Agricultura la nivelul economiei nationale comparativ cu

Uniunea Europeana si Cipru

Agricultura joac un rol strategic n toate rile lumii, ntruct este principalul sector responsabil de
securitatea alimentar a populaiei, avnd totodat o contribuie special la procesul general de dezvoltare
economic durabil i de protecie a mediului.
Spre deosebire de majoritatea rilor UE, agricultura a fost i continu s fie un sector de prim
importan n Romnia, att prin contribuia sa n economie, ct i ca pondere a populaiei ocupate.
Permanent supuse evalurilor i analizelor, performanele sectorului agricol romnesc rmn relativ modeste,
n contrast cu potenialul su natural i cu ateptrile populaiei ca agricultura s-i ajusteze rapid structurile
sub influena politicii agricole comune, prin facilitarea finanrii sistemului, inclusiv asigurnd investiiile
necesare creterii, dar i s introduc continuitate i consisten n msurile luate de decideni.
Romnia este unul din statele europene care se bucur de o bun nzestrare n ceea ce privete
resursele de teren, ap i resurse umane. Cu toate acestea, pn n prezent, aceste avantaje au avut doar o
influen limitat n ceea ce privete generarea unei dezvoltri semnificative i restructurri n agricultur i
n zonele rurale.
Definirea locului economiei agroalimentare, n general, i a agriculturii n special, n ansamblul
economiei naionale poate fi realizat prin intermediul unui panel de indicatori sintetici relevani, referitori la
contributia in VAB ,ponderea in PIB, in importuri si exporturi si in populatia ocupata.

Ponderea agriculturii in principalii indicatorii ai

economiei
Agricultura reprezint un sector de prim importan n Romnia, att prin contribuia pe care o are n

economia naional, ct i prin rolul su social vital. Cu o contribuie de 6,7% la valoarea adugat brut (VAB)
naional, raportat la nivelul anului 2011, agricultura a jucat dintotdeauna un rol important pentru economia Romniei.

Ponderea agriculturii n ansamblul economiei naionale

Specificare

2007

2008

2009

2010

2011

ROMANIA
% agriculturii in PIB

5.1

5.4

2.7

5.9

% agriculturii in import

12.5

7.7

9.8

8.4

8.2

% agriculturii in export

11

6.6

7.8

8.5

29.5

28

29.1

19.1

32.6

% agriculturii in PIB

1.2

1.2

1.1

1.2

1.2

% agriculturii in import

7.4

5.7

7.8

6.7

8.6

% agriculturii in export

8.4

6.3

6.8

6.6

9.2

% agriculturii in populatia ocupata

5.6

5.4

5.1

4.7

5.3

% agriculturii in PIB

3.9

4.8

4.3

1.5

4.7

% agriculturii in import

5.1

1.7

-0.4

% agriculturii in export
% agriculturii in populatia ocupata

2.6
23.9

0.3
22.6

1
24

1.9
14.4

-0.2
27.3

% agriculturii in populatia ocupata

UE-27

DECALAJE(+/-)

Sursa: AGRICULTURE AND RURAL DEVELOPMENT , date disponibile on line: http://ec.europa.eu/ , accesat 6.04.2014

Contribuia agriculturii Romniei n Produsul Intern Brut (PIB) a fost ntotdeauna ridicat.Din
datele analizate in tabelul de mai sus, observam ca ponderea agriculturii in PIB-ul Romaniei este cu mult
peste media ponderii agriculturii in PIB-ul Uniunii Europene datorita importantei acestei ramuri in economia
nationala fata de celelalte tari membre.
Analiznd gradul de compatibilitate al agriculturii i economiei romneti cu cea european (UE), se constat
diferene sau discrepane ntre Romnia i UE.
In ceea ce privete fora de munc din agricultur, aceasta este mult supradimensionat n
comparaie media UE- 27, populaia ocupat n sectorul agricol meninnduse la un nivel constant ridicat, n
perioada 20072011. Dei aflat ntr-un proces de diminuare, populaia ocupat n agricultur reprezenta n
2011 aproximativ 32.6% din totalul populaiei ocupate, un decalaj foarte mare fa de media UE-27 (5.3%) i
chiar fa de Cipru cu 8,1%

Importuri, Exporturi, Balana Comercial

Importuri (mil euro)

