sa pregaleasca drumul penlru argu
menleIe mull mai detaIiale care unneazii.
InevilabiI. esle 0 oarecarc s uprapunerc
intre discutia de acum ~i cea ulterioara .
incep Tin.' descrie rolul juslitie i ~n co
operarea social:1 ~i cu 0 sCllrla prcLcntarc
asupra subiectului fu damental al jlls
litie i, slruclura de baza'a socictatii . Apoi,
p rez int id ee p rincipala a ju stitici ca
impar1ialilate tedul.:1te) (justil.:e :lS fair
ness) , 0 teorie a juslitiei care generali
zeaz:1 i ridid!. 1a un nivel mai i all de
abslrac tizare cone Pli3 trad it io nal :1 a
(:onfracluJui social. Aeordul soc ietlit ii
esle Inlocuil de 0 situatie iniliala care
Incorporea11i anumite constTlngcn procc
t.Iurale in argumenlelc lit: . linalc -;.-1 con
duca hI 9 intelegc!c inilialfl asupra prin
cipii/or drepUltii In sc pul darific:arii si
1.;onlJ'a lului. rna voi (X'upa de c\lllt:eptiile
cJill'k utiliLarisla si de cele inluitillllisle
u privire 13 juslilie. $i voi 10.1 in Ct.>osi
derare c!leva diferente dinlre 3<.:esle con
ceptii si justilia ttl ImpartialiL.lIc. Scapul
meu ea~uzjtor e Ie sa elahorcz 'in ama
rlunt 0 leorie a jusllliei care s;\ fie 0 a1ter
nalivA viabila la aceste dcx:tlint' ear~ au
<lominal mult! vremc (r:Il.liliu OO:lslra
[ilu$ofidi.

1. RoloJ justitiei
Drcplalca {".,Ie prima virtule a insti
tUliilor sociale, 3S.1 ~um aJc\:\1II1 1::le
prima virllltc a .;j"lemclor d c ~indi rc.
Oriclt de elemtnto si de e.cnnom lGi eslc Cl
teorie. ea tr ~buie respinsa sau revizuil[t
daca elne neadevarat.1; Ja fel . oridl de
eficiente .'Ii de bine rtnduite ar fi legile ~i
lOstiLu\iile. el.e trebuicTefonnate
abo
Ute daca sinl nedrepte. Orice persoanii
poseda 0 inviolabililale fondaw pe jus
titie. pe care wei macar prosperitalca
societiitii ca lntreg nu 0 paale cAJca In
picioare. Din acesf mOliy. justitia oeagil
Capful cll pierderea libertcllii pentnl cme
va devine dreaptii printr-un bine mai
mare de care au parte allii. Ea nu perrnite
ca fatA de sacrificille impuse asupra ci
IOrva sii c1ntareascA moo greu suma mai
mare a aV311tajeloT de care se bucura cei
multi. Prin urmare. 1otr-o socielate
dreaptA. libertatile cetAteniei egale slnl
considerate drept fixe; tireplurile fixate
de justitie nu se supun lranza<"l iilor poli
lice sau calculelor inleTeselar sociaIe.
Singurul moliv care n pennite sA accep
lam 0 teorie eronata este lipsa uneia m i
bune; anal g. 0 nedreptale sle tolerabilii
numai dnd este oecesara evitarea unci
nedrept~t i ch iar mai ma ri. Fiind inliile
virtuti ale acti vitatilor um311e. cu -adeva
rul Si dreplatea nu se pot face compro
misuri.
Aceste propozitii par sa exprime con
vingerea noastra intuitivA cu privire la
primatul justitiei. FAnt Indoial~ ca ele
slnt exprimate prea pUlemic. In orice
caz, vreau sa cercetez daca aceste argu
mente slnt temeinice. iar d.lca slnt, cum
pol fi cle lamurite. In acest scop, este
necesarii elaborarea unei teorii '3 juslitiei
in lumina careia aceste asertiuni sa poatA
fi interpretate si apreciate. Voi Incepe
prin a lua in considerare rolul principiilor
justitiei. Pentru a consolida ideile, sa pre
supunem ca 0 societale este 0 asociatie
de persoane mai mult sau moo putin auto
suficientii. care In relatiile lor unele cu
altele recunosc anumite reguli de con
duita ca obligalorii ~i care In eea mai
mare parte a timpului actioneaza In con
fo rmitate eu cle. Sa presupunem mai
departe ca aceste reguli specifica un sis
tern de cooperare destinat sa ~ustina
bincJe celor care iau parte la el. In con-

