Planetele sunt cele mai mari obiecte exceptand Soarele.

Spre deosebire de Soare, planetele nu produc energia lor

proprie, in schimb planetele reflecta caldura si lumina vizibila produsa de Soare. Planetele Jupiter si Saturn emit
radiatii radio, undele radio, emise de Jupiter sunt asa puternice incat pot fi receptionate pe pamant cu
radiotelescoape. Cele patru planete de langa Soare: Mercur, Venus, Pamant si Marte se numesc planete terestriale,
ele par sa contina fier si roci. Planetele terestriale si Pluto sunt cele mai mici planete. Pamantul are un satelit, Marte
are doi si Pluto are unul. Mercur si Venus nu au sateliti.
Distantele dintre planete se masoara in unitati astronomice.
Cele mai mari planete, Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun sunt numite planete gigant. In comparatie cu planetele
terestriale ele contin fier usor si roci. Fiecare din planetele gigant au cateva sateliti. De asemenea ele au inele in
jurul lor. Doar inelul luminos al planetei Saturn poate fi usor vazut cu un telescop mic. Toate planetele sunt
inconjurate de variate tipuri de gaze. Gazele care inconjoara o planeta se numesc atmosfera. Pamantul este singura
planeta care are destul oxigen in jurul sau si destula apa pe suprafata sa pentru a mentine viata. Clasificarea
planetelor
O stea pitic alb este o stea de mas medie aflat n ultima faz a evoluiei. Asemenea stele nu au o mas
suficient pentru a genera n nucleu temperaturile necesare fuziunii nucleare. nainte de a deveni pitice albe, stelele
din aceast categorie trec prin faza de gigant rou, perioad n care straturile exterioare se desprind i formeaz
nebuloase planetare; nucleul inactiv rmas conine n principal carbon i oxigen. Prin absena fuziunii nucleare,
materia stelar colapseaz aa nct densitatea sa devine foarte mare; de exemplu, o stea pitic alb avnd masa
Soarelui are aproximativ volumul Pmntului.
Mercur este planeta cea mai apropiat de Soare, orbitndu-l o dat la fiecare 88 zile.
Fizic, planeta Mercur este similar n aparen cu Luna . Ea nu are satelii naturali i nici atmosfera real. Planeta
are un nucleu mare de fier care genereaz un cmp magnetic de 100 de ori mai slab dect cel
alPmntului. Temperatura la suprafaa planetei Mercur variaz de la aproximativ 90 K pn la 700 K, punctul
subsolar fiind cel mai fierbinte i fundul craterelor de lng poli fiind punctele cele mai reci.
Simbolul astronomic pentru Mercur este o versiune stilizat a capului zeului avnd o plrie cu aripi, pe
un caduceu, un antic simbol astrologic. nainte de secolul 5 .e.n., astronomii greci credeau c planeta e format din
dou obiecte separate: una vizibil doar la rsrit i cealalt vizibil doar la apus.
Venus este a doua planet ca distan fa de Soare n sistemul nostru solar.
Mrimea lui Venus comparat cu a Pmntului
Situat la 108 milioane km de Soare, Venus i parcurge orbita n 225 de zile. Cu un diametru de 12100 km, Venus
este a doua planet (pornind de la Soare) din sistemul solar, orbita sa fiind cuprins ntre cea a
planetelor Mercur i Pmnt.Unii dintre acetia provoac ploi de acid sulfuric, o substan chimic foarte
periculoas. Pe Venus temperatura este foarte ridicat. De fapt, gazul carbonic acumulat n atmosfer acioneaz
sub efectul razelor Soarelui ca geamurile unei sere: temperatura la sol ajunge pn 4600C. Suprafaa planetei
Venus este plin de platouri vulcanice, circa 80% avnd o variaie a nlimii nu mai mare de 1 km. Se pare c muli
vulcani sunt nc activi. La fel ca i Mercur, Venus nu are satelii.
Pmntul (numit i Terra sau Planeta albastr) este n sistemul solar a treiaplanet ca distan fa de Soare i a
cincea ca mrime. Cnd desemneaz planeta (i nu solul), cuvntul se scrie cu majuscul. Terra face parte dintre
planetele interioare ale sistemului solar (planetele aflate n interiorul centurii de asteroizi). Este cea mai mare
planet teluric din sistemul solar, i singura din Universcunoscut ca adpostind via (controverse legate de
existena vieii extraterestrecontinu s existe).Terra s-a format acum aproximativ 4,57 miliarde (4,57109) de ani,
iar singurul ei satelit natural Luna. Condiiile atmosferice i de la suprafa, care au permis apariia vieii pe Terra,
au fost la rndul lor influenate n mod decisiv de ctre diversele forme de via. Acestea se afl ntr-o balan
ecologic fragil, n permanent schimbare.Impacturile ulterioare cu asteroizi au modificat i ele mediul

nconjurtor ntr-o manier decisiv. Schimbrile de orbit ale planetei pot fi considerate rspunztoare pentru
glaciaiunile produse de-a lungul istoriei, care au acoperit suprafaa terestr cu un strat de ghea.

