Neuromuscular

Structura fibrei musculare:

Membrana celulara:
receptori de suprafaa implicai in controlul hormonal al activitii celulare (adrenalina,
insulina),
Formeaza jonciunea neuromusculara
Asigura
Ai
d
depolarizarea
l i
celulara
l l
sii iin transmiterea
i
excitaiei
i i id
de lla nivelul
i l l tubilor
bil T spre reticulul
i l l
sarcoplasmic.

Citosolul: proteine contractile.

Fibra musculara este organizata in uniti structurale numite sarcomere.
Sarcomerul unitatea repetitiva a fibrei musculare intre doua benzi Z. Lungimea fibrei = nr
de sarcomere unite in serie una dup alta de a lungul fibrei musculare.
ofer un mediu de difuzie pentru oxigen, ATP, glicogen, picturi de grsime, fosfocreatina,
numeroase proteine enzimatice si noi formate.

Mitocondriile:
organite celulare care cuprind un echipament enzimatic capabil in oxidarea completa a
grsimilor si glucozei cu generarea de ATP, singura sursa de energie care poate fi utilizata
direct in contracia musculara. Cldura emisa de activitatea musculara are rol central in
meninerea
i
ttemperaturi
t i corporale.
l EExcesull d
de cldura
ld
este
t emis
i prin
i piele
i l ca energie
i
radianta.

Reticulul sarcoplasmic alte organite.

SSarcoplasmic
l
i Reticulum
R i l
(SR)
Reticulul sarcoplasmic reprezint
principala sursa de Ca cu rol in cuplarea
excitaie cu contracia.
in apropierea liniei Z dilataii
saciforme denumite cisterne se
asociaz
i cu o invaginare
i
i
a membranei
b
i
celulare numita tub T formnd o
structura denumita triada.
In interior se afla o proteina numita
calsequestrina cu rolul de a fixa calciu
si a scadea concentratia Ca liber.
concentraia Ca liber in reticul este net
superioara concentraiei plasmatice
(aproximativ 105)
Calreticulina
l i li ubicuitara
bi i
in
i RS cu roll in
i
fixarea Ca 50 situsuri de legare

Componentele muschiului scheletic

Arhitectura de baza a muchiului

scheletic
Fibrele musculare forma
forma alungita
cilindrica.
Lungimea fibrei musculare poate varia
extrem de mult de la fibre scurte de
civa microni la fibre lungi de pana la 30
cm cum se ntlnesc
l
in muchiul
h l
sartorius.
Fibra musculara este nvelit de un strat
subire de esut conjunctiv numit
endomisium.
endomisium
Mai multe fibre, de ordinul a o mie de
fibre sunt nvelite in esut conjunctiv
denumit pemisium fascicul muscular.
Mai multe fascicule musculare se unesc si
formeaz la fiecare din capt un tendon.
ntreg grupul de fibre musculare se
numete muchi. epimisium.
Rolul esutului conjunctiv :

menine unitatea fibrelor musculare

permite transferul forei realizate spre
sistemul osos cu care muchiul formeaz
o unitate funcionala
asigura aportul nutritiv necesar viabilitii
si funciei fibrelor musculare.

Arhitectura fibrei
musculare
sarcomerul

Fibra musculara conine structuri proteice

cilindrice organizate paralel in lungimea celulei
=miofibrile
=miofibrile.
Miofibrilele conin filamente subiri si groase care
se ntreptrund numite miofilamente (actina si
miozina) care ocupa aproximativ 85% din volumul
celular
ME in lumina polarizata se observa mai multe tipuri
de benzi si linii ntunecate si luminoase care
alterneaz :
alterneaz.:

Benzile ntunecate benzi A (anizotropic) prezinta o banda

mediana luminoasa numita banda H si conine filamente
groase cu o lungime de 1,6 micron
Banda I este o banda luminoasa in
in mijloc o linie ntunecat
denumita linia Z sau disc Z. coninefilamentesubiri cu
lungimea de 1 micron si o grosime de 58 nm.

Intre doua benzi Z se afla unitatea de baza a fibrei

musculare sarcomer.
sarcomer
O singura miofibrila conine aproximativ 4500 de
miofilamente musculare iar o singura fibra
musculare poate conine intre 5 si 10000 de
miofibrile
In timpul contraciei se produce o scurtare a tuturor
sarcomerelor care compun fibra musculara prin
apropierea discurilor Zbanda A rmne constanta si
banda I se scurteaz.

