Sunteți pe pagina 1din 3

Baltagul Sadoveanu

I.

Unul dintre cei mai importanti scriitori romni este Mihail


Sadoveanu. Acesta a realizat numeroase opere dintre care se
evidentiaza romanul Baltagul.
Tema acestei opere este conditia taranului dela munte, reliefata prin
prezentarea procesului de transhumanta, a traditiilor i obiceiurilor, a claselor i a
categoriilor sociale din satele Moldovei dela sfarstul secolului al XIX-lea si
inceputul secolului al XX-lea.
Titlul reprezint coninutul de idei al textului i este constituit din
substantivul comun Baltagul care denumete o arma folosita in mediul
pstoresc inca din Antichitate, un topor cu doua taisuri. Se considera ca daca
aceasta arma a fost folosita in scopuri necurate ea va ramane patata de sange.
Astefel titlul anunta tema poeziei, respectiv transhumata i prefigureaza arma
crimei i arma dreptatii, cu ajutorul unui baltag, fiul lui Nechifor Lipan razbunand
moartea acestuia.
II.
1. Romanul este o specie literara narativa de mari dimensiuni care
prezinta o actiune ampla, complexa, derulata pe mai multe fire epice
la care participa un numar mare de personaje.
2. Opera literara Baltagul apartine genului epic deoarece modul de
expunere predominant este naratiunea imbinata cu dialogul i descrierea. Se
remarca prezenta naratorului omniscient si omniprezent care nareaza faptele la
persoana a III-a dintr-o perspectiva narativa nonfocalizata, fiind vorba despre o
naratiune heterodiegetica.
3. Aciunea este cronologica i se desfasoara pe momente ale subiectului.
In expozitiune este prezentata Vitoria Lipan, care isi asteapta sotul plecat sa
cumpere oi de la Dorna. Intarzierea sa este din ce in ce mai mare, iar munteanca
se ingrijoreaza. l viseaza trecand calare o apa neagra i intelege ca a murit. Cere
sfatul preotului Danila, babei Maranda i autoritatilor, dar acestia o linistesc i o
asigura de intoarcerea lui Nechifor.
Intriga consta in hotrrea femeii de a pleca in cautarea sotului. Vinde
produse, isi cumpara pistol, comanda i sfinteste un baltag pentru Gheorghi,
tine post douasprezece vineri, o duce pe Minodora la manastire i lasa
gospodaria in grija argatului.
Desfurarea aciunii este constituita din etapele drumului pe care-l
parcurge impreuna cu Gheorghia. Participa la un botez i la o nunta, intelegand
ca urmeaz nmormntarea lui Nechifor.
In fiecare sat aduna informatii despre trecerea sotului, afla ca era insotit
de alti doi pastori. La Dorna afla ca Nechifor cumparase trei sute de oi i o suta
le-a vandut celor doi insotitori. Pastorii i turmele lor au pornit spre Valea Jijiei. La
Sabasa gaseste cainele lui Nechifor, Lupu i afla ca nu ajunsesera decat doi
pastori: Bogza i Cutui.
Descoper ramasitele lui Nechifor i ale calului intr-o rapa intre Suha i
Sabasa. Cheama autoritatile care constata savarsirea unei crime i organizeaza
nmormntarea lui Lipan.
Punctul culminant consta in izbucnirea lui Calistrat Bogza la parastas, in urma
provocarilor Vitoriei. Neavnd dovezi impotriva criminalilor, Vitoria povestete
mprejurrile in care s-a comis crima i insinueaza inclusiv cine sunt ucigasii.
Calistrat Bogza l agreseaza pe Gheorghia ncercnd sa-i recupereze baltagul,
iar aceasta se apra rnindu-l pe criminal. Lupu sare la gatul acestuia, care apoi
cu ultimele puteri cere Vitoriei iertare.
Deznodmntul consta in moartea lui Bogza, arestarea lui Ilie Cuui i in
programarea intoarcerii la mormantul lui Nechifor pentru parastasul de 40 de zile.