sau

SP nr. 14 februarie 1994

secinta, de~i 0 societate este societate

cooperativa pe actiuni (cooperative ven
ture) in vederea avantajului reciproc, ea
este in mod tipic marcata de conflict ca
~i de identilatea de interese. Existii 0
idenlitate de interese de vreme ce coope
r~rea socialii face posibila pentru loti 0
viata mai buna dedt ar fi avut oricare
dintre ei daca ar fi trail numai dupa pro
p riile eforturi . Exista un conflict de in
terese de vreme ce persoanele nu sint
ind ifer nte la felul in care slnt Impanite
benefi ciile mai mari produse de colabo
raTea lor. de vreme ce penlru a-si atinge
scopurilc, fi ecare dintre ei prefera 0 parte
mai mare uneia mai m icA. ESle necesar
un set de principii penlru a alege dinlre
varialele aranjamenle sociale care dc ter
minil tmpMrirea v3Jllajel r $i pentru a
garanta 0 inlelegere asupra ce lor mai
uvenile pani lmpartile. Accslc priocipii
sint chiar principiile jusliliei soc iale: elc
a 'lgurA 0 modatilatc de alocare a drep
IOOlor Si ind.lloririlor in cadrul insliluti
ilor fundamentale ale socictatii ~i detl
nesc distribuirea adecvatli a beneficillor
$i poverilor cooperarii oclale.
Sa spunem aeum cA 0 sooietale eSle
bine orinduila (well-ordered) clnd nu
num:u cll e te coneepulA astfel incit sa
promove;.e binele membriloT ei. dar cmd
e. esle in mod efectiv OruOlWtol de c""un
ceptie publica a juslitiel Adkil. eSle
v )rba tie. pre 0 SQ\;iela.te in care ( I ) fie a
re accepla !)i stie ell '~i ceilahi necepll1
~'eJe:.tsi principii ale justiliei. ~i (2) insti
tUliile sociaie fundamentale s tisfac In
majl1rilalCOI c.v.urilor si sint ClloosC'ute [\
. ati~faL 1!1 m: jorilatc,1 l':llurilor.lceSlc
principii. In accsll';lI. in timp t'e <)amenii
pol manifesla eereri exc 'sive unul de la
a llut. 'n toale aceslen e i recUnl)S un
punet de vedere omun. pomind dela
care prelcn\iile lor pot fi adjudecate. Da
il inclina\iile amenilor spre propriuJ in
teres [ae necesarli vigilenta lor u nul ratA
de eHUah. accep\ionea publica a justitiei
face po. ibila asocierea lor lrainica. Intre
indiviii cu scopuri ~j obiective disparate,
(J concep\ie impartAsita a juslitiei stabi
le$le calU$ele prieleniei civice; dorin~
generali!i penlru justi,ie limiteaza un mi
rirea altar ,eIuri. S-ar :{>utea concepe 0
conceptie publica a justltiei care sa con
stituje carta fundamen~ a unei asocieri
umane bine orlnduite.
Desigur, socJel.3\ile xisteote sint ra
.reori bine orinduile in acest sens, deoare
ceo de obi ei. ceea ce este just sau . ljust
se aflA in di~;putA. Oamenn se cor :auc
eu pcivire la care principii ar tn )ui sa
def1neasca clauzel Cundarnenlaie al
asoderii lor. Cu Loate aces tea. ptllem
mea afinna ca. in ciuda ace rui de7..acord,
fie.care are a conceplie a justitiei Aceas-
ta fuseam nA ca ei iilleleg nevota de~i sinl
pre!!A1iti sa aflIme un sel caracleristic de
pri ncipii pentru s tabilirea drepLurilor ~i
i ndatoririlor fundamentale $' pentru a
dctermina ceea ce ei considenl a fi dis
Lribuirea adecvatA a benefidilor '~i pove
rilor sociale . Astfel pare natural sa se
conceapa conceptul de justitie ca fiind
distinct de variatele conceplii ale justitiei
~i ca fiind specificat de rolul pe care 11
au In coroun aceste diferite seturi de
principii, aceste conceptii diferite. 1 Prin
urmare, cei care suslin conceptii diferite
ale justitiei inca pot didea de acord ca
instituliile slnt juste clnd nu se fac dis
tinctii arbitrare intre persoane In stabili
rea drepturilor ~i indatoririlor fundamen
tale ~i clnd regulile delerrnina 0 balanta
adecvata Jntre prelentiile ce se Intrec
pcntru avantajele vietii sociale. Oamenii
pot cadea de acord cu privire la aceasla
descriere a institutiilor juste de vreme ce
notiunile de distinctie arbiLrara ~i balanta
adecvata, care sint cuprinse in conceptul
de justi\ie, sint IAsate deschise interpretA
rii tiecaruia in concordanta cu principiile

de justitie pe care el Ie acceptA. Aceste

principii evidentiaza care similaritAti ~i
diferenle dintre persoane sint relevante
in determinarea dreplurilor ~i indatoriri
lor ~i ele determina care Impiir\ire a a
vantajelor este corespunziiloare. Evident .
aceastii diStinctie inlre concept ~i varia
telc conceptii ale justitiei nu hotanlsc
probJeme importante. Ea pur ~i simplu
ajuta la identificarea rolului principii lor
justitiei sociale.
Oricum insa, 0 proponie oarecare de
inlelegerc cu privire la conceplii le jus
. tit iei nu cs te singura premisa a unej co

m unitati umane viabile. Exista citeva al te

probleme sociale fun damentale, In par

ticular cele de coordonare. efi ienta si

slabilitate. As reI. pl. nurile indiviziJoT

trebuie sa fie polrivi te i m preum'l. astfel

Incil aCli vitiitile I r sa f ie c mpa~ibil e

uncle cu alt ele ~ i sa poata fi Juse la bun
sur!i it fan) ca ,Is te plaril e Ieg ilime ale
c uiva sa fie dezamAgile in mod sever.
Mai mull. indepHnirea aceslor planuri ar
tr hui sa conduca la realizarea un r. co
. puri sociaJe in modalilAti are inl efi
ciente l/i consistente (compatibile ) Cll
justitia. Si. in cele din urmi1, schema
cooperani sociale trebuie sa fie stabilii:
ea trebuie posa tn Boord (cu) si sa se pro
ccdcze de bun a voie In acord cu regulile
i d haLa: iar dnd apar infmctiunne. ar
Irehui sa existe flme stabili,atoarc care
A previna viitoare violari ~i sa lindil sprc
restnur:n:ea intelel!erii. Acum . e. t evi
dent eel acestc treI Rrobleme sint legate
cu aeeea de justi\ie. In ab cnla unei anu.
mile m(tsuri de acord eu privire III ce a
ce .,Ie JlIsl $i il1j usl . in mod c1 ~'r este lIltli
llitkil pcntr u ilH.li i7i s;, - ~ i coordc;nc /c in
mod eficicnt lanurilc pentru . se asigur:;.
.C<I sill! me nl inute inteieg r iJe rec ip roc
avantajoase . Nemcrederea i re enlim e
ul corodeazll IegaturiJe civilizatiei, iar
suspiciunea ~i ()~iilitatea J" provoa pe
oameru sa actiooeze in moduri pc cat ei
le-ar evita al tminteri. Astfel ca. in timp
e mlul specific al concep~illor de justitie
e te sa specifice dreplurile si i ndaroririle
fundamentaIe ~i sa J et rmine parrile lm
prutite corespunzatoare, modu) in ,care 0
con eptie face ace3S ta este legat de afec
tarea problem~lor eficientei, coonlonaru
si stabilitiitii. In general, nu putem apTe
ci a valo area unei co ncep tii a justitiei
numai dupA rolul ei distributiv, .oricil de
util ar p utea fi a cst ro) tr identificarea
conceptului .de justitie. Trebuie sa luam
in con i d erat ie o nexi un ile s al e m ai
largi; intrucit mar dacA j ustitia are 0
anumjta priOlil.:1le , fi ind cea mai impor
laotA irtute a institulii loT, ramine Inca
adevarat fap tul ca, In condiliile egalitat ii
pe alte lanuri, 0 conceplie a Justitici este
preferabilli alteia clnd consecintele ei
moo largi sint mai de doril.