Structura actinei si miozinei

Filamentele ggroase

asociere de proteine dintre care cea mai

i
important
este miozina
i i II
II.
Miozina este o molecul proteic mare, cu
o lungime de 1,5 microni un diametru de
15 nm, cu o form
f
spaial
l asemntoare

unei crose cu dou capete: 2 lanuri grele,
2 lanuriuoare si 2 lanuri reglatoare.
Lanurile grele prezinta 3 poriuni: tija,
balamaua si captul (formeaz partea
globulara a miozinei) cu rol in formarea
punilor
il di
dintre fil
filamentele
l subiri
b i i sii
filamentele groase. Captul lanului greu
are afinitate pentru actina si activitate ATP
a ica
azica.
Fiecare lan uor se sociaz captului
lanului greu formnd o pereche cu rol in
stabilizare
t bili
parii
ii globulare
l b l
a miozinei.
i i i
Lanul reglator are rol in reglarea activitii
ATP azice a miozinei.

Scheletul filamentelor subiri este dat de actina

filamentoasa F. polimerizarea a 13 molecule de actina
globulara G si are o lungime o lungime de 70 nm
nm.
Tropomiozina (Tm) este o molecul fibrilara, alfa
helicoidala , cu o lungime de 41 nm 7 molecule de
actin G, fiind aezate in anurile situate de o parte si
alta
l a spiralei
i l id
duble
bl d
de actina
i FF.
Troponina (Tn) este o protein globular dispus ntre
moleculele de tropomiozin, fiind alctuit din 3
subuniti (trimer):
troponina T (TnT), se cupleaz la tropomiozin,
troponina C (TnnC2) cupleaz Calciu, prin 4 sinusuri
doua situsuri cu afinitate mare si doua cu afinitate mica
NB fb cardiaca 3 situsuri unul singur cu afinitate scazuta
troponina I (TnI)care se leag de actina si inhiba
interaciunea Actin Miozin.
Tropomodulina (Tm) se inser la capetele filamentelor
de Actin. Au rol in blocarea polimerizrii care permite
meninereaconstant a lungimii actinei.
Nebulina este o alta proteina a muchiului care
pornete de la discurile Z dea lungul filamentelor
subiri

Filamentele subiri

Transmiterea neuro
musculara
l

Jonciune neuromusculara
numita placa motorie implica:
butonul terminal al terminaiei
nervoase al alfa motori situai in
coarnele anterioare ale mduvei
spinri si in nucleii motori de
origine care conine veziculele
cu mediator (acetilcolinaAch) s
sarcolema
l
fib i musculare
fibrei
l
care
formeaz falduri jonctionale cu
receptori pentru Ach.
In jurul jonciunii cu rol de izolare se
afla o celula Schwann.

TTransmiterea
i
neuro
musculara

Etapele transmiterii excitatiei la niv jonct.

neuromusculare
Potenialul de aciune condus dea lungul axonului
canale rapide de Na voltaj dependente. In
apropierea butonului terminaiei nervoase
depolarizarea
p
canale de Ca voltajj dependente
p
menine propagarea PA precum si contracia
citoscheletului cu mobilizarea veziculelor de Ach si
docarea acestora la suprafaa celulei.
Exocitoza veziculelor creterea concentraiei in
fata sinaptica Ach
Ach se leag de recep. faldurile membranei
receptori nicotinici cuplai direct cu canale de Na
receptori
t i iionotropici
t i i care prin
i llegarea A
Ach
h permit
it
ptrunderea Na in celula si generarea unui
potenial local de membrana. atinge potenialul
prag genereaz un potenial de aciune la
suprafaa
f sarcoplasmei
l
i prin
i activarea
i
canalelor
l l Na
voltaj dependente.

Mediatorul rapid inactivat in colina si acetil de

ctre acetil
acetilcolinesteraza
colinesteraza. Colina este recuperata
prin receptori de suprafaa a membranei
butonului terminal.

