ARTOLOGIE (Articulatiile)

ARTICULATIILE MEMBRULUI SUPERIOR

1. Artrologia :definitie,clasificarea articulatiilor
studiaza toate elementele care asigura leg dintre 2 sau mai multe oase
Clasificare : Articulatiile pot fi fixe,mobile sau semimobile.

Articulatiile fixe ( Articulatii fibroase sinartroze)

La niv lor nu se executa miscari ,sau sunt extrem de reduse

Pot fi :
sindesmoze (Leg reprezentata de tes conjunctiv fibros sau elastic
sinfibroze Tesutul de leg este reprez de tes conjunctiv fibros ,reprezentate de membranele fibroase ce
leaga intre ele oasele AB sau ale gambei.
Sinelastoze Legatura este tes conjunctiv elastic repre de lig galbene dintre lamele vertebrale.
Suturile se intalnesc la niv oaselor craniului
Dupa forma suprafetei osoase,articulatiile fixe pot fi plane ( osul nazal,lacrimal) dintate ( sutura
interparietala) solzoase ( suturile temporalului) gomfoza (Art alveolo-dentara)

Articulatiile semimobile ( Art cartilaginoase Amfiartroze)

Legatura lor este reprezentata de catre cartilaj hialin

Pot fi :
Sincondroze reprez prin articulatii existente initial la niv coxalului, sternului, sacrum,coccis oasele lungi-Se
osifica dand nastere sinostozelor . Cele permanente :art intre corpuri si discurile intervertebrale , dintre
stern si prima coasta
Simfizele cartilajul este sub forma unui disc cum se gaseste la niv simfizei pubiene sa la niv corpurilor
vertebrale

Articulatii mobile ( Art sinoviale Diartroze)

Sunt cele mai numeroase,prezinta o gama larga de miscari ample multiple si variate
Componentele unei art sinoviale sunt reprezentate de :
Suprafete articulare - Pot avea diverse foem ( plane,sferice,triunghiulare),de acestea depind miscarile in
articulatie.in general forma unei articulatii este mulajul negativ al celeilalt congruenta articulara.
Cartilajul articular- hialin
Fromatiuni care asigura concordanta dintre suprafetele articulare ( fibrocartilajele de menire,menisc,disc)

Formatiuni de unire (capsula articulara si ligamentele )

Capsula articulara prezinta doua componente : una exterioara de natura fibroasa si una interioara
sinoviala.
Ligamentele sunt benzi fibroase ce se intind intre cele doua oase ale articulatiei,mentinandu=le in
articulatie.Pot fi capsulare,musculare sau fibrozate.

2. Articulatiile fibroase
Elementul de legatura tes conjunctiv dens,membrane sau ligamente
La nivelul lor nu se executa miscari,iar daca se executa sunt extrem de reduse
Se impart in trei categorii :

Sindesmoze - Trsutul de leg este reprezentat de catre tes conjunctiv fibros (colagen) sau elastic.
Sinfibroze -tes de legatura este reprez de catre tesut conj fibros si sunt reprez de catre
membranele fibroase ce leaga intre ele oasele antebratului sau oasele gambei

( lig interspinoase dintre proc spinoase,lig supraspinos,lig intertransversare

Sinelastoze Elementul de leg este tes conj elastic reprezentat de lig galbene dintre lamelele
vertebrale

Suturile Se intalnesc la nivelul oaselor craniului .Tesutul care uneste doua oase se contina la exterior cu
periostul acestora,iar endocranian cu stratul fibros al durei mater.
Prezinta mai multe varietati dupa forma suprafetei osoase,pot fi :
-

Plane - Suprafetele osoase sunt drepte,se intalnesc la artic dintre oasele nazale si la artic osului
lacrimal
Dintate in care marginea osoasa prezinta dintaturi ce se vor intrepatrunde cu dintaturile osului cu
care se articuleaza (sutura interparietala sau sagitala) Ex : sutura dintre parietale si frontale,sutura
dintre parietale si solzul occcipitalului. Sutura lambdoida,
Solzoase Perzinta marginile osoase taiate piezis una in dauna celilalte,astfel ca cele doua oase se
incaleca asemanator oaselor de peste,dar cu incalecare inversa. Ex : Artic parieto-temporala
marginea este taiata in dauna marg externe iar marginea solzului temporalului in dauna marginii
interne
Gomfoza (cui) O extremitatea osoasa are forma unui cui ce va patrunde intr-o cavitate a celuilalt os
in care este mentinuta intr=un aparat ligamentar (artic alveolo-dentara cu lig alveolo-dentar

Acestea se osifica si formeaza suduri

Sunt persoane la care nu se produce osificarea suturilor craniene.
Articulatiile cartilaginoase
-elementul de leg este rep de catre cartilaj hialin /fibrocartilaj

Se clasifica in :
sincondroze-,care pot fi :
Temporare reprez prin articulatii existente initial la nivelul coxalului ,sternului ,sacrumului,coccisului,oasele
lungi(-rep decartilajele de crestere; se osofica dand nastere asa numitelor sinostoze-proces numit
sinostozare-sunt art cele mai fixe .elemetul de leg ale art sinartrodiale fiind tesutul osos
permanente-toata viata-art dintre corpurile intervertebrale prin discurile intervertebrale sau art dintre stern si
prima coasta prin intermed cartilaj costal(se poate osifica f rar)
simfize-cartilagiul care se gaseste intre cele 2 extremitati osoase este sub forma unui disc cum este la
nivelul simfizei pubiene sau la nivelul corpurilor vertebrale
Exista art in care este nevoie sa se produca o relaxarea a cartilajului(bazinul)unde se elaboreaza -relaxina
ce permite indepartarea celor 2 pubisuri favorizand astfel mecanismul nasterii
3. Elementele componente ale articulatiilor sinoviale
-prez o gama larga de miscari ample multiple si variate
Elementele componente:
- sup articulare -imbraca o multitudine de forme incadrabile geometricplane,sferice,triunghiulare,etc.
- forma constituie unul din criteriile de clasificare ale art sinoviale si de acaeasta depind si miscarile
executabile in articulartie
-desi incadrabile geometric ele pot fi reduse la :-plane-cu miscari reduse
-sferoidale-cu miscari ample si variate
-in general forma este mulajul negativ al celeilalte si ele trebuie sa isi corespunda perfectcongruenta articulara.in lipsa congruentei articulare se produc fenomene artrozice rep prin ulceratii
ale cartilajului hialin si ale osului subiacent(leziuni ulceronecrotice)
- -cartilajul articular-hialin,care apare la sup articulara printr-una din fetele sale iar cealalta fata coresp
suprafetei cavitatii articulare
la periferiile cartilajului se continua cu perisotul iar la nivelul sau terminandu-se si sinoviala
suprafata cartilajului hialin este in fct de calitatea miscarilor ce se executa in articulatii
cart hialin contine 50-60%apa si o data cu inaintarea in vartsa sufera un proces de deshidratare prin
care isi pierde din elasticitate si se instaleaza artroza senila
-functionarea activa a art duce la buna intretinere a cartilajului el nefiind vasc si inervat ,hranirea sa
fiind realizata de catre lichidul sinovial prin difuziune
- formatiuni care asigura concordanta dintre sup articulare(fibrocartilajele de menire,menisc,disc)
uneori au o fomra semiarticulara si poarta numele de meniscuri-art genunchiului
- formatiuni de unire(capsula articulara si ligamentele)
-capsula articulara-ca un manson prez 2 comp-ext de nat fibroasa.propriu-zisa,groasa si
rezistenta su una int subtire-sinoviala .prez 2 fete si 2 circumferinte-fata ext vine in rap cu
muschii si tendoanele periarticulare -fata int este captusita de sinoviala
ligamentele-benzi fibroase care se intind intre cele 2 oase ale art mentinandu-le in articulatii
dupa origine-capsulare-dif ale capsulei cu rol de a diminua sau chair de a opri miscarile in
articulatii
-tendinoase-prov prin transf unor tendoane-ex patelar
-musculare-ex lg acromio-coracoidian
-fibrozate-lg stilo-hioidian

