MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA FINANTE

REFERAT

Maladiile sistemului cardiovascular

Efectuat:

Siscanu Nica
FB-143

CHIINU 2014

Plan:
I.

Structura si functiile sistemului cardiovascular.

II.

Patologia sistemului cardiovascular.

III.

Metodele tratarii dereglarilor cardiovasculare si importanta lor.

IV.

Cultura fizica curativa.

I.

Structura si functiile aparatului cardiovascular.

Aparatul cardiovascular este un aparat ce permite circularea sngelui i limfei n corp pentru a
transporta nutrieni, oxigen, dioxid de carbon etc. Acesta este compus din inim i vasele de
snge, arterele, venele i capilarele ce sunt rspndite ntr-o reea deas prin tot corpul.
Aparatul cardiovascular cuprinde urmatoarele componente:
- inima, care este o pompa ce propulseaza sngele prinaorta;
- arterele mari si arteriole, ramificndu-se n retea capilara prin care iriga
tesuturile si organele. Sngele se ntoarce prin sistemul de colectare al venelor la inima (marea
circulatie); de aici trece spre plamni, unde are loc oxigenarea sngelui (mica circulatie sau
pulmonara). Legatura dintre vene si artere se face prin capilare, care constituie sectorul circulator
al schimburilor de gaze si substante nutritive dintre snge si tesuturi.
Inima, n greutate de 350 grame la un adult, are forma unui con cu vrful ndreptat n jos, iar
baza corespunde marilor vase (venele cave, artera pulmonara, aorta). Este un organ muscular ai
carui pereti are trei straturi: miocardul (muschiul inimii), captusit n interior de endocard, iar n
exterior de o membrana seroasa, pericardul. Pompa cardiaca are patru camere: atriul drept si
stng cu peretii subtiri - camerele de primire - si ventriculul drept si stng cu peretii mai grosi,
care constituie pompa efectiva. ntre cavitati exista orificii de comunicare dotate cu valvule, ca si
la iesirea din inima (artera pulmonara si aorta). Buna functionare a aparatelor valvulare
favorizeaza umplerea cu snge a inimii n perioada de repaus (diastola) si propulsarea dupa
contractie n marea si mica circulatie. Integritatea valvulelor va directiona corect sensul
curentului sangvin. Functional inima este mpartita n inima dreapta (atriul si ventriculul drept) si
inima stnga (atriul si ventriculul stng). Intrarea n actiune a pompei ncepe cu contractia atriilor
si, dupa nchiderea valvulelor atrioventriculare, contractia ventriculilor va arunca o parte din
continutul lor n artera pulmonara (inima dreapta) precum si n aorta si circulatia mare (inima
stinga). Actiunea de pompa a ventriculilor ntretine miscarea de circulatie a sngelui crend
presiuni mari n sistemul arterial si favoriznd scurgerea spre vene si capilare cu presiuni
apropiate
de
0mm
coloana
de
Hg.
Inima este singurul organ muscular care se contracta ritmic, fara ntrerupere, din viata
embrionara pna la moarte. Functia ritmica este asigurata de un ansamblu de celule specializate
(tesutul specific), care se aseamana cu celulele nervoase. Automatismul cardiac este asigurat de
un centru specializat (nodul sinusal), de la care porneste stimulul cardiac. Nodul sinusal este
situat n partea superioara a atriului drept. Excitatia cuprinde peretii atriului, ajungnd la sistemul
de conducere cardiac reprezentat prin nodul atrio-ventricular; de aici, prin ramura dreapta si
stnga se ramifica sub forma unei retele n peretii ventriculilor. Aparitia de centri cu prag
superior de stimulare fata de nodul sinusal poate sa duca la preluarea comenzii (extrasistole,
aritmii paroxistice), dupa cum ntreruperi n sistemul de conducere vor duce la constituirea de
blocuri
de
ramura,
sau
bloc
atrioventricular.
n organism, activitatea inimii si vaselor este controlata de centrii cardioregulatori si vasomotori, care primesc diverse informatii prin intermediul unor organe situate n aorta si vene,
bifurcatiile marilor artere. Impulsuri primite din creier bombardeaza de asemenea acesti centri:
frica, anxietatea, depresiunea pot afecta ritmul cardiac. Accelerarea cardiaca anticipativa n
exercitii fizice si care apare naintea oricarei modificari metabolice ale organismului este un

