Constituiile din / n Romnia

Una din primele realizri ale domniei lui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, si una
dintre cele mai importante realizri ale epocii moderne a fost promulgarea primei
Constituii a Romniei n data de 1 iulie 1866. Aceasta a fost una democratic, realizat
dup modelul Constituiei din Belgia, 1831. Prin acest lege fundamental, Romnia
devenea monarhie constituional ereditar, tronul se mostenea pe linie masculin n
baza dreptului de primogenitur, femeile fiind excluse. Constituia era de factur liberal
si cuprinde principi democratice: separarea puterilor n stat, pluralism politic, guvernare
reprezentativ si suveranitatea naional.
n privina Drepturilor Romnilor se enunau drepturile civile si politice de care se bucurau
cetenii romni. De exemplu: libertatea constiinei, libertatea nvmntului, a presei, a
intrunirilor, a asocierii, respectarea proprietii private care era sacr si inviolabil, etc.
Tot aici se specifica n articolul 7 faptul c, cetenia romn era dobndit numai de
crestini.
Puterile statului erau deinute n conformitatea cu principiul separrilor puterilor n stat:
puterea executiv deinut de domn/rege si guvern; puterea legislativ de ctre
parlament si domn/rege iar puterea judectoreasc de ctre instituii judectoresti.
Adunrile reprezentative( Parlament- bicameral), erau: Senat si Camera Deputailor.
Atribuiile Parlamentului erau: de adoptarea legilor si bugetului statului; dreptul de
autoconducere; de autodizolvare si interpelare. Parlamentarii erau alesi prin vot censitar,
n colegii electorale: patru pentru Camera Deputailor i dou pentru Senat.
Guvernul,era alctuit din ministri n frunte cu un prim-ministru. Ministri aveau
responsabilitatea legilor si rspundeau n faa Parlamentului.
Puterea judectoreasc avea n frunte Curtea de Casaiune( nalta Curte de Casaie si
Justiie).
Domnul avea o domnie electiv ereditar, n cazul n care se mbolnvea sau deceda s-a
stabilit clar cine conduce statul( fie o locotenen domneasc, fie o Regen n funcie
de situaia dat). Atribuiile domnului erau executive: sef al statului, al armatei, al
administraiei avnd atribuii executive, numea si revoca ministri si funcionarii statului,
administraia fiind condus de ctre acestia. Astfel persoana domnului este neviolabil,
toate actele trebuie contrasemnate de ministrul de resort, alte atribuii: bate moned,
acorda amnistie si graiere,
este comandantul suprem al armatei, acorda distincii si decoraii, confer gradele
militare, ncheie tratate, convenii si pacte; declar rzboi si ncheie pace; deschide
sesiunea parlamentar prin adresarea mesajului tronului; conduce sedinele guvernului.
De asemenea domnul are si atribuii legislative: sancioneaz legile si le promulg, n
plus Carol I a dobndit si dreptul de veto absolut( prin intermediul cruia putea
respinge orice
lege).
Aceast Constituie a contribuit din plin la evoluia Romniei din perioada ce a urmat,
prin elaborarea ei viaa politic s-a modernizat, monarhia devenind elementul de
echilibru al acesteia. Prin adoptarea Constituiei,
Romnia s-a comportat ca un stat independent, deoarece nu ainut cont nici de puterea
suzeran, Imperiul Otoman si nici de Marile Puteri Garante. Chiar dac a fost revizuit de
mai multe ori, prin modificarea articolului 7, prin reducerea colegiilor electorale, formarea
regatului, etc., legea fundamental, elaborat n 1866 se menine pn n 1923.