Marte este, pornind dinspre Soare, a patra planet a sistemului solar, a crei denumirea provine de
la Marte, zeul roman al rzboiului. Uneori mai este numit i planeta roie datorit nfirii sale
vzut de pe Pmnt. Culoarea roiatic se explic prin prezena pe suprafaa sa a oxidului de fier.Marte
are doi satelii mici i diformi, Phobos i Deimos, care ns ar putea fi doar doiasteroizi capturai cndva
de gravitaia planetei. Marte poate fi vzut de pe Pmnt i cu ochiul liber. Magnitudinea
aparent atinge -2,9, luminozitate depit doar de Soare,Venus, Lun i uneori i de Jupiter.
Jupiter este a cincea planet de la Soare i este cea mai mare dintre toate planetelesistemului nostru
solar. Are diametrul de 11 ori mai mare dect cel al Pmntului, o mas de 318 ori mai mare i un volum
de 1300 ori mai mare.
orbita: 778,330,000 km de la Soare
diametrul: 142,984 km (ecuatorial)
masa: 1.900x1027 kg
Jupiter este al patrulea obiect de pe cer ca strlucire (dup Soare, Lun i Venus; i cteodat Marte). A
fost cunoscut din timpuri preistorice. Descoperirea de ctre Galileo Galilei i Simon Marius , n 1610, ai
celor patru mari satelii ai lui Jupiter: Io, Europa,Ganymede i Callisto (cunoscute ca sateliii Galileeni) a
fost prima descoperire a unui centru de micare aparent necentrat pe Pmnt.
Saturn este a asea planet de la Soare i a doua ca mrime dinSistemul Solar, dup Jupiter. mpreun
cu Jupiter, Uranus i Neptun, Saturn este clasificat ca un gigant gazos.
Planeta este compus din hidrogen i proporii mici de heliu i alte elemente. Structura intern a planetei const
ntr-un miez de piatr ighea, nconjurat de un strat gros de hidrogen metalic i un strat gazosexterior.
Saturn prezint un sistem de inele, care sunt alctuite din particule de ghea i mici cantiti de deeuri de praf i
roc. 61 de satelii cunoscui orbiteaz n jurul planetei, fr a socoti particulele din inele. Titan, cel mai mare satelit
al lui Saturn i al doilea satelit ca mrime din Sistemul Solar(dup Ganimede, satelitul lui Jupiter), este mai mare ca
planeta Mercur i este singura planet din Sistemul Solar care are o atmosfer cu o consisten semnificativ.
Uranus este a aptea planet de la Soare i a treia c mrime (dup diametru). Uranus este mai mare ca diametru
ns mai mic sub aspectul masei dectNeptun.
Plasat pe o orbit de 19 ori mai ndeprtat de Soare dect cea a Pmntului, Uranus, ca i Neptun, primete foarte
puin cldur. Cu un diametru de 52.000 km, Uranus este de 2 ori mai mic dect Saturn, dar de 5 ori mai mare
dect Terra (Pmntul).
Neptun este a opta i cea mai ndeprtat planet de Soare din sistemul solar. Numit dup zeul roman al mrii,
este cea de a patra planet dup diametru i a treia dup mas. Neptun are masa de 17 ori mai mare dect cea
a Pmntului i puin mai mare dect a lui Uranus, care este de 15 ori mai mare dect cea a Pmntului. Neptun
este o variant modificat a tridentului zeului Neptun.
Neptun are o compoziie asemntoare cu cea a lui Uranus, ambele planete avnd o compoziie diferit de a
planetelor Jupiter i Saturn.
Pluton (ntlnit n romn i sub numele eronat*necesit citare] de Pluto), pronunat 'plu.ton, este o planet
pitic din Sistemul Solar, ca mrime a doua planeta pitic dupEris. Pn n 2006 a fost considerat a
noua planet a Sistemului Solar, att n ordinea distanei fa de Soare, ct i a descoperirii.
A fost descoperit n 1929 de ctre astronomul american Clyde William Tombaugh.