2. S ubiectul j ustitiei
Despre mulle lucruri se spune ca slnt
juste sau injusle: nu numai legi. institulii
~i sisteme sociale, dar de asemeni actiuni
particulare de multe feluri, inclusiv de
cizii, judecali si acuzatii . De asemenea,
numim jusle sau injuste atitudinile ~i dis
poziliile persoanelor, chiar persoanele
insele. In orice caz, subiectul nostru este
acela al justiliei sociale. Pentru noi, su
biecrul principal al justiliei este structura
fundamentala a societatii 's au, mai exact,
felul In care institutiile sociale majore
distribuie drepturile ~i Indatoririle funda
mentale. ~i felu) In care se hotAra~te im
partirea avantaje\or ce decurg din coope
rarea socialii. Prin institulii majore Inte
leg constitulia polilica si principalele a
ranjamenle economice ~i sociale. Astfel,
protectia Jegala a libertalii de glndire ~i
libertatea con~liintei, pie\ele competitive .
proprietatea privata a mijloacelor de pro

- 30

duetie ~i familia monogama sinl exemple

de instilutii sociale majore. Luate tmpre
una ca 0 singura schema. institutiile ma
jore definesc drepturile ~i indatoririlc
oamenilor ~i influenteaza planurile lor de
viata, ce pot ei a~tepta sa fie si cit de bi
ne sper.1 ei sa faca. Struetura de baza este
subiectul principal al justitiei. deoarece
efectele slnt atit de profunde si de pre
zcnte inca din start. Notiunea intuitiva
aici este ca acea.sta lructur.1 conIine po
zitii sociale variate ~i ca oameni nascuti
in diferite pozitii au asteptal; diferite de
v iat:'! , dete rm in al partial de si s lemu)
politic , ca ~i de circum tanlele economi
ce ~i soc iale. 10 e1u1 ace tao institut iile
sociale fa vorizeaza anu mile siluatii de
pornire fa\1\ de allele. Acestea sint in spe
cial.inegaliliilile adinci . Nu numai dl int
impr.1~tiale 'in mod universal. dar ele si
afeCLeazil saDsele injl ialc ale amenHor
in viatu; eu loate acestea. nu e Sle p )sibil
c ele sa fie justificate printr-un ;ipel la
nouunile de lnsus.ire sau merite (merit or
de 'crt). Acestor ineg:tlit3ti. presupus
inevitabile in lructura de baza a oricarei
societati. trebuie sa Ii e apLic prin ipl
ile ju stili~i $ ciale de Ia bun incepuL
Apoi, acesIe principii regleaza alegerea
pentru 0 conslitutie polilica !ii elementele
prindpale ale sislem ului eec numic si
social. Justitia unci <;cheme <;oci:..lle tJe
pindc In mod e~enlial de Felul in c<lre
drepturile ~i i'ndaloTiriie fun damentale
'Int atribuile si de sansele ecoflomice si
c( ndiliile sodale din ecLoare diferile ale
SOCielali!.
Orin'"tu! ceTcctilrii noastre e~le limi
lutll1 doua fcluri. in primul rinlL sint pre..
(leupal de llO cal . r ec ial <II pro t lcmei
justit i i. Nu VI )i considera juslltia insti
lu\iilor si praelicilor : odaLe la modul
general . cu excepfia cazlIlui e xam imrrii
justi1 iei legilor naliunilor Si a relatiilor
dlllLre sLale ( 57). Prin unnare . daca
cineva presupune a se 'aplica acel con
cept de jllslitie oriundc exista 0 alocare a
va privil In mod rational ca vanrajo.
sau dezavantajos, alunci sintem interesati
d ar intr-una din inslanlele aplicarii sale.
Nu eristA nici un moti v pentrn a presu- .
pune prea devreme ea principiile satisfl'l
c;!Uoare pentru struc tuTa principaJa sint
valabile pentru Ioale cazuri1e. S-ar pUlea
ca acesle principii sli nu functioneze pen
tru regulile ~i practicile asociatiilor pri
va te sau penlru gTUpurile sociaJe mai
putin cuprinz!1toare. Ele pol Ii irele vanle
pentru diferite c nventii in forrnale ~i
obiceiuri ale vie~ii eo Lidiene; S-3r putea
ea ele sA nu c1ucideze jusliti. sau, ~ mai
bin e , im pa rtialil a tea ara njamentclor
cooperative oluntar sau pr edurilor
pentm i ntocmirea futelegeri lor contrac
tuale. C onditiile pentru legea natiunilor
pot recJama principii diferite la care se
ajunge lnLr-un mod diferit Voi fi muhu
mil dacil este posibil sa se formuleze 0
conceptie re7..0nabila a juslitiei pentru
stmctura de baza a societatii, conceputa
pentru moment ca fiind un sislem Inchis.
izolat de alte societMi. Semnificalia aces
tui caz special este evidenta si nu are
ncvoie de explicatie. Este natural sa pre
supunem ca odata ce avem 0 tcorie
solidii pentm acest caz, celelalte proble
me ale dreptatii se vor dovedi mai u~or
de prelucrat. in lumina ei. Cu modifica
rile potrivite, 0 asemenea teorie ar asigu
ra cheia pentru citeva din aceste proble
me.
Cealalta limitare a discutiei noastre
este ca pentru cea mai mare parte exa
minez principiile justitiei care ar regIa 0
socielate bine orinduita. Se presupune ea
fiecare actioneaza just ~i lsi face partea
lui In sprijinirea instilutiilor juste. De~i
justilia poale fi, dupa cum a remarcat
Hume, virtutea precauta, geloasa, noi
Inca mai putem Intreba cum ar [I, 0 soci
etate perfect dreapta. 2 Astfel, iau In con-