Evenimentele din 1918, care au dus la realizarea Marii Uniri, au dus la cresterea
teritoriului si a populaiei de aproape 3 ori, la nmulirea minoritilor naionale si
confesionale, fapt ce a fcut necesar o nou constituie.
Astfel dup ce a fost promulgat de regele Ferdinand I, Constituia intr n vigoare la
data de 29 martie 1923. Aceastai are aceeasi structur ca cea din 1866, psrnd
majoritatea articolelor din legea fundamental.
Modificri eseniale s-au adus n titlul Despre teritoriu Romniei : prin care Regatul
Romniei este un Stat naional unitar si indivizibil(...) este nealienabil (...). n privina
drepturilor Romnilor se pstrez toate drepturile si libertile civile si politice ale
romnilor , n plus se introduce dreptul de vot universal, egal, direct, obligatoriu si
secret, exceptndu-se femeile, magistraii si militarii, desi femeile au aceleasi drepturi
civile cu brbaii. Proprietatea nu mai este un drept absolut ci devine garantat de stat si
are funcie public.
Numrul mare de minoriti naionale si confesionale face ca n constituie s fie
prevzut egalitatea tuturor cetenilor indiferent de religie si etnie.
Puterile statului sunt n general aceleasi ca n 1866, cu mici modificri: monarhul pierdea
dreptul de veto absolut( astfel nct monarhia este cu adevarat constituional), se
introduce un Consiliu Legislativ, cu rol consultativ, etc. Aceast Constituie rmne n
vigoare pn n 1947, cu o pauz ntre 1938-1940.
Modificri importante exist n Constituia din 1938 , intrat n vigoare n urma
referendumului organizat de regele Carol al II-lea si promulgat la 27 februarie 1938.
Constituia din 1938 introducea domnia autoritar a lui Carol al II-lea, prin faptul c regele
devenea un factor politic activ, participnd efectiv la activitatea de guvernare: convoac
Parlamentul, numeste si revoac ministri, poate s guverneze prin decretelege.
Se menine formal principiul separrii puterilor n stat, deoarece prerogativele executive
regelui sunt extinse n dauna celor legislative, Parlamentul avnd mai mult un rol de
decor. De asemenea sunt este desfiinat pluripartidismul, fiind nfiintat un singur partidFrontul Renasterii Naionale care l avea drept conductor pe
Carol al II-lea, iar dreptul de vot este restrns, prin impunerea vrstei de 30 de ani pentru
alegtori.
Constituia din 1965 , la fel ca cea din 1948 si 1952 menine regimul comunist prin :
proclamarea suveranitii populare(nu cea naional); unicitatea puterilor n stat( n loc
de separarea puterilor); sublinia rolul conductor al partidului unic n stat si al clasei
muncitoare; reprezentarea poporului print-un singur organ ales(Marea Adunare
Naional) si reafirm centralismul democratic ( n plan economic, politic, administrativ).
Romnia devenea Rebublic Socialist si era condus prin principiul conducerii colective.
n privina drepturilor si libertilor civile si politice ale romnilor, acestea sunt nclcate,
introdus nc din 1948 dreptul de vot universal ( pentru toi cetenii peste 18 ani, mai
puin cei cu anumite condamnri) este totusi pstrat deConstituia din 1965.
Constituia din 1991, revizuit n 2003, a fost necesar deoarece s-a revenit la
democraie. Prin aceasta s-a impus Statul de Drept, n care cetenii sunt egali n faa
legii, s-a format o Societatea Civil, s-a revenit la sistemul Pluripartid, etc.
Constituiile statului romn au evoluat asa cum s-a vzut mai sus, privind drepturile si
libertile civileale romnilor, instituiile statului romn, formele de organizare politic
ale statului si a teritoriului n funcie decontextul intern si internaional n care au fost
elaborate. Astfel am trecut de la monarhie constituional(1866)la monarhie
autoritar(1938), apoi o republic cu un regim comunist(1947) si iar la republic cu regim

democrat(1991). De la vot censitar(1866), la vot universal cu restricii(1923), iar n 1948

la vot universal pentru toi cetenii. De la domn la rege(1866-1881), apoi la secretar
general (1948), iar n 1974 la presedinte al RSR.
n revizuirea lor a trebuit s se in cont si de contextul internaional, cele mai bune
exemple pot fi, modificarea articolului 7 al Constituiei din 1866 pentru recunoasterea
Independenei si adaptarea legislatiei romnesti la cea a Uniunii Europene, n 2003.