Tema si viziunea despre lume!

Plumb
de George Bacovia
Modernismul este orientarea estetica manifestata la safrsitul secolului 19
fiind echivalat de Eugen Lovinescu cu inceputurile simbolismului in anul 1880.
Simbolismul este un curent literar aparut in Franta ca reactie impotriva
romantismului, caracteristica principala a acestui curent literar fiin folosirea
simbolului, cultivarea sugestiei, a corespondentelor si a sinesteziei.
Simbolismul autentic in literatura romana se instaureaza prin activitatea
literara a lui George Bacovia. Poezia lui are toate trasaturile necesare specifice
simbolismului . este un simbolism depresiv, iar in opera sa, decorul, oamenii,
lucrurile au culoarea cenusie a plumbului sugerand tristete, apasare, desgust,
pentru o lume stapanita de forte obscure transmitand in suflet oboseala,
descompunere.
Poezia simbolista "Plumb" deschide volumul de debut cu acelasi nume,
aparut in 1916, avand valoare de arta poetica si caracter emblematic pentru
universul poetic a lui Bacovia.
Poetul cultiva simbolul ca modalitate de surprindere a legaturii eului cu
lumea , natura , universul mnifestand preferinte pentru culori intunecate.
Atmosfera sugerata in poezie este accea de apasare, de dezolare, desi poezia
nu cuprinde niciun termen abstarct de prezentare a angoasei , a depresiei, totul
deducandu-se din descrierea cadrului si atitudinii lirice.
Viziunea Bacoviana despre lume reiese din esecul comunicarii interumane,
poetul fiind un prizonier intr-un spatiu rece, intunecat si inchis "cavou", "sicrie
de plumb", "era frig".
Tema poeziei o constitue conditia poetului intr-o societate lipsita de aspiratii
si artificiala. Idea sugereaza starea de tristete, oboseala psihica a poetului care
se simte incatusat in aceasta lumea care il apasa si in care sufletul este inchis
definitiv fara a avea vreo solutie de evadare.
Titlul poeziei este simbolul "Plumb" care are corespondent in natura metalul
, ale carui trasaturi specifice sugereaza apasarea sufleteasca , culoarea cenusie ,
moartea , melancolia.Acesta este o metafora polisemantica avand doua sensuri,

unul denotativ: plumbul fiind folosit in trecut in confectionarea obiectelor

funerare, dar si un sens conotativ: greutatea metaluilui sugereaza apasarea
sufleteasca, culoarea cenusie reprezinta monotonia, angoasa si maleabilitatea
metalului care simbolizeaza labilitatea psihica si dezorientarea , sonoritatea
surda a cuvantului : 4 consoane si o vocala inspirand inchiderea spatiului
existential provocand disperare, spaima .
Incipitul este marcat de imperfectul verbului "dormeau" care simbolizeaza
absenta trairilor interioare dar si actiunile nefinalizate ale eului liric deoarece
"sicriele de plumb " sugereaza imposibilitatea evadarii dintr-un spatiu asfixiant.
Textul este structurat in doua catrene, care reprezinta doua planut are
realitatii: realitatea exterioara , obiectiva simbolizata de cimitir si de cavou si
realitatea interioara, subiectiva , simbolizata de sentimentul iubirii, a carui
invocare o face cu disperare.
Prima strofa cuprinde elemente ale cadrului spatial inchis , apasator in care
eul poetic se simte claustrat: un cavou , simbolizand universul interior.
Elementele decorului funerar sunt : " sicrie de plumb" , "vestmant funerar",
"flori de plumb" , "coroane de plumb". Repetarea epitetului "de plumb"
sugereaza singuratate, moarte. Intre starea sufleteasca a celui care se
integreaza in spatiul limitat al cavoului si planul obiectiv se stabileste o
corespondenta : universul exterior este dominat de aceeasi atmosfera de
trsitete "si era vant".
Strofa a doua debuteaza sub semnul tragicului existential generat de moartea
afectivitatii "Dormea intors amorul meu de plumb". Eul liric isi priveste
sentimentul ca un spectator "aripile de plumb" care presupun un zbor in jos
ducand la moarte. Incercarea de salvare reiese din "si-am inceput sa-l strig".
Cuvantul "plumb" se regaseste in poezie de 6 ori devenind un laitmotiv.