Tex Ie fundamenlaJe

live ale structurii de baw a societAtii. Imi

In justitia ca impartialitate. pozitia
siderare ceea ce numesc acord strict
asum faptul cA orice rezonabilA teorie
originara de egalitate corespunde starii
(strict cumpliann:) ca fiind opus teoriei
etica completA trebuie sA incIudA prin
acordului partial (partial compliance the
naturale din leoria tradilionaiA a contrac
ory) ( 25.39). Ultima studiaza principi
cipii ale acestei probleme fundamentale
tului social. Desigur, aceastA pozilie 00
iIc. ghideazA felul in care trebuie sa tra
ginarA nu este ca 0 stare de luemri isto
si ca aceste principii. oricare ar fi ele.
conslituie doctrina ei asupra justitiei.
ricA actuaiA. si cu atl1 mai putin ca 0 con
tam Justitia. Ea cuprinde subiecte precum
Prin urmare. conceptu! de justitie pe care ditie primitivA a culturii. Este inteleasA
teoria pcdepsei. doctrina nlzboiului drept
mi-I asum va fi definit prin rolul prin
ca 0 situatie pur ipoteticA, astfel caracte
~i justificarea diferitelor moda[itati de
cipiilor sale in atribuirea drepturilor ~i
rizatA lncit sA conducA_spre 0 anum ita
opozitie fata de regimurile nedrepte. da
indatoririlor si in defmirea unei impArtiri
conceplie a justiliei. 5 Intre trAsAturile
sificate de la nesupunerea civilA ~i rezis
corespunzatoare a avantajelor sociale. 0
esenliale ale acestei situatii este aceca cA
tenta militarA la revolutie ~i rebeliune.
conceptie a justiliei este 0 interpretare a
Slnt incluse de asemeni aici probtemele
nirneni nu-si cunooste in societate locul.
aceslui rol.
.
pozilia de c1asA sau statutul social, nici
dejustitie compensatoare de cumpAnire
S-ar pArea cA aceasta abordare nu
intre 0 forma de injustitie institutionalA si
nu-si cunoaste sansa in distribuirea in
concorda cu traditia. Tot~L eu cred cA
susirilor si abilitAtilor naturale, inteligen
alta. Evident. problemele teoriei aeordu
d<"l. concorda. Sensu I mai specific pe care
lui partial sint chestiuni presante si ur
la sa, puterea ~i celelalte asemenea. Voi
gente. Ele slnt lucrurile cu care ne con
Alistotel it dA justitieL si din care deriva
presupune chiar cA pArtile nu-si cunosc
frunt~im in viata de fieeare zi. Motivul
ccle mai familiare fonnulari . este cel de
conceptiile asupra binelui sau indinatiile
pcntru a Incepe eu teoria ideala este c;1 ea
abtinere de 1<"1 pleonexia. adicA de clstiga
lor psihologice speciale. Principiile jus
asigura singura baza pentru lntelegerea .re a unui avantaj pentru sine prin insusi
titiei slnt alese in spatele unui vAl aI ig
rea a ceea ce apartine altuia, proprietatea
sistematic:i a acestor probleme mai pre
norantei. Asta garanteazA cA nimeni nu
este avantajat sau dezavantajat in alege
sante. De pilda. discutarea nesupunerii
lui. rC{;ompensa lui. functia lui ~i altele
de acest feI. sau plin negarea a ceea ce se
rea principiilor de rezultatul sansei natu
civile depinde de ea ( 54-59). Cel putin.
cuvine unei persoane. a implinirrii unei
rale sau de contingentele circumstantelor
voi presupune c,l nu poale fi allfel clsti
promisiuni. a plAtirii unei datorii. a res
sociale. De vreme ce toti sint situati si
gata 0 intelegere mai adlllCA ~i cil natura
si scopurile unei socielati perfect juste
peclului cuvenit si asa mai departe. 3 Este
milar, iar nici unul nu este capabil sA
esle parlea fundamentalA a teoriei justi
conceapA principii care sA-i favorizeze
evidenl cit aceastA definitie este conce
PUI;' penlru a se aplica actiunilor. iar per
conditia particularA. principiile justitiei
tiei.
Dup;i cum esle recunoscul de loal;",
sO;lncle sint socotile ca fiind drepte In
slnt rezu!talul unei intelegeri sau a unui
m;-,sura In care eIe au. ca unul dintre ele
tirg corect. Date fiind 2ircumstantele
IUlllca. l"onccplul slruclUlii de haz;. esle
pozitiei originare, simetria relatiilor
'inlrucllva vag. Nu eSle 'inlotdeauna dar
menlele pclmanenle ale caracterului lor.
care dintre inslitutii sau trasAturi carac
fiecamia fatA de celaJalt. aceastA situatie
o dorinta fermA si efectivA de a actiona
just. Definitia lui Aristotel presupune
leristice sa fie induse In el. Dar ar fi prc
initialA este corect<'i intre indivizi ca per
matur sa ne ingrijonlm cu privire la a
oricum 0 explicatie asupra a ceea ce
soane morale. adicA fLinte rationale. si cu
apartine in mod adecvat unei persoane si
ceasta problema aici . Voi continua prin a
propriile teluri si capabile. voi pre
a ceea ce i se cuvine. Cred cA asemenea
supune. sA aiM sensul dreptatii. Pozilia
disc uta principiile care se aplicA la ceca
originarn este. s-ar putea spune, status
IndreptAtiri (entitlements) sint adesea
ce estc cu sigurantA 0 parte a structurii de
derivate din institutii sociale ~i din as1ep
quo-ul initial corespunzAtor, astfel cA
bazA. inteleasA in mod intuitiv: voi Incer
ca apoi S.I extind aplica(ea acestor prin
Inteleeerile fundarnentale incheiate in el
tarile legitime cArora ele Ie dau nastere.
slnt n~pArtinitoare (fair). Aeeasta l'xplicA
Nu existA ~oliv pentru a presupune ca
cipii aSlrel Indt ele sa acopere ceea ce
p;irea s;1 fie elemenlele principale ale
proprietatea numelui "juslitia ca
Arislotel ar fi In dezacord cu explicatia
impartialitate" (''justice as fairness'); ele
aceasta. si cu certiludine cft el are 0 con
acestei structuri . Poate ca aceste principii
ceptie a justitiei sociale care sa dea sea
se vor dovedi a fi perfect generaJe. desi
eXJ'ri~~. id~a c.a.s~ ~de d~ aco~d .a~u.p~
rna de aceste prelentiL Definitia pe care
acesl lucru este improbabil. Este sufi
pnnclplllor Justl\lel mtr-o sltua\le mltlali'i
o adopt estc desemnatA sA se aplice di
care este nepArtinitoare. Numele nu
cient ca de se aplica celor mai impor
t;.mle cazuri de juslitie sociala. Ches tiu
recl cazului cel mai important. justitia inseamnA ca acele concepte de justitie si
slructurii de baza. Nu ex iSla nici un connea de p;'strat III millie esle ca 0 concep
de impartialitate slnt idenlice. nu mai
Il id l 'U not iunea traditionahl.
.
mull dedi Inseamnii fra za "poezia ca
tie a juslitici pcnlru slruclura de ba/;! arc
metaforif' ca acele concepte de poezie si
valoare prin ea Insasi. Ea nu <II' trebui
de metaford sint identiee.