Cuplarea
C
l
excitaiei
i i i cu
contracia

PA se raspandeste pe intreaga suprafata ca apoi patrunde

in tubi T.
Tubii T prezinta numeroase canale Ca tip L voltaj
dependente (canale DHP dependente) care se deschid si
permit ptrunderea calciului in celula conform gradientului
de concentraie Cantitatea de Ca mica si incapabila sa
declaneze contracia fibrei musculare.

activarea
ti
acestor
t canale
l d
de C
Ca DHP dependenteste
d
d t t obligatorie
bli t i
e in declanarea contraciei.

Activarea canalelor de Ca tip L voltaj dependente (DHP

dependente) antreneaz doua mecanisme care se

adiioneaz:

Activarea canalelor de Ca DHPdependente activeaz canalele

ryo dependente: fluxul de Ca prin canal DHPdependent det
modificri conformaionale in subunitile in cadrul triadei
cisternatubTcisterna activare canale de Ca din RS
(canalele ryo dependente).
ptrunderea Ca in celula prin canalele de Ca DHP
dependente determina activarea canalelor de Ca din RS. Prin
ptrunderea unei cantiti din ce in ce mai mare un numr in
cretere exponeniala de canale de Ca din RS vor fi activate.
Acest fenomen este cunoscut de activare se numete si
"C l i cheam
"Calciu
h
Calciu".
C l i "

NB fibra musculara scheletica cardiaca in cantitatea de Ca care

ptrunde prin tubi T.

in fibra musculara scheletica ntreaga cantitate de Ca din

timpul contraciei in citosol este asigurata din RS
in fibra musculara cardiaca o parte importanta este furnizata
prin canalele tubului T pentru atingerea unei contracii
eficiente.

Cuplarea
C
l
excitaiei
i i i cu
contracia
concentraia Ca de la 107 molar la 2*105M.
troponinei C. Troponina prezinta mai multe
situsuri unele de mare afinitate si altele cu
afinitate sczut. Doua situsuri cu afinitate
crescuta sunt ocupate permanent in condiii
fiziologice de Ca si Mg. Alte doua situsuri de
joasa afinitate va lega Ca in funcie de nivelul
concentraiei intracitoplasmatice.
modificari conformationale troponina
tropomiozina
cuplare actinomiozinica

Blocat

Cuplarea actinei cu miozina

16

Mecanismul
M
i
l intim
i i all
contraciei musculare.

Prin eliberarea situsurilor active ale actinei

cuplarea actinomiozinica este permisa si este
urmata de inantarea miozinei printre
filamentele de catina cu scurtarea
sarcomerului prin evenimente care se repeta
si care cuprind mai multe etape:
etapa 1 ATP se leag de captul globular al
filamentului de miozina cu scderea afinitii
pentru actina
etapa 2 lanul uor enzimatic al capului
miozinei permite scindarea ATP in ADP si Pi.
Ca rezultat al desfacerii legturii
g
macroergice
g
se elibereaz energia necesara flectarii
capului miozinei de la un unghi de 45 gr la un
unghi de 90 grade si naintarea printre
filamentele de actina cu 11 nm.
etapa
etapa 3 o data desfc
desfcutt ATPul
ATP l in ADP si Pi
afinitatea miozinei se modifica in sensul
formarii unei noi puni actinomiozinice
etapa 4 captul miozinei cuplat in noua
poziie pe actina elibereaz Pi si miozina
sufer o noua modificare conformaionala cu
angularea capului la 45 gr fata de tija si
tractionarea filamentului de actina cu 11 nm
in direcia benzilor H (coada miozinei) si
scrutarea sarcomerului
sarcomerului.
etapa 5 eliberarea ADP de la nivelul capului
miozinei cu meninereaconformaiei miozinei
si afinitii acesteia la situsul actinei.

Z line

Z line

H Band

Sarcomere Relaxed

Sarcomere Completely Contracted

ExcitationContraction Coupling
p g

ExcitationContraction Coupling
p g

INCETAREA CONTRACTIEI
C
Contracia
t i nceteaz
t prin
i rentoarcerea
t
C
Ca iin reticulului
ti l l i
sarcoplasmic prin intermediul pompei de Ca SERCA
(Sarco/Endoplasmatic Reticulum Calcium ATPaza).
Pompa
P
SERCA se gsete
t iin membrana
b
reticulului
ti l l i sarcoplasmic
l
i cu
rol in pomparea Ca mpotriva gradientului de concentraie.
Activitatea pompei este controlata de fosfolamban
In fb musculare scheletice lente
In fb musculara cardiaca si neteda
Absenta in fb musculare scheletica rapida
p si intermediara

