UNIVERSITATEA Lucian Blaga din Sibiu

FACULTATEA DE INGINERIE

MASTER: INGINERIA I MANAGEMENTUL

GAZELOR NATURALE

TEHNOLOGII SPECIFICE REALIZARII

RETELELOR DE TRANSPORT GAZE
NATURALE

Coordonator tiinific:
Prof. univ. dr. ing. TODERITA NEMES

Masterand:
Anul I / Semestrul II

2012 2013

CUPRINS

pag.
Capitolul 1. Introducere ...4
1.1. Notiuni introductive ..5
1.2. Clasificarea procedeelor de sudare ...5
1.3. Clasificarea imbinarilor sudate .7
1.4. Modul operator al procedeelor de sudare .9
1.5. Avantajele si dezavantajele constructiilor sudate ...10
Capitolul 2. Schita subansamblului si a componentelor aferente ..10
Capitolul 3. Prezentarea materialului metalic de baza si a compozitiei sale chimice 11
Capitolul 4. Modul de lucru pentru metoda de reparare cu obturare exerioar cu manon secionat12
4.1 Descrierea metodei de lucru..12
4.2 Procedurile de sudare.13
4.3 Pai premergtori sudrii...14
4.4 Msurarea grosimii de perete.14
4.5 Particulariti ale sudrii sub presiune...15
4.6 nlturarea izolaiei i curirea zonelor cu defect i a celor unde se va efectua sudura..16
4.7 Stabilirea poziiei de sudare fa de cordoanele de sudur existente....17
4.8 Pregtirea manonului secionat....17
4.9 Sudarea cordoanelor longitudinale....18
4.10 Centrarea manonului..19
4.11 Aplicarea nurului din nlocuitor de azbes..19
4.12 Apropierea capetelor manonului de conduct.20
Capitolul 5. Elementele tehnologice de baza pentru sudarea electrica manuala, cu electrozi inveliti, a
subansamblului considerat ....21
5.1. Analiza si stabilirea procesului si procedeului de sudare ...21
5.2. Caracteristicile tipului de sudare adoptat .21
5.3. Fenomene metalurgice in baia de metal topit si in cusatura, la sudarea componentelor subansamblului
ales ......21
5.4. Structura imbinarilor sudat..22
5.5. Alegerea tipului de electrod (invelisului) pentru sudarea subansamblelor .......23

5.6. Stabilirea elementelor tehnologice de baza la sudarea cu electrozi inveliti ...23

5.7. Tensiuni si deformatii in piesele sudate .....24
5.8. Defecte ale imbinarilor sudate ....25
5.9. Controlul calitatii sudurilor ....26
5.10. Masuri de tehnica securitatii muncii ......27
Capitolul 6. Aprecieri privind necesitatea preincalzirii pieselor la sudare (principiul de calcul) si
nivelul acesteia (dupa caz) ...28
Capitolul 7. Tratamente termice ulterioare sudarii (temperature, durata, racier etc.) .29
Capitolul 8. Tehnologia fabricarii constructiilor sudate (fluxul tehnologic/operatii de pregatire,
asamblare si ulterioare sudarii) .30
BIBLIOGRAFIE ....31

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
1.1. Notiuni introductive
Sudarea este un procedeu tehnologic de asamblare a doua sau mai multe piese, prin difuzia reciproca a
atomilor in zona imbinarii. Sudarea se realizeaza printr-un aport de energie din exterior, capabil sa scoata din
echilibrul termodinamic atomii marginali ai pieselor de sudat si sa-i aproprie pana la distante de ordinul de
marime al parametrilor retelelor cristaline ale materialelor acestora, astfel incat sa se realizeze un amestec
intim al materialelor de imbinat, pe baza fortelor de coeziune interatomica.
Energia necesara sudarii se introduce in zona imbinarii cu ajutorul unor masini, instalatii si echipamente
de sudare.
Procedeul de sudare mai poate fi definit ca fiind ansamblul operatiilor termice prin care se realizeaza, in
mod industrial, imbinarea sudata nedemontabila si nedeformabila intre anumite componente confectionate din
diverse materiale metalice, utilizandu-se (sau nu), materiale metalice de adaos, totul desfasurandu-se in
anumite conditii de temperatura si presiune.
Procesul de sudare reprezinta ansamblul fenomenelor prin care se realizeaza imbinarea intre doua
componente.
Ansamblele si subansamblele imbinate prin sudare se numesc structuri sudate, iar materialul pieselor
componente ale imbinarilor sudate se numeste material de baza, notat prescurtat cu MB.
Odata cu energia de sudare, in foarte multe cazuri se introduce in zona imbinarii si o anumita cantitate de
material suplimentar, numit material de adaos sau metal de adaos, notat prescurtat MA, caruia ii revine (in
cazul cand este folosit) rolul principal de realizare a difuziei cu materialul de baza al componentelor imbinarii
sudate.
Spatiul dintre suprafetele care participa efectiv la realizarea imbinarii se numeste rost. Forma sectiunii
transversale a rosturilor fata de directia longitudinala a imbinarilor sudate, elementele geometrice definitorii
ale acesteia, ca si marimea acestora este reglementata in foarte multe cazuri prin standard de stat, in functie de
procedeele de sudare utilizate si de dimensiunile pieselor de sudat (in special in functie de grosimea metalului
de baza).
Rezultatul imbinarii prin sudare, respectiv imbinarea sudata, se numeste scurt, sudura.
Zona imbinarii sudate in care au actionat efectiv fortele de coeziune interatomica se numeste cusatura
sudata, notata Cus, sau uneori cordon de sudura.