4. Clasificarea articulatiilor sinoviale

Dupa nr oaselor care participa la form at
-

simple-la form carora participa numai 2 oase

compuse-mai mult de 2 oase

Dupa forma
-

plane-se produc miscari de mica amplitudine cu frecare cu suprafetele articulare . plane carpiene/ineter,tarsiene/-inter
trohleara/GINGLIM-o sup osoasa are forma unui mosor de ata iar cealalta prez o creasta osoasa
coresp santului trohleansi 2 sup lat coresp versantilor trohleei-se executa misc de flexie-extensie
trohoide in care un os are forma sup art de cilindru plin care se roteste intr-un inel ostoe-fibros al
celuilalt os ex-art atloido axoidiana mediana
elipsoidale-in care o extr osoasa are forma unui segment de elipsa care va fi cuprinsa intre o
adancitura mica a celuilalt os ex-art radio-carpiana,metacarpo-falangiana,
condiliene/bicondilare-o extr osoasa prez 2 sup rotunjite care vor patrunde in cavitatile putin adanci
ale celuolalt os -miscari de flexie-estensie
in sa-sau selare sau prin imbucare reciproca sunta art in care sup art sunt opozite adica concavevertical si convexe transversal celelalet fiinf configurate invers ex sterno-clavicular,tacrapo-falangeI
sferoidale sau cotilice sau enartroze in care o extr osoasa are froma unui cap articular care va
patrunde in cavitatea ceuilalt os/art cele mai fine is cel care prez cele mai variate miscari

Dupa nr axelor-uniaxiale-art trohleene ce permit flexie-extensie,adductie-abductie,circumductie,

-

trohoide
biaxiale-in sa,elipsoidale
triaxiale-spanzuratoarea

Atunci cand se executa o miscarea la executarea sa nu participa o sg art ci mai multe art deoarece ele
actioneaza in asa numitul lant articular
5. Mijloace de unire in articulatii
- capsula articulara-ca un manson prez 2 comp-ext de nat fibroasa.propriu-zisa,groasa si rezistenta
su una int subtire-sinoviala
Prez 2 fete si 2 circumferinte-fata ext vine in rap cu muschii si tendoanele periarticulare
-fata int este captusita de sinoviala
-se insera la periferia cartilajului hialin si rep o continuare a periostului
insertia sa poate fi strict la periferie sau neregulata inserandu-se mai aproape sau mai distanta de
acesta-art umarului
sunt capsule groase in care misc sunt limitate si caps subtiri /laxe ce permit miscari variate si ample
sunt si capsule groase care permit miscari ample(art soldului)
poate prez orificii prin care se exteriorizeaza prelungiri ale sinovialei
formata din fibre conjucntive si elastice ddispuse paralele cu axul capsular,fibre longitudinale sau
dispuse oblic si circular
este bine vasc de ramuri colaterale ale arterelor musculare ce se ramifica pana la niv sinovialei

vene urmeaza traiectul invers arterelor pe care le insotesc,limfaticele sunt prez atata in capsula cat
si in sinoviala iar filetele nervoase merg pe vase form plexuri nerv bogate in corpuscului (golgimanzonni,vater-pacini)
ligamentele-benzi fibroase care se intind intre cele 2 oase ale art mentinandu-le in articulatii
dupa origine-capsulare-dif ale capsulei cu rol de a diminua sau chair de a opri miscarile in articulatii
tendinoase-prov prin transf unor tendoane-ex patelar
musculare-ex lg acromio-coracoidian
fibrozate-lg stilo-hioidian

6. Membrana sinoviala,lichidul sinovial,cavitatea articulara si interliniul articular

Membrana sinoviala-subtire,lucioasa neteda,delimteaza cavitatea art
-are rolul de a transf misc de frecare in misc de alunecare in timpul misc din articulatii
-secreta un lichid galbui unsuros,vascos numit lichid sinovial care este sub froma unei pelicule f
fine-acest lichid rep un transudat prov di lichidul plasmatic de la niv cap perisinoviale care sunt
permeabile in ambele sensuri
-pelicula de lichid se sgasetse intre cartilajul hialin si membrana sinoviala,este o cavitate virtuala
care poate deveni reala prin acumulare de puroi(diartroza) de sange(hemartroza)sau simplu lichid
seros(hidrartroza)
lichidul sinovial are rol de lubrifiere,nutritiv,de curatire
-poate prez prelungiri externe -recesuri -funduri de sac.situate sub tendoanele unor muschi fiind
considerate burse seroase unite cu sinoviale-ex:receul de la niv capului lung al bicepsului,cel
suprapatelar sub tendonul patelar,
-cripte-numite si foliculi sinoviali sunt prel mai mici care proemina prin orificii de la niv lg
*atata recesurile cat si criptele comunica prin orificiu cu cavitatea sinoviala
-interne-rol de a umple spatiile din cavitatea art
-rep prin ciucuri-/plicile sinoviale sunt prel libere ce contin vase de sange si grasime
vilozitati= prel filiforme
linia/interliniul articular-situat la contactul dintre sup art
7. Biomecanica articulara
- Iactiune-miscarea-de alunecare-deplasarea extr osoase fara indeapartarea lor si care se produc cu
frecare
-asemanatea cu deplasarea unei asnii pe zapada
-de invartire/rostogolire-deplasarea unei roti pe pamant a.i. intr-o faza noua a miscarii alte sup
osoase vin in contact una cu cealalta
-de rotatie-miscare circulara prin care osul mobil se invarte in jurul axului sau,care poate fi situat in
afara osului
de deplasare-supionatie/pronatie sau axul miscarii tree prin zona de ontact a sup art si misc de
rotatie este pura faradeplasare(misc circumferintei capului radial)
Conducerea in articulatii-este legata de forma sup artcare da directia,sensul si amplitudinea misc
-poate fi -osoasa-art cotului
-ligamentara-franeaza anumite misc-art soldului
-diminuata de catre muschi-art umarului
Axul articular =linie teoretica imprejurul careia se executa msicarile in articulatii
-pot fi art cu un sg ax-cotului, cu 2 axe-pumnul,mai multe axe-umarul
8. Articulatiile vertebrelor adevarate
1) Articulatiile dintre corpurile vertrebrale:se realizeaza prin intermediul discului intervertebral si se
numesc simifze.