Stimularea beta adrenergica este urmata de fosforilarea

fosfolambanului (f activata) urmata de inhibarea pompelor de Ca cu
creterea

concentraie
in citoplasma
p
si cretereaforei

de contracie

Relatia lungime sarcomertensiune

musculara

Metabolismul
M
b li
l fibrei
fib i
musculare

Muchiul scheletic in condiii de repaus

consuma 13 Kcal/Kg/zi. In timpul efortului
muscular necesar energetic creste de
aproximativ 10 ori. Modul de furnizarea energie
necesare contraciei difereniaz fibrele
musculare striate.
Moneda energetica folosita de fibra musculara ca
de altfel pentru orice celula este ATP.
Alte forme de stocare:
Creatinfosfatul
Cea mai importanta forma de stocare glicogen.
fosforilare glucoza6P glicoliza anaeroba 3
moli de ATP si 2 moli de ac piruvic (ac lactic) .

In fibrele cu contraciei prelungita energia este

generata in mitocondrii prin decarboxilarea
acidului piruvic in acetil CoA si arderea in ciclul
Krebs cantiti mari de ATP.

NB la fosforilarea glicogenului nu se consuma ATP

pentru formarea moleculelor de glucoza 6P

Creatina + ATP
creatinfosfat+ ADP

Creatinfosfat + ADP
Creatina + ATP

Metabolismul
M
b li
l fb
musculare

Glicoliza anaeroba
Fosforilarea oxidativa
ATP
Fibre glicolitice
Fibre oxidative


Tipuri de fibre musculare

De altfel modul in care fibra musculara

iprocura energia, viteza cu care se
t t sii dif
difereniaz
i pe aceasta
t iin:
contracta
fibre musculare glicolitice albe tip IIb
(metabolism rapid glicolitic, densitate
sczut de capilare,
capilare cu rezistenta sczut la
efort, cu viteza mare de contraciei, cu
depozite mari de glicogen, cu diametru
mare, coninut sczut de mioglobina)
fibre musculare oxidativglicolitice roii IIa.
Sunt numite si fibre intermediare cu viteza
de contraciei mare asemntoare cu cea a
fib l glicolitice
fibrelor
li liti d
dar cu rezisten
i t
intermediara la oboseala musculara si un
metabolism care combina glicoliza anaeroba
cu arderea oxidativa in ciclul Krebs.
fibre musculare oxidative roii I.
(metabolism oxidativ, densitate crescuta de
capilare, cu rezistenta mare la efort, cu
viteza mica de contraciei, cu depozite mici
de glicogen, cu diametru mare, coninut
crescut de mioglobina)

PRINCIPALELE caracteristicile fibrelor

musculare:
Tip fibra musculara

Oxidativ lenta(I)

Intermediara (IIa)

Glicolitica rapida (IIB)

Activitatea ATP azica a miozinei

MICA

MARE

MARE

Viteza de contraciei

LENTA

RAPIDA

RAPIDA

Rezistenta la oboseala

MARE

INTERMEDIARA

SCAZUTA

Capacitatea oxidativa

MARE

MARE

MARE

MIC

INTERMEDIAR

MARE

Mitocondrii

MULTE

MULTE

PUTINE

capilare

MULTE

MULTE

PUTINE

Culoarea fibrelor

ROSIE

ROSIE

ALBA

MIC

INTERMEDIAR

MARE

MARE

MARE

SCAZUT

MIC

INTERMEDIAR

MARE

Coninutul in enzime anaerobice

Coninutul in glicogen
Coninutul in mioglobina
Diametrul fibrei musculare

Tipuri de contraciei
musculara
l

Secusa este un rspuns care

urmeaz stimulri unice a fibrei
musculare:
faza de latenta aproximativ 5 ms
de la iniierea procesului pana la
nceputul contraciei si este data
p necesar p
propagri
p g
de timpul
potenialului de aciune si de
timpul necesarmobilizrii Ca din
reticulul sarcoplasmic.
faza
f
d
de contraciei
t i i d
de aproximativ
i ti
15ms cnd concentraia Ca
permite cuplarea actinei cu
miozina scurtarea muchiului si
generarea forei musculare
faza de relaxare mai lunga de 25
Ca din
ms in care concentraia
celula scade lent prin pomparea
acestuia in RS urmata de scderea
punilor actinomiozinice.