In apropierea cusaturii sudate exista de regula o zona a metalului de baza avand proprietati mecanice
diferite de cele ale restului piesei, ca urmare a trasformarilor structurale in stare solida suferite in timpul
sudarii. Aceasta poarta numele de zona influentata termic, notandu-se adesea prescurtat ZIT.
Datorita procedurii utilizate (incalzire locala), in constructiile metalice sudate apar fenomene noi, mai
putin intalnite la alte tipuri de constructii, care pot duce la ruperi fragile (bruste) cu distrugerea intregii
constructii.
Ca urmare, in cadrul constructiilor sudate calculele de rezistenta si stabilitate nu sunt suficiente pentru a
garanta siguranta constructiei fiind absolut necesar ca acestea sa fie completate de luarea unor masuri pentru
evitarea eventualelor ruperi fragile.
1.2. Clasificarea procedeelor de sudare
Exista numeroase criterii de clasificare a procedeelor de sudare.
Introducerea energiei de sudare in zona de realizare a imbinarii se face fie prin incalzirea locala
accentuate a acestei zone, fie fara a se apela la incalzirea sensibila a acesteia, astfel ca sudarea se executa in
acest caz la rece, prin aplicarea unor forte.
Incalzirea pieselor in procesul de sudare modifica local proprietatile materialului de baza, il aduce in
stare plastica sau chiar il topeste local, impreuna cu metalul de adaos.
Procedeele de sudare sunt de doua tipuri:
- procedee de sudare prin topire, la care se utilizeaza topirea locala a metalului de baza;
- procedee de sudare prin presiune, la care imbinarea se executa cu mentinerea metalului de baza in stare
solida, deoarece in aceste cazuri, de regula, energia de sudare se introduce prin presarea locala a pieselor de
sudat.
Dupa energia primara de la care provine in final energia termica necesara incalzirii locale, aceasta poate
fi:
- energie mecanica, cadura fiind generata prin lovire, frecare sau ca urmare a deformarii elastice sau
plastice;
- energie termochimica, caldura rezultand in urma unor reactii exoterme de combustie (sudare cu flacara
de gaze) sau de inlocuire (sudare cu termit);
- energie electrica, caldura producandu-se pe baza efectului Joule (sudare cu arc electric, prin rezistenta
electrica, prin inductie);
- energie radianta, caldura rezultand in urma localizarii energiei radiante intr-un spatiu redus (sudare cu
laser, cu fascicul de electroni).
Procedeele de sudare sunt clasificate conform STAS 8325-80.
Dintre procedeele de sudare, amintite mai sus, in tehnica actuala, cea mai mare raspandire o au:
- sudarea prin topire cu arc electric;
- sudarea electrica prin rezistenta;
- sudarea prin presiune;

- sudarea prin topire cu flacara de gaze.

Procesele de sudare pot fi clasificate dupa:
A. Scopul urmarit:
sudare de imbinare;
sudare prin topire.
B. Modul de desfasurare a procesului de sudare:
sudare prin presiune;
sudare prin topire.
C. Sursele de energie:
Sudare prin topire:
cu surse electrice:
- cu arc electric;
- curenti de inalta frecventa;
- cu jet de electroni;
- prin efect Joule.
cu alte surse:
- cu flacara oxigaz;
- cu laser.
Sudare prin presiune:
cu surse electrice:
- efect Joule;
- curenti de inalta frecventa (CIF);
- energie inmagazinata in camp electrostatic;
cu alte surse:
- prin frecare;
- cu ultraviolet;
- la rece (fara incalzire).
D. Modul de executare:
sudare manuala;
sudare semimecanizata;
sudare mecanizata;
sudare automata.

1.3. Clasificarea imbinarilor sudate

Imbinarile sudate se pot clasifica dupa mai multe criterii, dintre care unul constituie obiectul unor
standard de stat.
Un criteriu de clasificare foarte important este cel al pozitiei reciproce a elementelor imbinate. Dupa
acest criteriu, imbinarile sudate prin topire (fig. 1.) pot fi:
cap la cap: - pe o parte (fig. 1. a); - pe ambele parti (fig. 1. b).
prin suprapunere: - frontala (fig. 1. c); - laterala (fig. 1. d); - inclinata (fig. 1. e).
in colt: - interioara (fig. 1. f);
- exterioara (fig. 1. g);
- in T (fig. 1. h);
- in cruce (fig. 1. i);
- in gauri (fig. 1. j);
- in muchie (fig. 1. k).
Imbinarile prin presiune pot fi (fig. 1.2.):
cap la cap;
in puncte;
prin suprapunere.

Fig. 1. mbinri sudate prin topire

Fig. 1.2. mbinri sudate prin presiune

Din figurile 1. si 1.2. rezulta ca imbinarile sudate se pot realiza prin suduri continue sau suduri
discontinue, in functie de conditiile functionale impuse si de particularitatile procedeelor de sudare utilizate.
Procedeele tehnologice de remediere a defectelor de pe tubulatura conductelor de gaze naturale, care
implica realizarea unor operatii de sudare pe conductelor aflate sub presiune sunt:
-Repararea folosind incarcarea prin sudare;
-Repararea prin aplicarea de petece sudate;
-Repararea cu mansoane de strangere tip A;
-Repararea cu mansoane de strangere tip B;
-Repararea cu invelisuri aplicate la distanta;
-Repararea cu invelisuri umplute cu rasina sintetica;
-Repararea prin sectionare cu by-pass.
Principalele tipuri de imbinari sudate care trebuie realizate la aplicarea acestor procedee sunt
prezentate in figura 1.1.

Asa cum se poate observa analizand figura 1.1, aplicarea procedeelor tehnologice de remediere a
defectelor de pe tubulatura conductelor de gaze naturale, poate implica realizarea a doua tipuri de imbinari
sudate:
-Imbinari sudate longitudinal-ISL, care se realizeaza intre componentele semicilindrice din care sunt
alcatuite elementele de adaos de tipul mansoanelor tip A si B sau invelisurilor care se umplu cu rasina
sintetica;
-Imbinari sudate circular sau imbinari sudate de contur-ISC, care se realizeaza pentru fixarea (aplicarea)
pe corpul conductelor a mansoanelor tip B, a invelisurilor montate la distanta si a petecelor.

Pentru taierea cu oxigaz se utilizeaza un arzator special cum este cel din fig. 2, acesta fiind diferit de cel
utilizat in cazul sudurii prin acelasi procedeu.