Specificare

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Romnia

8.955

12.056

14.931

14.726

17.321

10.381

Cipru

6.470

7.246

7.135

8.237

7.583

7.274

Odata cu intrarea in piata comuna a UE, importurile efectuate de tara noastra au crescut
semnificativ, comparativ cu exporturile. Odata ridicata bariera taxelor vamale, tot mai multe
produse straine au invadat piata romaneasca, asa cum de altfel era de asteptat.
Privind importurile n cele doua ri, acestea au trend ascendent, dar importurile Cipru
sunt mai mici dect cele ale Romniei.

mil euro

Exporturi

Specificare

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Romnia

4.796

6.657

7.683

8.277

9.921

7.486

Cipru

2.574

2.446

2.185

1.985

2.210

2.412

Se observa ca exporturile Romaniei sunt mai mari decat cele ale Cipru.
Putem observa o crestere a exporturile in Romania in decursul anilor pe cand in Cipru
exporturile raman constant cu usoara diminuare in anii 2006 si 2007

Indicatori la nivelul agriculturii

1 Potenialul agricol

Romnia se bucur de un potenial de dezvoltare important, dei insuficient exploatat.

Romania are o suprafata totala de 238 mi km si o populatie de 21.41 milioane de locuitori.
Cipru are o suprafata totala de 9,23 mii km si o populatie de 992 mii de locuitori
Suprafaa agricol pe categorii de folosin

Suprafaa agricol total a Romniei, la sfritul anului 2011, nsuma 13,98 milioane hectare,ceea ce
reprezint 61,2% din suprafaa total a fondului funciar naional(n scdere cu 320mii hectare, fa de 2007).
Modul de folosin al terenului agricol, n anul 2011, se prezint astfel

8,995 mii hectare reprezint teren arabil;

444 mii hectare reprezint vii si livezi;

4,543 mii hectare reprezint pasuni si fnee;

Suprafaa agricol ( mii ha )

An
2007
2008
2009
2010
2011

Romnia
13546,00
13546,00
13523,00
14156.00
13982.00

Cipru
1235,00
1430.00
1204.00
1358.00
1380.00

Se observa o suprafata Agricola mult mai mare in Romania decat cea din Cipru.

Teren arabil ( mii ha )

An
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011

Romnia
8.915
8.985
8.939
8.553
8.721
8.789
9.146
8.995

Cipru
567.00
578.00
479.00
589.00
610.00
598.00
612.00
611.00

Avnd n vedere c suprafaa Romaniei este mai mare dect suprafaa Cipru, rezult ca i
terenul arabil este mai mare decat cel a Cipru. Acest indicator este n scdere att n Romnia dar
crescator in Cipru.

Suprafata agricola pe categorii de folosinta

Suprafaa agricol total a Romniei, la sfritul anului 2011, nsuma 13,98 milioane hectare,ceea ce
reprezint 61,2% din suprafaa total a fondului funciar naional(n scdere cu 320mii hectare, fa de 2007).
Modul de folosin al terenului agricol, n anul 2011, se prezint astfel

8,995 mii hectare reprezint teren arabil;

444 mii hectare reprezint vii si livezi;

4,543 mii hectare reprezint pasuni si fnee;

Vii si Livezi
An
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011

Romnia
429
510
469
490
463
460
463
444

Cipru
298
208
310
291
281
276
243
261

Suprafaa ocupat cu vii i livezi, n Romania are o tendin oscilatorie, cea mai mare valoare
nregistrndu-se n anul 2005, de 510 mii ha. n prezent, n Romnia, dintr-un total de 186,9
mii de hectare de plantaii de vie, 94,9 mii de hectare reprezint plantaiile cu vi nobil,
restul suprafeelor fiind acoperite cu hibrid, acceptat doar pentru producerea vinului de mas.

In ceea ce priveste aceasta categorie ambele tari au redus suprafata aproape in continuu din
2007 pana in 2011.
Puni i fnee

An

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Romnia

4.786

4.685

4.631

4.533

4.450

4.372

4.547

4543

Cipru

535

583

623

592

579

527

584

538

Ca si la categoria de mai sus si in cadrul categorii pasuni si fanete, Romania are o

suprafata mai mare atribuita decat Cipru.