exemplu graitor, n raport cu necesitatile organismului, activitatea centrilor cardioregulatori si

vasomotori ajusteaza n fiecare moment ritmul inimii, forta de contractie, relaxarea sau contractia
arteriolelor si venelor, obiectivul final fiind asigurarea unei nutritii corespunzatoare tesuturilor.
Interreactiile cu centrii respiratori si termoregulatori asigura o oxigenare si un control al
temperaturii
prin
diverse
adaptari
ale
circulatie
generale
si
regionale.
Functiile aparatului circulator sunt multiple: aprovizionarea organismului cu oxigen,
substante nutritive, vitamine, hormoni si eliminarea bioxidului de carbon, ndepartarea diverselor
reziduuri metabolice spre ficat (detoxificare) sau rinichi (excretie). Toate aceste schimburi se fac
n reteaua capilara sistemica si pulmonara, care reprezinta cea mai mare ntindere din aparatul
circulator; circuitul inima-artere-vene poate fi considerat ca un sistem ajutator al sectorului
capilar.

II.

Patologia sistemului cardiovascular.

Bolile cardiovasculare sau bolile cardiace sunt o categorie de boli care implic inima sau vasele
sangvine: (arterele i venele).
n timp ce termenul de punct de vedere tehnic se refer la orice boal care afecteaz sistemul
cardiovascular, acesta este adesea folosit cu referire la cele legate de ateroscleroz i/sau
hipertensiune arterial. Cauzele, mecanismele i tratamente de aceste cauze adesea se suprapun.
Bolile cardiovasculare rmn cea mai mare cauza a deceselor la nivel mondial, dei de-a lungul
ultimelor dou decenii rata mortalitii cardiovasculare a sczut n multe ri cu venit ridicat. n
acelai timp, decesele i bolile cardiovasculare au crescut cu o vitez uimitor de rapid n rile
mici i cu venituri medii.Procentul de decese premature din datorit bolilor cardiovasculare
variaz de la 4% n rile cu venituri mari la 42% n rile cu venituri mici. n 2008 mai mult de
17 de milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare.
n fiecare an bolile de inim ucid mai muli americani dect cancerul. n ultimii ani riscul
cardiovascular la femei a fost n cretere i a ucis mai multe femei dect cancerul de sn. Studii n
rndul tinerilor a artat c ateroscleroza precoce se poate depista n adolescen i se fac eforturi
de prevenire primar necesare din copilrie.

Tipuri de boli cardiovasculare

Bolile cardiace coronariene se refer la funcionarea insuficient a muchiului cardiac i ca
atare o circulaie inadecvat a sngelui care alimenteaz muchiul inimii(miocardul). Boala
coronarian este cea mai frecvent asimilat cu bolile coronariene, dei boala coronarian poate fi
datorat altor cauze, cum ar fi vasospasm coronarian.

Boala coronarian este o boal a arterelor cauzat de acumularea de plci de aterom n pereii
arterelor care alimenteaz miocardului. Angina pectoral (durere n piept) iinfarctul miocardic
(atac de cord) sunt simptome i stri cauzate de boala coronarian.
Cardiomiopatia nseamn literal "boal a muchiului inimii" ( cardio = inim,myo=
muchi,patie= boal) este deteriorarea funciei miocardului (muchiul inimii), din orice motiv.
Oamenii cu cardiomiopatie sunt expui de multe ori riscului aritmiei i/sau morii cardiace subite.

Cardiomiopatii extrinseci

Bolile ischemice ale inimii

Cardiomiopatia alcoolic

Malformaii congenitale ale sistemului circulator

Boli de Nutriie care afecteaz inima

Cardiomiopatie ischemic

Cardiomiopatie hipertensiv

Cardiomiopatie valvular

Cardiomiopatie inflamatorie

Cardiomiopatie secundar|Cardiomiopatie secundar la o boal metabolic sistemic

Miocardiodistrofia.

