Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Microsoft Office Word Document
Microsoft Office Word Document
Referat
la Geografie
or. Floresti
2014
Iepurele Polar
Morsa
Morsele sunt mamifere mari, semi-acvatice, care triesc n mrile reci din emisfera
nordic. Exist dou subspecii: de Atlantic, Odobenus rosmarus rosmarus i de Pacific,
Odobenus rosmarus divergens. Morsa de Pacific e puin mai mare, masculul cntrind
pn la 1800 kg. Morsele mai sunt cunoscute i ca elefani de mare.
Morsele sunt membre ale ordinului Pinnipedia. Sunt, de asemenea, singurele membre ale
familiei Odobenidae. Cuvntul compus Odobenus provine din odous (din limba greac "dinte") i baino (limba greac - "mers"), bazat pe observaiile efectuate asupra acestor
animale atunci cnd ele se folosesc de coli pentru a iei din ap. Rosmarus i are
originea n cuvntul suedez pentru mors. Divergens nseamn n limba latin "care se
despart", referindu-se la coli.
Legi federale din SUA i Canada protejeaz morsele i stabilesc limite pentru vnatul
anual. Doar n circumstane deosebite i se permite unei persoane strine de aceste cteva
comuniti s vneze morse legal. Legea interzice exportul de coli neprelucrai din
Alaska, dar produsele pe baz de filde de mors pot aprea pe pia dac sunt sculptate
de un meteugar nativ.
Ursul Polar
Ursul polar (Ursus maritimus) este un urs care triete n zonele corespunztoare
Oceanului Artic, fiind cel mai mare animal de prad ntlnit pe uscat. Durata vieii este
de 35-40 ani.
Ursul polar este un mamifer mare, greutatea acestuia ajungnd pn la 700 kg (un
mascul) i 400 kg (o femel), nlimea la 1,8 m i lungimea la 3 m. Are o blan de
culoare alb. Ghearele mari i puternice sunt capabile s doboare adversarii naturali.
Are un strat de grsime sub piele, care l ajut s se protejeze mpotriva frigului, aceast
caracteristic fiind ntlnit i la alte animale din tundr. Este un nottor excelent.
Urii polari triesc n tundra cu climat subpolar, mai precis n regiunile de coast ale
Arcticii SUA, Canada, Groenlanda, Norvegia i Rusia.
Ursul polar este aproape n ntregime carnivor, consumnd diferite cetacee i pinipede.
n principal vneaz lng malul mrii, pe calotele de ghea de pe insulele arctice.