Suprafetele articulare sunt reprezentate de fata superioara concava a corpului vertebrei subiacente si de
fata inferioara concava a corpului vertebrei supraiacent,.intre cele 2 suprafete articulare formandu-se un
spatiu eliptic in care patrunde discul intervertebral.
Mijloacele de unire in acest tip de articulatie sunt reprezentate de:discul intervertebral si ligamentele
longitudinale anterior si posterior.
1)Discul intervertebral-este de natura fibrocartilaginoasa ,are forma unei lentile biconvexe ,ocupa spatiul
lenticular dintre 2 vertebre alaturate ,iar periferia acetsuia depaseste suprafata articulara ,aderand la
ligamentele longitudinale.Fiecare disc intervertebral este format din 2 portiuni :periferica (inel fibros) si
centrala(nucleul pulpos).
Inelul fibros este format din lamele fibrocartilaginoase concentrice si din fibre conjunctive ,perpendiculare
unele pe celelalte si care fac cu orizontala un unghi de 45 grade.Aceasta structua ii confera rezistenta mare
,inelul fibros opunandu-se indepartarii vertebrelor.
Nucleul pulpos-este comparat cu o punga de plastic ,plina cu apa,ce-si modifca forma,dar niciodata
-

Ligamentul longitudinal anterior-este o banda fibroasa care se intinde de la fata exocraniana a

portiunii bazilare a occipitalului pana in dreptul vertebrei S2.Se fixeaza pe fata anterioara a
discurilor intervertebrale si s acorpurilor
- Ligamentul longitudinal posterior-este de asemeni o banda fibroasa care se intinde de la fata
endocraniana a suprafetei bazilare a occipitalului pana la baza coccigelui
2) Articulatiile dintre procesele articulare.Pt vertebrele cervicale si toracale aceste articulatii sunt de tip
plan,deoarece la nivel cervical suprafetle articulare sunt aproape in plan orizontal iar la nivel toracal
sunt in plan frontal.La nivelul vertebrelor lombare articulatiile sunt trohoide ,deoarece sunt dispuse
in plan antero-posterior ,cele superioare avand forma de segment de cilindru gol,cele inferioare
avand forma de segment de cilindru plin.
3) Articulatiile proceselor spinoase se realizeaza prin 2 categorii de ligamente:interspinoase si
ligamentul supraspinos.
1)Ligamentele interspinoase sunt lame fibroase dispuse in plan intre 2 procese spinoase alaturate si sunt
de dimensiuni mai mici in reg.cervicala si toracala, si de dimensiuni mari la nivel lombar.
2)Ligamentul supraspinos este o banda longitudinala care se insera si uneste varfurile proceselor
spinoase.In regiunea cervicala este cel mai bine dezvoltata si poarta numele de ligamentul nucal si are
forma triunghiulara.Prin varful sau se insera pe protuberanta occipitala externa ,prin baza sa se insera pe
varfurile spinoaselor cervicale,iar marginile laterale separa muschii
4) Articulatiile lamelor vertebrale sunt sinelastoze,care se realizeaza prin intermediul ligamentelor
galbene .Ligamentele galbene se intind intre 2 lame vertebrale a 2 vertebre diferite ,astfel incat
extremitatea lor laterala ajunge in apropierea gaurii intervertebrale ,iar extremitatea lor mediala
ajunge la baza procesului spinos de unde se continua cu ligamentele arcuate sau
interarcuate.Acestea au urmatoarele roluri:prin elasticitatea lor aduc coloana vertebrala in pozitia de
echilibru ,impiedica flexia exagerata a acesteia si protejeza discul intervertebral.
5) Articulatiile proceselor transverse se realizeaza prin ligamentele intertransversare care sunt benzi
fibroase dispuse in plan frontal,intre 2 procese transverse alaturate.L nivel cervical si toracal sunt de
dimensiuni mici ,iar la nivel lombar se interpun intre procesele costiforme si sunt de dimensiuni mai
mari.

9. Articulatiile vertebrelor false

- Articulatie sacro-lombara este articulatia dintre vertebrele adevarate si cele false si se realizeaza
intre :fata inferioara a corpului vertebrei lombare 5 si suprafata articulara eliptica ,dispusa la baza
sacrumului.Intre cele 2 suprafete existand un disc intervertebral,articulatia fiind astfel o simfiza.

Articulatia sacro-coccigiana este tot o simfiza care se stabileste intre suprafata articulara dispusa la
varful si baza coccigelu;,ambele suprafete sunt acoperite de cartilajul hialin si prezinta un disc
intervertebral numit ligamentul interosos care se osifica dupa 40 ani.Acestei articulatii i se descriu
:ligamentul sacro-coccigian anterior(ventral) care formeaza extremitatea anterioara a ligamentului
longitudinal anterior,ligamentul sacro-coccigin dorsal care reprezinta portiunea interioara a
ligamentului posterior. si 2 ligamente sacro-coccigiene laterale care pleaca de la portiunea
inferioara a fetelor laterale ale sacrumului pana la procesele coccigelui.Aceasta articulatie permite
deplasarea posterioara a coccigelui,marind astfel diametrele orificiului inferior al bazinului si
favorizand actul nasterii.

Articulatia medio-coccigiana exista la copilunde vertebrele coccigiene se articuleaza intre ele prin
simfize ,iar la adult exista,mai frecvent la femei(articulatia de tip simfiza intre Coccigiana 1 si 5).