respinsA pentru ca principiile sale nu slnl
Asa cum am spus. justitia ca nepArti
pretutindeni salisfacaloare.
nire incepe cu una dintre cde mai gene
Prin urmare. 0 conceptie a juslitiei
rale dintre toote oPliunile pe care persoo
sociale trebuie privita ca asigurind in
nele Ie pot face impreunA. adicli, cu op
primul rind un standard cu ajutorul cam
Scopul meu este sA prezint 0 concep
liunea primelor principii ale unei con
ia sA se aprecieze valoarea I sA se aloce
tie a justitiei care generalizeazA si ridicA ceplii de dreptate. care va regia in intre
aspectele distributive ale structurii de
la
un nivel mai inalt de abstractizare cu
girne critica ulterioar.1 si reforma institu
bazA a societAlii. De aceea, acest stan
nose uta teorie a contractului social, asa tiilor. Prin urmare, putem presupune cA,
dard nu trebuie confundat cu principiile
cum se gAseste sA zicem Ia Locke, Rous dopa ce au ales 0 conceplie a justiliei, ei
definind celelalte virtUli. Intrudt struc
. seau si Kant. 4 Pentru a face aceasta nu
urmeazA sA aleagA 0 constitutie si un le
turn de bazA si in general aranjamentele
trebuie sA gindim contractu} originar ca gislativ care sA adopte legi ~i asa mai
sociale pot fi eficiente sau ineficiente.
unul fAcut pentru a se potrivi unei socie departe, totul in acord cu principiile de
liberale sau neliberale, ca sialte multe
particulare sau pentro a intemeia 0
tali
justitie asupra CMora inilial s-a cAzut de
lucruri, la fel de bine dupA .cum pot fi
juste sau injuste. 0 conceptie completa formA particularA de guvemrunint. Mai acord. Situatia noastnl socialA este justa
dacA este ca atare prin aceasta decurgere
care sA defineascA principiile tuturor degraM. ideea cAlAuzitoare este cA prin
cipiile justiliei pentru structura de bazA a a intelegerilor ipotetice pe care noi Ie-am
virtutilor structurii de bazA, impreunA cu
societalii sint obiectul intelegerii origi
fi contractat In sistemul general de reguli
greutatea lor specificA atunci cind intrA
nare. Ele sint principiile pe care persoane care 0 definesc. Mai mult, presupunind
in conflict. este mai mult decl1 0 concep
libere si rationale. preocupate sA-si pro cA pozilia originalA determinA un set de
tie a justitiei: este un ideal social. Princi
moveze propriile interese, le-ar accepta principii (anume cA 0 conceptie particu
piile justitiei nu slnt decl1 0 parte. de~i
lntr-o
pozitie initiaIA de egalitate, ca de
larA a justitiei va fi aleasA), va fi prin
poate partea cea mai importantA, a unei
finind termenii fundamentali ai asocierii
urmare adevArat indiferent dnd vor satis
asemenea conceptii. La rindul sau. un
lor. Aceste principii sint destinate sA re
face instituliile sociale aceste principii,
ideal social este conectat cu 0 conceptie
glementeze toate intelegerile ulterioare;
cei angajati in ele pot spune unul altuia
a societatii. 0 viziunea a modului in care
ele specifica lipurile de cooperare social! cA ei colaboreazA in termeni asupra cA
trebuie intelese telurile si scopurile coo
in care se poate intra si formele de gu
rora ar fi fost de acord dacA erau persoa
perArii sociale. Diferitele conceptii ale
vernamint care pot fi stabilite. Acest
ne Iibere si egale, a caror relalii reciproce
justitiei sint consecintele diferitelor no
mod de a privi principiile justiliei iI voi . erau corecte. Ei ar fi putut sA vadA aran
liuni ale societAlii impotriva fundalului
numi justitia ca impartialitate (echitate).
jamentele lor ca satisfAcind stipulatiile
de conceplii opuse privind necesitAtile
Astfel , trebuie sA ne imaginAm cA de care ei ar fi stiut intr-o situatie initia
naturale si momentele favorabiIe' ale vie
acei care se angajeazA in cooperare so
lA, care ar fi intruchipat constringerile
Iii umane. Pentru a intelege pe deplino
cialA aleg impreunA, intr-un singur act. ralionale si Iarg acceptate asupra alegerii
conceptie a justitiei trebuie sA expIicitAm
principiile care vor atribui drepturile si principiilor. Recunoasterea generalA a
concepti a cooperArii sociale din care ea
Indatoririle fundamentale si vor determi
acestui fapt ar asigura baza unei accepta
derivA. Dar fAcind aceasta. nu trebuie sa
na impArtirea beneficiilor sociale. Oame
ri publice a principiilor de justilie coies
pierdem din vedere rolul special al prin
nii trebuie sA decidA In avans cum lsi vor
punzAtoare. Desigur. nici 0 societate nu
cipiilor justitiei sau subiectul principal la
reglementa pretentiile unul Impotriva
poate fi 0 schemA de cooperare in care
care ele se aplicA.
altuia si care sA fie carta fondatoare a
oamenii intnl voluntar intr-un sens lite
in aceste remarci preIiminare. am
societAtii lor. Asa cum fiecare persoanA
distins conceptul justitiei ca insemnind 0
trebuie sA decidA prin refleclie rationalA ral; fiecare persoanA se gAseste plasatA la
nastere intr-o pozilie particularA oare
balantA adecvata intre pretentii aflate in
ce constituie binele sAu. adicA sistemul
care. iar natura acestei pozitii afecteazA
competitie de 0 conceptie a justitie ca un de scopuri care este ralional pentru el
material ~ansele sale in vialA. Cu toate
set de principii legate de identificarea
sa-I urmareasca. tot asa un grup de per
acestea. 0 societate satisfAcind principiile
consideraliilor relevante caredeterminA
soane trehuie sA decidA odatA pentru tot
aceastA balanta. De asemeni. am carac
deauna ce trebuie ei sA socoteascA ca justitiei ca impartialitate se apropie pe cit
terizat justitia ca door 0 parte a idealului
drept si nedrept. Optiunea pe oameni de mult 0 poate face 0 societate de 0
schemA voluntarA. Intrucl1 satisface prin
social, desi teoria pe care 0 voi propune
rationali ar face-o In aceastA situatie
cipiile
la care persoane libere si egale ar
extinde, n\ra indoialA. sensu I ei cotidian.
ipotelicA de libertate egala. presupunlnd
Teoria nu este oferilA ca 0 descriere a
pentru moment ca aceasta problemA de consi"lti. in conditii care sint nepArtini
toare. In acest sens. membrii ei slnt au
unor semnificatii obi~nuite. ci ca 0 des
optiune are 0 solutie, determina principi
tonomi. iar obligaliile pe care ei Ie recu
criere a unor anumite principii distribuile justitiei.