Cardiomiopatia cu dilataie

Cardiomiopatia hipertrofic obstructiv

Boli vasculare

Anevrism

Arteriopatie obliterant a membrelor inferioare

Disecie aortic

Hipertensiune arterial pulmonar

Trombo-embolism

Boli cardiace ischemice - bolile miocardului (muchiului inimii) caracterizat prin faptul c scade
alimentarea muchiului cu snge.
Boli cardiace hipertensive

Hipertrofie ventricular stng

Boal coronarian

Insuficien cardiac

Aritmie cardiac
Boli cardiace inflamatorii

Boli cardiace inflamatorii implic inflamaia miocardului sau/i ale esuturilor care l nconjoar.
Acestea sunt:

Endocardita - inflamaia stratului interior al inimii - endocardul. n general sunt afectate

valvele cardiace.

Cardiomegalie inflamatorie

Miocardit - inflamaia miocardului.

Valvulopatiile cardiace sunt procese care afecteaz una sau mai multe valve ale inimii. n
principal sunt patru valve care sunt afectate de valvulopatii: valva tricuspid i aortic pe partea
dreapt a inimii i valva mitral i aortic pe partea stng a inimii.

III.

Metodele tratarii dereglarilor cardiovasculare si importanta lor

Datorita asemanarii durerii care apare in bolile cardiovasculare cu dureri date de afectiuni ale
altor organe, dar si asocierii dispneei care poate apare in afectiunile respiratorii, numai medicul
poate decide daca acestea sunt de cauza cardiaca. In functie de cauza ce determina aparitia
simptomelor, acesta va prescrie medicamentele potrivite si va informa pacientul cu privire la
boala sa. In general toate bolile cardiovasculare au aceiasi factori de risc, care cresc probabilitatea
de a avea o afectiune din aceasta sfera. Primul pas spre vindecare si prevenire este eliminarea sau
tinerea lor sub control. Tratamentul de durata al unei boli cardiovasculare trebuie sa cuprinda pe
langa medicamentele propriu-zise si scaderea factorilor de risc pentru ateroscleroza si boli de
acest tip. Se poate interveni prin oprirea fumatului, adoptarea unei alimentatii sanatoase, scadere
ponderala, efectuarea de exercitii fizice, controlul hipertensiunii si al diabetului zaharat, precum
si tratamentul dislipidemiei. Exista numeroase clase de medicamente folosite pentru tratamentul
bolilor cardiovasculare, unele putandu-se combina, in functie de necesitati. Tratamentului bolilor
cardiovasculare se face cu medicamente care alina durerea si dispneea, previn agravarea acestora
sau aparitia infarctului de miocard, scad valorile hipertensiunii arteriale, dizolva sau stabilizeaza
trombii (cheaguri de sange).
Cresterea calitatii vietii prin calmarea durerii se face pe seama schimbarii stilului de viata (fumat,
alimentatie, sedentarism), tratamentului medicamentos si, daca este necesar, a revascularizarii.
Pentru imbunatatirea prognosticului se folosesc medicamente precum: antiagregante plachetare
(aspirina, clopidogrel), hipolipemiante (simvastatin), inhibitori ai enzimei de conversie
(perindopril), sartani (candesartan), beta-blocante (atenolol, metoprolol) sau blocante ale

canalelor de calciu (amlodipina, nifedipina). Dintre acestea, beta-blocantele si blocantele

canalelor de calciu impreuna cu nitratii (nitroglicerina) se folosesc pentru ameliorarea
simptomelor. Pe langa acestea, in tratamentul bolilor cardiovasculare se mai folosesc
anticoagulante precum heparina (intravenos) sau acenocumarolul (oral), iar daca este vorba de
opericardita se vor folosi antiinflamatorii nesteroidiene (ibuprofen) sau prednison (daca nu
raspunde la precedentele), pentru evitarea recurentelor putandu-se administra colchicina. La
nevoie, acest tratament va fi insotit de masuri generale ca administrarea de oxigen si controlul
durerii realizat cu ajutorul morfinei. In unele cazuri (infarct miocardic acut, disectie de aorta,
pericardita, trombembolism pulmonar, boala arteriala periferica) si in anumite conditii, este
necesara efectuarea unei interventii chirurgicale pentru tratarea directa a cauzei, stabilizarea
pacientului sau doar pentru tratarea simptomelor. Datorita multiplelor cauze care pot duce la
aparitia unei boli cardiovasculare, este recomandat ca orice persoana care are simptome specifice
sa apeleze la sfatul unui medic si sa nu se trateze singur, simptomele putand fi ale unei boli grave.