Cresterea fortei musculare

Sumarizare
Sumarizare de frecventa
(fenomen trappe)
fuziune de frecventa
Sumarizare spatiala
(recrutare)

Fenomenul: Treppe
A
Aplicarea
li
unuii nou potenial
t i l
de aciune la scurt timp de
primul potenial de aciune va
prinde fibra musculara in
perioada de contraciei.
Prin ptrunderea unei
cantiti
titi d
de C
Ca suplimentare
li
t
ca urmare a stimulului nou
peste cantitatea de Ca din
celula deja existenta va
elibera noi situsuri de legare
actinice si
generarea uneii fforte
t d
de
contracie superioare
fenomen Treppe.

Figure 12.15

 Contracia tetanica
Tipurii de
Ti
d contraciei
i i
musculara

Contracia tetanica incompleta.

Creterea frecventei de stimulare
genereaz o contracie continua si
maii puternica
t i d
dect
t secusa. C
Cnd
d
frecventa stimulilor perioade de
contracie alternnd cu perioade de
relaxare incompleta,
incompleta tensiunea in
muchi va fi inconstanta
C
Contracia
i tetanica
i completa
l

fiziologica in care frecventa de

stimulare nu permite perioade de
relaxare pe durata contraciei
musculare cu obinerea unui platou
al tensiunii musculare dezvoltate.
Fora dezvoltata este maxima si net
superioara att secusei cat si
contraciei tetanice incomplete.


Contractia tetanica

Contracia izotonica scurtarea muchiului

cu meninerea unei tensiuni musculare
t t Contracia
C t i iizotonica
t i este
t
constante.
implicata in majoritatea activitilor fizice
zilnice: mers, alergat, scris, deplasarea de
obiecte.
contracie concentrica: scurtarea muchiului
in timpul contraciei izotonice se numete
(ex ridicarea mini, ridicarea de pe scaun,
tragerea unui obiect)
obiect).
contracia excentrica reprezint
alungireamuchiului in condiiile in care
tensiunea din muchi este sub rezistena
opusa sarcina. Scopul contraciei excentrice
este de a asigura o micare lenta si
controlata a ntinderii musculare.

Contracia izometrica reprezint contracia

in care muchiul nusi modifica lungimea
dar tensiunea creste. In pofida creterii
tensiunii in muchi acesta nu poate depii
rezistenta
i
opusa d
de sarcina
i sii astfel
f l
muchiul nu se poate scurta.

LUCRU MECANIC

PUTEREA = W/t
(lucru
mecanic/timp)
Puterea = F x X/ t
=F x v
F=0 sau v=o P=0
V intermediarasi F
intermediara P
maxim

U i
Unitatea
motorie
i

Unitatea motorie

Unitatea motorie reprezint toate fibrelor

musculare inervate de un singur neuron motor
alfa.

Muschi posturali

Numrul total de fibre musculare scheletice este in

jurul a 250 milioane si numrul de neuroni alfa motori
aproximativ 420.000 cu o medie de 600 fibre
musculare pentru fiecare neuron.
Numrul de fibre motorii ntro unitate motorie
variaz
i foarte
f t mult
lt de
d la
l 2000 fib
fibre iin muchii
hii marii
posturali pana la 10 si chiar mai puine in muchii
extraoculari.

1:100

Muschii degetelor
1:10

Muschi extraoculari
1:1

Unitatea motorie cuprinde un numr mai mare

sau mai mic de fibre in funcie de gradul de
control si de fora generata necesara pentru
fiecare grupa de muchi.