10. Articulatiile costo-vertebrale si sterno-costale

Articulatiile costo-vertebrale-sunt articulatii plane
Suprafetele articulare reprezentate de:
- fetele articulare ale capetelor costale
- fetele articulare costale (superioara si inferioara) de pe corpurile vertebrelor toracale.
Fiecare coasta se articuleaza cu 2 vertebre vecine, exceptie facand coastele I, XI, XII care se articuleaza
numai cu vertebra corespunzatoare
Mijloace de unire formate din:
- capsula articulara
- ligamentul radiat al capului coastei (in afara capsulei articulare)
- ligament intraarticular al capului coastei (in interiorul articulatiei); acest ligament lipseste la articulatiile
coastelor I, XI, XII.
Articulatiile sterno-costale- sunt articulatii plane
Suprafele articulare sunt reprezentate de:
- cartilagiile costale
- incizurile costale ale marginilor sternale
Mijloace de unire sunt reprezentate de:
- capsula articulara
- 2 ligamente condro-sternale care sunt : anterioare si posterioare
- ligament interosos (intraarticular)
11. Articulatia acromio-claviculara si sissarcoza scapulo-toracica
acromio-claviculara-este o articulatie plana,realizata intrevsuprafata acromiala situata la partea
anterioara a mg mediale a acromionului ,iar sup art este rep de fetisoara ovalara situata la niv
extremitatii laterale a claviculei,ambele acoperite de cartilajul hialin
-capsula articulara-este un manson gros ,fibros,intarita de ligamentul acromio-clavicular,iar
stabilitatea ii este conferita de ligamentele conoidian si trapezoidian care au rolul de a face ca
greutatea membrului superior sa fie suportata de clavicula si nu de acromion si in acelasi timp
impiedica indepartarea scapulei de clavicula
-miscari de alunecare si f limitate
sisarcoza scapulo-toracica-sg art de acest tip din organism prin care scapula adera de pertele
postero-lat al toracelui prin intermediul muschiului mare dintat
-membrului superior liber-articulatia scapulo-humerala/umarului-art sferoidala sau o
enartroza
-suprafetele articulare sunt rep de :capul humeral care rep 1/3sfera si cavitatea glenoida a
scapulei de forma ovalara cu axul lung orientata vertical ,ambele acoperite de cartilaj hialin

-nu
este cuprins in totalitate in cavitatea glenoida si astfel apare necesitatea unei formatiuni
acomodatoare care sa mareasca cavitatea de receptie -numita labrumul /bureletul glenoidian care
este un inel fibro-cartilaginos ce se insera pe conturul osos al cavitatii glenoide
-capsula articulara-are aspectul unui manson fibros foarte lax care se insera pe portiunea
periferica a labrumului glenoidian si pe colul anatomic al humerusului lasand liberi cei 2 tuberculi
-ligamentele -lg coraco-humeral-de forma literei Y cu vf la procesul coracoidian de unde se
indreapta transversal spre lateral ,terminandu-se prin 2 fascicule-unul se insera pe tuberculul mare
si celalalt se insera pe tuberculul mic
-lg humeral transvers a lui Brodie -culisa biccipitala a humerusului este transformata de
tractusuri fibroase subtiri intr-un canal osteo-fibros prin care aluneca tendonul lungii portiuni a
bicepsului care iese din articulatia scapulo-humerala
-lg gleno-humerale-dintre care unul este superior si este alipit lg coraco-humeral fasciculul
trohinian ,unul mijlociu care pleaca din partea sup a cavitatii glenoide si un al tul inferior care pleaca
din parteainf a cavitatii glenoide
-miscarile-este o articulatie poliaxiala rep cea mai mobila sferoidala a org uman , se vor
executa msicari de flexie-extensie,abductie-adductie,rotatie mediala-laterala si miscarea de
circumductie
12. Articulatia sterno-claviculara si sindesmoza coraco-claviculara
sterno-claviculara-este o articulatie in "sa" sau prin imbucare reciproca,care se realizeaza intre
extremitatea mediala a claviculei ,incizura claviculara a manubriului sternal si primul cartilagiu costal
pe care se gaseste fateta costala
-pt realizarea concordantei intr sup art intervine un fibro-cartilagiu numit disc articular ,in plus
sup art sunt acoperite de cartilajiu hialin
-capsula articulara-se insera la periferia cartilajului hialin si este puternica si stransa
-ligamentele sunt ligamentele sterno-claviculare (ant si post),lg inter-clavicular si lg costoclavicular
sindesmoza coraco claviculara
Clavicula este unita cu procesul coracoid prin doua ligamente:
ligamentul trapezoid, de forma patrulatera, se insera pe procesul coracoid al scapuleis}i pe fa]a inferioara
a claviculei (linia trapezoidala)
ligamentul conoid (triunghiular), care se insera pe procesul coracoid sii pe fata inferioar a claviculei
(procesul conoidian).Rolurile ligamentelor coracoclaviculare:
ele fac ca greutatea membrului superior sa fie suportata in cea mai mare de clavicula si mai putin de acromion;
limiteaza miscarile dintre scapula si clavicula

13. Articulatia scapulo-humerala

-articulatia scapulo-humerala/umarului-art sferoidala sau o enartroza

-suprafetele articulare sunt rep de :capul humeral care rep 1/3sfera si cavitatea glenoida a scapulei
de forma ovalara cu axul lung orientata vertical ,ambele acoperite de cartilaj hialin
-nu este cuprins in totalitate in cavitatea glenoida si astfel apare necesitatea unei formatiuni
acomodatoare care sa mareasca cavitatea de receptie -numita labrumul /bureletul glenoidian care este
un inel fibro-cartilaginos ce se insera pe conturul osos al cavitatii glenoide
-capsula articulara-are aspectul unui manson fibros foarte lax care se insera pe portiunea periferica
a labrumului glenoidian si pe colul anatomic al humerusului lasand liberi cei 2 tuberculi
-ligamentele -lg coraco-humeral-de forma literei Y cu vf la procesul coracoidian de unde se
indreapta transversal spre lateral ,terminandu-se prin 2 fascicule-unul se insera pe tuberculul mare si
celalalt se insera pe tuberculul mic
-lg humeral transvers a lui Brodie -culisa biccipitala a humerusului este transformata de
tractusuri fibroase subtiri intr-un canal osteo-fibros prin care aluneca tendonul lungii portiuni a
bicepsului care iese din articulatia scapulo-humerala
-lg gleno-humerale-dintre care unul este superior si este alipit lg coraco-humeral fasciculul
trohinian ,unul mijlociu care pleaca din partea sup a cavitatii glenoide si un al tul inferior care pleaca din
parteainf a cavitatii glenoide
-miscarile-este o articulatie poliaxiala rep cea mai mobila sferoidala a org uman , se vor executa
msicari de flexie-extensie,abductie-adductie,rotatie mediala-laterala si miscarea de circumductie

14. Articulatia cotului- suprafete articulare,vascularizatie,inervatie,biodinamica

SUPRAFETELE ARTICULARE: sunt reprezentate de: cea humerala-rep de condilul humeral cu
trohleea humerusului ,capitulul si santul intertrohleo-capitulian si santul inter-trohleean
incizura radiala a ulnei si de portiunea medila a circumferintei capului radial.ambele
acoperite de cartilajul hialin
Biodinamica : Are un singur ax de miscare,fiind posibile doua miscari : flexia si extensia.
Axul miscarii este traversa si trece prin mijlocul trohleei si al capitulului humeral.
Flexia - este limitata de intinderea portiunii posterioare a capsulei si de muschiul triceps brahial
Muschii flexori sunt bicepsul brahial,brahialul si coracobrahialul brahioradial si epitrohleeni
Extensia este limitata de intrepatrunderea varfului olecranului in foseta olecraniana si intinderea portiunii
anterioare a capsulei
Muschii extensori sunt : tricepsul brahial,anconeu,muschii epicondilieni.