3. Principala idee a
teoriei jostitiei

- 31 -

nose ar fi autoimpuse.
o tnlsAturA a justiliei ca impar\ialitate
este de a gindi asupra pi\rlilor din situatia
initialA ca rationale ~i mutual dezintere
sate. Asta nu inseamnA cA pArtile sint e
goiste. anume indivizi care sA aiM numai
inumite tipuri de interese, sA zicem in
bogAtie. prestigiu si dominalie. Dar ei
sint concepuli ca neavind interes falA de
interesul altuia. Ei vor admite cA pinA ~i
obiectivului lor religios i se poate opune .
rezistentA, in modul in care se poate
opune rezistenlA obiectivelor celor de
religii diferite. Mai mult, conceptul de
rationalitate trebuie interpretat atit cit
este posibil in sensul ingust. standard iO"
teoria economica. de a folosi mijloacele
cele mai eficace penlm seopuri date. rn
tr-o oarecare mAsurn. voi modifica acest
concept, asa cum se va explica mai tirziu
( 25). dar trebuie evitata introducerea
lui in orice elemente etice controversa
bile. Situatia initialA trebuie caracterizatA
prin. stipulalii care sint larg acceptate.
In elaborarea amAnuntitA a justiliei ca
impartialitate, 0 sarcinA. principalA este
de a determina care principii ale justitiei
vor fi alese in pozitia principaiA. Pentru a
face aceasta, trebuie sA descriem aceastA
situatic in unele detalii ~i sA formulAm cu
grijA problema de optiune pe care 0 re
prezinta. MA voi ocupa de aceste proble
me in capitolele irnediat urmAtoare. To
tusi, se poate observa cA odata ce prin
cipiile justitiei sint concepute ca de
curgind dintr-o lntelegere originar.1, in
tr-o situalie de egalitate, este 0 problemA
deschisA dacA va fi recunoscut principiul
utilitalii. Cu greu se poate lntimpla ca.
fMil pregAtire. persoane' care se percep pe
sine ca egale. IndreptAtite sA-si preseze
pretentiile unora impotriva celorlalte. vor
cadea de acord asupra unui principiu
care sA presupunA mai pUline perspe~tive
de viatA pentru unii, pur. si simplu de
dragul unei sume mai mari de avantaje
de care sc bucura ceilalti. De vreme ce
fiecare doreSle s.1-si proteieze inleresele.
capacitatea sa de a-si sustine conceptia
sa despre bine. nimeni nu are motiv sA
consimta la 0 pierdere de durata pentru
el insu~i in scopul de a determina cistigpl
net aI unei mari baIante a satisfacliei. In
urma unor impulsuri mArinimoase puter
nice si durabile, un om ralional nu ar
accepta 0 structunl de bazA doar pentru
cA maximizeazA surna algebric~ a avan
tajelor, fAcind abstractie de efectele ei
permanente asupra 'propriilor drepturi
fundamentale si interese. Prio unnare, se
pare 'cA principiul utiIitAtii este incompa
tibil cu conceptia cooperarii sociale intre
egaIi in vederea unOI' avantaje reciproce.
~i pare cA este incompatibil cu notiunea
'unei societ~H bine orinduite. Or. in orice
caz asa voi argwnenta.
schimb, vor sustine di persoanele
din situatia initialii. ar alege mai degraba
douA principii diferite: primul impune
egaIitate in atribuirea drepturilor si inda
toririlor fundamentale, in limp ce al do
ilea sustine cA inegalitAtile sociale ~i eco
nom ice, de exemplu inegalitiitile de bo
gAtie ~i autoritate, sint juste doar dacA au
drept consecinlA compensarea benefici
ilor pentru fiecare ~i, in particular, pentru
cel mai putin avantajati membri ai soci
_etiitii. Aceste principii excIud institulii
justificatoare pe motivul cA dificultatile
unora sint compensate de un bine mai
mare in totalitate. Poate fi ceva avantajos
.(expedient), dar nu este drept ca unii sA
~M mai pUlin pentru ca altii sA prospere.
Dar nu exista injustitie in beneficiile mai
marl ci~tigate de citiva cu conditia ca
situalia pers9aJlelor dezavantajate sA fie
astfel imbunAtatita. Ideea intuitiv! este
cA de vreme ce bunAstarea fiecAruia de
pinde de 0 schemA de cooperare film de
care nimeni nu ar putea avea 0 vialA sa
tisfAcAtoare, impArtirea avantajelor ar
trebui sA fie astfel incit sA impingA in falA
cooperarea de bunAvoie a fiecAruia care
ia parte la ea, inclusiv a ace lora mai
putin bine situati. Totusi, se poate a~tepta
aceasta numai dad sint propusi termeni
rezonabili. Cele douA principii mentio
nate par a fi 0 intelegere corecta pe baza
careia cei mai bine instarili sau mai no

(continuare in pag. 32)

SP nr. 14 februarie 1994

Tex le fundamenlaie

John Rawls

Nliscut in 1921, la Baltimore (Maryland), educat la

Karl Po{>per impotriva lui Platon in primul volum al
nit aproape imposibilA dupA 2500 de ani de filosofie po
Societil,u deschise - de fapt, un produs al RAzboiului
liticA in care problemelor formulate de Platon li Sea rlis
Kent School ~i la UniversitAtile Princeton ~i Cornell,
unde a ~i predat ulterior (la Princeton, 1950-1952; la
Rece, care prelungea dezbaterea ideologicA liberalism
puns din ce in ce mai partial ~i cu mai multe amenda
Cornell, 1953-1959). Vine la Harvard ca Visiting Pro
totalitarism dincolo de adevliratele ei rndAcini - Rawls
mente. Marea problemA a unei teorii Iiberale a justitiei
fessor (1959-1960). apoi lucreazA la Massachussets
revenea in mod constructiv la marea traditie platoni
provine din separarea dintre idealurile morale
(concepliile despre viata bunA) ~i justitia insA~i: Cum
Institute of Technology (1960-1962), penITU ca incepind
cianA: justitia este 0 virtute necesarA alit indivizilor in
din 1962 sA predea la Harvard University. , _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ --.~_::_--
pot coexista in armonie persoane cu idealuri
In afarA de articole In publicatii de spe

~i valori morale contrare (cAluglirul ~i solda

cialitate. a publicatln 1971 cartea care I-a

tul, revolutionarul ~i poetul. prostituata ~i

facut ce1cbru. A Theory of Justice .

mama. estetul ~i politicianul. ziaristul ~i

Membru al mai multor academii si insti

filosoful) InlT-O acee~i societate. posedi'nd 0

tutii ~tiintifice. American Academy of

conceptie unitarA asupra justitiei? Pentru a

I rAspunde numeroaselor critici care is-au
Arts and Sciences, American Philosoph i

I adus , Rawls ~i-a limitat drastic cimpul de

~al Association (pre~cdinte din 1974) etc.

In 1993. publica cea de-a doua carte a sa.

validitate al teoriei sale, precizlnd eli ea se

Political Liberalism. care probabil cA va . :."."......

aplicA numai "structurii de bazA" a unei

democratii constitutionale moderne. El a fost
ft. la fel ca ~i prima, un punet de referintA

in filosofia polilicil a secolului XX.