IV.

Cultura fizica curativa

Cultura fizic medical complex de mijloace din arsenalul culturii fizice i sportului aplicate
n scop profilactic, curativ i de reabilitare medical. Include exerciii fizice, masaj, regim motor
i igienic, ergoterapie, factori de clire (bi de soare, bi de aer, proceduri de ap) pentru oamenii
bolnavi i reconvalescenei slbii dup boal . a. Prin intermediul actelor reflexe i umorale
educaia fizic medical acioneaz multilateral asupra organismului, adaptndu-l la noile condiii
de activitate. Folosit n mod dozat i difereniat, n corespundere cu vrsta, sexul, starea general
a bolnavului, caracterul afeciunii, educaia fizic medical exercit o aciune tonizant, adic
regleaz procesele nervoase din scoara creierului, ridic starea emoional a bolnavului, l scoate
din starea de inhibiie, l distrage de la gndul la boal, provoac o senzaie de vigoare i ncredere
n propriile fore . a. Stimulnd toate funciile organismului (circulaia sangvina, respiraia,
excreia, schimbul de substane . a.), educaia fizic medical are o aciune de compensare a
funciilor reduse, aprute n urma unei afeciuni, intervenii chirurgicale, traume, surmenaj . a.
Totodat ea normalizeaz starea funcionala a organismului n corespundere cu modul de via,
cerinele sociale i profesionale ale individului. Educaia fizic medical se practica sub diferite
forme: gimnastic de nviorare, gimnastic curativ, alergri, jocuri, not, canotaj, turism,
vntoare, schiuri, patinaj . a. Poate fi aplicat individual ori n grup. Metoda individual de
practicare a educaiei fizice medical este cea mai eficient, dar mai puin rspndit. Educaia
fizic medical n grup este practicat pe scar larg la spitale, staiuni balneare, case de odihn,
sanatorii . a., pacienii fiind repartizai pe grupe dup vrsta, sex, grad de rezisten la efort fizic,
defecte funcionale . a. Efortul fizic trebuie dozat, inndu-se cont depoziia iniiala a corpului, a
minilor i picioarelor, de gradul de activitate, de numrul de exerciii repetate (316 ori), de
ritmul micrilor i volumul muchilor (mici, mijlocii, mari) antrenai, de durata procedurii (7
45 min.), de frecvena pauzelor, de exerciiile de respiraie, de folosirea aparatelor necesare . a.
Efortul fizic se distribuie n timpul procedurii de gimnastic curativ pe 3 perioade: de
introducere, de baza i de ncheiere. Prima perioad (35 min.) include exerciii n care snt