Pentru muchii mari, care genereaz o fora

nalta cum ar fi mm cvadriceps, solear,
gastronemieni unde nu este necesar control fin
organizarea se face in unitii motorii mari. Cnd
este necesar un control fin unitile motorii
cuprindpuine fibre. Controlul unui muchi se
face prin recrutarea unui numr variabil de
uniti motori

RECRUTAREA
Creierul combina doua mecanisme
de control in reglarea
g
forei
produsa
p
de un muchi.
Unitile motorii nu sunt recrutate la
ntmplare. Primele uniti motorii
sunt cele care cuprind un numr mic
de fibre motorii astfel in prima etapa
avem un control fin al muchiului dar
cu o for mica dezvoltata ctrl de
neuroni alfa mici cu prag sczut de
activare. Daca fora pe care trebuie
sa o dezvolte muchiul trebuie sa fie
din ce in ce mai mare atunci sunt
angajai neuroni mai care
controleaz uniti motorii mari.
Cu creterea forei musculare
dezvoltata de muchi
controlul scade.
O a doua metoda de control nervos
este numita codarea prin rata de
descrcare. Neuronii mici care
controleazuniai musculare mici
opereaz la frecvente de descrcare
mici. Cnd fora musculara creste
rata de descrcare creste si vor fi
stimulai si neuroni mari care
controleazuniti motori mari.

Reglarea
g
forei

musculare

Oboseala musculara

In cazul unei efort brusc maximal pe un muchi odihnit in prealabil se angajeaz un numr maximal
de fibre lente si intermediare. Daca efortul maximal continu:

fibrele angajate se epuizeaz energetic intrnd ntro perioada de recuperare

Intra in actiune fibre rapide din uniti mari dar care nu permit o contracie prelungita care sa permite o
recuperare a fibrelor folosite iniial
fora generat scade fenomen denumit oboseala musculara.

Alte cauze ale apariiei oboselii musculare:

Principala cauza creterea cantitii de fosfat anionic :
Crestere activitii canalelor de Ca care sunt meninute mai mult timp deschise
blocarea pompelor de Ca (SERCA).
Creterea Ca in celula difuziunea in afara celulei. contracie prelungita o pierdere a Ca intracelular
duce la scderea fortei de contractie.
difuzeaz in reticulul sarcoplasmic cu fixarea Ca formnd un complex CaPi cu scderea suplimentara a Ca
liber in sarcoplasma.

fibre rapide glicoliza anaeroba cantitatea

de acidul lactic oboseala

musculara lipsa
antrenamentului muscular
durerea
motivaia psihologica (lipsa motivaie face ca efortul muscular sa nceteze la apariia durerii)
epuizarea transmiterii nervoase
epuizarea mediatorului din fanta sinaptica.

p scurte in p
prima etapa
p are loc o
NB Atunci cnd eforturile maximale se succed la intervale de timp
recrutare mai eficienta a fibrelor motorii apoi apare hipertrofia musculara.

Fusurile neuromusculare

fibre centrale cu sac nuclear

una centrala noncontractila
terminaia anulospirale a fibrelor
nervoase tip Ia
poriune periferica contractila
terminaiisecundare prin fibre tip II

fibre periferice cu lan nuclear.

terminaii senzitive prin fibre tip
II
inervaie senzitiva (fibre Ia, II)
ggradul de ntindere al acestora
inervaie motorie (fibre motorii
gama) contracia poriunii
di t l a fib
distale
fibrelor
l musculare
l
intrafusalecu sac si a fibrei
musculare fusale cu lant

Raspunsull fibrelor
R
fib l
musculare intrafusale
Alungirea fusurilor neuromusculare:
rspuns dinamic si unul static. Rspunsul dinamic, rapid poriunea
centrala a fibrelor cu sac nuclear. condus prin fibre Ia cu conducere mare
(70120 m/s). El este prezent cat are loc modificarea de lungime a poriunii
centrale
t l a ffusurii sii rata
t d
de d
descrcare

este
t cu att
tt maii mare cu catt creste
t
viteza de alungire a fibrei musculare.

Rspunsul static este direct

proporional
p
p
cu lungimea
g
poriunii centrale a fibrei
musculare. Impulsul pornete
de la fibrele cu lan nuclear si
de la fibrele cu sac nuclear
poriunea distala pe calea
fibrelor nervoase tip II.