15. Articulatia cotului Capsula si ligamente

capsula artioculara este intarita de 4 ligamente
-ant-se intinde de la fata ant a epicondilului medial la fata ant a epicondilului lat
-post-este formata din 3planuri care dinspre profund spre superficial sunt urmatoarele:-cel mai
profund-fasciculul profund humero-olecranian-vertical care s eintinde de la partea superioara a fosetei
olecraniene la olecraniu
-lg humero-humerale care se intind de la mg mediala la mg lat a fosetei olecraniene
-Ligamentele olecraniene oblicecare se intind de la marginea mediala si laterala ale foseteie
olecraniene la fetele coresp ale olecraniului
-lg colatearal ulnar-cel mai puternic ligament si este format din 4 fascicule-ant se intinde de la fata
ant a epicondilului medial la partea ant a marginii mediale a procesului coronoidian -mij -lipsit de importanta
-post/BARDINET -este un lg in forma de evantai care isi are vf pe epicondilul medial si baza pe
marginea anterioara a feteie mediale a olecraniului
lg lui Cooper-de la partea mediala a olecraniului la cea mediala a procesului olecranian
-lg colateral -radiala care se intinde la nivelul epicondilului lateral la marginea anterioara a fetei
mediale a marii cavitati sigmoide

-colateral-radial
-colateral-ulnar

16. Articulatia radio carpiana : suprafete articulare,vascularizatie,inervatie,biodinamica.

-se realizeaza intre radius ligamentul triunghiular si primul rand de oase carpienecu exceptia pisiformului
corespondenta suprafetelor art: epifiza distala a radiusului se art. cu scafoidul si semilunarul iar piramidalul
se art cu ligamentul triunghiular. Scafoidul, semilunarul si piramidalul alcatuiesc condilul carpian.
-este o art elipsoida, suprafata art a radiusului este acoperita de cart. hialin care se continua medial cu cart.
hialin al ligamentului triunghiular.
Biodinamica: flexie-extensie, rotatie, circumductie, la toate participand si art. Mediocarpiana
17. Articulatia radio-carpiana : capsula si ligamente
-capsula art: se insera la periferia suprafetelor articulare si pe marginile ligamentului triunnghiular.
-

ligamente extra- capsulare:

o ligamentul colateral radial al carpului (lateral) intre stiloida radiala si fata laterala a
scafoidului
o ligamentul colateral ulnar al carpului (medial) intre stiloida ulnara si piramidal si pisiform
o ligamentul radio-carpian palmar pe fata plamara a capsulei
o ligamentul radio-carpian dorsal situtat pe fata dorsala a capsulei

18. Articulatiile oaselor carpiene

articulatiile oaselor din randul distal :trapezul trapezoidul se art intre ele prin art.
planiforme.Mijloacele de unire sunt ligamentul interosos, este foarte rezistent, si ligamentele
palmare si dorsale care sunt ligamente transversale intinse intre 2 oase vecine.Sinoviala este
reprezentata de prelungirea sup. a sinovialei art mediocarpiene.
art.medio-carpiana:uneste cele 3 oase ale condilului carpian cu cele 4 oase ale randului 2 de oase
carpiene fiind o art dublu-condiliana.Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula art care se
insera la periferia suprafetelor art.
articulatia piso-piramidala: este o art. planiforma. Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula
articulara (usor laxa) ; ligamentele : -de apropiere (imediate)-intaresc capsula ant. si lat.

19. Articulatiile carpo-metacarpiene

-art.carpo-metacarpiene-art metacarpiene a policelui -se realizeaza intre trapez si metacarpianul 1si este o
art in "sa" sau prin imbucare reciproca
-mij de unire-capsula art care s einsera la periferia capsulelor articulare si care este foarte laxa si are un sg
ligament postero-medial
Biomecanica:

-miscarea de flexie -extensie se executa in jurul unui ax oblico-lateral ce trece prin baza metacarpianului 1
-miscarea de abd -add se executa in jurul axului ant-post ce trece prin mij trapezului
-misc de circumductie
-misc de opozitie a policelui-art metacarpienelor celorlate degete-fiecare prezinta capsula articulara
-ligamentele palmare in nr de 7-8 care se intind astfel de la trapez la metacarpienele 2-3,de la trapezoid la
metacarpianul 3 ,de la osul capitata la metacarpienele 234 side la osul cu carlig la metacarpienele 4 si 5;
ligamentele dorsale si ligamentul interosos de forma "V" care pleaca de pe fetele adiacente ale osului
capitata si osului cu carlig si ajunge la fata mediala a metacarpianului 3
-sinoviala este comuna cu cea articulatiea metacarpiene miscari de alunecare.

20. Articulatiile metacarpo-falangiene si interfalangiene

Articulaiile metacarpofalangiene se realizeaz ntre suprafaa articular (convex) a capului

metacarpienelor i suprafaa articular (concav) a bazei falangelor proximale.

ntre cele dou fee ce vin n contact exist o disproporie, capul metacarpienelor depind mult cavitatea
glenoid, incongruen compensat de un fibrocartilaj care mrete platforma de recepie a falangelor.
Capsula este fixat i foarte subire pe faa dorsal. Ea este ntrit de ligamentele colaterale, dou pentru
fiecare articulaie (lateral i medial). Pe faa palmar, ntre metacarpienele II-V, articulaiile
metacarpofalangiene sunt unite ntre ele prin ligamentele metacarpiene transverse profunde, care
fuzioneaz cu tecile tendoanelor muchilor flexori i cu capsulele articulare, fiind ancorate i pe ligamentele
colaterale. Articulaiile metacarpofalangiene au form sferic, ns micrile n jurul axului vertical sunt
excluse n ele datorit aparatului ligamentar. Aa dar, micrile sunt de flexie-extensie i abducie-adducie.

Articulaiile interfalangiene ale minii sunt alctuite de legturile dintre falangele mijlocii i cele
terminale sau unghiale. Sunt toate diartroze trohleare (ginglimuri pure), capetele falangelor avnd
nfiarea unor trohlee, iar bazele prezentnd caviti glenoidale cu o dung anteroposterioar
proeminent.

Micrile care se pot efectua sunt: flexia i extensia n jurul unor axe transversale.

ARTICULATIILE MEMBRULUI INFERIOR

1. Articulatia sacro-iliaca
Articulaia sacroiliac este o articulaie plan semimobil ntre suprafeele auriculare ale oaselor sacru i
iliac, acoperite cu un cartilaj fibros. Capsula articular, foarte strns, anterior este ntrit de ligamentele
sacroiliace ventrale, iar posterior de ligamentele sacroiliace interosoase, care-s acoperite de ligamentele
sacroiliace dorsale. Din spate bazinul este ntrit de ligamente, ce pornesc de la prile laterale ale sacrului
spre tuberozitatea ischiatic (ligamentul sacratuberal) i spina sa (ligamentul sacrospinal). Aceste
ligamente particip la formarea pereilor infero-laterali ai bazinului i mpreun cu incizurile ischiadice
mrginesc orificiile ischiadice mare i mic. Ligamentul iliolumbal leag apofizele costale ale vertebrelor L4-5
cu treimea posterioar a crestei iliace intregind peretele posterior al bazinului. Gaura obturatoare este de
asemenea nchis cu un ligament, numit membrana obturatorie.