nevoit sA precizeze in repetate nnduri cA se

Beneficiind de toate avantajele Si de
abtine sA-~i prezinte teoria justitiei ca im
partialitate (sau echitate) ca pe 0 conceptie
zavantajele sistemului mcdiatic american.
A Theory of Justice. capodopera lui John
politicA generalA, aplicabilA la diferite tipuri
Rawl s. a devenit in acelasi timp un best- _~-.
de societAti. In conditii istorice si sociale
seIler fil11sofic si 0 carte dasica. Ea a fost
diferite, .~i nid ca pe 0 conceptie moml" ge
tradusa 10 tnate limbile europene impor
nerala. In acelasi timp insA. el a reusit sa
tante. precum si in chineza. japoneza ~i
ofere 0 alternativA la conceptia filosoficil
coreeami. Pretutindeni in lume s-au tinut
politicA dominanta In lumea anglo-saxonA.
utilitarismul. oferind 0 bazA mai sigurA ~i
seminarii intemationale pentru a 0 celebra
~i Intelege. Bineinteles. ea a provocat ~i
~~~~ mai acceptabilA principiilor constitutionale,
un val de retineri . critici, precum ~i douA
~
precum ~i libertAtilor fundamentale dedt
teorii paralele ale justitiei, fiecare din ea
~~~~~~~I
acela.
Sear putea crede cA teoria lui Rawls este
rEi
cu propria viziune a liberalismului (Ta
extrem
de mArginita in consecintele sale. dat
king RighL~ Seriously de Ronald Dworkin
Aleksandrnv. Alcksandrovskaia Sloboda - gravunJ sec. 17
~i Spheres of Justice de Michael Walzer).
fiind faptul ~A se aplicA doar democratiei cons
titutionale moderne. In realitate InsA. este yorba despre
comportamentul lor cotidian ~i In relatiile lor, cit ~i
Toate aceste trei teorii incearca sA formuleze funda
singurul regim politic care a reu~it sA iropace "libertatea
principala virtute a institutiilor ~i ordinii sociale. De
mentele morale ale lihcralisrnului. InsA Rawls ri\mine
anticilor" cu "Iibertatea modernilor", adicA dezacordul
fapt, Rawls i~i pune pentru democratia liberaIa modernA
punetul de cotit ur:l in gindirea liherala.
aeeea~i problmA pe care 0 formulase Platon in legiUura
profund dintre valorile libertatii ~i cele ale egalitatii in
D~i reprezintil 0 culme a glndirii modeme. fiind 0
structura de baza a societatii. Rawls i'ncearca sa recon
depasire a infundaturilor tipic marxiste ale postmoder
cu ora~ul-stat : justitia sociala ca reflectindi'n acelasi
cilieze tradjria lui Locke ("libertatea modernilor"). adica
timp mtelepciunea ~i soliditatea moralA a acelor cetate
nismul ui. John Rawls a restaurat notiunea dreptAtii In
libertatea de gindire ~i de constiinta. precum ~i anurnite
ni, mdivizi care sint ei insisi drepti.
.
locul care i se cuvenea - aeolo unde 0 si pusese pentru
drepturi fundamenta1c ale persoanei ~ i proprietAtii, eu
Sarcina pe care Rawb $i toti eei eare-~i pun aceleasi
inllia oara PIaH.m. In Republic;l. prima si cea Illai impor
tradiria lui RO!Jssc:w ("Iihcrlalea anticilor"). adica euali
'probleme ~i-o asuma - anume. de a detasa 0 deftnitie a
~mrA carte li e fi lnsofic politiea a tuturor timpurilur
adic!. in centrul dezbateIilor tcoretke despre politicil. justitiei sociale din diversitatea scopurilor ~i aspiratiilor
tatea libertatilor politice ~i valorilor vietii publice. b
Dupli marea nedreptate $i interpret are e1'Onatii com isa de
morale ale indivizilor din interiorul societAtii - a deve

pag. 31)
rocosi in pozitia lor socia1i - despre oi j
una din categ rii neput1:ndu- se afirma
cA-.$i merilJ1 situ&lia - ar putea astepta co
operarea voluntara a altora ciod 0
schema realizabilli este conditia necesarA
a bunlistArii ruturor,6 Odal! ce deddem
s4 c!utllm 0 conceptie a justiliei care
anuleaz4 acci enlele inzesrrnrii naturale
~ contingentele circumstanlelor sociale
drept anlidoluri in cAutarea avantajului
politic ~ economic, smtem condu$i cAtre
aceste principii. Ele exprimll rezultatul
indepArtMii acelor aspecte ale lumii so
ciale Care par arbitrare <lintr-un pUn(:l de
vedere moral.
Oricum. problema alegerii este ex
trem de dificilA. Nu mA ~tepl ca rAspun
sol pe care iJ voi ugera sa fie convin~A
tor pentru oricine. Pnn urmare. esre
demo de observat de la mcerut c! justitia
ca impaqialitate , la fe ca ~j aIle
conceptii conlracLuaIe. consti'l din douA
pATti: (1) 0 inlerprelare a situaliei iniliale .
$i a problemei oPlillnil puse 3CQI $i (2)
un set de principii asupra cArora se cade
de acord. dupa. cum se argumenteaz!. Se
poate accepta prima parte a teoriei (sau 0
variant4 a acesteia), dar nu cealallA $i
viceversa. Conceplul silualiei conlrac
lUSJe-iniliale poate p;Irea rezonabil. d~i
. principii Ie particulare propuse sinl
respinse Fam tndolal!. vreau sa sus\in c:t
eea mai .{X'trivitA cODceptie asupra aces
lei situalll conduce la ~cipii de justilie
cODlTare ulilitarismnlui !Ii perfectionis
mului. ~i cd prin unnare doctrina con
tractu]ul asigurA 0 altemati va Ia aceste
conceplii. Cu toafe acestea. sear putea
pune Ja indoiali1 aceasta. controversa
chiar dad se garanteazll ell metoda con
lTactualista este 0 modalitate ulila de a
sludia teorii elite Si de a expJica
prezumtiiJe ei de bazA.
.'
Justilia ca imparlialit31e este un e

ltemplu de ceea c~ eu am numit leoria

onrrnctulul. Ar putea exista 0 obieciie Ia

lermenul "contracl" $i la eltpresiile ine

dile, dar qed dl el va fi suficienl de uli!.

Mulle cuvinle au conotatii car , induc in

(urmare din

SP nr. 14 februarie 1994

eroar ~i care probabil produc coDfuzie.