Fig.2. Arztor pentru formarea flcrii oxigaz

1.4. Modul operator al procedeelor de sudare

Orice procedeu de sudare se caracterizeaza printr-o serie de particularitati privind:

necesitatea sau inutilitatea folosirii materialului de adaos;
forma sub care se prezinta acesta;
numarul si tipul miscarilor relative ale metalului de adaos fata de piesele de sudat;
caracteristicile miscarii sursei de caldura in lungul cusaturii sudate.
Toate acestea constituie atribute ale unui ansamblu de conditii in care se desfasoara procesul de sudare si
care definesc modul operator al procedeelor de sudare sau tehnica operatorie a acestora.
1.5. Avantajele si dezavantajele constructiilor sudate
Avantajele constructiilor sudate sunt:
Comparativ cu imbinarile nituite:
constructiile sudate sunt cu 15-20 % mai usoare;
manopera mai redusa;
fundatii mai mici (greutate mai redusa a constructiei);
constructiile sudate nu au discontinuitati geometrice, transmiterea eforturilor nu se face in salturi;
sunt mai etanse.
Comparativ cu constructiile turnate:
greutate mai mica cu 1560 %;
rezistenta practica garantata, calitate usor controlabila;
cost mai scazut la productia individuala sau de serie mica.
Dezavantajele constructiilor sudate sunt:
structura imbinarii este eterogena;

 tensiuni remanente si deformatii la sudare;

calitatea depinde de calificarea si constiinciozitatea personalului;
manopera mai mare decat la constructiile turnate in serie.

CAPITOLUL 2. SCHITA SUBANSAMBLULUI SI A COMPONENTELOR AFERENTE

Schita subansamblului si a componentelor aferente se prezinta in figura de mai jos:

Procedeul de reparare cu mansoane de strangere tip B se poate aplica defectelor superficiale de tip lipsa
de material produse prin coroziune, de tip scobituri sau deformari locale si de tip fisura, caracterizate prin
extinderi longitudinale si/sau circumferentiale medii sau mari si adancimi medii si mari, putandu-se remedia
chiar si conductele cu defecte care au produs pierderea etanseitatii tubulaturii si scaparea de gaze.
Procedeul nu elimina defectele de pe tubulatura conductei supusa lucrarilor de mentenanta, dar
consolideaza tubulatura in zona reparata.

CAPITOLUL 3. PREZENTAREA MATERIALULUI METALIC DE BAZA SI A COMPOZITIEI

SALE CHIMICE

Pentru otelurile din care sunt realizate tevile conductelor care compun Sistemul National de Transport
al Gazelor Naturale sunt asigurate caracteristicile de compozitie chimica si caracteristicile mecanice prescrise
in standardele de referinta, redate sintetic in tabelul 1.5.
Analizele efectuate au aratat ca otelurile din care sunt realizate tevile conductelor din Sistemul
National de Transport al Gazelor Naturale au principalele caracteristici de compozitie chimica, precum si
principalele caracteristici de rezistenta mecanica distribuite statistic in domeniile prescrise in standardele
precizate mai inainte.

Pentru elaborarea referatului, materialul metalic de baza ales (din care este realizata conducta) este un
otel din clasa X42(API) L290MB ( Alfa), care are caracteristica mecanica la tractiune situata deasupra
valorilor minime prescrise de standarde. Acest otel are urmatoarea compozitie chimica:
C=0.16%
Si=0.45%
Mn=1.5%
P=0.025%
S=0.02%
V=0.04%
Nb=0.05%
Ti=0.0%
Alte elemente:
0.015<%Altotal<0.06; %N<0.012; %Al/%N>2; %Cu<0.25; %Ni<0.3; %Cr<0.3; %Mo<0.1.

CAP 4 MODUL DE LUCRU PENTRU METODA DE REPARARE CU OBTURARE

EXERIOARA CU MANSON SECTIONAT
4.1 Descrierea metodei de lucru
Intervenia cu manon de obturare, este o metod de intervenie cu obturare extern permanent i
se execut fr oprirea gazului de pe conduct, dar se scade presiunea pn la o valoare ce permite intervenia
pe conduct, astfel nct s nu afecteze alimentarea cu gaze a consumatorilor n paramaterii de funcionare.
Acest mod de intervenie se aplic la conductele care prezint doar defecte locale singulare sau grupate
foarte apropiat.
Sudarea manoanelor secionate trebuie efectuat ntr-un singur proces de lucru, nentrerupt.
Nu este permis ntreruperea activitii pentru perioade mai lungi de timp ( ntreruperea dup-amiaza
i reluarea activitii a doua zi de diminea).
Este interzis utilizarea acestei metode pentru regim de presiune mai mare de 2 bar.
4.2 Procedurile de sudare
Toate lucrrile de sudare trebuie s se desfoare n conformitate cu procedurile de sudare omologate.
Procedurile de sudare admise sunt toate procedurile de sudare cu arc electric n aceast situaie, sudarea
manual cu arc electric n poziie crescnd, de jos n sus .
La diametre nominale DN 400 trebuie de regul s lucreze cte 2 sudori concomitent.
Sudarea manual cu arc electric, n poziia PF, poziia crescnd, de jos n sus este admis pentru
toate diametrele nominale, pentru toate straturile de sudur i pentru toate formele de cordoane de sudur.
Toate mbinrile sudate se realizeaz din cel puin trei straturi, iar la grosimi de perete mai mici de 5
mm, din cel puin dou straturi.

Trebuie asigurat o protecie corespunztoare a locaiei de sudare,

mpotriva influenelor meteorologice precum frigul, vntul, ploaia, apele pluviale din groapa de poziie,etc.
4.3 Pai premergtori sudrii
nainte de nceperea activitilor de sudare, echipa verific dac sudarea sub presiunea din regimul
de operare poate fi fcut n condiiile date sau dac se impune o adaptare a presiunii. Scderea presiunii din
conduct depinde de condiiile cadru de la faa locului. Trebuie de asemenea luate n calcul starea
conductelor respective, materialul din care sunt confecionate i modalitatea de construcie a acestora.
Coordonator Senior District hotrte nivelul maxim de presiune admis pe conduct, astfel nct s
nu afecteze critic critic alimentarea cu gaz a consumatorilor, iar reparaia s se poat face n deplin securitate
pentru angajai i consumatori.
Sudurile existente i/ sau neregularitile constatate trebuie verificate cu o substan spumant.
eava/ conducta existent trebuie supus unui control vizual n vederea constatrii
potenialelor neregulariti ale suprafaei acesteia.