2. Simfiza pubiana
Este o hemiartroza
Este o articulatie care uneste pe linia mediana si anterior cele doua oase coxale
Suprafetele articulare - sunt ovale si sunt situate imediat sub tuberculul pubian. Intre ele se gaseste un disc
articular interpubian.sunt acoperite de cartilaj hialin
Mijloace de unire
:ligamentul interosos si un manson fibros periferic-ligamentul interosos este reprezentat de de discul
interpubian.Discul este construi tasemanator discurilor intervertebrale-mansonul fibros periferic:este
dispus imprejurul discului interpubian.Este alcatuit din 4ligamente:ligamentul posterior,
anterior,superior si inferior
Raporturile simfizei pubiene
:-anterior:cu corpii cavernosi ai penisului-posterior:cu vezica urinara-superior:cu muschii abdominaliinferior:cu ligamentul arcuat pubian
Vascularizatie
:-provine din ramul pubian al arterei obturatorii-si din ramul pubian al arterei epigastrice inferioare
Inervatie
:-nervii ilio-hipogastrici-nervii pudendali
Miscarile
:-de usoara alunecare
3. Ligamentele sacro-ischiadice ,ligamentul ilio-lombar si membrana obturatorie
Ligamentele sacro-ischiadice sunt in numar de doua:
- Ligamentul sacrotuberal Are forma triunghiulara,cu baza pe sacru si cu varful pe tuberozitatea
ischiadica.Superior se insera pe spinele iliace posterioare,pe marginile sacrului si pe coccige.In jos
se insera pe fata mediala a tuberozitatii ischiadice.
- Ligamentul sacrospinos se insera prin baza pe marginile laterale ale sacrului si coccigelui,iar prin
varf pe spina ischiadica.
Ligamentele sacroischiadice completeaza peretele lateral al pelvisului osos.
Ligamentul ilio-lombar se insera pe procesele costiforme ale vertebrelor L5 si L5 si pe creasta iliaca.
Membrana obturatorie este o foaie fibroasa subtire,care inchide aproape complet gaura obturatorie.
Fibrele sale sunt aranjate in principal in fascicule intercalare,intr-o directie transversala. Pachetul cel

mai de sus se anexeaza tuberculilor obturatorului si completeaza canalul obturator pentru tracerea
vaselor si nervului obturatori. Membrana este atasata de marginea aspra a gaurii obturatorii cu
exceptia unghiului mic lateral,unde se fixeaza pe suprafata pelvina a ramurii inferioare a ischionului.
4. Articulatia coxofemurala- Suprafete articulare,ascularizatie,inervatie,biodinamica
Suprafete articulare sunt:
-

Capul femural reprezentand doua treimi dintr-o sfera

Acetabulul de pe fata laterala a coxalului,prezinta suprafata articulara semilunara si fosa

acetabulului,nearticulara. Suprafetele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin

Labrul sau cadrul acetabular este un fibrocartilaj situat la periferia acetabulului si are rolul de a-I
mari adancimea.Pe sectiunea are forma triunghiulara .In dreptul incizutrii acetabulului,labrul trece

peste acesta si poarta denumirea de Lig transvers al acetabulului.

- capsula articulara-In pozitie normala a membrului inferior ea se afla in tensiune; pozitia in care se
relaxeaza numita pozitia antalgica este in semiflexie si rotatie externa.

Biomecanica:
-

Sunt posibile miscari de flexie-extensie

Flexia este limitata de intinderea portiunii anterioare a capsulei si de ligamentul iliofemural

-

Adductie Abductie

Abductia este limitata de ligamentele iliopretrohanterian si pubofemural iar adductia este limitata de
intalnirea coapselor
-

Circumductia
Rotatie interna-rotatie externa

5. Articulatia coxo-femurala capsula si ligamente

Capsula articulara insertia pe osul coxal se face pe fata externa a labrului acetabular si pe periferia
sprancenei acetabulare. Pe femur,insertia capsulei se face astfel : anterior ,la limita laterala a colului pe
linia intertrohanterica si posterior pe fata posterioara a colului,la unirea treimii lat cu doua treimi mediale ale
colului. Superior si inferior pe liniile ce unesc insertia anterioara cu cea posterioara.
Capsula articulara este foarte rezistenta ,este formata din fibre longitutidanale superficiale si fibre profunde
circulare. Fibrele profunde se condenseaza si formeaza zona orbiculara,ce sustine colul femural.
Ligamentele:
-

Ligamentul iliofemural Cel mai puternic,asezat pe fata ant a articulatiei. Varful sau se insera pe
spina iliaca anteroinferioara iar baza pe linia intertrohanterica. Are doua fascicule:
iliopretrohanterian lateral si iliopretrohantinian medial.
Ligamentul pubofemural asezat pe fata anterioara a artic.Se insera pe eminenta iliopubiana pe
creasta pectineala si pe ramura superioara a pubelui si pe pe trohanterul mic.

Ligamentul ischiofemural situat pe fata posterioara a artic. Pe coxal se insera pe ischion anteroinf
acetabulului iar pe femur se insera pe trohanterul mare .
Ligamentul capului femural se insera in foseta capului femural si pe Lig transvers al acetabulului si
in fosa acetabulului. Contine vase nutritie pt capul femural,fiind inelit de sinoviala .

6. Articulatia genunchiului suprafete articulare vascularizatie inervatie si biodinamica

suprafeele articulare:

epifiza inferioar a femurului avnd urmtoarele particulariti :

o este reprezentat de cei doi condili femurali;
o fiecare condil este orientat oblic , axul su de rotaie fiind oblic;
o condilul medial este mai proeminent i se gsete pe un plan inferior celui lateral;
o raza de curbur a celor doi condili descrete dinainte-napoi, suprafaa articular a condililor
aprnd ca o curb spiral;
o condilul medial este mai ngust i mai lung dect condilul lateral;
o cei doi condili diverg dinainte-napoi, diametrul transversal al extremitii inferioare a
femurului fiind mai mare posterior dect anterior;
epifiza superioar a tibiei prezint dou fose articulare (caviti glenoide) separate prin eminena
intercondilian (spina tibiei) ;
fata posterioara a patelei (rotula) ;

Observaie: peroneul (fibula) nu ia parte la alctuirea articulaiei.