antrenate grupe mici de muchi; organismul trece treptat n stare de efort, fapt care se apreciaz
dup frecvena pulsului, respiraiei, dup tensiunea arterial . a. n perioada secundar (1020
min.) se practica exerciii fizice speciale n scop de tratament, iar n cea de-a treia perioada de
ncheiere organismul urmeaz a fi scos din starea de efort prin executarea regresiva a
exerciiilor din prima perioada (timp de 35 min.). ndrumrile metodice referitoare la educaia
fizic medical se elaboreaz de ctre dispensarele medico-sportive, n a cror subordonare se
afl cabinete speciale cu cadre de medici i instructori-specialiti. Cabinetele de gimnastic
medical trebuie nzestrate cu tot inventarul necesar pentru diferite exerciii fizice. n condiiile
punctelor sanitare, deservite de moa i felcer, educaia fizic medical se practic numai sub
supravegherea instructorilor (metoditilor) sau a lucrtorilor medicali cu studii medii i cu o
pregtire special.
Caracteristica general a notului curativ n tratamentul afeciunile sistemului cardiovascular
Particularitile caracteristice a exerciiilor fizice n ap (spre deosebire degimnastica n sal)influena asupra organismului a unui complex de factori: nunumai nsui exerciiile n ap, dar i
poziia orizontal a corpului, presiuneahidrostatic a apei, temperatura, viscozitatea (rezistena
micrilor). Poziia orizontal a corpului uureaz lucrul sistemului cardiovascular.
Deplasarea sngelului spre inim depinde de presiunea apei pe suprafaa corpului;lucrul
grupurilor mari de muchi; lucrul diafragmei din cauza respiraiei profunde;ritmul corect al
micrilor i respiraiei. Presiunea apei contribuie la comprimarea vaselor sanguine
periferice,mbuntete elasticitatea lor ajutnd fluxului mai bun al sngelui. Alternana ritmic a
ncordrii i relaxrii muchilor, micrile active ntoate articulaiile activeaz mecanismele de
rezerv a organismului, mbuntindlucrul inimii, i al circulaiei. nvingerea notului uniform pe
diferite distane ntr-un tempo lent, cele maiefective exerciii care favorabil influeneaz asupra
activitii aparatului cardio-vascular.notul curativ, ndeosebi, se aplic la etapa de reabilitare n
sanatorii idispansarele clinice, la staionare specializate. Metodica desfurrii activitii,
programa i complexele de exerciii se alctuiesc de specialiti - reabilitologi,medicul cardiolog,
instructorul de not. La primele lecii se vor utiliza exerciiile fizice cu intensitate mic itempoul
mic, n deosebi, exerciiile de acomodare i de instruire, exerciiilespeciale, de respiraie , pentru
relaxarea muchilor.Pentru ameliorarea strii sntii bolnavului notul terapeutic continu
pentru realizarea sarcinilor curative i treptat se va majora efortul fizic. La nceputdin contul
repetrii exerciiilor, apoi mrirea amplitudinii i a tempoului micrii,includerea exerciiilor mai
complicate a sarcinilor. De la exerciiile cu intensitatea mic vom trece la exerciiile cu
intensitateamedie i mare. La sfritul cursului de restabilire i la bolile cronice se va aplica notul
pentru meninerea rezultatelor obinute sau cu scopul profilactic. Etapa va ncepecu antrenament
sistematic, unde n principiu, se va aplica not sportiv la distanemedii cu tempo lent. Dozarea
ncrcturii depinde de boala i starea funcional a bolnavului. Pentru persoanele cu afeciuni n
sistema cardio-vascular se efectueaz uncontrol periodic de medicul cardiolog, medicul
reabilitolog, controlul permanent alfrecvenei cardiace, tensiunii arteriale, se va acorda atenia
asupra semnelor deoboseal i a strii generale. notul curativ se recomand la toate bolile n
sistema cardio-vascular. Contraindicaii n notul curativ va fi la stadia cu afeciuni acute
(miocardit,endocardit,
infarctul
miocardului,
exprimarea
ncrcturii
ritmului

inimii),insuficiena de inim de gradul II i III. La ameliorarea strii generale se va ncepe

activitatea n bazin.
Exercitii cardiovasculare

1. Joggingul
Alergarea este una din cele mai bune exercitii cardio pe care le poti face. Nu necesita un
echipament special si poate fi practicat in orice loc. Datorita miscarii continue, arzi multe calorii
si
iti
intaresti
musculatura
inimii.
La capitolul dezavantaje, trebuie sa ai o incaltaminte speciala care sa iti protejeze articulatiile si
trebuie sa il practici treptat, pentru a putea face fata unei ore intregi.
Face inima mai puternica, creste capacitatea circulatiei sangelui si imbunatateste sistemului
respirator.
Accelereaza sistemul digestiv si va ajuta sa scapati de problemele digestive.
Contracareaza depresia.
Creste capacitatea de lucru si duce spre o viata activa.
Va ajuta sa ardeti grasimi si, prin urmare, sa scadeti in greutate.
Daca aveti apetitul scazut, jogging-ul va imbunatateste pofta de mincare.
Intareste muschii picioarelor, soldurilor si spatelui. Cu toate acestea masa musculara nu va creste
foarte mult de la jogging.
Va ajuta sa dormiti mai bine.