Alpha / Gamma Coactivation

REFLEXELE OSTEOTENDINOASE

Prin percuia uoara a tendonului unui muchi apare o alungire brusca

brusca,
neateptat a muchiului.
alungireamuchiului alungirea fibrelor fusului neuromusculare pasiva
fr relaxarea activa a poriunii distale a febrelor intrafusale rspuns
dinamic al fusului neuromuscular. impulsuri in fibrele nervoase tip Ia.
neuroni senzitivi unipolari din ganglionii rdcini posterioare a nervilor
spinali spre centrul nervos. Aici neuronii senzitivi unipolari fac sinapsa cu
mai muli
l motoneuroni alfa.
lf Prin ffibre
b motori alfa
lf se produce
d
contracia
i
muchiului homonim tendonului percutat.
Arcul reflex cuprinde doar doi neuroni: unul senzitiv si altul motor care fac
sinapsa in cornul anterior al mduveispinrii
mduveispinrii, reflexul osteotendinos este
un reflex monosinaptic.
Durata reflexului osteotendinos este de aproximativ 1ms iar cea mai mare
ntrziere apare la nivelul sinapsei (0
(0,5
5 0,9
0 9 ms).
ms)

O singura fibra senzitiva Ia (neuron unipolar senzitiv din ganglionul rdcinii dorsale a nervului
spinal) este conectata cu toi motoneuroni alfa homonimi. Aceasta divergenta a semnalului
duce la un rspuns contractil ferm.


R fl l de
Reflexul
d TENDON

La nivelul tendonului muscular se afla

organele tendinoase Golgi.
Golgi Aceti receptori
sunt situai in serie cu muchiulinervat si
constituie componenta senzitiva a reflexului
g
tendinos Golgi
g este o
de tendon. Organul
formaiune musculotendinoasa mai puin
frecventa, comparativ cu fusurile (raportul
este in medie de 1/3), bine reprezentata in
muchii cu contracie lenta
lenta,
conectat la un capt cu 1015 fibre
musculare si la cellalt capt se pierde
printre structurile tendinoase
tendinoase.
Terminaiile nervoase se ramifica in organul
tendinos si apoi se spiraleaza in jurul
g fibre mielinizate
filamentelor de colagen.
Ib cu viteza de conducere de 80120 m/s.
Prelungirea axonala a neuronilor
pseudounipolari face sinapsa cu
interneuroni care pot modula starea
funcional a motoneuronii din coarnele
anterioare ale mduvei spinrii si transmit
spre
p cortex si cerebel.
ascendent informaii

Prin contracia musculara apare o cretere a

tensiunii in tendonul muscular cu stimularea
l i ttendinos
di
G
Golgi.
l i
organului
Rspunsul dinamic apare la o cretere rapida
a tensiunii in muchisi in tendonul acestuia
la o valoare supramaximala
p
cu o
descrcarebrusca si o inhibare puternica a
alfa motoneuronilor urmata de o relaxare a
muchiului suprasolicitat.
Reflexul static apare la creterea progresiva a
tensiunii in muchicnd organele tendinoase
cresc frecventa de descrcare a impulsurilor
ctremduv cu o inhibiie progresiva
amotoneuronilor alfa
alfa.

Reflexul de TENDON

Importanta reflexului de ntindere este in

prevenirea rupturilor musculare sau
dezinserie tendonului precum si fractura
sau leziuni ale articulaiilor drept consecina
a suprasolicitrii din partea muchiului.
Reflexul de ntindere este implicat si in
distribuia uniforma a sarcinii fiecrui
fascicol al muchiului contractat prin
controlul tensiunii in tendon.

Fb lente
oxidative
I

Fb rapide
oxidative
IIa

Fb rapide
glicolitice
IIb

Fb cardiaca

Lant de miozina
greu

MHC I

MHCIIa

MHCIIb

MHC MHC

Pompa de Ca

SERCA 2a

SERCA1

SERCA1

SERCA 2a

Fosfolamban
f

Calsechestrina

Rapida
cardiaca

rapida

rapida

Cardiaca

troponina

TNNC1
3 situsuri
it
i

TNNC2
4 situsuri
it
i

TNCC2
4 situsuri
it
i

TNNC1
3 situsuri
it
i

Mecanismul de
eliberare a Ca

RYR 1

RYR 1

RYR 1

RYR 2

Canale Ca tip L

Canale Ca tip L
cuplat cu rec ryo
SR contact dir
SR

Canale Ca tip L
cuplat cu rec ryo
SR contact dir
SR

Canale Ca tip L
Ca cheama Ca
cuplat cu rec ryo stimAMPc
SRcontact
SR
contact dir
fosforilare >Ca
>Ca