4.5 Msurarea grosimii de perete

nainte de efectuarea sudrii se cur conducta la luciu metalic n zona unde se va efectua sudura i se
msoar grosimea de perete a conductei cu aparatul de msurat grosimi. n funcie de grosimea peretelui
conductei se alege procedeul de sudur adecvat, pentru a se evita eventuala
perforare a conductei n timpul sudurii. n situaiile n care grosimile de
perete au o valoare T 3 mm, nu mai este permis s se sudeze i se va
efectua reparaia cu sistarea alimentrii cu gaz.
4.6 Particulariti ale sudrii sub presiune
Adaptarea presiunii i toate celelalte msuri necesare ce se impun a fi
luate pe durata efecturii lucrrilor de sudare trebuie stabilite n prealabil de ctre eful districtului i eful
comp. Activiti Speciale, nainte de nceperea activitii de sudare. n vederea evitrii unei viteze de rcire
prea brute, prea rapide, prin fluxul de gaz din conduct, conductele dintr-un material tubular mai sensibil la
sudur vor fi prenclzite.
Temperatura de prenclzire trebuie meninut la aceeai valoare constant i controlat pe toat durata
de desfurare a activitilor de sudare..
Pentru lucrrile de sudare pe conducte aflate sub presiune se va folosi procedeul de sudare cu arc
electric .
Materialele folosite trebuie s fie nsoite de certificate de calitate care se anexeaz crii tehnice a
construciei ( conductei sau branamentului.)
4.6 nlturarea izolaiei i curirea zonelor cu defect i a celor unde se va efectua sudura
Echipa ndeprteaz/nltur izolaia n vederea efecturii unui control al materialului tubular pentru a
se constata dac exist neregulariti pe eav sau pe cordoanele de sudur. n cazul manoanelor
secionate, izolaia de pe conduct se nltur pe lungimea manonului, plus cte 150 mm minim de
fiecare parte a manonului, deci n total pe lungimea manonului plus minimum 30 cm), conform figurii
de mai jos.
Se cur conducta de izolatie n locul defectului i n locul n care se va efectua sudura, pn la luciu
metalic.Curarea se efectueaz ntr-un mod care s evite producerea de scntei.

cca. 150 mm

cca. 150 mm

4.7 Stabilirea poziiei de sudare fa de cordoanele de sudur existente

Se stabilete poziia i lungimea manonului astfel nct distana fa de cordoanele circulare de sudur
existente s fie de minimum 0,3 x D conduct.

4.8 Pregtirea manonului secionat

Se confecioneaz manonul dintr-o eav superioar ca diametru dect cea care prezint defect astfel
nct s existe posibilitatea introducerii ntre manon i conduct a unui nur nlocuitor de azbest de un
anumit diametru. Manonul trebuie s depeasc cu 20-25 cm zona defectului i nu se va confeciona mai
scurt de 50 cm. Poriunile din jurul cordoanelor de sudur circulare sau longitudinale care urmeaz a fi
sudate trebuie curate la luciu metalic dup care se va face

montarea i ajustarea elementului de

intercalat pe conduct i ajustarea distanei dintre conduct i manon, care trebuie s fie egal pe toat
circumferina, pentru rdcin.

Manon Dup debitare, manonului i se rsfrnge spre exterior circumferina capetelor. Acest operaie
se realizeaz cu ajutorul sculelor i trusei de sudur cu oxiacetilen din dotare, astfel nct s existe
posibilitatea introducerii cu uurin a nurului nlocuitor de azbest.
Dup rsfrngere se secioneaz manonul n dou pri egale pe toat lungimea sa, pe axa central a
acestuia. Marginile seciunilor se anfreneaz.

Pe una din cele dou pri secionate se sudeaz o muf de OL n mijlocul creia se efectueaz o
gaur cu maina de gurit.
Acest ansamblu gaur i muf are rolul de fixare a conductei horn prin care eventualele gaze scpate
sunt evacuate deasupra gropii de poziie n care se face intervenia. Groapa de poziie trebuie s aib o
dimensiune care s permit asamblarea prin sudare a celor dou pri a manonului la o distan de cel
puin 1 m fa de defectul de pe conduct.

4.9 Sudarea cordoanelor longitudinale

Cordoanele longitudinale trebuie sudate
pe ct se poate n poziia PA. Asigurarea
unei distane suficient de mari vis-a-vis de

60

conducta existent este necesar pentru a

evita producerea unui contact ntre conduct

i manon atunci cnd se sudeaz cordonul

PA

longitudinal.
La temperaturi exterioare mai mici de 5 C , se impune o prenclzire la o
temperatur

de

50

manonului i a conductei n zona

n

care

urmeaz

fi

sudat

manonul.

4.10 Centrarea manonului

Se centreaz manonul pentru a obine i a menine un grad de deformare aproximativ egal i constant pe
ntreaga suprafa circular a evii.

4.1Aplicarea nurului din nlocuitor de

azbest
Se aplic minim 4 rnduri de nur din nlocuitor de
azbest, de diametrul corespunztor spaiului dintre
conduct i manon i se ndeas bine cu o pan
special.
4.12 Apropierea capetelor manonului de
conduct
Se nclzete bine manonul i se apropie cu ciocanul gulerul manonului, pe conduct, pentru a
putea efectua sudura. Manonul este fixat cu pene de secionat, confecionat n prealabil cu muf sudat de
refulare gaz- diametru 1"

4.13 Sudarea cordoanelor circulare

Cordoanele circulare trebuie efectuate de regul fr hafturi

( puncte de sudur pentru fixare) prealabile.
Straturile de sudur trebuie efectuate fr a permite rcirea materialului, ceea ce nseamn c trebuie
avut grij s se menin temperatura suficient i constant n timpul execuiei stratului.
1
Z

1/1

2/2 Z2

Z 2 = Z 1 x 1,3

Sudarea celui de-al doilea strat se pornete doar dup ce va fi finisat i rcit n prealabil prima sudur.
La sudrile circulare de col trebuie luat n considerare i mrimea Z2 .
La temperaturi exterioare mai mici de 5 C , se impune o prenclzire la o temperatur de 50 C a
manonului i a conductei n zona n care urmeaz a fi sudat manonu.

Toate cordoanele de sudur se cur cu peria de srm

Controlul lucrrii de sudare
La finalizarea sudrii, echipa de reparaii defecte verific etaneitatea conductei, cu material spumant
sau cu aparat de detectare a scprilor de gaz.