Mecanizare
Factorul primar al subdezvoltrii agriculturii Romniei i al performanelor mediocre obinute, l
reprezint alocarea precar de capital pentru investiii i de capital de exploatare care are drept consecin
subperformanele de producie (randamentele medii la hectar i pe animal sczute, circa 35-40% fa de
media UE). Dotarea unui agricultor din exploataiile agricole romneti, comparativ cu dotarea unui
agricultor din UE 27, este de circa 2526 de ori mai mic (90009200 imobilizri corporale n UE; 350 n
Romnia) iar creditele bancare acordate exploataiilor agricole romneti sunt de 15-16 ori mai mici
comparativ cu creditele acordate exploataiilor agricole europene (110 /ha n Romnia i 1.700- 2.000 /ha
n UE).
Per total agricultur, specificul structural al exploataiilor din Romnia (polarizarea)
perpetueaz o situaie special ntre rile UE, i anume un numr important de exploataii (31,1% din total
exploataii agricole) nu utilizeaz tractorul i 91,1% exploataii care nu dein un tractor. La acest situaie s-a
ajuns i datorit faptului c retrocedarea terenurilor a avut ca efect secundar dependena micilor agricultori de
serviciile mecanizate ale deintorilor de tractoare, situaie mai puin ntlnit n alte ri UE.

Numr de tractoare ( numr )

ncrctura pe tractor ( teren arabil+vii+livezi/nr de tractoare ) ( ha/tractor )

Specificare

2004
Numr de tractoare
171.811
Romnia
ncrctur pe tractor 54
Numr de tractoare
98.452
ncrctur pe tractor
Cipru
5.67

2005
173.043
55
101.235

2006
174.563
54
105.135

2007
174.003
52
112.143

2008
174.790
52
113.952

6.43

6.98

7.89

8.28

Dotarea tehnica a agriculturii constituie in prezent si va reprezenta si in viitor unul dintre

elementele esentiale in valorificarea potentialului existent in acest sector, implicit in asigurarea
securitatii alimentare a omenirii.
n ceea ce privete numarul de tractoare, diferena este vizibil ntre cele doua ri,
deoarece numrul tractoarelor n Cipru este mult mai mic decat cel din Romania. In cazul
ambelor tari , numarul de tractoare este in continuua crestere , dar cu putine unitati.
n Romnia, ncrctura pe tractor, are o tendint de scdere n perioada analizat, dar acesta
are o valoare destul de ridicat.

Total substanta activa la hectar

Romania
Cipru

2006
2007
880,00 1,066,900.00
439,893
472,135.00

total
2008
2009
1,446,000.00 1,634,000.00
484,722.00
497,147.00

2010
1,870,987.00
552,419.00

Analizand totalul substantei active la hectar intre Cipru si Romania este o foarte mare
diferenta Romania depasind cu mult Cipru. Chiar daca totalul de substanta activa la hectar a mai
crescut si in Cipru diferenta nu s-a diminuat deoarece si Romania a inregistrat crestere in 2010.

Rezultate obtinute in agricultura

n anul 2012, producia ramurii agricole a sczut cu 21,9% comparativ cu anul 2011. Producia
vegetal a sczut cu 30,6% i producia animal cu 0,6%, n timp ce producia de servicii agricole a sczut cu
4,8%.
n structura produciei s-au produs modificri n sensul scderii ponderii produciei vegetale
(62,5%), meninndu-se totui predominant i creterii ponderii produciei animale (36,7%). Ponderea
produciei de servicii agricole (0,8%) nu prezint modificri semnificative fat de anul precedent.

Efective de animale

Analiza produciei agricole animale i decalajele existente fa de celelalte state membre este realizat
din punct de vedere al efectivelor, produciei fizice i a celei pe locuitor, consumului mediu lunar, gradului de
autoaprovizionare, importurilor, precum i al nivelului valorii produciei agricole.

Bovine ( capete )

Specificare 2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Romnia

2.897.000 2.808.000 2.862.000 2.934.000 2.819.000 2.684.000 2.512.300 2.001.110

Cipru

353.421

483.290

606.358

696.200

756.640

700.017

723.940

716.880

n Romnia, numrul bovinelor nu a avut o evoluie constant, oscilind n perioada

analizat. Cea mai mare valoare se inregistreaz n anul 2007, n Romnia, de 2.934.000, dup
numarul bovinelor scade.
In Cipru , numarul bovinelor este foarte scazut fata de cele din Romania.