4. Aceasta actiune este i complexa, ea derulandu-se pe mai multe fire


narative ce se constituie in planuri ale naratiunii.
Primul plan este cel exterior constituit din drumul parcurs de Vitoria i
Gheorghita. Acesta se constituie intr-un labirint initiatic pentru fiul muntencei, dar
in acelasi timp intr-un labirint al mortii parcurs anterior de Nechifor Lipan, mai
ales ca acest traseu are forma unei cruci.
Al doilea plan se deruleaza in paralel cu acesta i este cu acesta i este un
plan interior constituit din amintirile Vitoriei legate de casnicia ei cu Nechifor. E
adevarat ca intre cei doi au existat i tensiuni, dar Vitoria le accepta ca pe un
firesc al vietii de familie. Evocarea vorbelor, mangaielrilor, impacarilor celor doi
evidentiaza iubirea pe care femeia i-o poarta sotului, dar i nevoie ca, prin
acestea, sa-i ia rmas bun de la el.
Fiind un roman realist, cronotopul este clar definit prin indici spatiali si
temporali concreti: Magura Tarcaului, Cruci, Brosteni, Dorna, Suha, Sabasa.
5. Personajele sunt numeroase, cele mai multe fiind personaje episodice:
preotul Danila, Baba Maranda, Domnu Vasiliu, subprefectul, jandarmii, Minodora.
Sunt prezente si personaje secundare: Calistrat Bogza, Ilie Cutui.
Personajele principale sunt Vitoria, Gheorgita si Nechifor, desi acesta are
un statut special, fiind un personaj absent.
In conturarea personajului principal feminin, este folosita caracterizarea
direct cat si cea indirecta. Caracterizarea directa este realizata de narator care
chiar de la nceputul romanului i traseaz cteva elemente ale portretului fizic:
ochii cprii in care se rsfrnge lumina castanie a parului. Personajul este
caracterizat direct si de ctre celelalte personaje, Gheorghia i manifesta
nedumerirea fata de tcerea femeii din timpul calatoriei, care nu explica nimic i
care pune ntrebri ciudate stenilor: s-a fcut aricioaica. Calistrat Bogza este
impresionat de vigoarea femeii: stranica muiere.
Cele mai multe trasaturi se evideniaz in mod indirect. Din faptele Vitoriei
rezulta tenacitatea i curajul ei. Femeia pornete la drum, dei tie ca exista
numeroase pericole, dar dorina de a afla adevrul si de a-i ngropa cretinete
otul este mai puternica dect teama.
Atitudinea ei fata de copii este diferita. Fiind neleapta, ea tie ca trebuie
sa fie aspra cu Minodora deoarece ea va purta grija gospodriei, a creterii
copiilor i a educaiei lor. Mai mult, o face responsabila in fata istoriei daca nu
respecta tradiia. O obliga sa pstreze portul de la Boerebista ncoace i
transmis din generaie in generaie pe linie materna.
Faa de Gheorghia, atitudinea Vitoriei este schimbtoare. Cnd acesta se
ntoarce de la stana, i pregtete mancarurile lui preferate, l alinta cu apelativul
dragul mamei. In timpul calatoriei nsa devine tcuta i aspra, oblingandu-l pe
acesta sa inteleaga singur sensul ntrebrilor ei i demersurile pe care le face.
Ar putea fi acuzata de cruzime pentru faptul ca l las pe biat in rpa cu
osemintele tatlui sau pe timpul nopii. Ea nu incerca insa decat sa grabeasca
maturizarea fiului, necesara pentru a deveni cap al familiei in locul tatalui.
Superstiioasa, ea crede in semne, cum ar fi cantatul cocosului in prag,
crede in vise i apeleaza la baba Maranda care-i ghiceste in bobi. In acelasi timp
ea este i credincioasa: cere sfatul parintelui Danila, se nchina la icoana sfintei
Ana, posteste.
Principala sa trasatura este Inteligenta care se manifesta in toate
secventele narative ale drumului pe care il parcurge in cautarea lui Nechifor. Ea
reusete sa adune informatii, sa stabileasca o cronologie a acestora. Este discreta
, participa la botez si la nunta, face urari mesenilor, dar nu uita scopul ei si se
foloseste si de aceste ocazii pentru a afla detalii ale trecerii sotului prin satele
respective. Mai mult, cu ajutorul acestor informatii reuseste sa reconstituie
crima, sa identifice si motivul si arma si oportunitatea acesteia. Inteligenta sa

este evidentiata si in episodul parastasului cand, neavand dovezi , Vitoria pune


in scena, impreuna cu Gheorghita, un plan menit sa-i oblige pe criminali sa se
autodemate, iar din acest punct de vedere ea este considerata un Hamlet
feminin.
6. La nivelul structurii narative a textului ,un rol important l au instanele
comunicrii externe operei, emitator este insusi autorul Mihail Sadoveanu, despre
care se stie ca a scris aceasta opera in sapte zile. Receptor este i lectorul, care
are libertatea de receptare i interpretare, datorita incadrarii romanului in estetic
a realismului.
Din perspectiva comunicarii interne, lectorul ia legatura cu universul operei
prin intermediul naratorului care se constituie in emitator i receptori sunt pe
rnd personajele, al caror limbaj este menit nu doar sa le caracterizeze ci i sa le
reconstituie atmosfera nceputului secolului al XX-lea in mediul pstoresc. Astfel
sunt utilizate regionalisme precum ciobote, muiere, iubee, dar i
arhaisme Boerebista, jandar, carte (cu sens de scrisoare), proasta ( cu
sensul de simpla).
III.
Din punctul meu de vedere, romanul transpune tema si
viziunea despre lume a autorului, care este fascinat de reperele
traditionale ale unui univers arhaic si patriarhal. Toate aceste
coordonate morale, spciale, psihologice sunt evidentiate prin Vitoria
Lipan ce reprezint tipul femeii de la munte care isi asuma intreaga
responsabilitate pentru echilibrul familiei. Desi este contienta ca
cele mai multe griji sunt atribuite in societate femeii, recunoate
ntietatea brbatului. Ea infatiseaza chiar femeile frumoase i
iubee despre care Nechifor spunea ca Dumnezeu le-a randuit
muntenilor pentru a-i ajuta sa indure viata aspra.
In concluzie, Mihail Sadoveanu reuseste sa reconstituie universul rustic,
arhaic cu traditii i obiceiuri, caractere, clase i categorii sociale prin intermediul
personajului pricipal feminin, Vitoria Lipan . Aceasta reprezinta, in acelasi timp, si
conditia femeii, definita prin perseverenta si rabdare, prin grija si sprijin fata de
toata familia.