CAPITOLUL 5. ELEMENTELE TEHNOLOGICE DE BAZA PENTRU SUDAREA

ELECTRICA MANUALA, CU ELECTROZI INVELITI, A SUBANSAMBLULUI CONSIDERAT

5.1. Analizarea si stabilirea procesului si procedeului de sudare

La realizarea unor operatii de sudare direct pe corpul tubulaturii conductelor aflate in exploatare,
trebuie rezolvate doua probleme principale:
-evitarea strapungerii peretelui tubulaturii conductelor de catre arcul electric utilizat ca sursa termica
de sudare;
-evitarea fisurarii datorita hidrogenului (denumita si fisurare la rece), care este puternic activata de
racirea accelerata a peretelui conductelor in zona de sudare, produsa de circulatia cu o anumita viteza a
fluidului sub presiune din interiorul acestora. Pentru aceasta se iau unele masuri:
-folosirea electrozilor inveliti cu continut scazut de hidrogen (de tip EXX18);
-utilizarea unei energii liniare de sudare suficient de mare pentru a contracara efectul de racire
accelerata;
-sudarea cu preincalzire;
-realizarea unor cusaturi cu randuri de recoacere, sau depunerea unor randuri inguste la baza cusaturii
in colt;
-folosirea de dispozitive adecvate de pozitionare si fixare in vederea sudarii.

5.2. Caracteristicile tipului de sudare adoptat

Pentru asigurarea intensitatii scazute ale tensiunilor reziduale generate la sudare si efecte scazute de
concentrare a acestor tensiuni la radacina imbinarilor sudate realizate, se folosesc solutii adecvate de
pozitionare si fixare in vederea sudarii elementelor de adaos care se aplica pe corpul conductei.
Procesul de formare a arcului electric dureaza doar cateva fractiuni de secunda si se caracterizeaza prin
fenomene fizice complexe:
-emisie termoelectronica
-ionizarea gazului din spatiul arcului
-accelerarea electronilor in camp electric.
Datorita transportului de ioni de la anod la catod,anodul va aparea sub forma unui crater iar catodul sub
forma unui con. Pata catodica se formeaza pe suprafata catodului si este locul cel mai incalzit al electrodului,

fiind sursa emisiei electronilor. Fara pata catodica arcul electric nu s-ar putea forma. Zona catodica se intinde
pe o lungime foarte mica . Uk=Uionizare=8-20V.
Zona anodica are un volum si o intindere mai mare decat cea catodica, Uan=2-3V.
5.3. Fenomene metalurgice in baia de metal topit si in cusatura, la sudarea componentelor
subansamblului ales
Daca incalzirea este mare se realizeaza o baie de metal topit prin solidificarea careia se obtine
cordonul de sudura. Fenomenele care au loc in baza de metal topit se supun legilor metalurgiei.
La sudarea in faza lichida stabilirea legaturii incepe in baia comuna odata cu interactiunea
materialelor topite si se continua cu procesul de cristalizare. O mare influenta au solubilitatea celor doua
metale in stare solida si diferenta intre proprietatile fizice.
Cordoanele de sudura obtinute prin topire au o structura si o compozitie chimica proprie.
In cazul obisnuit al sudurii cu adaos de material cusatura inglobeaza pe langa acesta si materialul de
baza. Baia de sudura astfel rezultata intra in reactii chimice cu elemente din mediul inconjurator (O2,H2,N2)
si cu diferite elemente de aliere(Si , Mn, C, Cr).
Oxigenul da nastere la oxizi, hidrogenul se dizolva si usureaza aparitia fisurilor, iar azotul formeaza
nitruri dure care reduc plasticitatea sudurii.
In plus se pot introduce elemente de aliere prin materialul de adaos sau prin materialele menite sa
protejeze baia. Trebuie sa tinem cont de faptul ca unele elemente de aliere se pot pierde prin ardere.
Dupa solidificare la locul imbinarii apar patru zone cu structuri caracteristice.
Cusatura (1) are o structura dendridica tipica metalelor turnate.
Intre cusatura si metalul de baza se distinge o zona foarte ingusta de trecere (2) provenita dintr-un
amestec de metal topit si metal de baza supraincalzit si format din constituenti de difuzie reciproca. Cu cat
deosebirea dintre compozitia chimica a metalului de adaos si cea de baza este mai mare, cu atat aceasta zona
este mai vizibila.
In metalul netopit din apropierea cusaturii, datorita incalzirii si racirii rapide, au loc transformari
structurale, fara modificarea compozitiei chimice intr-o zona numita zona de influenta termica (Z.I.T.) (3). In
aceasta zona au loc recristalizari si transformari de faza ,difuziuni. Adancimea ei depinde de regimul termic
folosit. In functie de viteza de racire se obtin in Z.I.T. structuri de calire care maresc duritatea otelului.
Zona (4) este a materialului de baza.
5.4. Structura imbinarilor sudate
In zonele influentate termic in materialul de baza al mansonului in cazul imbinarilor longitudinale se
formeaza structuri de tip acicular, cum ar fi martensita sau ferita Widmanstatten; duritatea este maxima in
aceste zone.
Aspectul macroscopic al imbinarilor in colt este diferit la cele doua capete ale mansonului.

Toate probele examinate macroscopic arata imagini ale imbinarilor sudate lipsite de suduri, pori si
incluziuni, ceea ce arata ca din acest punct de vedere parametrii cu care sau realizat imbinarile sudate au fost
corespunzatori.
Esantioanele metalografice extrase contin in suprafata examinata zone din imbinarea longitudinala;
legatura dintre cele doua tipuri de imbinari are aspect corespunzator.
La nici o proba din imbinarile de colt examinate nu se constata patrunderi excesive spre peretele tevii,
adica nu a existat riscul strapungerii peretelui in timpul sudarii.

5.5. Alegerea tipului de electrod (invelisului) pentru sudarea subansamblelor

Tipurile de invelisuri pentru electrozii folositi la sudare sunt:
-invelis acid A
-invelis bazic B
-invelis celulozic C
-invelis rutilic R
-invelis rutil-acid RA
-invelis rutil-bazic RB
-invelis rutil-celulozic RC
-invelis rutil gros RR
-alte tipuri de invelis S
Se va alege sudarea cu ajutorul electrozilor cu invelis bazic pentru asigurarea unei calitati inalte a
cusaturii.

5.6. Stabilirea elementelor tehnologice de baza la sudarea cu electrozi inveliti

Elementele tehnologice de baza la sudarea cu electrozi inveliti sunt:
-grosimea peretelui conductei s
-diametrul electrodului de
-lungimea electrodului Le
-curentul de sudura Is
-modul de operare
-tensiunea arcului electric Ua
In acest procedeu parametrii tehnologici primari variaza intre urmatoarele limite :
Is= 25...500 [A]
Ua= 15...35 [V]
Principalii parametrii tehnologici care trebuie stabiliti sunt :
- natura si polaritatea curentului de sudare stabilirea lor se face respectand indicatiile producatorului de
electrozi.