2. Bicicleta
Indiferent daca alegeti bicicleta de teren sau una de camera, tot va veti bucura de un exercitiu
cardio simplu. Este adevarat ca bicicleta de teren este mai indicata pentru ca va solicita si alte
grupe musculare pentru echilibru, dar totodata nu toata lumea stie sa mearga pe bicicleta.
In tot cazul, daca alegeti bicicleta de camera se recomanda sa incepeti prin 5 minute de bicicleta
la viteza/rezistenta mica, apoi sa cresteti treptele de viteza din minut in minut pana la cea maxima
pe care o suportati. Este indicat sa practicati jumatate de ora de bicicleta minim.
Creste toleranta la efort;
Ajuta la scaderea in greutate;
Scade valorile tensiunii arteriale;
Reduce nivelul LDL-colesterolului (colesterolul rau) din sange, crescandu-l pe cel bun;
Scade insulino-rezistenta.

3. Aerobicul
Exercitiile aerobice te ajuta sa iti lucrezi mai multe grupe de muschi si sa iti imbunatatesti
calitatea respiratiei si ritmul cardiac. Aerobicul iti face inima mai puternica si mai rezistenta,

datorita mentinerii ritmului alert pe toata durata exercitiului. In plus, aerobicul te ajuta sa pierzi
din greutate, sa-ti intaresti sistemul imunitar si iti imbunatateste toate functiile corpului.
Alegeti un playlist cu muzica ritmata, antrenanta, pe care urmeaza sa faceti un program cardio de
exercitii in gelul celor de aerobic. Pentru ca este greu sa explicam in scris toate aceste exercitii,
va exemplificam mai jos cu un video de exercitii cardio.
dezvoltarea si pastrarea unei conditii fizice corespunzatoare
scade riscul aparitiei unor boli grave, ca si boala coronariana (cardiopatia ischemica), prin
scaderea nivelului colesterolului (care favorizeaza ateroscleroza coronariana)
creste forta musculara si intareste sistemul osos (scade riscul aparitiei osteoporozei si al
fracturilor secundare, amelioreaza simptomele unor boli reumatismale degenerative ca si
artrozele)
cresc buna dispozitie, prin eliberarea in sange a unor substante chimice sintetizate la nivelul
creierului, numite endorfine
imbunatateste circulatia periferica (mai ales in randul persoanelor care au insuficienta ciculatorie
cronica)
ajuta la pastrarea unei greutati corporale corespunzatoare
previne diabetul zaharat
scade riscul aparitiei hipertensiunii arteriale si chiar combat hipertensiunea in randul persoanelor
care deja au dezvoltat aceasta afectiune
combate stresul emotional si cotidian si, de asemenea, ajuta la tratarea depresiei (sportul este unul
dintre antidepresivele nemedicamentoase cel mai frecvent recomandate in combaterea stresului si
depresiei).

4. Saritul corzii
Saritul corzii reprezint un bun exercitiu cardio atata vreme cat variati tipurile de sarituri si nu va
oprti deloc pentru minim 5 minute de sarituri continue. Este indicat sa purtati adidasi cu talpa
inalta si moale si sa incercati sa practicati aceste exercitii pe o suprafata moale.
mbuntete coordonarea, agilitatea, viteza, rezistena
ntrete musculatura cardiac
crete capacitatea pulmonar
ntrete oasele
corecteaz deficienele posturale
dezvolt creieraul (mbuntete perseverena, concentrarea, memoria)
ntr-o or de srit coarda arzi aproximativ 1000 de calorii. Numrul caloriilor arse depinde de
intensitatea antrenamentului, de greutatea corporal i de nivelul fitness-ului. Cu ct eti mai gras
i mai neantrenat, cu att vei arde mai multe calorii