Porci ( capete )

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Romnia 5.145.000 6.495.000 6.622.000 6.622.000 6.565.000 6.174.000 5.793.400 5.428.270

987.900

Cipru

912.379

880.558

928.510

925.300

978.647

865.300

908.700

Ca si in cazul bovinelor, Romania are un numar mult mai mare de suine decat Cipru

Oi ( capete )

Specificare 2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Romnia

7.447.000 7.425.000 7.611.000 7.678.000 8.469.000 8.882.000 9,141,500 8,417,440

Cipru

117.585

115.963

100.802

131.900

123.635

186.376

158,262

150,966

Numrul ovinelor n Romnia, depete cu mult valoarea numrului de ovine din Cipru.
Numarul insemnat de ovine se datoreaza suprafetelor mari de zone montane din ara noastr.
Numrul ovinelor n Cipru se afl n scdere n primii 3 ani, crescnd n 2007 la 331.900 capete,
ca apoi s aib o tendin descresctoare.

2 Rezultate economice

Producii medii la principalele culturi vegetale

Comparativ cu celelalte state membre, n anul 2012, Romnia se claseaz pe locul:

5 la producia de cereale dup Frana, Germania, Polonia, Marea Britanie i Spania;
penultimul loc la sfecla de zahr
5 la producia de gru dup Frana, Germania, Marea Britanie i Polonia;
2 la producia de floarea-soarelui dup Frana.
Producii medii la
principalele culturi
Romnia Gru
(Kg/ha)
Porumb
Sf.
de
zahr
Fl.
soarelui
Legume
Cipru
(Kg/ha)

Gru
Porumb
Sf.
de
zahr
Fl.soarelui
Legume

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

3477
4549

2998
3981

2773
3575

1610
1702

3422
3227

2430
3416

2700
4317
38743

3665
4529
35140

32393

29159

29431

26327

34889

38607
1442

1606

1801

1682

1401

1554

730

1446

16700
996
846

2400
947
957

8426
967
1047

11125
936
1054

12883
987
954

1562
845
9567

1754
869
9673

1843
953
9382

1756
846
9275

1235
947
9265

10853

13895

12680
924
946
1934

959
972
1847

923
982
1853

935
9746

953
9472

968
9572

Producia de gru, este mai mare n Romania dect n Cipru. n ambele ri aceast
producie este variabil, n Cipru are o tendin de scdere iar n Romnia tendina este de
scdere, apoi de cretere, urmnd ca apoi s scad, iar n anul 2009.
Produciile de porumb de scadere urmata de crestere in Romania pe cand in Cipru aceasta are o
tendinta doar de crestere.
Aceste oscilaii pot fi cauzate de factorii naturali cum ar fi clima, precipitaiile, temperatura dar si
de procesul de chimizare care sa fie folosit astfel nct sa aduc profit.
Se observ faptul ca i la celelalte producii, Romania nregistreaz valori mai ridicate
dect Cipru.
In perioada analizata, produciile medii la principalele culturi vegetale, sunt oscilatorii
avnd tendin de cretere, respectiv de scadere. In Romania, una dintre principalele cauze ale
acestei situatii este neefectuarea la timp si de calitate corespunzatoare a lucrarilor agricole, ca urmare
a dotarii tehnice precare.

Producii totale pe locuitor la principalele produse de origine vegetal

Producii totale/loc la
principalele produse
Romnia
Prod totale/loc la gru
Prod
totale/loc
la
Kg/loc
porumb
Prod totale/loc la sf de
zahr
Prod totale/loc la fl
soarelui
Prod totale/loc la legume
Cipru
Prod totale/ loc la gru
Kg/loc

Prod totale/ loc

porumb
Prod totale/loc la sf
zahr
Prod totale/loc la
soarelui
Prod totale/ loc
legume

2004

2005

2006

2007

2008

2009

363

341

256

141

333

241

675

482

417

179

364

370

31

34

53

35

33

38

72
220

62
167

71
191

25
144

54
177

51
163

128

153

165

154

173

164

la 192

197

185

175

192

201

de 12

10

15

13

16

14

fl 11

19

14

14

12

10

la 89

95

97

90

95

98

n ceea ce privete produciile totale pe locuitor la principalele producii de origine

vegetal. Din graficile de mai sus, rezult faptul c Romnia are producii mai mari decat Cipru
la toate categoriile de produse.
Producia ridicat de floarea soarelui se datoreaz faptului ca romanii consum ulei de
floarea soarelui in cantitai mari.
Creterea sau desceterea acestor indicatori este influenat de creterea sau descreterea
produciilor totale obinute, dar i a populaiei.