- diametrul electrodului (de) se alege functie de grosimea elementelor care se imbina, in cazul sudarii
cap la cap, sau in functie de calibrul sudurii, in cazul sudarii de colt. Valorile recomandate pentru diametrul
electrodului sunt prezentate in tabelul urmator;

Grosimea peretelui conductei

s [mm]
Diametrul electrodului
de [mm]

1.5-

1.6-

3.25

48

912

-15
4-

>1

13
5
5

56

- intensitatea curentului de sudare ( Is ) se stabileste functie de diametrul electrodului cu urmatoarele

relatii :
Is= 2,52de2+ 35,5 de 18

[A]

- modul de operare in realizarea sudurilor este manual.

5.7. Tensiuni si deformatii in piesele sudate

Metalele si aliajele se dilata la ncalzire iar la racire se produce fenomenul invers de contractie. In
cazul sudarii dilatarea pieselor la ncalzire are loc neuniform si scade cu ct distanta de la linia cusaturii este
mai mare.
La racirea cusaturii contractia este mai mare n zona metalului depus. Datorita faptului ca dilatarile si
contractiile metalului nu au loc n mod uniform rezulta tensiuni interne care de la o anumita valoare dau
nastere la deformatii.
Tensiunile interne -sunt eforturile care iau nastere n piesele sudate datorita contractiei.
Distributia si marimea tensiunilor interne sunt influentate de factori constructivi si tehnologici cum ar fi:
-rigiditatea pieselor;
-calitatea metalului de baza;
-grosimea pieselor de sudat;
- procedeul de sudare aplicat;
- tipul de mbinare;
- regimul de sudare.
Masuri pentru prevenirea si reducerea deformatiilor:
- ncalzirea ct mai redusa a materialului prin utilizarea unor procedee de sudare cu ncalzire concentrata,
sudarea cu viteza mare, realizarea unor suduri cu calibre ct mai mici;
- sudarea intermitenta ( n hafturi ) - daca este prevazuta in documentatia de executie;
- prencalzirea pieselor nainte de sudare micsoreaza diferentei de temperatura dintre piesa si sudura,
ceea ce duce la reducerea deformatiilor;
- pozitionarea corespunzatoare a pieselor, pentru ca prin deformare ele sa fie aduse n pozitia dorita;
- alegerea unei ordini de sudare corespunzatoare;

- cordoanele de sudura cu lungimea mai mica de 400 mm se sudeaza de la un capat la celalalt

;
- cordoanele de sudura cu lungimea ntre 400 - 1200 mm se sudeaza de la mijlocul sudurii spre capete
;
- cordoanele de sudura cu lungimea mai mare de 1200 mm se sudeaza n trepte inverse si de la mijloc
spre capete

5.8. Defecte ale imbinarilor sudate

Defectele mbinarilor sudate prin topire pot fi :
defecte interne;
- defecte de forma si suprafata .
DEFECTE INTERNE
Golurile ( pori si sufluri ) - reprezinta cavitati umplute cu gaze n materialul depus.
Cauze :
- umiditatea materialului de adaos ;
- material de adaos ruginit ;
- material de baza umed ;
- curatare necorespunzatoare a muchiilor rostului ;
- sudare n conditii atmosferice necorespunzatoare ;
- utilizarea unor regimuri de sudare necorespunzatoare ( arc lung );
- debit de gaz protector : prea scazut sau prea ridicat ;
- unghiul de nclinare a pistoletului fata de piesa, necorespunzator .
Remedieri :
- craituire sau polizare si resudare.

Incluziunea solida - reprezinta un corp solid incorporat n masa de metal depus.

Cauze :
- forma rostului necorespunzatoare ;
- adancituri pe suprafata rostului care pot colecta zgura;
- curatarea incorecta a zgurei ntre straturi ;
- mnuirea incorecta a electrodului sau pistoletului ;
- temperatura prea scazuta a materialului de baza

--

- asezarea incorecta a randurilor si straturilor

Remedieri :
- craituire / polizare si resudare
Fisura - reprezinta discontinuitatea care se produce fie n timpul racirii ( fisura la cald ), fie ulterior
acesteia ( fisura la rece ) . Ea poate sa apara n sudura, ZIT, sau MB.
Cauze :
- alegerea unui material de adaos necorespunzator respectivului material de baza ;
- material de baza cu o comportare nesatisfacatoare la sudare, sau cu defecte de fabricatie ;
- sudarea la temperaturi scazute fara prencalzire ;
- utilizarea unor regimuri de sudare necorespunzatoare: viteza mare de racire,energie liniara mica;
- utilizarea unor dispozitive rigide care mpiedica deformatiile .
Remedieri :
- limitarea fisurii prin gaurire de o parte si de alta a acesteia ;
- craituire sau polizare ;
- resudare .
Lipsa de topire - reprezinta lipsa de legatura dintre metalul depus si metalul de baza , sau dintre
straturile succesive ale metalului depus .
Cauze ( ale lipsei de topire sau de patrundere ) :
- forma rostului necorespunzatoare ( deschiderea sau unghiul rostului mici );
-

regim de sudare necorespunzator ( intensitatea curentului prea mica, viteza de sudare prea mare);

- diametrul electrodului prea mare (la sudarea radacinii) ;

- asezarea incorecta a srmei fata de axa cusaturii ( arcul ataca numai un flanc );
- asezarea incorecta a randurilor si straturilor;
- craituirea radacinii cusaturii pe o adancime prea mica.
Remedieri :
- craituire sau polizare si resudare
5.9. Controlul calitatii sudurilor
A. ETAPE DE CONTROL
1. nainte de sudare - se refera la :
- calitatea materialului de baza si de adaos;
- modul de pregatire a elementelor ce se sudeaza;
- starea tehnica a utilajului de sudare si a sculelor sudorului
- starea fizica si psihica a sudorului.
2. n timpul sudarii - se refera la :
-respectarea parametrilor de sudare ;
- pozitia de sudare;

-ordinea de sudare prescrisa ;