BIOMECANICA
a. Flexia extensia este micarea principal . Atunci cnd membrul inferior lucreaz n lan cinematic
deschis articulaia femuro-tibial joac rol de prghie de gradul III, iar n lan cinematic nchis articulaia
joac
rol
de
prghie
de
gradul
I
.
Micarea de flexie-extensie nu se face n jurul unui ax fix datorit formei volute a condililorfemurali.
Micarea de flexie ncepe cu o rostogolire i se termin cu o rotaie pe loc.
Limita flexiei o reprezint ntlnirea feelor posterioare ale segmentelor (coaps i gamb). Principalii flexori
ai genunchiului (n lan cinematic deschis) sunt: bicepsul femural i semimembranosul, la care se asociaz
i semitendinosul, gemenii (din tricepsul sural), popliteul, plantarul mic i croitorul.
Micarea de extensie ncepe cu rotaia extremitii femurului i se termin cu rostogolirea pe platoul tibial.
Extensia asociaz i o rotaie extern a gambei (datorit bicepsului femural) . Extensia este limitat de
ligamentul posterior (Winslow), ligamentul ncruciat anterior i posterior, ligamentele colaterale i muchii
ischiogambieri..
Principalii
extensori
sunt
cvadricepsul
i
tensorul
fasciei
lata
b. Rotaia intern extern se datoreaz nlimii diferite a condililor femurali i a ligamentelor ncruciate;
rotaia normal maxim activ este de 15-20o iar cea pasiv de 35-40o i se realizeaz n jurul unui ax
vertical
care
trece
prin
centrul
spinelor
tibiale.
c. nclinarea lateral - este limitat de ligamentele colaterale; acestea sunt tensionate la maxim n extensie
i complet relaxate n semiflexie .
d. deplasarea nainte-napoi a platoului tibial pe condilii femurali este limitat de ligamentele ncruciate .

7. Articulatia genunchiului capsula si ligamente

suprafeele articulare:
Mijloace de unire:
- capsula articulara se insera la periferia suprafetei articulare; pe femur epicondilii ramn
extraarticulari
- posterior fibrele ligamentelor ncrucisate se amesteca cu cele ale capsulei
- anterior capsula prezinta un orificiu pentru patela
- inferior capsula nconjoara si articulatia tibio - fibulara proximala
Ligamente:
- ligamentul transvers al genunchiului
- tendonul rotulian - este o formatiune trapezoidala cu originea pe patela, si insertia pe
tuberozitatea tibiei, superior pe patela se continua cu tendonul
m. cvadriceps femural,
astfel rotula e considerat os sesamoid; n grosimea tendonului m. cvadriceps tendonul rotulian va
trimite catre lateral expansiuni fibroase denumite = retinacule; ntre tendon si tibie se gaseste =
bursa sinoviala pretibiala, iar inferior de patela se gaseste corpul gras infrapatelar
- ligamentul colateral medial - are doua fascicule:
- unul superior care se ntinde ntre epicondilul medial femural si capsula articulara n
dreptul meniscului
- si unul inferior care se ntinde ntre condilul medial al tibiei si capsula articulara n
dreptul meniscului
- ligamentul colateral lateral - se ntinde de pe epicondilul lateral al femurului pe capul fibulei
fara aderenta la capsula
- ligamentul ncrucisat anterior - origine n aria intercondiliana anterioara si insertie pe fata
mediala a condilului lateral
- ligamentul ncrucisat posterior - origine n aria intercondiliana posterioara si se insera pe fata
laterala a condilului lateral
- ligamentul popliteu oblic - este tendonul recurent al m. semimembranos si are origine n aria
intercondiliana posterioara si se insera pe fata laterala a condilului medial
- ligamentul arcuat - cu origine tot n aria intercondiliana posterioara, iar insertie pe condilul
lateral, trimite fibre arcuate ce nconjoara m. popliteu pentru a se insera pe capul
fibulei
Sinoviala:
- captuseste capsula datorita aderentei meniscurilor cu aceste elemente, cavitatea articulara
este mpartita:
- ntr-un etaj suprameniscal
- si altul inframeniscal
- si aceasta sinoviala formeaza fundul de sac sau recesuri
- recesul supralateral care se continua superior cu recesul subcvadricipital si acesta reprezinta
locul de punctie articulara din lateral
- recesul subgastrocnemian medial
- recesul subgastrocnemian lateral
8. Articulatiile oaselor gambei

Articulatia tibio-fibulara
Suprafete articulare : De partea tibiei se afla o fetisoara rotunjita ,plana situata pe partea posterioara a
condilului lateral. Fibula prezinta pe epifiza superioara o fata asemanayoatr. Cele doua suprafete sunt
acoperite de cartilaj hialin.
Mijloace de unire: Reprezentate de capsula si doua ligamente:

Capsula articulara este formata dintr-un strat extern fibros,si altul intern,sinovial. Ele se insera pe
marginile suprafetelor articulare.
Ligamentele : Lig anterior al capului fibulei - foarte rezistent,are o directie aproape orizontala,fiind
intins de la condilul medial al tibiei in portiunea anterioara a capului fibulei. Lig posterior al capului
fibulei este mai putin rezistent,este acoperit de tendonul M popliteu.

Sinovialala tapeteaza suprafata interioara a capsulei,fiind de obicei independenta.

In aceasta articulatie se pot produce miscari limitate de alunecare.

Sindesmoza tibiofibulara
Suprafete articulare :
- incizura fibulara a tibiei(o fetisoara articulara situata lateral)
- fata mediala a maleolei laterale a fibulei
Mijloace de unire:
-

Lig tibiofibular anterior Are aspectul unei panglici fibroase patrulatere orientata oblic de la marg
anterioara a fetisoarei tibiale la marginea corespunzatoare maleolei fibulare.
Lig tibiofibular posterior Se insera pe marg posterioara a fetisoarei tibiale si pe partea posterioara
a maleolei fibulare. Este mai scurt si mai rezistent decat precedentul.Portiunea sa profunda si
inferioara formeaza Lig transvers inferior.
Lig interosos se continua in sus cu membrana interosoasa crurala. Este format din fascicule
scurte,puternice,ce trec intre fetele invecinate ale tibiei si fibulei.

9. Articulatia talo-crurala : suprafete articulare,vascularizatie,inervatie,biodinamica.

Este o trohleartroza sau ginglim
Suprafete articulare:
- fata inferioara a tibiei, continuata anterior cu fata maleolara mediala
- fata maleolara laterala a fibulei, ce formeaza mpreuna cu tibia scoaba tibiofibulara
- trohleea talusului, are un diametru antero-posterior mai mare dect scoaba tibiofibulara astfel miscarea
de flexie plantara si flexie dorsala pot avea o amplitudine mai mare
Biomecanica:
- flexie dorsala si plantara
Axul miscarii - transversal prin maleole.
Agentii motori pentru flexie dorsala: muschii lojei anterioare
Agentii motori pentru flexie plantara: m. lojei laterale si m lojei posterioare

10. Articulatia talo-crurala : capsula si ligamente

Capsula articulara : Stratul fibros al acesteia se insera la eriferia cartilajului articular. Cele doua maleole
raman extra articulare. Capsula este subtire si foarte stransa inspre lateral,Este laxa dar da rezistenta in
partea anterioara si posterioara. Tendoanele muschilor extensori adera intim de capsula si in acest fel o
feresc de a fi prinsa intre oase in timpul miscarior.
Mijloace de unire:

Lig colateral lateral radiaza de la maleola laterala la oasele tarsiene invecinate si este constituit
din fibre grupate in 3 fascicule distincte:
Lig talofibular anterior : se intinde de la marg anteriora a maleolei laterale la fata laterala a colului
talusului.
Lig talofibular posterior este situat pe fata posterioara a articulatiei.el se insera pe maleola laterala si
se termina pe tuberculul lateral al procesului posterior al talusului.
Lig calcaneofibular - se insera pe varful maleolei laterale . De aici fibrele lui se indreapta oblic
posterorinferior terminandu-se pe fata laterala a calcaneului.
Lig colateral medial - Are forma unei lame triunghiulare (se mai numeste Lig deltoidian) . Isi are
originea pe martinile si varful maleolei mediale si se insera pe oasele tarsiene. Prezinta patru
fascicule:
Fasc tibiotalar anterior format din fibre scurte ce se intind de la marg anterioara si varful maleolei
mediale la colul talusului
Fasc tibionavicular Au originea pe marg anterioara si varful maleolei si se insera pe fata dorsala si
mediala a osului navicular si pe Lig calcaneonavicular pantar.
Fasc tibiocalcanean se indera superior pe varful maleolei iar inferior pe sustentaculum Tali.
Fasc tibiofibular posterior se insera posterior varfului maleolei mediale si pe fata mediala a
talusului
Lig colateral medial este gros si are fibrele dispuse in doua planuri : unul superficial si altul profund.

11. Articulatiile subtalara si talo-calcaneo-naviculara

Articulatia subtalara:
- este formata din doua articulatii:
- articulatia talo - calcaneana
- articulatia talo - calcaneo - naviculara
1) Articulatia talo - calcaneana:
- este o articulatie sferoidala cu conducere osoasa
Fete articulare:
- fetele posterioare ale talusului si calcaneului
Mijloace de unire:
- capsula se insera la periferia suprafetei articulare
- ligamentul talocalcanean medial
- ligamentul talocalcanean lateral
- lama posterioara a ligamentului talocalcanean interosos, acesta este un ligament foarte
puternic ce trece prin sinus tarsi
2) Articulatia talo - calcaneo - naviculara:
- articulatie sferoidala
- este complexa superior - talusul; inferior - navicular si calcaneu
Fete articulare:
- fata convexa reprezentata de capul talusului

- fata concava situata inferior, alcatuita dinspre anterior spre posterior de:
- fata concava a navicularului
- ligamentul calcaneonavicular plantar
- cele doua fete talare anterioara si mijlocie de pe fata superioara a calcaneului
Mijloace de unire:
- capsula se insera la periferia suprafetei articulare, este laxa
- ligamentul talonavicular dorsal
- ligamentul calcaneonavicular plantar
- lama anterioara a ligamentului talocalcanean interosos
- ligamentul bifurcat care leaga calcaneul de navicular si cuboid
12. Articulatiile oaselor tarsului anterior
?????
13. Articulatiile tarso-metatarsiene
Reunesc cuboidul cu cele 3 cuneiforme cu oasele metatarsului.Sunt articulatii plane,cunoscute sub numele
de Articulatia Listfranc
Suprafete articulare:
- Primul metatarsian se articuleaza cu primul cuneiform
- Al doilea metatarsian se intinde in scobitura formata de cele 3 cuneiforme
- .Al treilea metatarsian se articuleaza cu al treilea cuneiform
- Al patrulea si al cincilea metatarsian e articuleaza cu cuboidul.
Mijloace de unire:
- Lig tarsometatarsiene dorsale sunt mici panglici fibroase intinse de la fata dorsala a cuboidului si
cuneiformelor la fata dorsala a celor 5 metatarsiene. Fiecare metatarsian este prevazut cu un Lig
dorsal ,care-l uneste cu tarsianul corespunzator. Metatarsianul II prezinta 3 Lig dorsale.
- Lig tarsometatarsiene plantare Sunt in nr de 5 si au o dispozitie similara celor dorsale. Ele leaga
ultimul rand al tarsului cu cele 5 metatarsiene.
- Lig cuneometatarsiene interosoase Sunt in nr de 3 ,li se atribuie o importanta chirurgicala Lig interosos medial - uneste fata laterala a primului cuneiform cu baza metatarsianului II
Lig interosos mijlociu- uneste cuneiformele II si III cu bazele metatarsienelor
corespunzatoare.
Lig interosos lateral se intinde de la fata laterala a cuneiformului III la fata laterala a
metatarsianului III.
Lig interosos medial se mai numeste Lig lui Lisfranc si are o importanta chiurgicala deoarece
dezarticularea impune sectionarea lui
Biodinamica:
-Se produc miscari de alunecare
14. Articulatiile intermetatarsiene,metatarso falangiene si interfalangiene
Art intermetatarsiene :
a) Metatarsienele se articuleaza prin intermediul bazei lor. De obicei primul metatarsian nu se
articuleaza cu cel de-al doilea.Celelalte metatarsiene se pun in contact prin fetisoarele articulare
situate pe fetele alaturate ale bazei lor. Acesteasunt articulattii de tip plan. Se realizeaza 3,uneori 4
articulatii de tip plan.
Mijloace de unire:
- Trei capsule articulare
- Trei ligamente metatarsiene plantare

- Trei ligamente metatarsiene dorsale

- Trei lig metatarsiene interosoase .
Toate au aceeasi dispozitie ,fiind intinse intre oasele invecinate . Cele interosoase se gasesc inrte oase
iar cele plantale si dorsale se gasesc la periferia articulatiilor.
Miscarile: exista doar miscari limitate de alunecare.
b) Capetele metatarsienelor sunt unite prin ligamentul metatarsian transvers profund
Art metatarsofalangiene
Sunt articulatii elipsoidale
Suprafete articulare:
- Capul metatarsianului
- Cavitatea articulara ovala,usor scobita a falangei corespunzatoare.
Mijloace de unire:
- O capsula laxa intarita de partea dorsala a tend muschiului extensor
- Doua Lig colaterale ce se insera printr-un capat pe tuberculii marginali ai metatarsianului
corespunzator ,iar celalalt capat se termina pe tuberculii omonimi ai falangelor.
- Lig plantare sunt formatiuni fibro-cartilaginaore grioase si rezistente .
- Lig metatarsian transvers profund - are aspectl unei panglici fibroase cu directie transversala,ce
leaga capetele metatarsienelor .
- Articulatia metatarsofalangiana a halucelui - I interiorul fibro cartilajului Ligamentului plantar se
afla 2 oase sesamoide Fasc inferioare ale Lig colaterale se insera pe sesamoide si delimiteaza un
sant de trecere a tendonului flexorului lung al halucelui.
Art interfalangiene
Cu exceptia halucelui,care prezinta o singura articulatie,toate celelalte falange au doua articulatii
interfalangiene. Acestea sunt articulatii trohleare (ginglim) .
Fiecare articulatii poseda o capsula articulara un Lig plantar si doua Lig colaterale.
Biodinamica : Se produc miscari de flexie si extensie precum si miscari accesorii de abductie adductie