C o siguran tA cA termenii " otilitate" ~i
.. tjljtarism" nu fae exceptie. Ei au . de
asemenea, sugestii nefencite , pe care
critici ostili au fost dom ici sA Ie exploa
leze; totusi ei sint sufrcient de clari pen
lm cei pregilliti sA studieze doctrina DtiJi
taril. Acel~i lucro ar l!utea sA fie adevA
ral {>enlru lermenol contract" apl icat
leonilor morale. DupA cum am arcUal,
penlnl a-I intelege clneva trebuie sA tina
cont de faptul dl ilflplic4 un anumit nivel
de abslraClie. In particular, con~inulUl. 10.
telegerii relevante n-u oste de a inilia 0
societale data sau de a adopta 0 fo~ de
guvem!mi nl. ci Jie a accepta anumite
principii morale. In plus, fiigAduieliIe la
care se face referire sint pur ipotetice: 0
concep~ie contracluata sustine cA anumite
principii vor fi acceptate mtr-o silua\ie
mi!iaJa. bine definit.4.
Valoarea termiDologiei contracluale
este e::l exprimA ideea dl principiile justi
tiei pot fi concepute ca pnncipil care ar Ii.
alese de cAlre persoane ralionale. ~i cA in
aces! fel eonceptiile justitiei pot fi expli
cale ~j justifieale. Teoria justitici oste 0
parle. probabil cea mai semnificaLi vii, a
teoriel 9ptjunii rationale (racional
choice). In plus, principiile justitiei se
ocup! de pretenliile conflictuale asupra
avanlajelor c1$tisale prin cooperarea
sociaJa; ele se aphcli reWiilor mITe mai
mulle persuane $i gTupun. Cuvlnlul
"contracl" sugerea7.A aceasUi pluralitate
la CeJ ca $i condi{ia ea ImpArttrea cores
punzlltoare a avantajelor trchuie sa fie In
concordantA cu principii acceptabile pen
tru loate pArIHc. Conditia publicirAtii
penlru pnDcipiile justi~iei este de ase
menl CODotat<1 de frazeologia contraclUa
lisla. Aslfel. daca aceste principii Slnt
conse inte ale unei lnle1egeri, cet1itenii
detia 0 cuno~lere a priDcipiilor din care
dccurg celelaJle. Este caracteri tica [eori
ilor contractuale sa sobllnieze nalura
publicA a principiilor politice. tn sfi~il,
doctrln8 c o nlractualist a are
JungA
traditie. Exprimarea legaturii cu aceast!
linie de gindire ajutA la definirea ideilor

. ~i concorda c u pielatea naturalA. P rin

urmare , exi ta. nu meroase avantaj in
fo losHea termenului "contract" . 1ar c u
precauliile de rigoare luate, nu ar trebui
sA induca in eroare.
o remarcA finalA. Justitia ca impartia
litate nu este 0 teorie oontractualil com
pJetil. PenlT cA esle elar cA ideea con
Iractuali1 poate fi extinsi'i dopA dorinlA 1a
mai m ult sau mai putin d It un intreg
sistem etic. adicA la WI sistem ce include
principii pentru toate virtutile, nu doar
pentru justitie. Aici, in cea m ai mare
parte a expnnerii, voi lua in considerare
numai principiile dreptlitii si altele strins
1 gate de ele; nu voi face wei 0 lncercare
sA discut virtu\ile lntr-un mod sislemaric .
Evidenl, dad l j ustitia ca impartialitate
reuse~te intr-un mod rez.anabil, un pas
unnator ar fi studiul conceptiei mai ge
neraIe su~eralll de nurneJe "dreptatea ca
impartialitate" ("rightness as fairness".
Dar cmar ~i aceasrA teorie mai largll ~u
eaza. sA dea seamA de 103fe relattile mo
tale, de vreme ce pare sA includA numai
relatiile noastre cu alte persoane si sA nu
ia in considerare cum lrebwe sA n com
portlim fatA de animate ~i resrul naturii.
Nu suslin cl notiunea conlraclUlui ofcrA
o modalitate de abordare a acestor ches
tiuni, care sint eu slguran!A de prima.
importantA; ~i va Irebui sA Ie pun deo
parte. Trebuie sa recuno~lem oruootuJ
limital al justitiei ca impanialitat $i a
tipului general de conceplie pe care il
exemplific<1. Ot de departe trebuie mers
cu revederea concluziilor sale. odarA ce
smt imelese acest probleme, nu se poate
&cide~~ ;

Fr~ment din John Rawls, A Tbeory

of JustJce (Cambridge, Mass. : Harvard
University Press. 1971).

traducere ~j prczentare
Dan PAVEL
Am lradus ai.ternativ ju_ lice PJin "jus
titie" sau " dreptate". ~ fairness pun
"impanialitale" . "echilale" sau "nepi!rti
nire'. (n . trad,)

- 32

NOTE

1. Aici il urmez pe H.L.A. Hart. The con

ception of Law (Oxford, The Clarendo n

Press, 1961). pp. 155 }59.

2 _ An Enquiry Concerning Principles of
. M orals. sec. m, pt. I, par. 3, ed. L.A. Selby
Bigge, a doua edi\ie (Oxford, 1902), p. 184_
3. N jcomacheJm Ethics, 1129b- 1l 30b5.
Am urmal mterpretarea lui Gregory Vlastos,
"Justice and Happiness 1n The Republic" , in
Plato: A Collection of Critical Essays, editatA
de Vlastos (Garden City. N .Y. Doubled ay
and Company, 1971). voL 2, pp. 7Of. Pentru 0
dis cu\ie a lui AriJitotel d pre 'ustitie, vezi
W. F.R. Hardre. Aristotle 's Ethical Theory
(Oxford, The Clarendon Press, 1968), ch . X.
4. Dupl1 cum stlgereaz! textele, rnA voi
referi 1a Second Treatise of Go vernmenc a lui
Locke, la ConrractuJ social al LUl Rousseau ~i
18 perele e tice a l lu i K a nt 1ncep'ind c u
Prolegomrme [a mecafjzjca moravurilo[, ca
decisive tn traditia comraclului. Cu toal1
grandoarea lui, Leviathan aI lui Hobbes rididl
probleme speciale. 0 cercetarc istoricA gene
{alA este {acutA de J.W. Gough. The Social
Contract, 1o ua e' ilie (Oltford, The Cla
rendon Press, 1957), $i Otto Gierke, Natural
Law Dnd the 17leory of Soc:iecy. traduSll ~i cu
in troducere de Ernest Baker (Cambridge.
The University Press. 1934). 0 prezentare a
conceptiei contractualiste ea fiind In principal
o Ieorie eLic! poate fi gli.si!A in G~ . Grice,
The Grounds of MoraJ Jodgment (Cambridge.
The University Press. 1967>- VCZl, de ase
meni, 19, nota 30.
5. KanL este (impede eli in(elegerea origi
nalA este ipoteticll. Vezl Metafizica moralei.
p . 1 (Recilcslehre), in spei:al 47,52; i p. II
din eseul "C ncem ing the Common Saying:
This May Be True in Theory but it Does Not
Apply in Practice'" in Knnt's Political Wri
tings. cd. Hans Reiss ~j traducere de H.B.
Nisbet (Cambridge, Th Uni versiry !>ress,
1970), pp. 73..JlO, Vezi Georges Vlachos, La
Pens6e politique de Kant Pa is, Presse~
Univcrsilaires de France, 1962), pp. 326-335;
~ i J .G . Murphy. Kant: Th e Ph il osophy 1)1'
RiShI (Lon on, Mac millan, 1970), pp. 109
112, 133-136, pentru 0 discu\ie mni amplA.
6, Pentru formularea aeestei idei intuitive
ii sint indatorat lui Allan Gib~ .