- conditiile prescrise de aerisire si protectia muncii;
3. Dupa sudare - se refera la :
- verificarea mbinarii sudate pentru a stabili n ce masura este n concordanta cu prescriptiile
documentatiei de executie.
B. METODE DE CONTROL
Dupa tipul metodelor aplicate , controlul mbinarilor sudate poate fi:
a. nedistructiv - vizual (cu ochiul liber sau cu lupa);
-prin masuratori cu sublerul sau cu sabloane;
-radiatii penetrante, ultrasunete, particule magnetice, lichide penetrante.
b. distructiv - ncercari mecanice pe epruvete prelevate din mbinarea sudata .

n functie de felul defectelor si localizarea acestora, metodele de control recomandate pentru punerea n
evidenta a defectelor, se pot grupa astfel:

Grupare defecte
Defecte de pregatire si
asamblare

Abateri de la forma
geometrica si dimensiunile
cusaturii

Defecte exterioare

Defecte interioare

Abateri de la compozitia
chimica
Nerealizarea caracteristicilor
mecanice si tehnologice

Felul defectelor
Unghiul, deschiderea si radacina
rostului necorespunzatoare.
Denivelare margini
Imperfectiuni muchii
Aspect neuniform
Supranaltare excesiva
Lipsa de simetrie a catetelor ( colt )

Fisuri, pori, crestaturi, cratere, stropi,

scurgeri de metaletc

Goluri (sufluri, pori, retasuri)

Lipsa de topire/ patrundere
Fisuri sau microfisuri

Metode de control
Vizual
Masurare cu subler
si sabloane
Vizual
Masurare cu subler
si sabloane
Vizual
Lichide penetrante
Pulberi magnetice
Radiatii penetrante
Ultrasunete
Masurare cu subler
si sabloane
Radiatii penetrante
Ultrasunete
Pulberi magnetice

Analiza chimica

ncercari mecanice,
tehnologice,
masurare duritati,
etc

5.10. Masuri de tehnica securitatii muncii

Executia in conditii optime a cusaturilor sudate este conditionata, printre altele, de respectarea de catre
sudor a urmatoarelor reguli impuse la sudarea manuala cu arc electric cu electrozi inveliti :

a.inainte de sudare, rostul si zona alaturata trebuie bine curatate de oxizi, vopsele ,uleiuri sau zgura
ramasa de la taierea cu flacara ;
b.sursa de curent, cablurile, clestele portelectrod si contactul de masa trebuie sa fie in perfecta stare ;
c.cablurile sa fie izolate, iar legaturile bine stranse (contact electric bun) , toate defectiunile trebuie
imediat reparate ;
d.cuplarea la retea si punerea (pornirea) in functiune a sursei de curent sa se faca numai in conditiile
instructajului primit ;
e.contactul la masa trebuie sa asigure curgerea corecta a curentului ;
f.sudorul sa nu priveasca arcul decat protejandu-si fata, la indepartarea zgurii sa-si protejeze ochii cu
ochelari cu sticle albe;
g.sudorul sa-si pastreze in buna stare echipamentul de protectie si sa-l foloseasca complet ;
h.intre randuri sa inlature complet zgura;
i.sa aleaga judicios intensitatea curentului in functie de indicatiile primite, de tipul si diametrul
electrodului, precum si de dimensiunile piesei de sudat ;
j.sa respecte si sa aplice regulile generale de evitare si reducere a suflului arcului ;
k.sa acorde o atentie deosebita executiei straturilor de radacina si eliminarii eventualelor defecte aparute ;
l.cusaturile executate sa nu fie racite in mod fortat ;
m. sa evite amorsarea arcului in afara rostului , astfel de contacte intamplatoare trebuie indepartate cu
grija;
n.in cazul unor nelamuriri in privinta conditiilor de executie, acestea trebuie clarificate ,executia
defectuoasa a unei cusaturi poate avea urmari destul de grave.
Cablurile pentru sudare trebuie sa fie flexibile si sa reziste la incalzirea produsa de trecerea curentului
electric, la socurile mecanice, ca si la contactul cu grasimi, apa etc. Astfel se va putea asigura
manevrabilitatea acestora, iar temperatura nu trebuie sa fie in timpul procesului de sudare mai mare de
40C.Supraincalzirea cablului determina caderi importante de tensiune (care inrautatesc conditiile de
amorsare si stabilitatea arcului) si reduce simtitor durata de serviciu a cablului. Cablurile pentru sudare
trebuie sa impiedice scurgerile de curent si sa asigure conditiile de tehnica securitatii muncii. Cablurile
folosite la sudare, pentru a usura activitatea sudorului se recomanda sa aiba lungimea intre sursa si electrod
mai mare de 10 m . Cablurile pentru sudare vor avea izolatia in perfecta stare si pe cat posibil sa nu fie
realizate din mai multe bucati. Pentru protectia sudorului impotriva radiatiilor arcului se va folosi : masca
pentru sudare (cu rol de protectie a fetei si a ochilor impotriva radiatiilor luminoase emise de arc), manusile,
sortul si caltetele executate din piele.

CAPITOLUL 6. APRECIERI PRIVIND NECESITATEA PREINCALZIRII PIESELOR LA

SUDARE (principiul de calcul) SI NIVELUL ACESTEIA

Prenclzirea se poate face prin orice mijloace tehnice cu condiia ca acestea s asigure:
a) o nclzire uniform a materialului de baz, fr variaii brute de temperatur;
b) meninerea temperaturii necesare naintea i pe toat durata tierii sau sudrii;
c) posibilitatea verificrii temperaturii metalului de baz.
Efectul termic principal al prenclzirii este acela de a reduce viteza de rcire a cordonului de sudur i a
zonelor alturate cu scopul de:
- a reduce probabilitatea apariiei porilor , deoarece scade viteza de solidificare a bii de metal topiti
astfel, gazele au timp s ias ,
- a reduce tensiunile reziduale din mbinarea sudat n scopul reducerii deformaiilor i a apariiei
fisurilor n componentele ce se sudeaz,
- a reduce probabilitatea apariiei fisurilor n timpul solidificrii cordonului de sudur.
Atunci cnd sudarea propriu-zisa trebuie s se execute cu prenclzit prinderea n puncte de sudur se va
executa cu prenclzirea local a metalului de baz, la o temperatur egal cu temperatura de prenclzire
pentru sudare sau mai mare ca aceasta cu pn la 50oC
Prenclzirea se execut lent i uniform cu flacr oxiacetilenic. Se prenclzete locul ce se prinde,
precum i poriunile alturate pe o lime de 4 ori grosimea tablei,ns nu mai puin de 100 mm de ambele
pari ale mbinrii.Temperatura de prenclzire se menine constant pe toat durata sudrii.Temperatura de
prenclzire i temperatura ntre rndurile de sudur (interpas) se msoar cu creioane termochimice.
Avantajele prenclzirii.
Din punct de vedere metalurgic, avantajele prenclzirii sunt urmtoarele:
- prin reducerea vitezei de incalzire v, transformrile n ZIT sunt mai lente, deci mai aproape de
echilibru: structurile dure i fragile (martensit, bainit .a.) sunt evitate, rezultnd o ZIT cu o duritate mai
mic i cu tendin de fisurare mult mai redus;
- reducerea vitezei de rcire vr, creeaz condiii mai favorabile pentru ieirea gazelor dizolvate n metalul
topit, reducndu-se, n mod corespunztor, posibilitatea formrii porilor;
- uniformizarea relativ a cmpului termic n componentele ce se sudeaz reduce tensiunile interne i
deformaiile posibile ale subansamblului, n timpul sau dup procesul de sudare.
Dezavantajele prenclzirii sunt urmtoarele:
- cresc cheltuielile de producie;
- scade productivitatea muncii (condiii mult mai grele pentru sudor);
- creterea tM poate determina mrirea diametrului mediu al grunilor din ZIT;
- aplicarea neadecvat a tpr poate determina deformaii suplimentare n structur (cu deosebire la
prenclzirea local).
Avnd n vedere avantajele i dezavantajele prenclzirii, n luarea unei decizii tehnice, trebuie s se
decid asupra oportunitii acesteia, lund n considerare:

- dac este necesar sau nu prenclzirea, pentru subansamblul i n mod corespunztor pentru materialul
respectiv;
- dac se va aplica integral sau parial (local);
- dac se justific economic.

CAPITOLUL 7. TRATAMENTE TERMICE ULTERIOARE SUDARII (temperature, durata,

mod de racire, etc.)

Tensiunile interne si deformatiile sunt diminuate prin tratamente termice.

Principalele tratamente termice aplicate imbinarilor sudate sunt:
a. Recoacerea.
Prin recoacere se intelege tratamentul termic de incalzire a pieselor la temperaturi de peste 850-900 grade
C si mentinerea la aceasta temperatura un timp determinat in functie de grosimea tablelor dupa care piesa se
lasa sa se raceasca in cuptor pana la 350 gradeC. Durata de mentinere la temperatura de recoacere se ia de 1-2
min pentru fiecare milimetru grosime a metalului piesei supus sudarii. La mentinerea in cuptor, racirea nu
trebuie sa depaseasca viteza de 100 grade C/h. Mentinerea mai indelungata a piesei la temperatura prescrisa
este daunatoare deoarece granulatia care rezulta dupa racire este prea mare. Prin recoacere se obtine o
structura cu graunti mai fini, imbunatatindu-se plasticitatea materialului si totodata micsorandu-se duritatea.
b. Normalizarea.
Acesta este un tratament termic asemanator recoacerii, cu deosebirea ca viteza de racire este mult mai
mare si racirea se face in aer liber. In general, pentru otelurile cu continut mic de carbon, piesele se supun
tratamentului de normalizare.
Apreciind tensiunile care pot aparea , se recomanda o incalzire lenta pana sub linia PSK (linia perlitica
din diagrama FeC) urmata de o incalzire mai rapida pana la temperatura necesara, mentinerea la aceasta
temperatura un timp determinat in functie de grosimea peretelui de sudat, racirea rapida pana la PSK, iar apoi
o racire lenta.
Pentru eliminarea tensiunilor interne se recurge la recoacerea de detensionare, a carei temperatura nu
influenteaza structura obtinuta la normalizare.
c. Recoacerea pentru detensionare.
In cazul cand piesele nu sunt supuse recoacerii sau normalizarii, pentru inlaturarea tensiunilor interne
este absolut necesara aplicarea unei recoaceri de detensionare prin incalzirea piesei la o temperatura de 600650 grade C cu o durata de aproximativ 2min pentru fiecare milimetru grosime. Acest tratament termic nu
modifica structura metalului si se aplica, in general la otelurile cu continut mare de carbon sau la otelurile
aliate.

CAPITOLUL

8.

TEHNOLOGIA

FABRICARII

CONSTRUCTIILOR

tehnologic/operatii de pregatire, asamblare si ulterioare sudarii)

Procesul tehnologic de fabricare contine urmatoarele etape:

I. Operatii pregatitoare:
-Trasarea si taierea elementelor;
- ndreptarea si deformarea la cald sau la rece;
- Prelucrarea mecanica a elementelor;
- Prelucrarea rosturilor;
- Tratamentul termic al elementelor (dupa caz).
II. Operatii de asamblare sudare:
- Fixarea si sudarea provizorie a elementelor;
- Prencalzirea n vederea sudarii (pentru otelurile aliate);
- Sudare de asamblare.
III. Operatii ulterioare:
- ndreptarea semifabricatelor (constructiilor) sudate;
- Tratamentul termic ulterior (dupa caz);
- Prelucrarea mecanica a semifabricatului sudat (dupa caz);
- Controlul calitatii mbinarilor sudate si a constructiei sudate;
- Protectia anticoroziva.

Procesul tehnologic este unul cadru care se aplica n practica.

SUDATE

(fluxul

BIBLIOGRAFIE
1. Bibu, M. Metode si tehnici de analiza structurala a materialelor metalice, Editura Universitatii
Lucian Blaga din Sibiu, 2000;
2. Bibu, M. Tehnologia constructiilor sudate, Bazele tehnologice ale sudarii si taierii termice, Editura
Universitatii Lucian Blaga din Sibiu, 2004;
3. Bibu, M. Studiul materialelor. Bazele teoretice ale stiintei si ingineriei materialelor metalice, Editura
Universitatii Lucian Blaga din Sibiu, 2004;
4. NTPEE-2008 Norme tehnice pentru proiectarea, executarea i exploatarea sistemelor de alimentare
cu gaze naturale;
5. NSSM 2 - Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor.
centrare.